arhitectura

evoluţie, stiluri, personalităţi

SECOLUL xx
arhitectura
evoluţie, stiluri, personalităţi
SECOLUL xx

~~
LITERA*
 Cuprins

EID Secolul XX, Înainte de 1945

368 Cronologie
370 Introducere
376 Louis Sullivan
378 Cadre de oţel
380 Frank Lloyd Wright
384 Victor Horta
Charles Garnier: Opera din Paris 386 Hector Guimard
(Pa lais Garnier) 388 Antoni Gaudf
390 Charles Rennie Mackintosh
392 Otto Wagner
394 Joseph Maria Olbrich
396 Adolf Loos
CI>

= 398 Peter Behrens

400 Erich Mendelsohn
402 Gerrit Thomas Rietveld
404 Walter Gropius
406 Bauhaus
Daniel Burnham: 408 Locuinţe sociale
Clădirea Flatiron
(CIădiea Fuller)
410 Le Corbusier
414 Modernismul nordic
416 Art Deco la New York
418 Arhitectura totalitară
 CD Arhitectura după 1945
424 Cronologie
426 Introducere
432 Mies van der Rohe
436 Clădirea Seagram
438 Louis Kahn
440 Opera din Syndey
442 Eero Saarinen
444 Kenzo Tange
446 Oscar Niemeyer
448 Bruta lismul
450 Tadao Ando
452 Alvaro Siza Vieira
454 Utopia urbană : planificarea
urbană abstractă

Le Corb usier: Notre Dame du Haut 456 Curbura complexă

458 Skidmore, Owings & Merrill
462 I.M. Pei
464 Sir Norman Foster
468 Arhitectura high-tech
472 Venturi şi Scott-Brown
474 Sir James Stirling
476 Aldo Rossi
478 Cei Cinci din New York
480 Clasicismul postmodern
482 Peter Eisenman
484 Frank Gehry
488 Zaha Hadid
492 Daniel Libeskind
494 Rem Koolhaas
496 Herzog & de Meuron
498 Bloburi

Ea Indice

Sir Norman Foster: cupola Reichstagului

 Arh itectu ra Între
1900-1920
Art Nouveau
Proiectele de tip
organic ale stilului
Art Nouveau Îmbină
materialele industriale cu
ornamentaţia
inspirată din natură
,-c:::
~ Otto Wagner
.:
C>
Antoni Gaudi
:;:
CJ)
Victor Horta

Joseph Maria 1900-1925 1900-1930

Olbrich
Hector Guimard
Modernismul Arhitectura
Charles Rennie timpuriu În statele
Mackintosh
Dezvoltarea şi totalitare
accesibilitatea
Transformările politice
materia lelor favorizează
conduc la stiluri care
noile forme ale
oglindesc puterea celor
modernismului
aflaţi la guvernare

Louis Sullivan
Marcello Piacentini
Frank Lloyd Wright
Boris lofan
Peter Behrens
Werner March
AdolfLoos
Giuseppe Terragni
Albert Speer
1'9 00 şi 1945
1910-1925
Expresionismul, de Stijl
şi Neue Sachlichkeit
(noul obiectivism)
Curentele arhitecturale se dezvoltă
rapid, elaborând diverse teorii despre
scop şi estetică

Walter Gropius
Erich Mendelsohn
Thomas Gerrit Rietveld

1925-1940 1930- ><

><
:§
Modernismul Modernismul ......
C>

şi Art Deco
cn
internaţional
Şcoli diferite folosesc Se construiesc clădiri
noi materiale şi tehnici, simple, lipsite de
realizând forme variate ornamentaţie, din oţel
de ornamentaţie şi sticlă

Bruno Taut Le Corbusier

William van Alen J.J. P. Oud
Karl Ehn Pierre Jeanneret
Erik Gunnar
Asplund
Hans Scharoun
Alvar Aalto
><
><
-=
C)

...
u
cn
Începutul secolului XX • Otto Wagner:
vedere asupra
Aspernplatz, 1897,
În 1896 , când Otto Wagner publica Moderne Archi-
Viena
tektur , evoluţia arhitecturii în următorii 50 de ani era
de neimaginat. Pentru Wagner , frumuseţea absolută re-
prezenta însăşi esenţa arhitecturii. ldeea unui "imperativ
categoric" pentru construcţii presupunea perfecţiunea
arhitecturală obiectivă şi accesibilă. A durat doar două
decenii pentru ca această him eră a arhitecturii ideale
să se volatilizeze, în contact cu realităţile economice,
politice ş i socia le din Europa anilor 1920 . Totuşi, ceea
ce Wagner şi corespondentu l său american, Louis
Sullivan, au făc ut pentru arhitectura mod e rn ă nu poate
fi sub es timat. Adresându-se concomitent structurii şi
ornamentaţiei , ei au crea t o nouă arhite tur ă, structu -
raLă funcţion a l , apreciată de publicul larg , deoarece lu a
în considerare asp etul estetic al oraşului. Fără a neglija
n evo ile clientului. soci tăţii modern , ei au atins frumu-
seţea funcţionalităţii .

• .., _.. I ~ , .. 1 ,. .
• Reinhard & Reconfigurarea oraşului american:
Hofmeister,
din Chicago până În suburbii
Harrison &
Macmurray şi Două cu ren te contrare au d ominat arhitectura amen-
Hood & Fouilhoux: cană odată cu sfârşit ul seco lului XIX. Primul a fost cre ş ­
Rockefeller Center,
terea necontrolată a d e n sităţi i clădirilor , iniţial realizată
Clădirea RCA,
1932-1939, la Chicago după Marele Incendiu , ş i apoi la New York.
New York Preţul terenului a crescut dramatic şi singura posibilitate
• Frank Lloyd
de a rămâne compe titiv era să constr ui e ş ti pe vertica-
Wright: Price
l ă. Automobilul nu devenise încă mijlocul de transport
Tower, 1952-1956,
Bartlesville, dominant , iar situ area ce ntr a l ă reprezenta un avantaj
Oklahoma financiar. Odată cu răspândirea automobilelor , suburbia
a devenit o a lt ern at iv ă a tr ăgătoare faţă de centrul oraş u ­
lui. Tot u şi , fără sprijin guvernamental organiza t , dezvo l-
tarea suburbiilor a rămas d ep ende ntă d e clasa de mijloc.
Datorită eforturilor lui Frank Ll oyd Wright, suburbia a
evolu at de la so lu ţ i e p entru locuire la ideo logie naţională.
Wright a considera t lo cuirea urban ă d esce ntrali zată drep t
cru cia l ă în exis t e nţ a d e mo c r a ti că a n aţi unii.
 ro
,-c::
><
><
-=
C>

...
U

cn
Explozia locuinţelor: Wright, Mies şi Le Corbusier • Walter Gropius:
case pentru profe-
Dezvo ltarea su burb iei în Europ a nu a atins mclO- sorii de la Bauhaus,
dată p ro p ortiile din Am erica , dar , p e amb ele conti- 1925-1926, Dessa u,
....
....
.a
u
n ent e, casa unifa mili a l ă, m ai mult decâ t blocu rile de Germ ania
• Mies van der
~ ap art amente , a devenit un forum al ex p er im e nt ări i
.c
....
<C
Rohe: bloc de
arhit ec tu rale . Primele vile ale lui Wright , Mi es şi Le apartamente de la
Corbu sier , între ca r e vilele Tungendha t şi Savoye , Weisenhofsiedlung,
1927,5t uttgart
re p re zentau sc ulpturi studiate des tinate locui rii , iar
[unqio n alismul r ăs pund ea optim n evo il or li e n ţ il or
î n s t ă ri ţ i . Abi a m ai târziu aces te xp eriment e din pr oiec-
tarea rez id e nţi a l ă au dus la rec once ptu aliza rea locuirii
de m asă. Planul lib er , promovat de ei trei arhiteqi ,
a fos t redu s la s a r ă, fiind adaptat la dimen siun ea unui
ap art am ent de blo . M mbrii Şc olii Bauhaus au rea lizat
studii detaliate ale rint lor minimal pentru asigurarea
[un q iona lit ă Lii lo cuirii , car , corelate cu produ cţ i a de
m asă, au făc ut din sist mul modern d lo cuire alea cea
m ai putin costisito ar spre galizarea r z id e nţi al ă .

. .-' .• , ti." ~ , .
• Antoni Gaudi: Regionalismul: de la Gaudf la Aalto
capela Colon iei
Giiell, 1898-1914,
Paralel cu d emersul funcţion a li s t , a ap ă rut o ge n e r aţ i e
Barce lona d e a rhit ecţ i europ eni care fi e respingea u complet lo-
zinca "minimului p entru exi s t e nţă ", fi e tindeau spre
• Erich
o abordare mai umani s t ă. A c e ş tia ş i-au găs it ad esea in-
Mendelsohn:
clădirea spiratia în stiluril e tradiţional e, iar lu c r ă ril e lor avea u
sindicatului puternice co n o taţii politice . Antoni Gaudi a prelu at
muncitorilor
sp ecifi cul catalan ş i l-a transform at într-o lume magi-
metalurgişti, scara,
1929-1930, Berlin că a drago nilor ş i a cavalerilor , creând , sub raportul
stru cturii , una dintre cele mai inovat oa re op ere d e
la în ceputul sec olului XX . Urmând calea d esc hi să d e
Gunnar Asplund , arhitecţi precum Aino ş i Alvar Aalto
au preluat tradiţi a nordi c ă ş i cur ~ntul mod ernist d omi-
n ant , transform ându -le într-un stil arhitectural care s-a
extins apoi în toat ă lumea . În Germania , Mendelsohn
a r e u ş it să realizeze cl ă diri d e tip antropomorf foarte
p ersonale, cu influ e nţ e sofisticate a parţinând elegantului
stil int e rnaţional.
 QJ
"O

-QJ

c::
ro
c::

><
><
.3
C>
'-'
cu
cn
Stilul international • Peter Behrens:
clădirea
Modernismul a fost d efinit de două seturi d e principii , administraţiei

.... care au fost ex trapo la te la întregul ansamb lu al producţiei tehnice, fabrica de

....
z'-' arhitectura le : conceptele subliniate în vilele luxoase din coloranţi Htichst,
.~ 1920- 1925,
..c:
.... anii 1920 ş i arhi tectura industrială . Lu crăr il e lui Peter
<C Frankfurt am Main
Behrens au dat infras tru cturii industriale germane o no-
uă fată . A fost inventat designul industrial , ca mijloc d e
reconciliere a producţiei de masă cu asp iratia artistică .
În Şcoa l a Bauhaus , aces te c uno ş tinţ e au fost sintetizate
ş i a apăr ut funcţionalismul , ca ipostază arhitectural ă şi
e ti că a ava n gar dei euro p en e. u toate acestea , termenul
juncţionalism era adesea insuficien t p ntru a exp li a
preocuparea modernismului p entru formă şi
es teti ă . Astfel , Philip Johns n , un influent
arhitec t ş i t or tician ameri an, a lansat t r-
m nul d e stil int ernaţiona l , p entru a des rie
eforturile unui grup d arhit e ti moderni ş ti
import anti are au lu cra t într 1922 ş i 19 32 .
/
.... _. ' ,'.... '. .
 • Mies van der Noi realităţi
Rohe: Crown Hali,
1950-1956,
La scurtă vreme după expoZIpa deschisă de america-
Chicago nul Philip Johnson la New York , în 1932 , mulţi dintre
><
><
arhitecţii europeni prezentati au hotărât sau au fost
nevoiţi să se mute în America din cauza apropierii ce-

lui de Al Doilea Război Mondial. Şcoala Bauhaus a fost

închis ă în 1933 , iar până în 1938 , Mies van der Rohe ,
Walter Gropius şi Marcel Breuer acceptaseră toţi posturi
importante în cadrul unor mari universităţi americane.
Erich Mendelsohn i-a urmat în 1941 , moment la care
producţia arhitecturală de avangardă din Germania înce-
tase. Astfel , America de Nord a devenit centrul practicii
arhitecturale şi educaţionale mod~rniste. Noua realitate
culturală şi geografică a oraşelor americane era teritoriul
ideal pentru a întreprinde experimente arhitecturale, iar
• Marcel Breuer:
economia americană puternică a favorizat proiecte mo-
scaun Wassily din numentale şi vaste . Doar Le Corbusier a rămas în Euro-
oţel tubular, 1925 pa , creând un stil unic şi personal.

• 1856 Se naşte la Boston
1872 Stud i ază la
Massachusetts Institute of
Technology (Mrn
1874 Studiază la tcole
ro
des Beaux-Arts din Paris
c:::
1880 Fondează Adler and
>< Su llivan Architeds, împreu n ă
><
cu Dankmar Adler
=
Ci 1893 Participă la Expoziţia
...
u
(1) Mondia l ă Colum bi a n ă,
deschisă la Chicago
1896 Pub li că lucrarea
The Tall Office Building
Artistically Considered
1924 Moare la Chicago
louis Sullivan
1856. Boston-1924. Chicago
• Pă ri n t e
al modernismului american. S-a st răduit să elaboreze o estetică
a d ecvată pentru zgâ rie-nori . A folosit ceramica, piatra şi că rămida pentru
a placa constr u cţi i le sa le din oţel. Interesat de arhitectu ra şi ornamentaţia
o rgan i că. Profesor ş i angajator al lui Frank Lloyd Wright
Poate că Louis Sullivan şi partenerul său Dankmar Adler
(1844-1900) nu au inventat structura pe cadre de Oţel ,
dar au fost primii care au îmbinat în mod convingă tor
structura din oţel şi diferitele placaje , proiectând zgâ-
rie-nori de excepţie la Chicago . Pornind de la împ ărţire a
clasică a faţadei în zona bazei, cea mediană şi cea supe-
rioară , sau cornişa , Sullivan a izolat baza , acordându-i
o tratare decorativă acc entuată. Mijlocul era folosit fie
pentru a sublinia verticalitatea c ompoziţiei , precum la
clădirea Wainwright , fie orizontalitatea , ca la magazinul
universal Carson , Pirie , Scott. Îns ă cornişa a reprezentat
materializarea strălu cită a ideilor sale pentru decorati-
vismul de tip organic. Pornind de la b ază
cu rădăcina , ornamentaţia ve ge t al ă
se împletea urcând pe stâlpii elan-
saţi , izbucnind în inflorescenţe bogate
printre ferestrele de la partea superioară
a cornişei .
• Clădirea aici efectiv, deoarece
Guaranty, stâlpii nu se sfâ rşeau
1894- 1895, brusc, ci fuzionau
Buffalo. elegant cu co rn iş a, fiind
New York s ubtilornamentaţi.
Construită împreun ă C lăd i rea întru c h i pea ză
cu Dankmar Adler, axioma lui Sullivan,
clădirea Îmbină potrivit căreia "forma
o r namentaţia cu urmea ză funcţiunii".
placajul, astfel Încât După finalizarea acestei
să rezulte o sup ra faţă con strucţii , Dankmar
u n i tară . Ascensiunea pe Adler şi Sullivan au
vertica l ă era ex primată Încetat colaborarea.
, Magazinul universal
Schlesinger and Mayer
(În prezent Carson, Pirie, Scott),
1899-1904, Chicago
Deş i construcţia păstrează
împărţirea tripartită a faţadei, tipi,că
pentru Sullivan, ea a reprezentat '
totuşi un pas înainte faţă de clădirile
de birouri anterioare, care erau
forme închise, structurate
de o ierarhizare verticală.
Magazinul universal punea
o problemă formală diferită :
articularea volumului principal
trebuia să fie destul de repetitivă,
pentru ca organizarea formală
să crească, transformându-se =
ca

cu uşurinţă . De asemenea, ~
=
cn
fiecare nivel era proiectat ca spaţiu
public orizontal continuu şi trebuia
exprimat ca atare. Rezultatul
a fost un sistem de elemente
din oţel dispuse vertical şi orizontal,
având grosimi aproape egale, ceea
ce permitea creşterea suprafeţe i
ferestrelor.

• Clădirea Wainwright, 1890- 1891 , St. Louis

,:::
Sullivan a înţeles că, pentru a accentua verticalitatea,
...=
trebuia să întărească pilonul vertical şi să suprime ....=
e
elementul orizontal de legătură. Peretele a fost eliminat
în favoarea unei grile de elemente structurale vertica le
-e=
.!!!
şi a unor elemente orizontale adâncite ş i decorate.
...=
CI)
"C
C)
~
Alte lucrări ale lui Sullivan
Auditoriului,
Clădirea National Farmers' Bank
1885-1889, Chicage (În prezent Norwest
Bank),1907-1908,
Magazinul Walker,
Owatonna, Minnesota
1888-1889, Chicago
People's Federal
Mormântul Getty, 1890,
Savings & Loan
Chicago
Association,
Mormântul Wainwright, 1917-1918,
1892, St. Louis, Missou ri Sidney, Ohio
 Cadre din oţel
Fierul şi , ulterior , oţelu l au fost folosite pentru poduri
şi la cons tru cţii publice mai ample de-a lungul seco-
lului XIX, dar numai în anii 1880 , la Chicago, s-a in-
ventat structura pe cadre din oţel. Dup ă incendiul din
187 1, investitorii aveau nevoie de o suprafaţă utilă
mai mare pe fiecare nivel p entru a rămâne competi-
tivi . Zidăria tra diţională permitea înăl ţimi mari , dar
la 16 niveluri, grosimea peretelui parterului depăşea 1,5
metri. Soluţia era înlocuirea zidăriei autoportante cu o
s tru c tură unitară şi flexibilă din oţel.
• Cass Gilbert: clădirea III Daniel Burnham ş i Charles
><
>< Woolworth, 1912, New York Atwood: clă d irea Rel iance,

Structura din cadre de oţel şi lifturile 1890-1895, Ch icago

eliminau limitarea desfăşurării Este una dintre cele mai timpurii

pe înălţime . Deşi la 1910 oţelul
era folosit deja de două decenii,
o construcţie cu 50 de niveluri
lansa noi provocări, referitoare la
presiunea vâ ntului, stabilitatea
fundaţiei şi prevenirea incendiilor,
care erau factori de risc necesitând
o cercetare amănunţită .
şiextrem de elegante ipostaze
ale zgârie-nori lor, cu un perete
diafan din sti clă şi ceramică
suspendat de structura metalică
nituită şi contravântuită. Mici
elemente verticale subliniază
orizontalitatea construcţiei
cu schelet metalic.

• William Le Baron Jenney:

a doua clădire Leiter,
1889-1891, Chicago
A doua variantă a clădirii Leiter era
un exemplu matur de const rucţie
pe cadre din oţe l. O struct ură
autoportantă ş i ign ifugă din oţe l
era mascată de un perete co rtină
din zidări e u şoa ră . Eliminându-se
greutatea zidări e i porta nte, toate
încă rcă r il e
trebuiau suportate
de structura m etali că , ridi ca tă
înaintea elementelor de înch idere
şi compartimentare.
• Daniel Burnham: clădirea ,
Flatiron (clădirea Fuller),
190 1-1903, New York
Deşi Louis Sullivan pusese
deja problema compoziţiei
şi decoraţiunilor pentru clădirile
înalte, curentul predominant
Beaux-Arts nu era pregătit
să facă faţă unui nou tip
de clădire. Modelele istorice
trebuiau reinterpretate
pentru a se adapta proporţiilor
turnului de birouri.

CI>
~
...
::>
1;;
c::
C>
u
CI>
-=
·u
c::
.c
CI>
~
 Frank lloyd Wright
1867 , Richland Center-1959 . Phoenix
• Figură-simbo l a arhitecturii americane. A cuprins În evo l uţia
sa generaţii şi stiluri. A creat stilul de prerie • A folosit materiale loca le
şi şi-a adaptat proiectele la peisajul Înconjurător. A publicat proiecte
utopice de urbanism. A infiuenţat dezvoltarea suburbiilor america ne

• 1867 Se naşte la Richland Spre s fârşitul anilor 1890, Frank Lloyd Wright construia
(enter, Wisconsin
forme abstracte, geometrice, în timp ce mişcarea Beaux-
1886-1988 Studiază
Arts d omina Europa şi America de Nord. În Europa ,
ingineria la Universitatea
Wisconsin contemporanii lui Wright , adep ti ai stilului Art Nouveau ,
ro 1888-1992 Asistent se ocupau de îmbinarea dintre s tru c tură şi omamentaţie ,
c::::
al lUI Adler şi Sullivan dar erau mult mai putin interesaţi de spaţiile complexe
><
>< 1893 Înfiinţează un birou de şi de volumele intersectate pe care Wright începuse să
arhitecturăla Oak Park, Illinois
-=
C>
U
1910-1911 Îşi publică
le exploreze la debutul carierei sale. Influ enţa t de stilul
CI>
CJ) shingle, cu porticurile sale generoase şi aco p e rişuril e
lucrările În Europa
1911 ÎŞI mută biroul
ocrotitoare, cât şi de claritatea volumelor şi o mamentaţia
la Tallesin East unică sp ecifice lui Louis Sullivan , Wright şi -a creat
1914 Un atentator propriul sul , cunoscut drept stilul de prerie. Denumirea
Jncendiază Taliesin, s-a dovedit a fi doar simbolică, deoarece casele lui Wright
ucigându-i familia
erau aproape exclusiv de suburbie, construite pe parcele
1938 Începe prog ramul
relativ mici şi regulate. Orizontul deschis , a totcuprinzător
de instruire la noul birou de
la Ta IieSin West al adevăratelor prerii l-a condus pe Wright la o exagerare a
1959 Moare la Phoenix oriz ontalităţii , care cree a ză o iluzie de sp aţialitate, altfel C:D

• Casa Robie,
1908- 1910, Chicago
În centrul casei Robie, "vatra" -
o zo n ă constând În şemineu
şi sca ră - se afiă În cadrul unui
s pa ţi u cu plan liber. Acoperişul cu
st reşini i eşiteÎn consolă
p rotejează camerele, curtea amplă
ş i vera nda. Ziduri le scunde, grădina
sc u fu ndată şi vederea În toate
d i recţ i i l e oferă un sentiment
de libertate şi de p rotecţie,
d atorită Înco rp oră r ii spaţiilor
deschise la ad ă pos tu l casei.
 • Unity Temple, vedere
interioară, 1905-1908,

Oak Park, Illinois

În interi orul templului, două
niveluri de balcoane avansează
peste zona cen trală, pătrată,
a scaunelor, situată la nivelul
principal, făcând posibilă reunirea
întregii comun ităţi. La adăpost
de zgomotu l străzii, spaţiul este
accesibil printr-o intrare discretă
de la nivelul inferior şi iluminat
complex, doar de sus, prin ferestrele
galeriei şi luminatoarele cu vitralii.
Suprafeţele interioare nu sunt
decorate, ci unificate prin grupări
-
...c:
cn
'i::

de vo lum e, planuri şi linii. ==

( Alte lucrări ale lui Frank Lloyd Wrig ht
Casa ş i biroul Wright, Hotelul Imperial,
începute în 1889, 1923,Tokio
Oak Park, Illinois
Casa Ennis, 1923,
I Casa Winslow, 1894, Los Angeles
River Forest, Illinois Casa Rosenbaum,
c::
Clădirea
Larkin, 1939, Florence, =
1902-1906, Buffalo, Alabama
New York
Price Tower, 1954- 1955,
Taliesin East, 1911, Bartlesville,Oklahoma
Spring Green, Biserica orto d oxă
=
.;::
Wisconsin g r eacă a Bunei Vestiri,
=
=-
Casa Hollyhock,
1919-1921, Los Angeles
1959-1961, Milwaukee,
Wisconsin
-E
:;
E
.!!!
c
~
CII
• Fallingwater, În ocru deschi s sunt '"CI
C
1935, MiII Run, suspendate unele peste :::E

Pennsylvania altele şi peste cascada

de dedesubt. Prezentată
Fallingwater a stârnit
În elevaţie, Întreaga
imaginaţia unei socie tăţi
com pozi ţie apa re plată.
care aspira la o viaţă
Volumele sunt dispuse
retrasă, utopică. Peste atât de inspirat, Încât
pilonii care se ridică dintre pereţii par să alunece
stânci, platforme din unul pe lângă altul Într-o
beton armat colorat manieră abstractă .
 inaccesibilă în limitele parcelei suburbane . După o • Clădirea administrativă

p e rio a dă de tendinte divergente între 1914 şi 1936 , Johnson Wax, vedere

Wright s-a reîntors la design , într-un context cu
to tul nou . Neputând să lucreze în Germania nazis tă,
promotorii mişcării m oderniste europen e, precum
Walter Gropius, Erich Mendelsohn şi Mies van der Rohe ,
s-au stabilit în America de Nord, unde au primit posturi
universitare importante. W right s-a adaptat la aceas tă
nou ă înfătişare a modernismului american , proiectând
una dintre cele mai celebre case ale secolului XX -
Fallingwater (Casa pe casca dă). D eşi puneau accentul
pe integrarea arhitecturii în ambianta na turală, schitele
Q.)
inte rioară, 1 936-1939,
Racine, Wisconsin
Logica constitutivă a proiectelor
rezidenţiale ale lui Wright se
manifestă şi În construcţiile
publice şi comerciale. La clădirea
Johnson Wax, Wright a proiectat
un atrium ca nucleu generator
central, iluminat zenital. Acesta nu
era folosit ca spaţiu de aşteptare
sau de circulaţie, ci servea drept

-= zonă principală de lucru pentru

Q.) utopice ale lui Wright pentru suburbii erau devastatoare
c::: funcţionari. La plafonul clădirii,
ro pentru mediul înc onjură tor şi se bazau pe transportul cu
,-c::: relaţiile Între gol şi plin, Încă rcare şi
automobilul. În ultima parte a carierei, proiectele lui suport, sunt inversate. Coloanele
><
>< Wright s-au îndreptat spre un univers imagistic al cu grosimi crescătoare şi capitel uri
viitorului . Spirala în expansiune de la Muzeul circulare deschise ca nişte
Guggenheim din New York a reprezentat concluzia finală infiorescenţe plutesc spre plafonul

a căl ă to riei sale arhitecturale. vitrat şi desfid logica structurală.

....
ni

oS
u
.~
..c
....
«
• Muzeul Solomon R. trebui să creeze spaţii cu configuraţii transcenderea timpului şi a forţei
Guggenheim, atrium şi
rampa speciale care să fie pri n ele Însele gravitaţionale, vizitatorul ia liftul
În spirală, 1956-1959, New York opere de artă? Pentru Guggenheim, până la ultimul nivel şi apoi parcurge
Muzeul Guggenheim a declanşat Wright a ales să proiecteze o ra m pă lejer operele de artă, revenind la
o dispută, netranşată nici până unde picturi le sunt aşezate de-a ieş i re . În raport cu pardoseala În
azi, asupra arhitecturii destinate lungul peretelui curbat. În nici un pantă, cât şi cu privitorul, fiecare
muzeelor. Ar trebui să existe Încăperi alt muzeu spaţiul de expunere nu lucrare atârnă strâmb, alinierea
neutre pentru simpla expunere a este total continuu şi astfel perfect firească fiind dictată doar de forţa
lucră rilor conţinute, sau arhitecţii ar adecvat expunerii cronologice. Prin imuabilă a g ravitaţiei .

• Muzeul Solomon R.
::o
Guggenheim, vedere exte ri oa ră, E
.~
1956-1959, New York c
....
Subliniind sensul ascensional al ....
CI>
Q
~
clăd i rii, exteriorul refl ec tă m i şca rea
rampei În spi rală de la interior. În
loc să-şi micşoreze dimensiunea
pe Înălţime, muzeul În schimb se
măreşte. Volumul spiralat se sprijină
incert pe o placă orizontală, care
ea Însăşi se bombează spre zona
intrării, contribuind la senzaţia
neobişnuită de corp viu trans mi să
de Întreaga compoziţie.
 Victor Horta
1861 , Ghent-1947 , Bruxelles
• Arhitect important al cu rentului Art Nouveau • A proiectat locuinţe luxoase
pentru elita industrială şi politică belgiană. A folosit oţelul pentru construcţii
rezidenţiale • Şi-a Îmbrăcat lucrările din piatră, metal şi lemn În tencuială
• A realizat atât clădiri de avangardă, cât şi conservatoare

. 1861 Se naşte la Ghent, Mai mult decât oricare alt arhitect Art Nouveau, Victor
În Belgia
Horta a mentinut o impecabilă continuitate a trăsătu­
1881 Se Înscrie la Academia
QJ
de Arte Frumoase rilor în proiectele sale. Omamentatiile sale şerpuitoare în
-=
QJ
~
din Bruxelles metal şi s ticl ă au fluiditatea lib e ră a spatiilor inovatoare
c:::
ro
1889 Vizitează Expoz iţia pe care le împodobesc . Procesul complex de proiectare
c:::
Universală de la Paris,
al lui Horta a fost în mare măsură neînteles după moartea
>< Inclusiv Turnul Eiffel
><
1892- 1911 Profesor
sa. Dup ă ce opinia publică s-a întors împotriva stilului Art
.3
o
u la Universitatea Liberă Nouveau , clădirile sale au fost considerate îngrămădiri de
CI>
cn din Bruxelles omamentatii superflue, iar calitătile lor spatiale remarca-
1894 Preşedinte al
bile au fost ignorate. Dup ă demolarea câtorva clădiri ale
Societăţii Belgiene
de Arhitectură sale, incluzând Maison du Peuple, ac tivitatea lui a fost
1913- 1916 Director al reco nsid e rată şi apreciată . Contributia sa la istoria arhi-
Academ iei de Arte tecturii nu constă în folosirea unor tehnici revolutionare
din Bruxelles
de proiectare sau a unor sisteme stru cturale complet
1916- 1919 Este exilat
politic În Statele Unite noi , ci în faptul că a fost extrem de p e rso nală, deoarece
1947 Moare la Bruxelles a proiectat cu o irep e tabilă delicatete şi frumusete.
• Casa şi atelierul Dubois,
Alte lucrări ale lui Horta
1901, Bruxelles
Hotel Autriq ue,
Rezistenţa şi elasticitatea oţelului
1893, Bruxelles
i-au dat lui Horta posibilitatea
Hotel Tassel,
să extindă structura caselor sale,
1894, Bruxelles
creând ample spaţi i libere, cu
Hotel Solvay,
elemente de sprijin minimale.
1895-1900, Bruxelles
În secolul XIX, fierul a fost folosit
Magazi nu l Waucquez, În combinaţie cu sticla În cadrul
1903, Bruxelles
unor structuri total vitrate, precum
Palais des Beaux-Arts, Crystal Palace (Londra). La sca ră
1928, Bruxelles
rezidenţială, aceasta a permis
Gara ce ntr a l ă din ample deschideri În faţade, cum
Bruxelles, 1937 sunt ferestrele casei Dubois.
• Hotel van Eetvelde,
vedere ' interioară,
1895-1898, Bruxelles
Hotelul van Eetvelde urmează
aceeaşi logică aditivă ca propria
casă cu atelier a lui Horta. Clădirea ,
constă În casa propriu-zisă, un
corp de clădire pentru Închiriere
situat pe colţ şi o mică adăugire.
Astfel, faţada este rezultatul a trei
faze separate de construire. Casa
principală denotă interesul lui Horta
pentru panourile din fier şi din
sticlă, sistem pe care ÎI va dezvolta
ulterior la clădiri publice mai ample.
Horta a fost primul arhitect care
a folosit fierul forjat În compoziţii
libere pentru interioarele
domestice. Modalitatea punerii
În operă folosită de Horta pentru
fier, precum la holul de intrare
prezentat aici, ÎI pune În va loare
ca material rezistent, dar şi delicat,
având atât funcţiune structurală,
cât şi decorativă.
• Muzeul Horta, fierului i-a permis lui Horta 1::
<C
sca ra p rin cipa l ă, să experimenteze cu
1898-1902, Bruxelles vrejuri vălurite şi spiralate
Cu simţul său pentru care curg de-a lungul
detalii, Horta a Îmbinat coloanelor, capitelurilor şi
cu măiestrie materiale balustradelor,oglindite
de construcţie şi de fin isajele delicate
ornamentale având ale pereţ i lor şi de
proprietăţi fizice şi mozaicurile pardoselii.
structurale diferite. Transformată În muzeu,

În fosta sa casă, clădirea adăposteşte

lemnul, fierul şi sticla proiectele de arhitectură
se fiuidifică toate În interioară În stil Art

forme fără asemănare Nouveau ale lui Horta şi

În jurulluminatorului ale contemporani lor
centra l zen ita l şi al scării săi, design de mobilier,
principale. Maleabilitatea ustensile şi obiecte.
 Hector Guimard
1867, Lyon-1942, New York
• Unul dintre cei mai celebri a rhit ecţ i , designeri şi scriitori ai stilului Art Nouveau,
care au contribuit la succesul acestui curent . A proiectat staţiile de metrou
din Paris. Inspirat de Viollet-Ie-Duc şi Victor Horta • A Îmbinat noile linii
abstracte şi ornamenta le cu ingeniozitatea inginerească
---- ------
• 1867 Se naşte la Lyon, Operele cu trăsături sinuoase ale lui Hector Guimard uni-
În Franţa
ficau arhitectura şi designul. în mare măsură inspirat de
1882 Studiază la Ecole
'"
-= lu crările lui Viollet-Ie-Duc şi de liniile expresive ale lui
des Arts Decoratifs
'" Victor Horta , Guimard a transformat Parisul. Mare de-
c::
1885 Studiază la Ecole
ro
,-c:: des Beaux-Arts din Paris signer de obiecte, a adus materialele industriale , precum
>< 1889 Devine profesor la oţelul , fierul , sticla , şi elementele prefabricate în centrul
><
Ecole des Arts Decoratifs atenţiei publicului francez. Deşi celebru pentru omamen-
=
"O 1895 Vizitează HâtelTassel
...
u
<J) al lui Horta, care ÎI insp i ră În
ta ţiil e sale , Guimard a fost de asemenea un inginer de-

mod deosebit săVârşit. La sala de concerte Humbert-de-Romans din

1898 Proiectează Castel Paris a folosit o tramă structurală inovatoare , care a creat
Beranger, criticat pentru o acustică excelentă . Cu toată această ingeniozitate , opera
formele sale abstracte
....
cu sa a fost aspru criticată . Configuraţiile sale extrem de
.au 1928 Rea l izează clă direa de
abstracte i-au şocat pe parizieni, iar folosirea metalului verde
~ apartamente de pe strada
.c:
.... Greuze la staţiile de metrou din Paris a fost atribuită stilului german şi
<
1938 P l eacă la New York considerată nedemnă de a împodobi capitala Franţei ; multe
1942 Moare la New York au fost demolate la începutul secolului XX.
• Poarta de intrare
r Alte lucrări ale lui Guimard
de la Castel Beranger,
1894- 1898, Pari s r Casa Coilliot, 1899- 1900, Li lle

Castel Beranger re prezi ntă , Castel Henriette, 1903,

Sevres
a l ături de intră ril e metroului
din Pari s, una dintre cele mai La Sapiniere, 1903,
Hermanville-sur-Mer
celebre lu cră ri ale lui Guimard.
EI a pus pe primul plan atât Castel d'Orge, 1904,
proiectul structural. câ t ş i Villemoisson-sur-Orge
designul interior, creând Clădirea de la nr. 11 ,

o operă total ă. lmobilul pe strada Fran~oi s Millet,

1910, Paris
de apartamente a fost
una dintre primele cl ă diri Hâtel Mezzara, 1911, Pa ris
Art Nouveau din Franţa Sinagoga de pe strada
şi a impus acest stil. Pavee nr. 10, 191 3, Paris
 • Hotel Guimard, 1912, Paris
Propria reşedinţă a lui Guimard,
reprezentând darul de nuntă
pentru soţia sa, a fost construită
pe un loc de formă neregulată,
triunghiulară. Din cauza acestei
determinări, clădirea a trebuit
să fie inovatoare structural
şi compoziţional. Guimard a
dispus încăperile într-un mod
neconvenţional, transferând
această dispunere de la un nivel
la altul, pentru a nu încărca
suplimentar zidurile exterioare.
A proiectat el însuşi majoritatea
obiectelor şi a dotărilor interioare,
inclusiv ţesăturile Art Nouveau.
Când lucrarea a fost încheiată,
contemporanii lui Guimard au

• Staţia de metrou de la Porte

Dauphine, 1899, Paris
Intrările staţiilor de metrou
realizate de Guimard au adus
liniile şi formele unduitoare ale
decoraţiunilor Art Nouveau În
mijlocul oraşului. Construite în
acelaşi mod ca şi Crystal Palace
din Londra - din elemente
prefabricate - designul lor disimu-
lează forţa materialelor structurii,
părând delicat datorită liniilor
elegante. Folosind fierul şi oţelu l
emailat la construcţii publice de
infrastructură, Guimard a reinventat
materialele ca parte componentă
a sferei publice, eliberându-Ie
de natura lor industrială.
Multe dintre porţile, hărţile
indicatoare, luminatoarele fiorale
şi baldachinele vitrate au rămas
sinon ime cu metroul parizian.
 Antoni Gaudi
1852. Reus-1926 . Barcelona
• Influenţat de Eugene Viollet-Ie-Duc • Interesat de botanică, precum
şi de formele biomorfe şi geomorfe • A construit În piatră, beton, oţel
şi ceramică. A folosit sculptura simbolică drept instrument didactic
• S-a inspirat din stilul catalan şi din arhitectura islamică a Peninsulei Iberice

• 1852 Se naşte la Reus, lângă Antoni Gau di a sintetizat o multitudine de influenţe

Barcelona
într-un stil magnific , care e atât de personal, încât desfide
1873 - 1977 Studiază la
orice clasificare. Paralelă cu Art Nouveau şi încorporând for-
Facultatea de Arhitectură a
Universităţii din Barcelona
mele organice ale acestui stil, opera lui este o parte a mişcării
ro 1877 Primul său birou de moderniste catalane, dezvoltată în contextul studiilor sale
c::
arhitectură,
la Barcelona dominate de curentul neogotic şi al dragostei sale pentru
><
>< 1883 Este numit arhitect-şef arhitectura mediteraneeană medievală. Reinterpretându-i pe
al catedralei Sagrada Familia
-=
C>
U
mentorii modernismului , precum John Ruskin şi Eugene
1887 Studiază ceramica
CI)
(J) Viollet-Ie-Duc, Gaudi a studiat arta de a construi ca pe o
tradiţională cu Domenech i
Monta ner
cale de a transmite forme imaginative . Arhitectura lui a fost
1888 Contribuie la o consecinţă a ferventei sale credinţe catolice şi a d ăruirii faţă
Expoziţia Universală de cultura catalană.
din Barcelona
1906 Se mută În casa-model
din Parcul Gliell
1914 Refuză orice
comenzi, pentru a se
concentra pe Sagrada Familia
1926 Moare la Barcelona
• Casa Mila,
1906-1910, Barcelona
La Casa Mila, nişte simple
răsuflători ale acoperişul ui
sunt transformate în grupuri
de gardieni mascaţi, veghi nd
asupra dealurilor Barcelonei.
În interior, apartamente
complexe cu încăperi
poligonale semă nând a
faguri va ria ză de la un etaj
la altul, ca răspuns la forma
ondulată a faţadei.
• Sagrada Familia,
1883-, Barcelona
Prin Sagrada Familia, Gaudi
a reinterpretat principiile
constructive ale arhitectu rii gotice.
EI a el iminat contraforţii ş i i-a
Înlocuit cu coloane Înclinate care
puteau prelua sarcinile laterale
create de bolţile sale parabolice. A
testat acest sistem cu ingenioase
modele suspendate, făcute din
sârmă, saci de nisip şi canavale care,
atunci când erau inversate, dădeau
distribuţia cerută a forţelor. Gaudi a
socotit că vor fi necesari 200 de ani
pentru a construi Sagrada Familia.
Din Evul Mediu Încoace, nici un
arhitect nu a Încercat o construcţie
de asemenea mărime. Gaudi a
Înţeles că a construi o biserică
depăşind realizările meşterilor
gotici Însemna să-şi arate respectul
pentru ele. Pe măsură ce construirea
bisericii continuă, i n sti tuţia care ~

strânge fondurile pentru această ...'"=

cu
intreprindere postează raporturile -=
C>
~
asupra progresului ei pe site-u l de
internet al fundaţiei respective.
=
'"cu>
=
C>
• Parcul Gliell,
1900-1914, Ba rcelona
Alte lucrări ale lui Gaudi
-...
:z:
<C
Finca Guell, 1883-1885,
Avid să reproducă În Barcelona Barcelona
stil ul grădinilor englezeşti, contele
Casa Vicens, 1883-1888,
Gliell a comandat un mare parc şi Ba rcelona
o serie de vile pentru bu rghezia Palatul Guell, 1886-1890,
catalană. Ca rtieru l rezidenţ ial n-a Barcelona
fost niciodată terminat, dar parcul Palatul Episcopal, 1889- 1893,
rămâne o mărturie asupra Le6n, Spania
imaginaţiei romantice a lui Gaudi. Casa Calvet, 1898-1900, Barcelona
Dragoni de mozaic păzesc o Calonia Guell, cripta bisericii,
caricatura l ă co l onadă dorică, 1898-1915, Barcelona
cu viaducte ţesute din pietre Vila Bellesguard, 1900- 1905,
Ba rcelona
Înfi pte În pămâ n t. ~----------------~
 ---- - ----

Charles Rennie Mackintosh

1868 . Glasgow-1928 . London
• Arhitect, designer de mo bilă şi pictor. Influ enţat de arta si mbolistă a lui
Jan Toorop • Aformat Grupul celor Patru din Glasgow • A pledat pentru
construcţii din piatră, mai degrabă decât din oţel şi sticlă • A combinat
În ornamentaţie simbolismul celtic cu pragmatismul mişcării Arts and Crafts

• 1868 Se naşte la Glasgow Împreună cu soţia şi câţiva colegi de la Şcoala de Artă din
1884-1 889 Ucenicie cu Glasgow , Charles Rennie Mackintosh a format Grupul
arhitectul John Hutchinson
Q)

-=
celor Patru din Glasgow . Grupul a expus în Anglia
1889 Desenator la
Q)
grafică ş i ană decorativă. la co ncurenţă cu mişcările
c:: Honeyman and Keppie
ro
c:: (H&K) din Glasgow An Nouveau şi Secession de pe continent. Ca şi Antoni
,-
X 1896 Expoziţia la Londra Gaudf , Mackintosh lucra cu o puternică estetică vernacu-
><
a celor Patru din Glasgow; Iară. Combinată cu sensibilitatea lui de tip An Nouveau ,
:::s
Ci H&K câştigă concursul familiarizarea lui cu neogoticul scoţian a condus la o ar-
...
u
Şcolii de Artă din Glasgow,
C/)
hit ec tură liberă de constrângerile derivând din doctrina
pro i ectată de Mackintosh

1901 Cei Patru din Glasgow

de la Ecole des Beaux-Arts. Ornamentatia lui Mackintosh
participă la Expoziţia era codificată în simbolismul celtic şi într-o sensibilitate ero-
de construcţii Sezession ti că înrudită cu picturile Georgiei O'Keeffe .
din Viena
1914- 1927 Se mută În
Anglia şi apoi În Franţa,
dedicându-se aproape
exclusiv picturii
1928 Moare la Londra

Alte lucrări 1
C l ădirea
ziaru lui Glasgow
Herald, 1893-1895,
Glasgow
Biserica Queen's Cross,
I 1898- 1899, Glasgow
Windyhill,
1899- 1901, Kilmacolm,
Renfrewshire
C l ăd irea ziaru lui • Casă pentru un amator postmodernişti precum Venturi
The Daily Record,
de artă , sc hiţă a ca merei au Început să-i elogieze opera.
1900, Glasgow
de rece pţii şi de mu z i că, 190 1 Drept urmare, proiectul său de casă
Şcoa l a
din Scottland Street,

l1904, Glasgow Mackintosh a răma s În mare

măsură necunoscut până când
pentru un amator de artă
a fost realizat În 19891a Glasgow.
• Hill House, 1902-1903, Helensburgh , Şcoala de Artă din Glasgow, 1897-1909
La Hill House, Mackintosh a continuat procesul În Şcoala de Artă, Mackintosh a combinat tradiţiile
de simplificare a arhitecturii domestice iniţiat de medievale scoţiene cu severitatea arhitecturii
Charles F. A. Voysey. La Hill House, deschideri Înguste industriale, Îmbinându-Ie cu tensionata şi misterioasa
protejează interioare delicate, care Înaintează de la ornamentaţie Art Nouveau. Pentru a doua fază de
Încăperi Întunecoase la intrare construire, Între 1907 şi 1909, el şi-a modificat schiţele şi
spre saloane şi dormitoare planurile, proiectând o impresionantă elevaţie vestică,
bine aerisite . având o bibliotecă de două ori mai Înaltă În spate.
• Scaun pentru ceainăria
din Argyle Street,
1898-1899, Glasgow
Mackintosh a proiectat
mobilier pentru unele
clădiri, inclusiv elementele
de interior pentru multe
dintre reşedinţe l e sale.
Spătarul excesiv de Înalt
al scaunelor sale Înguste
se continuă până
la pardoseală,
susţinând vizual
Întreaga compoziţie
şi subliniindu-i
verticalitatea.
 Otto Wagner
1841. Penzing-1918. Viena
• Profesor şi influent arhitect austriac . Considera că stru ctura este
ese nţa arhitecturii . S-a ocupat de raportul dintre str uctură ş i ornament
• A integrat infrastructura În ansa mblul urban. A dezvoltat un sti l
uşo r de recunoscut. numit Şcoa l a Wagner

• 1841 Se naşte la Penzing D eşi W agner a construit relativ pu ţine clă diri de mari
1860- 1863 Stud i ază dimensiuni, el a lăsa t în urma lui o serie de intervenţii de-
la Viena şi Berlin
licate în întreaga Vienă. A proiectat s taţii de metrou , pa-
el.>
-= 1886 Îşi construieşte
~
el.>
prima vi l ă suburbană vilioan e, poduri ş i balustrade care apar pe neaş teptate ,
c::
ro 1894 Este numit profesor la în zestrân d oraşul cu feroneria verde-deschis şi aurie care
,-c:: Şcoalade Arhitectură e atât de tipi că pentru estetica lui. Wagner a reuşit să
><
>< a Academiei de Arte combine precizia s tru c tura lă şi o rna mentaţia a decva tă
Frumoase din Viena
-=
o
<..> 1894- 1901 Lucrează
cu o acută î n ţel ege r e a planifi cării urbane m oderne.
Q)
cn la Metroul din Viena Ca şi Louis Sullivan sau Peter Behrens pentru moder-
1896 Publică prima nism , W agner a fost fi gura p a t ernă din spatele curen-
ediţiea lucrării Moderne tului vienez Sezession . Sprijinin d tendinţe l e nonconfor-
Architektur
miste ale elevilor săi , W agner a avu t propriul stil , care
1899 Se alătu ră grupă r ii
vieneze Sezession
a evoluat pe o traiec torie inde p end e ntă . Acolo unde era
19 10 Pub li că Groszstadt, un
cazul, el a adoptat maniera mai frivo lă a lui] . M. Olbrich
proiect urbanist sau volumele abstracte ale lui] osef Hoffmann , alăturându-se
1918 Moare la Viena în cele din urmă , în 1899 , mişcării Sezession .
• Staţia de metrou
Karlsplatz, 1898, Viena

Wagner nu a fost un a d evă rat

fu n cţio n a li st. EI nu credea,
precum Adolf Loos, că ori ce
ornament trebu ie eliminat
de dragul o n es tităţii culturale.
În proiectele sale pentru
metroul vienez, el a că utat
În schimb so luţ i i la
problemele pu se de noile
forme de in fra s tr u c tură
urban ă , care Încorporau
aceste structuri În ansamblul
urbanistic general.

Alte lucrări ale lui Wagner
Landebank, 1883-1884, Viena
Prima vilă Wagner,
1886-1888, Viena
Palatu l Wagner, 1889-1891,
Viena
Planul general al Vienei,
inclusiv metroul, 1893
Staţie de metrou
(Hofpavillion), 1899, Viena
i Banca de Economii a Poştei,
1904-1906 şi 1910-1912, Viena
A doua vilă Wagner,
1912-1913, Viena
• Biserica Sankt Leopold,
1905-1907, azi lul din Steinhof,
l ângă Viena
Ceea ce este frapant la biserica
Sa nkt Leopold este faptul că spaţiul
interior nu face corp comun cu
cupola, care este una falsă. Spre
deosebire de clădirea Sezession, la
care sfera aurită este vidă şi joacă
doar un rol simbolic, cu pol a de la
Steinhof este o construcţie plină,
cu un remarcabil potenţial spaţial.
Cum a putut un arhitect atât de
ataşat conceptului de claritate struc-
turală să propună o soluţie atât de
puţin onestă7 Concepţia sa este fun-
"-
damental d i ferită de preocupările CI>
caracteristice pentru 8elle Epoque.
=
c::n
ca
Pentru Wagner, clădirea trebuie ==
citită ca un obiect clar, unitar.
Claritatea nu rezidă În etalarea
tuturor elementelor structurale, ci În
crearea unui Întreg consistent, lizibil.
În interior, simplitatea suprafeţe l or
albe de la Sankt Leopold contra s-
<~
tează cu colţur il e şi ghirlandele
CQ
aurite ş i cu vitra liile colorate. .u;
."
• Casa Majolika, 1898, Viena ....
CI>
CI>
~
Casa Majolika a fost pentru Wagner ::>
ca
prima demonstraţie de solidaritate CI>
>
::>
cu mişcarea vieneză Sezession. Q
z:
Printr-un gest rafinat, el a Îmbinat t::
<C
placajul cu ornamentaţia,
dovedind că decoraţiuni l e
puteau fi şi practice. Dale de
ce ramică alcătu ind un vast
motiv floral au fost asamblate
de-a lungul s uprafeţei faţadei.
Întreaga clădire a deve nit o
canava - un gigantic panou
de afi şaj pentru noua abordare
funcţiona l-esteti că a arhitectu rii.
 Joseph Maria Olbrich
1867. Opava-1908. Diisseldorf
• Membru fondator, împ reună cu Gustav Klimt, Koloman Moser şi Joseph
Hoffmann, al mişcării vieneze Sezession • A proiectat clădirea Sezession
• Mişcarea Sezession (Sezessionstil) a fost paralelă cu Art Nouveau din Franţa
şi Belgia şi cu Jugendstil din Germania. A fost influenţat de Otto Wagner

. 1867 Se naşte la Troppau Avându-l pe Gustav Klimt ca figură de marcă , membrii miş­
(astăzI Opava, Cehia)
cării vieneze Sezession îmbinau ornamentaţia intensă şi vas-
1890 Se înscrie la Şcoala de
tele spaţii albe, cu o cău tare a armoniei geometrice. În loc să
Q.) Arhitecturăde la Academia
-=
Q.) de Arte Frumoase din Viena se reverse liber prin stru ctură, podoaba florală se afla în con-
.......
c:::
1893 Începe să lucreze stantă tensiune cu ornamentaţia şi cu marginile dure ale ca-
ro
c:::
cu Otto Wagner drelor arhitecturale. Ca membru fondator al grupării, prima
><
>< 1893 Câştigă Premiul Romei comandă importantă a lui O lbrich a fost clădirea Sezession. De
şi călătoreşte în Italia
atunci încolo , el a evitat să-şi rafineze şi să-şi îngusteze stilul,
1894 Lucrează cu Wagner
la gara din Viena în loc de aceasta , experimentând cu noile forme , proportiile
1897 La Viena începe bizare şi co lţurile neobişnuite, tipice pentru clădirile ludice
mişcarea Sezession ale Coloniei Artiştilor , construite de elIa Darmstadt. Ultimul
1899 Se a l ătură Colon Iei său proiect pentru Colonie , Turnul Nunţii (Hochzeitturm)
Artiştilor din Darmstadt
a însemnat o clară transformare a conc epţiei sale asupra
1906 Câştigă concursu l
pentru magazinul Tietz
arhitecturii moderne . Odată cu zidurile plate, liniile dure
1908 Moare de leucemie şi lipsa de simetrie , în planurile sale s-a impus în mod
la Dusseldorf ireversibil mişcarea mode rnis tă.
• Clădirea Sezession,
1897-1898, Viena
Clădirea de expoziţii a mişcării
Sezession era compusă din
două spaţii de bază, cu funcţii
simbolice foarte diferite. Holul
de acces, semănând cu intrarea
unei biserici, a fost văzut ca un
spaţiu intermediar Între caracteru l
profan al lumii din exteri or şi arta
din interior. Spaţi ul de expoziţie
din spatele intrării era tratat ca un
depozit industrial - alb, luminat
de sus şi flexibil.
 Alte lucrări ale lui Olbrich

Casa Friedmann, 1898,

Hinterbruhl, lângă Viena
Ca mera Vienei, 1900,
Expoziţ i a de la Paris

Casa Olbrich, 1900,

Colon ia Art i ştilor, Da rmstadt
Casa Gluckert 1, 1901,
(olonia Artiştilor, Darmstadt
Pavilioane provizorii
I de expoziţie, 1901,
(olonia Artiştilor, Darmstadt
Casa lucrător il or Opel, 1908,

• Casa Ernst Ludwig, Colon ia Casa Ernst Ludwig a fost piesa

lColonia Artiştilor, Darmstadt
Casa Feinha ls, 1908, Kbln
- ----
Într-un volum altfel foarte simplu.
...
.c
0;::
::9
«=)

Artiştilor, 1900-1901, Darmstadt centrală a unui complex care Acoperişul cădea de pe faţada

În 1899, marele duce Ernst consta În case pentru artişti şi frontală În trei pante separate,

Ludwig l-a invitat pe Olbrich diverse pavilioane temporare. fiind ferestruit pentru a lăsa
să proiecteze o colonie utopică O intrare cu mare greutate să pătrundă lumina În spaţiile

a artiştilor lângă Darmstadt. simbolică a fost Încorporată de lucru ale artiştilor.

• Turnul Nunţii (Hochzeitturml, 1908, Darmstadt

Turnul Nunţii a fost construit cu prilejul căsătoriei ro
c:
ro
lui Ernst Ludwig cu cea de a doua soţie a sa. E
cu
Deşi exteriorul c l ădirii este rigid, interiorul era <=>
bogat decorat cu scene din istoria familiei marelui
duce şi a oraşului Darmstadt. Ferestrele plasate
asimetric, vizibile la exterior, corespundea u unor
niveluri consecutive de spaţii de expoziţie,
cu lminând cu o capelă privată ...>=
ca

situată sub frontonul În formă ...=

:z:
de degete. În vreme ce sa rcina
dezvoltării arhitecturii
expresioniste le-a revenit
unor arhitecţi
precum 8ehrens
şi Mendelsohn,
Olbrich a folo sit
forme abstracte
pentru a simboliza
scu rgerea timpului
şi a spaţi u l ui .
 ',--,,\\~ ' ... ' ',1 I r

--------~

Adolt loos
1870, Brno-1933. Viena
• Teoretician al culturii şi arhitect. A considerat că arta şi arhitectura
sunt discipline sepa rate. A fost influenţat de lucrarea lui Louis Sullivan
Ornament in Architecture • A fost impresionat de simplitatea clasei
de mijloc americane, În comparaţie cu burghezia europeană

• 1870 Se naşte la Brno, Lucrările timpurii ale lui Adolf Loos au fost superioare
azi În Republica Cehă
multor stiluri , dar el este îndeobşte cunoscut pentru lu-
1889-1893 Studiază
arhitectura la Dresda
crarea sa teore tică Ornament und Verbrechen, care a deschis
1892 Apare cartea lUI
calea pentru eliminarea completă de către moderniştii euro-
Louis Sullivan Ornament peni a ornamentului din arhitectură. Atât mişcarea Arts and
in Architecture Crafts din Anglia, cât şi mişcarea vieneză Sezession reaqio-
><
>< 1893 Călătoreşte În America nase ră împotriva eclectismului secolului XIX, dar n-au
1900 Începe să scrie pentru
-=
Q
U ziarul liberal Neue Freie Presse
evitat în nici un fel artele decorative. Deşi Loos predica o
CI>
cn ruptură de obiceiurile luxului burghez, interioarele caselor
1908 Publică Ornament und
Verbrechen sale erau finisate cu materiale scumpe. Poate inconsecventă
1920- 1922 Arhitect-şef cu antieclectismul său , logica pentru care Loos punea inte-
al DepartamentuluI Locuinţe rioare luxuoase în contrast cu elevaţii exterioare rigide era
din Viena destul de simplă: o casă trebuie să fie reprezentativă pentru
1922 După demisia din acest
modernism , dar , în interior, căminul trebuie să răspundă
post, se mută la Paris
necesităţilor de confort ale clienţilor.
1933 Moare la
Viena • Casa Muller,
1928-1930, Praga
Pentru Loos, Încăperile erau volume,
nu suprafeţe. EI combina avantajele
unui plan neregulat cu satisfacţia
obţineriiÎn proiectele sale a clarităţii
exterioare. Parcurgerea interiorului
casei Muller este un exerciţiu de
compresiune şi decompresiune.
Din micul vestibul, o scară interioară
bine ascunsă conduce la etajul
superior, fără să dea nici o indicaţie
cu privire la deschiderea acestuia.
Exteriorul clădirii răspunde ieşind În
afară pentru a lăsa loc unor Încăperi
speciale sau terase.
 • Casa Loos, 1910-1911, Viena
Clădirea Goldman şi Salatsch,
cunoscută şi sub numele de Casa
Loos, este un exemplu frapant al
abordăr i i dihotomice a arhitecturii,
proprie lui Loos. Ceea ce mai
târziu a apărut ca un contrast Între
exterior şi interior se manifesta aici
prin elevaţie. Apartamentele
rezidenţiale extrem de simplificate
de deasupra stau pe o plintă
Îmbrăcată În marmură, conţinând
nivelurile comerciale.

Alte lucrări ale lui Loos

Muzeul Cafelei, 1899, Viena
Vila Karma, 1904-1906, Viena
Casa Steiner, 1910, Viena
Casa Rufer, 1922, Viena
Lucrare de concu rs pentru
Turn ul Chicago Tribu ne
(nerealizată),1922

Vil ă la Lido, 1923, Veneţia

Casa dadaistului Tri stan Tzara,
=
0;::

1926-1927, Paris
=
CI..

Casa Khuner, 1930, Kreuzberg,

Austria
-=
E

E
'"....=
CI>
• Barul american, perspective exagerate care .."
C>
1907, Viena ~
vizua l fac spaţiul să se
Privind Barul american extindă. Tejgheaua p re l ungă,

(numit şi Barul Kărtner), pardosea la ca o tablă de şah,

s-ar putea crede că Loos plafonul cu straturi de ma r mură
nu era preocupat decât şi de l icateţea accesoriilor de

de materialitate. Dar scopu l alamă contribuie la adâncirea

real al ciudatei ţesături de efectu lui vizual. În exterior,

suprafeţe refiectorizante şi trei deschideri frumos
opace este de a crea iluzia p ropo rţio n ate sunt Încununate

spaţialităţii. Barul este extrem de un mozaic reprezen tând

de mic, iar pietrele şi lemnăria un steag american stil izat,
Întunecată se combină cu având cuvintele "Ba rul Kă rt ner"
oglinzile, toate acestea incluse Înscri se printre dungile
În diverse reţele plane, creând acestuia.
 Peter Behrens
1868. Hamburg-1940. Berlin
• Pictor, arhitect. profe sor şi pionier al designului industrial
• Pă rint e al mi şcă r i i modern iste timpurii . Membru fondator al asoc iaţiei
Deutscher Werkbund • I-a infiu e n ţa t pe Mies van der Rohe, Gropius
şi Le Corb usier • A exprimat spiritul epocii prin co n stru cţii monumentale

--------------------/
• 1868 Se naşte la Hamburg Peter Behrens i-a influ enţas t pe unii dintre cei mai mari ar-
Ln 1886- 1889 Stud i ază hiteqi ai secolului XX. Mies van der Rohe, Walter Gropius
""'
o-" pictura la Hamburg,
şi Le Corbusier au lu crat cu to ţii în biroul său de arhitec-
<J.)
Dl.isseldorf ŞI Karlsruhe
-= tură. La acel moment , Behrens lucra pentru AEG (Com-
<J.)
1899 Se alătură Colon lei
c:
ro Artiştilor din
Darmstadt pania Ge rmană de Electricitate), proiectând nu numai fa-
c:
1907 Fondează Deutscher brica şi clă dirile de birouri , ci ş i produse industriale şi
><
>< Werkbund embleme ale companiei - în esenţă , întreaga identitate a
::o 1936 Devine director
C; acesteia. Behrens a fondat Deutscher Werkbund , pentru
c.> al Academiei Prusace
'"
cn a contracara efectele productiei de masă asupra artelor şi
de Arte Frumoase
din Berlin a o bţinut exact acest lucru , inventând , practic, disciplina
1940 Moare la Berlin designului industrial.
Alte lucrări
....
ni

-
~
::o
c.>

.c
Case din Colonia Artiştilor,
1901, Darmstadt
....
« Crematoriul Eduard Muller,
1905-1906, Hagen
I Proiectare de produse şi
design grafic pentru AEG,
începând cu 1907
Mica Fabr i că de Motoa re,
1910-191 1, Berlin
Casa Wiega nd,
1911 - 1912, Berl in
Ambasada germană,
1911 - 191 2, Sankt Petersburg
Casădin complexul de
lo c uinţe
de la Weissenhof,
1927, Stu ttga rt

• Fabrica de turbine ei corespundea u standardului pentru a ridicat întrebarea da că este adecvat

AEG, 1908- 1909, o mare h a l ă indu strial ă, clă direa a adus să fo l oseşti Într-un context industrial
Berl in proiectarea de fabrici În prima linie a stil urile rezervate a l tăd a tă pentru
Deş i stru ctura ş i planul dezbateril or arhitecturale. Fabrica AEG temple şi pa late.
 =
.i:

• Clădirea administraţiei • Casele Alexander aceasta În contextu l unei clădiri =

CI..

tehnice, fabrica de coloranţ i

Hochst, 1920-1924,
şi Berolina, 1929- 1932, Berlin comerciale, cu forme drept- -=
E

E
Behrens a folosit o dată În plus o unghiulare utilitare ş i ferestre In

Frankfurt am Main ·c
....
estetică industrială, de data repetitive pe scară mare. CI>
""CII
Behrens a contribuit la majoritatea C>
~
mişcă rilor stilistice de la Începutul
secolului XX, de la Art Nouveau, la
casa lui din Darmstadt. şi până la
funcţionalismul complexului
de locuinţe de la Weissenhof.
Fabrica lui de co l oranţi a fost o
construcţie-cheie pentru mişcarea
expresionistă germană. Caracterul
ei de fortăreaţă, cu turn ş i pod, era
În concordanţă cu experimentele
lui Behrens de la fabrica AEG.
Clădirea se inspira din castelele
medievale de cărămidă din nordul
Germaniei.
 Erich Mendelsohn
1887 . Olsztyn-1953 . San Franc isco
• Arhitect modernist de succes. Membru al mişcării expresioniste
• Evreu fiind, a fost forţat să emigreze din Germania. A proiectat numeroase
clădiri comerciale. Infiuenţat de mişcarea americană Art Deco • A lucrat
În Germania, Anglia, Israel şi SUA

• 1887 Se naşte la Allenstein, Arhitectura lui Erich Mendelsohn a fost puterni că, fără
În Prusia Orientală (astăzi a fi mo numenta lă. De-a lungul carierei sale, lu crările
Olsztyn, În Polonia)
au evoluat de la clă diri expresioniste sculptate, precum
1906 Studiază economia
la Munchen Turnul Einstein, la delicatul m odernism de apogeu din
ro
c= 1908- 1912 Studiază Columbushaus. Mendelsohn a re u şit să reconcilieze
arhitectura la universităţile pragmatismul fun q ionalismului cu interesul expresi-
X
>< tehnice din Berlin şi Munchen onist pentru un timp şi un sp aţiu mistice. În mâinile lui
:::o
1912- 1914 Îşi Începe
-=....... activitatea de arhitect
Mendelsohn , expresionismul a fost o energie, nu un stil.
V)
la Munchen
El a adoptat limbajul modernismului , dar i-a dat o di-
1915 - 1918 la parte la război
mensiune a infinitului şi a ne d e te rminării , ca şi cum ar
1919 Îşi deschide un birou În
fi asimilat cumva teoria rela tivităţii a lui Einstein .
Berlin; primele schiţe pentru
........ Turnul Einstein
z....
.~
1933 Din cauza antise-
.c
..... mitismului În creştere,
<
emigrează În Anglia şi Îşi
deschide un birou la Londra
1936 Deschide un birou
la Ierusalim
1941 Emigrează În SUA
1945 Deschide un birou
la San Francisco
1947 Începe să predea
la Universitatea Californ ia,
Berkeley
1953 Moare
la San Francisco
• Columbushaus, că linii le ei orizontale uşor cu rbate aproa pe ca pentru a stopa doar
1932, Berlin le urmau pe cele ale uneia dintre pentru o cli pă expansiunea clădirii.
Columbushaus a fost un cele mai aglomerate inte r secţi i Faţada putea fi imaginată Înconjurând

exe rc iţiu cu infinitul - ale Europei interbelice. Un Î n ve l iş ritmic ansamblul oraşu l ui - un

extremităţ il e structurii s ubţire se plia În jurul vâ rfului ş i ma nifest simbolic al modernizării
ră mâ n nedefi nite prin faptu l laturi lor Întregului volum de sti clă, Germaniei.
 • Magazinul universal
Schocken, 1926, Stuttgart
În contra st cu simboluri moderni ste
precum Bauhaus sau chiar propriul
său Turn Einstein, magazinele lui
Mendelsohn aveau un caracter
urban. Designul lor intenţiona să-i
fa că pe oa meni să asocieze marca
cu energia modernă a oraşu l ui. În
timpul zi lei, sticla faţadei refl ecta
arhitectura tradiţională adia cen tă ,
dar noaptea, expresiva scară interi-
oară era luminată şi putea fi văzută
stră lu c ind printre curbele clădirii .
_ Magazinul lui Mendelsohn părea să
cu rgă , în ci uda naturii sale orizon- =
.c
C)

Alte lucrări ale lui Mendelsohn

tale, create de s pa ţiile comerciale şi '"
ai
~
de liniile ferestrelor. Întreaga clădire =
cu
::lE:
Editura Mosse, Reşedinţa Mendel- Casa Cohen, pi votează pe secţiunea ci l indrică de
1922-1923, Berlin sohn, 1929, Berlin 1935-1936, Londra co lţ. ceea ce creează o tensiune
...
.c
00::::
.....
Cinematograful Pavil ionul De La Warr, Clădirile Universităţii diagonală În structura repetiti vă .
I Woga, 1926-193 1, 1934, Bexhill-on-Sea, Ebraice, 1937-1939,
Berlin Sussex, Anglia Ierusalim

• Turnul Einstein, 1919-1924,

lângă Potsdam, Germania
Unul dintre primele proiecte ale lui
Mendelsohn, Turnul Einstein a fost construit
ca un observator astronomic. Pentru
ex presionişti, formele arhitecturale nu
trebuiau deduse din precedente istorice sau
canoane arhitecturale, ci, după expresia lui
Hans Poelzig, "din abisul mistic" al intuiţie i .
Totuşi, este greu să nu compari profilul
Turnului Einstein cu cel al unui sfinx.
La baza masei verticale a clădirii se
află spaţii de lucru pentru cercetători
şi laboratoa re. Deasupra, scă rile duc
la telescopu l observatorului. Mendelsohn
ar fi dorit să scu lpteze şi să modeleze
construcţia din beton armat, dar,
din cauza limitărilor tehnologice,
Întreaga struc tură a trebuit să
fie făcută din că rămidă
acoperi tă cu stuc.
 Gerrit Thomas Rietveld
1888 . Utrecht-1964. Utrecht
• Ebenist, proiecta nt de mobilier şi arhitect. A crezut În reconceptualizarea
spaţiului de zi • A fost i nfluenţat de Frank Lloyd Wright • A fondat mişcarea
de Stijl • Opera sa i-a in fluenţat pe Mies van der Rohe, Gropius şi Le Corb usier
• În ultima parte a vieţii, a adoptat principiile modernismului internaţional

• 1888 Se naşte la Utrecht Rietveld considera că realitatea nu poate fi percepută

190 1-1903 Ucenicie ca decât ca o chestiune de delimitare şi contrast. Spaţiul ne-
ebenist pe lângă tatăl său
Q.)

-= definit nu poate fi înţeles , pe când spaţiul căruia i s-a dat

Q.) 1906 Studiază cu arhitectul
c::: Piet Klaarhamer o scară umană devine inteligibil. Rietveld a demonstrat
ro
c::: 1911 Deschide o fab rică fizic ideea mişcării de Stij l prin numai câteva piese de mo-
>< de mobilier bilier şi modesta casă Schroder. Mişcarea a fost fondată
><
1919 Fo nd ează mişcarea în 1917 de mai mulţi artişti şi scriitori, printre care Piet
-=
o
<..>
Q)
de Stijl
Mondrian, Theo van Doesburg şi Rietveld însuşi. De Stijl
cn 1928 Rupe raporturile cu
de Stijl; Împ reună cu alţii,
se baza pe o filosofie utopică avansată care, în termeni arhi-
fondează CIAM tecturali , se traducea prin folosirea unor forme elementare
1942 Predă În Olanda şi a unor culori primordiale pentru crearea de ambiente des-
1964 Moare la Utrecht chise, interactive şi unitare.

Alte lucrări ale lui Rietveld
Casa cu garaj, 1927, Utrecht
Cinematografu l Vreeburg, 1936,
Utrecht
Pavilionul olandez la Bienala de
la Veneţia , 1953-1954
Complexul de l ocuinţe
Hoograver, 1954-1957,
Utrecht
• Pavilion de sculptură,
1955 (recon struit În 1965),
Muzeul Krbller-Muller, Otterlo
Pavilionul de scu lptură al lui
Rietveld datorează mult pavilionului
de la Barcelona constru it de Mies
van der Rohe, Deşi schema culori lor
primare, tipică pentru de Stijl, a
• Scaun roşu-albastru, cca 1918
dispărut, blocul de beton al clădirii
şi partiţionările de sticlă sunt
unite printr-un acoperiş de oţel şi
coloane, Urmând logica de Stijl,
elementele radiază În compoziţie
dintr-un punct central şi ajung În
spaţi ul adiacent pentru a unifica
spaţii l e interioare cu Împrejurimile,

Muzeul Van Gogh, Semănând cu o pictură de Piet Mondrian, scaunul

1963-1973, Amsterdam
• Casa Schroder, 1924, Utrecht
În locul unei arhitecturi constând
Într-o faţadă şi pereţ i acţionâ nd
ca o Învelitoare şi un interior,
casa Schrbder este concepută
ca un mare cabinet, la care
planurile şi liniile ce se intersec-
tează par să se mişte În exterior,
dar În realitate se mişcă În interior.
Aproape toţi pereţii interiori pot
fi retraşi, conducând la un plan
deschis al parterului.
roşu-albastru este "elementarizat" sa u distilat În
componentele sa le de bază şi pictat În cu lori primare,
care Îi accentuează părţile, Capetele secţiunil or negre
dreptunghiulare ce compun cadru l
sunt pictate În galben, ca pentru
a arăta că ele erau tăiate dintr-o
s ingură bucată continuă şi,
prin extensie, Întrupau
o serie de axe infinite,
interesectându-se
În spaţiu, Conceput
ca un scaun "universa l",
el putea fi teoretic
reconstituit În aproa pe orice alt obiect.
 Walter Gropius
1883, Berlin-1969, Boston
• Director şi proiectant la Bauhaus • A crezut in unitatea dintre artele
vizuale şi arhitectură. A determinat cu rsu l designului modern. A lucrat
la academii din Europa şi din America. A infiuenţat profund curriculumul
şcolilor de artă şi de arhitectură. A folosit culoarea in clădirile sale

• 1883 Se naşte la Berlin W alter Gropius a urmat un singur principiu simplu : in-
1903 - 1907 Studiază la serarea de elemente creative într-o elevatie altfel repe-
Technische Hochschule
titivă. Intrările, scările şi jonq iunile dintre fun cţiunile
cu din Munchen, apoi la
-= constructive, toate ofereau op o rtunit ăti pen tru introdu-
cu cea din Berlin
~

c:::
1910 Deschide un birou cerea unor elemente de meş teşu g într-un cadru indus-
'"
c::: de arhitectură lângă Berlin, trial. Conform fil osofiei lui Gropius, tratamentul fatadei
>< împreună cu Adolf Meyer
>< nu trebuia decât să fie consecvent cu o anumită func-
1919-1 928 Director la
Bauhaus in Weimar şi la
tiune. O anumit ă clă dire putea avea elevatii multiple,
Dessau, incepând cu 1925 chiar contradictorii , d acă ele îşi îndeplineau în mod co-
1938 Director al respunză tor funqiunile. La fabrica Fagus, logica s tru c turală
Departamentului era şi ea complet no u ă. Scara era plasa tă în spatele unui
de Arhitectură de la
Universitatea Harvard
precar colt de s ticlă, colt care nu -i ascundea contururile
1969 Moare la Boston,
albe, unduitoare. Efectul era o arhitec tură a paradoxului -
Massachussets monumentală şi fragilă în acelaşi timp .
• Fabrica Fagus, 1911-
1925, Alfe ld an der Leine
Această c l ădi re de fabrică
este o cla ră inversare a logicii
industriale monumentale
a fabricii de turbine AEG
a lui Peter Behrens din
Berl in-Moabit. În loc să
fe rest ruiască centrul cl ă d i rii ,
Gropius a acoperit co lţurile
co n stru cţiei cu mari f~şii de
s ti clă pe un cadru de o ţe l.
Prin contrast, centrul era un
volum compact, fă ră ferestre,
co nţ i n â nd doar intrarea ş i
un mic ceas. Într-o fabri că ,
timpul e ese nţial.
 Alte lucrări ale lui Gropius

Ex poziţia Deutscher
Werkbund, clădiri de birouri
ş i fabrici, 1914, Koln

Sommerfeld,
Re şe dinţa
1920-1921, Berlin
Clădirea ş i
casele profesorilor de
la Bauhaus, 1925- 1926, Dessau
Zona de lo c uinţ e Siemensstadt,
1929- 1930, Berlin
Reşedinţa Gropius, 1938,
Lincoln, Massachusetts
Centru l de stud ii postuniver-
,
x sitare, Universitatea Harvard,
1948-1950, Cambridge,
Massachusetts <II

...=
CI..
"-
• Proiect de concurs pentru (!)

turnul clădirii ChicagoTribune, ...

"-
::::
ca
1922 ==
Liniile directoare simple şi scopul
final, acela de a construi "cea mai
frumoasă clădi re de birouri din
lume", au generat sute de partici-
pări Spre deosebire de proiectul
revoluţionar de zgâ rie-nori al
lui Mies van der Rohe din 1921,
'"=>
Gropius a propus o clădire fezabilă,
='"
cu o reţea struc- :;
E
turală bazată pe <II

celebra ferea st ră ......=

p ropusă de Şcoa la ...
.."

:::E
din Ch icago. Cu
verticale În zigzag ş i
orizontale bine de-
finite, clădirea era o
sinteză a tendinţe l or
modernismului
Proiectul câştigător
a fost un turn neo-
gotic, tipic pentru
arhitectura ameri-
cană a epocii.
 8auhaus
Şcoala Bauhaus din Weimar, Germania, a fost înfiinţată în 1919 de Walter Gro-
pius, prin fuziunea dintre Academia de Arte Frumoase şi Şcoala de Arte şi
Meserii. Şcoala a fost un succes şi un nou Bauhaus s-a deschis la Dresda în 1925.
Bazându-se pe conceptul reconcilierii meşteşugului
cu industria, Bauhaus pregătea profesionişti care să fie
la fel de familiari cu proiectarea, cu meşteşu gul şi cu
metodele producţiei de masă. Arhitectura, feroneria,
lucrările în lemn, ceramica, mobilierul ş i proiectarea
Q)
obiectelor erau incluse în curriculum. Şcoala Bauhaus a
c::
ro
c::
fost închisă de nazişti în 1933.
<-

>< • Walter Gropius: biroul • Herbert Bayer:

><
directorului, 1927, Weimar font şi clădire de ateliere,
-=
<:>
<..)
Biroul lui Walter Gropius era situat 1927, Weimar
'"
cn
În mod simbolic În centrul Şcolii Designul grafic, inclusiv cel
Bauhaus din Weimar, pe o punte, tipografic, a fost un element-cheie
supervizând toate elementele În publicitatea Şcolii Bauhaus.
complexului. Mobilierul simplu, Cărţile, publicaţiile şi afişele şcolii

dispozitivele metalice tubulare şi răspândeau În cadrul publicului idei

dreptunghiurile pictate multicolor de origine constructivistă sau de
erau influenţate de proiectele Stijl. Fontul Bauhaus apare În partea
grupului de Stijl. laterală a clădirii de ateliere.
• Walter Gropius:
scara principală a clădirii
de ateliere, 1925, Dessau
Pentru Bauhaus, cu loa rea juca un
rol didactic În identificarea structurii
şi tiparelor de mişcare. Accentul
pus pe elementele esenţ i a l e nu-i
răpea arhitecturii va loarea estetică
sau sculptura l ă, ci sporea puritatea
acestei va lori prin expunerea
elementelor fun cţi ona l e. La scă ri,
lumina este folosită pentru a
sublinia com poz i ţ ia str u ct ural ă, iar
ferestrele îl orientează pe utilizator
În interiorul complexului.
• Walter Gropius: foloseau inovaţii Încă netestate. Un perete-cortină Înseamnă
clădirea de ateliere ş i şcoala Perete l e-cortină din stic l ă era vizua l că structura interioară,
voca ţ ional ă, 1925, Dessau superb,darconducea nu peretele, este cea
Toate clădirile Bauhaus la mari fiuctuaţii de căldură. care susţine c l ădirea.
 Locuinte sociale
1918-1930
• Lipsa noilor construqii, luptele politice şi infiaţia au condus la o acută
criză de locuinţe În Europa interbelică. Suprapopularea şi penuria
locuinţelor tradiţionale i-au făcut pe arhiteqi, pe politicieni şi pe muncitori
să caute noi soluţii arhitecturale

1918 Se sfâ rşeşte Dup ă stagnarea din timpul Primului Răzb o i Mon dial
Primul Război Mondial
şi criza ec onomică din anii 192 O, Europa avea o nevoie dis-
1918 J P p, Oud devine
pe ra tă de noi lo cuinţe. Era clar că sistemul de blocuri de lo-
el.) arhitectul-şef al oraşuluI
-=
el.) olandez Rotterdam cuinţe din secolul XIX era dep ăşit , atât în termeni social-po-
~

c:::
ro
1923 Infiaţia aruncă litici, cât şi funq ionali. Modemişti precum Walter Gropius şi
c:::
Germania În criză economică Bruno Taut îşi p e trecuseră anii războiului dezvoltând solu ţii
><
>< 1925 Le Corbusierintroduce radical noi de lo cuinţe ieftine şi erau nerăb dăto ri să le încerce
Planul Voisin pentru Paris
pe scară largă în zone de lo cuinţe sociale, cu finan tare guver-
1926 Le Corb usier
namentală. Au existat dispute asupra formei pe care urmau
construieşte zona de locuinţe
Pessac, lângă Bordeaux s-o ia aceste zone, dar proiectele dezvoltate se regăsesc şi
1927 Mies, Oud, Groplus, as tăzi în planificarea urb ană , Alegerea era între locuinţel e
Le Corbusier şi alţii m ono- şi multifamiliale, Cele dintâi erau mai populare în
<'CI
..... construiesc case În zona
~
.... Anglia, sub forma caselor în şir tradiţionale, dar Europa con-
Weissenhof din Stuttgart
.~ tinentală a optat pentru mari blocuri de apartamente drept
..c 1930 Gropius proiectează un
.....
«
bloc de apartamente pentru so luţie la criza de l o cuinţe , Zonele muncitoreş ti şi proiectele
zona Siemensstadt din Berlin de locuinţ e ieftine au răsărit pe tot cuprinsul Europei.
• Karl Ehn: Karl Marx Hot,
1930, Vie na
În Viena socialistă interbel i că,
construcţia pe baze
cooperative a locuinţe l or
era larg răspândită, Curtea
Karl Marx a transform at
const rucţia de locui n ţe
mu n citoreşt i Într-o
inst i tuţie, dând u-i o es tet i că
m onumenta l ă, Aproape
1 400 de apartamente au fost
rânduite Într-o linie aparent
i nfi nită, fără inte rstiţii.

~ .... - ~ " .
• Bruno Taut:
zona Potcoavei Britz,
plan general,
1925-1933, Berlin
În zona Britz au fost
adoptate diverse scheme
de proiectare. Clădirea
centrală În formă de
potcoavă era organizată
În jurul unei curţi
interioare. Alte clădiri
erau mult distanţate
una de alta şi plasate
În şiruri paralele pe
direcţia nord-sud, pentru
a maximiza expunerea
la lumină.
• Siemensstadt,
1929-1930, Berlin
La Siemensstadt au
lucrat mai mulţi arhitecţi,
fiecare În stil propriu.
N-au fost folosite decât
elemente fundamentale
de arhitectură. Zidul alb
curbat nu conţine decât
două tipuri de ferestre,
unul pentru apartamente
şi unul pentru casele
scărilor. Intrările sunt
marcate de portaluri
simple din cărămidă.
• Hans Scharoun: planul general al zonei
Siemensstadt, 1929-1930, Berlin
La acest bloc din Siemensstadt, Hans Scharoun
a Îmbinat elementele exterioare - scări şi balcoane-
pentru a forma un nucleu funcţional care se ridică
pe fiecare unitate a blocului. Combinaţia ,ca
este tratată şi ca un obiect de design =
~
ca
"-
formal, care conferă varietate faţadei =
ca
monotone. Uşi simple, fără frontoane, '"uca
"-
1- Alte lucrări-=1
şiun acoperiş plat trădează ten-
dinţele minimaliste ale mişcării
-=
ca
ii:
Zona Eigen Haard, funcţionaliste.
I de Michel de Klerk,
1920, Amsterdam
I
I Zona de l ocuinţe
muncitoreşti, de J. P. P.
I Oud, 1924, Hoek van
Holland, Ola nda
Zona Bruchfeldstrasse,
de Ernst May,
1925-1927, Frankfurt
am Main, Germania
Zona Weissenhof,
I de Mies van der Rohe,
plan general şi bloc
l de apartamente, 1927,
Stuttgart, Germania
 -- -- ----------------

Le Corbusier
Charles Edouard Jeanneret
1887, la Chaux-de-Fonds - 1965, Roquebrune-Cap-Martin
• Arhitect modernist ş i planificator ideologic urban
• A fost i nfi ue nţat de Auguste Perret • A introdus betonul armat
• A fost interesat de noi so luţi i locative
...._ &.L
• 1887 Se n aşte În E lveţi a, ca În 1927 , Le Corbusier a publicat Les cinq points d'une
Charles Edouard Jeanneret
nouvell e architecture. Manifestul con tinea co ncepţia sa
1902- 1907 Studiază la
asupra formelor arhitecturale. El afirma că structurile ar
CI.>
Şcoa l a
de Arte Decorative
-=
CI.>
din La Chaux-de-Fonds trebui ridicate pe piloni (pilotis ), pen tru a lăsa terenul
c:::
ro 1908- 1909 Lucrează liber pentru circulatie; că ar trebui create grădini pe aco-
c:::
,- la Paris pentru Auguste Perret p erişuri prin folosirea acop erişuril o r plate; planuri şi fa-
><
>< 1910-1911 ÎI vizitează ţa d e libere ar trebui să d evin ă p osibile printr-o struc-
la Berlin pe Peter Behrens tură ind ep end entă de beton armat; iar ferestrele aşeza te
1920 ÎŞI ia pseudonimul
în b a nd ă ar trebui folosite pentru a permite mai multă
Le Corbusier Într-un
lumină decât ar fi fost p osibilă cu un zid portant . Istoricii
articol pentru periodicul
Înfiinţat de el, L'Esprit arhitecturii s ubliniază că , în ciu da idiosincraziilor sale,
nouveau Le Corbusier a reu şit să determine evolutia ult erio a ră
1923 Publică lucrarea a construq iilor prin inventarea unui limbaj arhitectural in-
Vers une architecture
imitabil. El a redus arhitectura la principalele ei elemente
1935 Pub l ică
fun q ion ale: fereastra, rampa, scara, coloan a sau placa,
La viile radieuse
1965 Moare Înecat la
redefinindu -Ie şi redenumindu-Ie în lumina noilor cerinte
Roquebrune-Cap-Martin funq ionale şi estetice. Componentele sale arhitecturale C3J
• Vila Savoye, 1928-193 1,
Poissy-s ur-Seine
La vila Savoye, pilonii ridi că
volumul principal al con-
stru cţi e i deasupra nivelului
solului, p e rmiţâ nd vizitatorilor
să ajungă chiar În centrul
cl ă di r i i . Rampa de la intrare
creează un drum continuu,
de la pavilionul semici rcular
de la parter, trecâ nd pri n
apa rtamentu l din corpu l
principal, p â n ă la g ră din a
de pe a co p e ri ş.
• Unitatea de locuire
(Unite d'habitation),
Târgullnterbau, 1957-1958, Berlin
După trecerea a patru sau cinci decenii,
aceste locuinţe proiectate de Le Corbusier
sunt Încă provocatoare, punând Jn discuţie
raportul dintre individ şi colectivitate. Pe
măsura creşterii cultului familiei şi, ulterior, al
individului, a crescut şi nevoia de reformare

......
Ou;
• Clădirea corpului • Casa semidetaşată, zona ...=
.."
C>
c..>
legislativ, Chandigarh, Weissenhof, 1926-1927,
1952-1958, Punjab Stuttgart
Clădirea corpului legislativ Conceptual, casa semidetaşată
din Chandigarh este un bun era similară vilei Savoye. În
exemplu pentru arhitectura fapt, Le Corbusier şi-a formulat ni
c
brutalistă a lui Le Corbusier.
Acope r işul hiperbolic de
cele cinci puncte pentru o
nouă arhitectură pentru a --...
C>

ta
C

deasupra porticului de intrare ilustra principiile din spatele .!!:!

c
În spaţiul lipsit de coloane proiectului său. Piloni, ferestre
ilustrează marele aşezate În bandă şi o grădină
potenţial al de acoperiş sunt clar vizibile
a comunităţilor zdruncinate de AI Doilea betonului. În casa semidetaşată. O
Război Mondial. Le Corbusier le-a luatÎn
calcul pe amândouă, proiectând unităţi
celulare interconectate. Aceste apartamente
prelungi străpung profunzimea clădirii şi
sunt acustic şi vizual separate unul de altu l,
făcând, În acelaşi timp, parte dintr-o strânsă
comunitate de peste 300 de unităţi. Facilităţi
comunale, precum străzi comerciale În aer
liber, internate de zi, săli de sport şi bazine
de Înot, erau inserate printre miile de tipuri
de unităţi, aranjate ca un puzzle În giganticul
cadru al unităţii de locuire.
 au intrat definitiv în vocabularul arhitec-
turii. l a tă câteva exemple: pilotis , coloane
independente, şi brise-soleil , un parasolar
care, împreună cu alte elemente folosite
pentru ve ntil a ţie şi controlul luminii ,
constituie un ondulatoire, sau un modul
pentru controlul climatic. Pentru a da
un cadru general acesto r elemente, Le
Corbusier a inventat propriul sistem de
proporţii, cunoscut ca modulor , pe care
• Mănăstirea La Tourette,
l-a aplicat riguros în majoritatea clă di ­
1953-1957, Eveux-sur-I' Arbresle
rilor construite în ultima parte a carierei
<1>
Limbajul fundamental stabilit de Le Corbusier În
-= sale. Uni tăţile sale locative se bazau pe
~
<1>
unitatea de locuire este repetat aici, având drept efect
c::
ro
modelul domin oului - denumirea pentru evidenţierea clară a locuinţelor spartane ale călugărilor.
c::
<- un sistem structural constând în şase co- Clădirea În formă de U atinge cea de a patra latură a
X
>< loane, trei p lăci şi o scară, sp rijinite îm- sa - biserica. În Întregul ei, severa fortăreaţă a credinţei
::s
c; preună pe un soclu simplu . se sprijină incomod pe peisaj.
...
u
<r>

Alte lucrări

Vila 5chwob, 1916,

La Chaux-de-Fonds
Vila La Roche/Jeanneret,
1923, Paris
Centrosoiuz,
1 Clăd i rea
1929-1933, Moscova
Unitate de locui re,
1946-1952, Marsilia
Casele Jaoul, 1951 ,
Neuilly-sur-Seine
Casa 5hodhan, 1951-1956,
Ahmedabad, Gujarat
Planul general al oraşulu i
Chandigarh, 1952-1958,
Chandigarh, Punjab
• Mănăstirea La Tourette, corul şi vestibulul sunt toa te Pavilionul Philips, 1958
ca pelele laterale, 1953- 1957, prezente, dar sunt distribuite dup ă (demolat), Expoziţia Universală,
Bru xelles
Eveux-sur-I'Arbresle o l ogi că tota l d i fe r i tă. Un volum
Muzeul Naţional al Artei
În aceas tă m ă năstire d o mini ca n ă, ondulat iese În afara bisericii Occidentale, 1959, Tokyo
Le Corbu sier a reconfigurat ş i a şi co nţin e şapte capele latera le Centru l Carpenter de Arte
rea ranjat elementele fund amentale descendente, dominate de trei Vizua le, 1959-1962,
Cambridge, Massachussets
ale arhitecturii ecleziastice. Capela, enorme tuburi luminoase. ---~
, ,
-- ~ ,

........
O
u;
=
..CI
.....
C>

...
U

-'

• Notre Dame du Haut, în sol, cu ziduri groase şi un şi detaliile esenţializate par

1951-1954, Ronchamp
Forţa bisericii Notre Dame
du Haut rezidă în multitudinea
ei de sensuri. Ea este în acelaşi
timp perfect stabilă şi la un pas
acoperiş proeminent - toate goale să nu aibă nimic din estetica cac:
la mijloc. C l ă direa este d efen sivă produsă mecanic a vilei Savoye. ~
ca un castel, dar atrage spaţiu l Totu şi, cartezianismul logicii care
'"
E
...
C
direct în inima ei. Acoper i şul guvernase casele timpurii ale
unificator se repede în jos, spre lui Le Corbusier rămâne prezent -=E
o!!!
pământ şi se înalţă totodată în modelul planului de la Notre c:

de prăbuşire - solidă, înrădăcinată spre cer. Finisajele neşlefuite Dame du Haut. ~

........
C>
~
• Notre Dame du Haut, vedere
interioară, 1951-1954,
Ronchamp
Acoperişu l masiv de la Notre
Dame du Haut pare să respire,
îndoindu-se sub propria greutate
pe măsură ce inhalează. Gol pe
dinăuntru, acoperişul este întins
peste un cadru interior şi sprijinit
de coloane ascunse în ziduri.
O fantă pentru lumină sepa ră
zidurile şi acoperişul.
 Modernismul nordic
1916-1976
• Modernismul nordic a combinat infiuenţele neoclasice şi regionale
• Alvar Aalto a integrat mişcarea În modernismul internaţional. Aalto şi soţia
sa, Aino Marsio, au fost pion ieri ai mobilierului şi ai designului de obieae
stânga: dispozitive de iluminat, de Alvar Aalto, 1956-1961, Franţa

. 1916-1921 AlvarAalto Cele două personalităti-cheie ale modernismului nordic

studiază arhiteaura
au fost arhitectul suedez Erik Gunnar Asplund şi co-
la Universitatea
Q)
Politehnică din Helsinki
legul său finlandez Alvar Aalto. Asplund era mai în vârstă
-=
~
Q)
1924 Aalto se căsătoreşte decât Aalto cu 13 ani, iar lucrările sale i-au oferit tânărului
c::
ro cu arhiteaa Aino Marsio arhitect un punct de pornire pentru o întreagă estetică alter-
,-c:: şi face o călătorie În Italia nativă. Deşi Aalto era preocupat de arhitectura economică
><
>< 1930 Erik Gunnar Asplund şi de produqia de masă, ataşamentul său pentru arhitec-
repurtează un succes
-=....
C>
arhiteauralla Expoziţia
tura tradiţională finland eză i-a temperat elanul inovator ,
'"
(f)
de la Stockholm conferind lu crărilor sale umanitatea care lipsea arhitecturii
1940 Asplund moare funqionaliste. Constituind un precedent pentru Aalto, Ca-
la Stockholm pela din pădure a lui Asplund era o îmbinare modernă între
1976 Aalto moare la Helsinki templul clasic şi coliba primitivă .
....
'"
:::1
1:: Alte lucrări
~'"
.c
....
<C
Cimitir forestier, de Erik Gunnar
Asplund şi Sigurd Lewerentz,
1917-1920, Stockholm, Suedia
Tribunalul comitatutului Lister,
de Erik Gunnar Asplund,
1917-1921, Sblvesborg, Suedia
Sanatoriul de tuberculoşi ,
de Alvar Aalto, 1929, Paimio,
Finlanda
Vila Mairea, de Alvar Aalto, 1929, I

Noormarkku, Finlanda
Sa la Finlandia, de Alvar Aalto,
1971, Helsinki, Finlanda

• Erik Gunnar Asplund: sa la principală de lectură, În verticale din zidul curbat.

biblioteca publică din Stock- form ă c iiindri că.ln interi or, Nu ex i s tă decât puţină
holm, 1918- 1927, Stockholm trei şiruri de că rţi Încercuiesc sa la. ornamentaţie, În afara portalului
O clădire În form ă de U Înconjoară Lumina pătrunde prin ferestrele de la intrare şi a faţadei.

.. .. . . .. 'III '
 • Alvar Aalto: biblioteca dreptunghiuri formând un intrând, şi un plafon Îndoit din lemn.
o orăşenească din Vii puri, biblioteca este iluminată de sus Aalto a proiectat multe dintre
r 1935, Viborg, Rusia prin numeroase luminatoare aspectele tehnice ale clădirii,
n (fostul Vii puri, Finlanda) tubulare, În vreme ce sala de inclusiv tuburile pentru
) O compunere a două lectură are ferestre prel ungi venti lare forţată din pereţi.
• Alvar Aalto: Biserica
2 Sfântului Duh, 1960-1962,
I Wolfsburg, Germania =
E
.!!!
ti Biserica Sfântului Duh face parte E
CI>
dintr-un mare centru comunitar. "CI
o
~
Neobişnuita biserică a lui Aalto
introduce stilul arhitecturii
r minimaliste În domeniul ecleziastic.
j Ea are un enorm turn-clopotniţă
~ care, În pofida esteticii sale
moderniste, se aseamănă cu o
campanilă italiană. Interiorul este
~ bine luminat, iar plafonul În formă
t de evantai oferă o acustică exce-
~ lentă. Aalto a proiectat şi multe
L dintre elementele interiorului, cum
fi ar fi casetoanele şi candelabrele.

• cea 1900 Construirea
de zgârie-nori intră la New
York Într-o fază matură, iar
Înălţimea clădirilor creşte
'"
-=
1916 New Yorkul adoptă
'"
~
c::: o ordonanţă zonală
'"
c::: restrictivă, impunând
anumite norme de Înălţime
><
>< a clădirilor
cea 1920 Ţevile din oţel
Încep să Înlocuiască
tradiţionalele schele din lemn
1929 Prăbuş i rea
Bursei
declanşează Marea Criză;
problemele financiare
dau naştere unor metode
inovatoare de finanţare
a clădirilor
1931 Empire State
Building devine cea mai
Înaltă clădire din lume
cea 1940 Stilul Îşi pierde
popularitatea
" ..
Art Deco la New York
cea 1900-cca 1940
• Noi materiale, precum oţelul inoxidabil, aluminiul şi plasticul, au fost
introduse În arhitectură. Densitatea construcţiilor Într-o zonă cu terenuri
foarte scumpe şi vizibilitatea pe cerul oraşului făceau ca zgârie-norii să fie
avantajoşi atât pentru constructori, cât şi pentru beneficiari
---------
Arhitectura An Deco provine dintr-un amestec de influ-
enţe diverse, printre care esteticile Africii , Egiptului , Ame-
ricii Centrale şi de Sud , precum şi ale curentelor futurist
ş i cubist. Noi m ateriale de construq ie au fost folosit e
pentru stiluri în trepte, radian te, contrastând puternic
cu m otivele fluid e ale curentului An Nouveau . Este fra-
pant că o lege zo na lă p oate determina nu numai înălţimea
unui oraş, ci şi un întreg stil arhitectural. Conform legii
adoptate la New York , zgârie-norii An Deco erau definiţi
prin profil în zigzag, una dintre cele mai puternice ima-
gini ale arhitecturii de la începutul secolului XX. Puterea
capitalismului era cel ebra tă în întregul oraş, zgârie-norii
construindu-se unul dup ă altul. Economia ame ricană
p ă r e a invin cibil ă, iar societatea, angaj a tă într-un viitor
mecanizat , ce p ână atunci nu mai fu sese imaginat decât
de arhiteqii futuriş ti din Italia sau Rusia, care doar rareori
reu şiseră să-şi realizeze proiectele. La New York , turnuri
cu 40 , 50 sau 60 de etaje erau construite în câteva luni .
• Reinhard & Hofmeister,
Harrison & Macmurray şi Hood &
Fouilhoux: Centrul Rockefeller,
piaţa de la intrare, 1929-1932,
New York
Ca ansamblu urban, Centrul
Rockefeller este mai expresiv decât
oricare dintre clădirile sale luată
separat. Grupate În jurul unei pieţe
publ ice, turnurile Înguste sunt
inserate Într-o matrice urbană.
Interi oarele ş i intră rile urmează
geometri a Art Deco.
, -.. .. \
 • William van Alen: clădirea Chrysler,
1928-1930, New York
Clădirea Chrysler a pretins doar puţine
planuri ale etajelor, care au fost repetate
apoi În Întreaga elevaţie, reducând atât
costuri le proiectu lui, cât şi pe cele ale
construcţiei. Secvenţializarea, stratificarea
şi reiterarea au devenit instrumente pentru
depăşirea dificultăţilor economice. Ca
răspuns la obiceiurile construirii neglijente,
care transformaseră străzile oraşului În alei
Întunecate, municipalitatea a adoptat o
ordonanţă zonală care reglementa Înălţimea
clădirilor după dimensiunea terenului şi
lărgimea străzii . De la o anumită Înălţime,
clădirea trebuia să se retragă faţă de stradă
În creşteri succesive. Noile legi implicau
analizarea unui amplasament În termeni de
spaţiu cubic disponibil, nu doar de arie,
iar clădirile erau proiectate pentru
a fi citite ca volume, nu ca suprafeţe.

Alte lucrări importante

Cl ădirea Chanin, de 1929-1930,

Sioan & Robertson, New York
1927-1929, Clădirea Daily
New York News, de Raymond
Clădirea Hood şi John Mead
McGraw-Hill, Howells, 1929-
de Raymond Hood, 1930, New York =
E
.~
c:
....
CI)

• Shreve, lamb & Harmon: "CI

:1 Empire State Building,

=
::E

r 1929-1931,NewYork
11 În The Metropolis ofTomorrow,
-l Hugh Ferriss şi-a imaginat "clăd irea
1 recesivă" perfectă. Amintind
c de un zigurat, ea era grea şi
monumentală. Totuşi, New Yorkul
~ era interesat de Înălţimea pură.
3 Eficienţa era sacrificată de dragul
strălucirii, iar Empire State Building
a fost ridicat ca un monument al
c optimismului anilor 1930.
 - -- --------

Arhitectura totalitara
1922-1953
• Arhitectura totalitară a fost o expresie a naţionalismului. Ea a folosit
modele monumentale clasice şi moderniste • Contemporană cu mişcarea
Art Deco • Printre principalii arhiteeţi ai regimurilor totalitare s-au numărat
Albert Speer la Berlin, Boris lofan la Moscova şi Marcello Piacentini la Roma
---------~/

• 1922 Mussolini devine După aproape 20 de ani de arhitectură modernistă ,

prim-ministru al Italiei; Stalin
statele totalitare din Europa convergeau spre aceeaşi
ajunge secretar general al
Comitetului Central al Parti- linie estetică neoclasică , Contextul acestei distilări a
Cl.)
.......
duluI Comunist din Uniunea formei a fost diferit pentru Germania, Italia şi Uniunea
c:: Sovietică, o funcţie pe care o
ro
Sovietică, dar toate trei ţinte au să stabilească un stil na-
c:: va deţine până la moarte
ţiona l care să poată exprima retorica totalitară, Mo-
>< 1929 Prăbuşirea Bursei
>< de Valori declanşează delul neoclasic se potrivea cu o ideologie a unei puteri
criza economică mondială instalate pe scară întinsă, pe când modernismul eşu ase
1933 Hitler devine în această direcţie , deoarece era un limbaj al comerţului,
cancelar al Germaniei şi
care răspundea în primul rând energiei economiei de
inchide Şcoala Bauhaus
piaţă lib eră, nu glorificării puterii de stat. Doar în Italia
1939 ÎncepeAI Doilea Război
Mondial arhitectura raţionalistă a fost acceptată în canonul fas-
1945 Se termină AI Doilea cist. Arhitectul Giuseppe Terragni a reuşit să satisfacă
RăzboI Mondial; Hitler nevoile retorice ale partidului , păstrând totodată c:D
se sinucide; Musolini
este executat
1953 Stalin moare
la Moscova
• Albert Speer: Sala
Poporului (Volkshalle),
proiect, 1937
Piesa centra lă pentru planul
general al Berlinului, proiectat
de Albert Speer in 1937, nu
era Palatul FUhrerului, ci o
enormă sală cu cu pol ă, ce ar
fi putut găzdui Întruniri de
peste 150000 de persoane,
Dacă ar fi fost co nstruită, sa la
ar fi avut de 16 ori m ă rimea
bazilicii San Pietro din Roma,

- ; ..... III ~., 'fiii •

 . Albert Speer: Pavilionul German
de la Expoziţia Universală , 1937, Paris
Pavilionul de la Expoziţia Universală demonstra nu
numai că Germ ania nazistă nu era interesată de
arhitectura funcţiona li stă, ci şi că asemenea construcţii
neoclasice deveniseră singura formă acceptată
pentru a reprezenta puterea naţiona l ă. Arhitecturii
funcţi onaliste Îi lipseau mijloacele iconografice pentru
vehicularea propagandei naţionale şi era deseori prea
abstractă pentru a fi Înţeleasă de un public mai larg.
Incapabil să renunţe la simplificarea ornamentaţiei,
pe care modernismul o propusese deja, acest nou
clasicism era auster şi monumental. La Expoziţia de
la Paris, pavilionul german era plasat În faţa unuia la fel
de masiv, cel al Uniunii Sovietice.

, Albert Speer: Sala Mozaicului, noua

) cancelarie a Reichului, 1938-1939, Berlin
) Considerând palatele şi clădirile administrative
3 existente fie prea mici, fie Încărcate de un simbo-
lism nedorit, Hitler a comandat o nouă cancela rie În
zona administrativă a Berlinului. Clădirea urma să- I
găzduiască numai până
la terminarea unui alt Pa lat
al Fuhrerului, strategic plasat
ş i de dimensiuni mai mari. Clădirea
a fost constru ită pe o sca ră mare,
pentru a celebra puterea celui de
AI Trei lea Reich. Având o funcţie
În primul rând ceremon ial ă, ea
includea săli bogat finisate, dar
goale, conducând la sala de primire
a lui Hitler. Complexu l, incluzând
celebrul bun că r al lui Hitler,
a fost avariat În timpu l ofensivei
Aliaţilor ş i demolat după război.
 Al t e lucră ri importante j o clară expresie raţionalistă . În Uniunea Sovietică , constructi-
vismul a făcut parte din gândirea revoluţionară , până la decizia
Planul general al Romei, 1931
paradoxală al lui Stalin că numai arhitectura clasică era adec-
Universitatea din Roma,
vată pentru exprimarea ambiţiilor proletare. În Germania -
de Marcello Piacentini,
1932-1933 ţară aflată pe atunci în fruntea modernismului - Hitler a închis
Noile oraşe din provincia instituţii precum Şcoala Bauhaus care, în mintea lui, propagau
Lazio, 1932-1939, Italia o decadenţă pe care el o dispreţuia . Exista totuşi o moder-
StadionulOlimpic, nitate subiacentă , comună logicii fasciste şi celei sovietice.
de Werner March,
Le Corbusier propusese distrugerea Parisului seco-
1934-1936, Berlin
lului XIX, pentru a face loc proiectatei ville radieuse şi
Planul general
al Moscovei, 1935 fie care dictator a demolat mari părţi ale capitalei sale is-
Stadionul Zeppelinfeld, torice , în scopul unor dezvoltări megalomane . Dar
de Albert Speer, 1937, regimurile totalitare priveau în principal spre trecut pentru
Q.>
~
Nurnberg modele arhitecturale care să le poată afirma şi consacra
c:
ro Planul general al Berlinului, puterea . La Berlin, Albert Speer a produs un nou plan
c:
,- de Albert Speer, 1937
>< general care elimina cartiere întregi în favoarea unei axe
>< Pavilionul Sovietic de
centrale ce imita bulevardul Champs-Elysees din Paris.
-=
o
'-'
la Expoziţia Universa l ă,
de Boris lofan, 1937, Paris În Italia , capitala Franţei a devenit un model pentru
CI)
(J)

Proiectul Danteum pentru "haussmannizarea" mussoliniană a Romei .

Via dellmpero, de Giuseppe
Terragni, 1938, Roma

• Gi useppe Terragn i: Casa del Fascio,

1932-1936, Co mo, Italia tridimensională de

Casa del Fascio Îm b ină ideile de Stij l coloane şi grinzi este

ale unui spaţ i u cartezian
infinit cu noţiuni clasice
ale propo rţiei.

... - ~ ... " - \

• Le Corbusier: Palatul
Sovietelor, machetă
pentru concurs, 1931
Proiectul lui Le Corbusier
pentru Palatul Sovietelor
• Boris lofan: proiect pentru
Palatul Sovietelor, 1934, Moscova
Lucrările de concurs pentru
Palatul Sovietelor au venit din
Întreaga Europă, În special din
partea membrilor avangardei
moderniste, care simpatizau atât
cu constructiviştii ruşi, cât şi cu
programul lor socialist. Lucrările
moderniste au fost respinse pe
motiv că erau prea abstracte. în
schimb, un proiect al lui lofan a fost
modificat pentru a corespunde
esteticii realist-socialiste, aflate În
era un asamblaj de forme
distincte, reprezentând fiecare
un element programatic sepa rat.
Un gigantic arc parabolic ar fi
trebuit să susţină două auditorii
suprapuse, aşezate În faţa
unei aripi administrative separate.
La mijloc, un for public acoperit
ar fi servit drept loc pentru
discuţii politice.
curs de afirmare. în 1931, Stalin
a demolat un simbol moscovit
major, catedrala Hristos
Mântuitorul, pentru a face loc Pala-
tului. Clădirea n-a fost Însă niciodată
term inată, din cauza pregătirilor
pentru AI Doilea Război Mondial.
C.filterul făcut de excavaţi i a rămas
neatins timp de decenii, până când
a fost transformat În cel mai mare
bazin acoperit pentru Înot din
Moscova. După prăbuşirea Uniunii
Sovietice, bazinul a fost desfiinţat
şi catedrala re co n s tru i tă fidel.
Arh itectu ra
după 1945

Future Systems: centrul media NatWest

de la Lord' 5 Cricket Ground, 1994- 1999/ Londra
 . . :• . ;'=
\ p; . ~ •.
F
....... .. . .. ."
... ..-:- :'~ :.
. - .r
-
: ...:r
... .:. .:. ;:~
....,"" - .- -. -.. " . ~-, ' :- .
., , ,
",-~ "",,,,'f" ~
, ro 'f"". ~. ~. r-,
;:;';:;''''' ro"'0--; ,.. r..... .,..
o '" , - o '

~--;~

_~~ ~ .....~_r
__
-- -- ... .,.- .:.:-r--;.:: :::::.;a
,.. ,

... _ .........
r '
:: :: -._;::-;--......
- - ;::.;:;.- .-
--
~ I ~ •

~~." ~ , ~ . .,. , '"

~--.-.---.
 Arh itectu ra
1945-1970 1945-prezent
Modernismul Modernismul
târziu corporatist
După război, Europa şi arhitectura
şiJaponia aveau high-tech
t..n
nevoie de reconstrucţii 1960-prezent
~
o- masive, iar economia Birourile luxoase reflectă
"0 Întărită a Statelor Unite puterea economiilor Postmodernismul
=-
creează o estetică
::::J
-= capitaliste, iar arhitectura
Combinaţiile de stiluri
.a'"u nouă, care se high-tech expune
~

creează clădiri unice

răspândeşte elementele
~ şi de referinţă
..r::: În jurul lumii
~ structurale
-<

Mies van der Rohe 1. M. Pei Charles Moore

Louis Kahn Richard Rogers Venturi şi Scott-Brown
Oscar Niemeyer Sir Norman Foster Sir James Stirling
Kenzo Tange Skidmore, Owings & John Hejduk
Eero Saarinen Merrill Aldo Rossi
Renzo Piano Michael Graves
Nicholas Grimshaw Nicholas Grimshaw
Future Systems Ricardo Bofill
Philip Johnson
John Burgee
I după 1945

1980-prezent
Deconstructi-
vismul
Arhitectura decon-
structivistă curbează
cadrele construcţiilor
tradiţionale, deformând
concepţia rectiliniară
obişnuită asupra clădirilor

1970-prezent Frank Gehry Noi directii

•
Peter Eisenman
Modernismul Daniel Libeskind Inovaţiile tehnologice ""
=-
::>

minimalist şi Zaha Hadid au creat posibilităţi

aparent nelimitate
modernismul
Rem Koolhaas
târziu
Lars Spuybroek
Arhitecţii influenţaţi NIO Architecten
de stilul internaţional Herzog & de Meuron
dezgolesc clădirile de
ornamentaţii

Sir Denys Lasdun

Paul Rudolph
Alvaro Siza Vieira
Moshe Safdie
Tadao Ando
Arhitectura după 1945 • Kenzo Tange:
catedrala Sfânta
Maria, 1955, Tokyo
După Al Doilea R ăzboi Mondial, multi arhiteqi au initiat
. Alison
un proces de dezmembrare a notiunilor predominante de şi Peter Smithson:
formă , material şi [unqiune, în pas cu o societate din ce clădirea revistei The
în ce mai urbanizată, a fl a t ă într-o rapidă schimbare şi Economist, 1964,
Londra
orientată spre viitor. Arhiteqii au apelat la filosofie, isto-
rie şi teoretizare p entru a elib era formele de es tetica strictă
a [un ţionalismului modernist. A a p ă rut o pluralitate
de stiluri , adesea în contrast direc t unele cu alt ele , pe
măsură ce arhitectura intra într-un dramatic dialog cu
sin e însăşi .
Spre sfâ rş itul anilor 1940 şi în eputul anilor 1950 , acest
nou limbaj a luat forma operelor al gorice şi raţionalis­
te ale lui Eero Saarinen şi Kenzo Tange, care au exploatat
po sibilităLil e s ulptural ale unor material precum be-
tonul armat, în timp ce Mies van d r Rohe a laborat o nou ă
s te tică baza tă pe mat rial in lustrializate precum sticla
şi o~e lul. Proi tele lui Mies ilustrau importanta simplităţii
 ..........
.......=
Q
.!:;
c:
. Skidmore, şi elegantei, în contextul experimentelor sale inventive cu
Owings & Merril:
diferite elemente structurale. Această abordare a fost cel mai
Turnul Sears, 1974,
Ch icago
bine rezumată în cadrul clădirii Seagram (1958), un testa-
• Helmut Jahn: ment al principiului fundamental al lui Mies , afirmând că
centrul James R. elementele structurale ale unei clădiri nu trebuie să fie doar
Thompson, vizibile, ci să constituie chiar punctul focal al acesteia .
1985, Chicago
Între timp , cum moderniştii târzii au integrat indus-
trialul cu funqionalul, abordarea poetică şi emo-
tional expresivă a lui Louis Kahn că ut a forme noi ,
sculpturale şi în armonie cu amb ientul , folosind ma-
teriale precum cărămi d a ş i b etonul. Viziunea sa mo -
dern-expresionistă co mbina fil oso fi a cu examin area
riguroasă a posibilitătilor in g in ereş ti ş i a av ut
o influentă fund a m e ntal ă atâ t în Ş t a t e l e Unite , câ t ş i în
restul lumii .
Drept urmare a celui de Al Doilea Răzb o i Mondial, în
special în Anglia, uriaşe proiecte de constructii au trebuit
întreprinse cu costuri minime. Brutalismul a fost , prin na-
tura sa , uşor de realizat şi necostisitor, şi p ă r ea solutia
i d eală pentru o naţiune cu mari planuri de reconstruqie în • Michael Graves:
biblioteca publică
anii 195 0 şi 1960. Cu filosofia lor ut o pică de integrare
din Denver, 1995,
şi transparenţă , arhiteqi bru taliş ti precum Paulo Mendes da
Colorado
Rocha sau Alison şi Peter Smithson au evi d enţia t formele
structurale prin folosirea grinzilor aparente şi a betonului
bru t, nefinisat. Similar , proiectele de stil minimalist ale lui Ta-
dao Ando îmbinau elemente dezvelite cu forme geometrizate
şi unghiuri care se bazau foarte mult pe componente naturale
şi sp aţiu negativ.

În anii 1960, unificarea, de 1. M. Pei şi Skidmore, Owings &:

Menil (SOM), a clasi ismului contemporan u in ovaţiile
tehnologice a d terminat renunţarea la fa ţa d ele din zidărie
masivă, în favoarea asocierii sti lei, aluminiului ş i a otelului
inoxidabil. Abordarea high-te h , spe ifică lui Norman Foster,
a continuat a est urent prin a c ntuarea aspectelor tehnice
ale proie telor sale, fapt a ndus la obţin rea unei estetici
ma şinis te, car r spin g a formele statice al modernismului şi
trăsă turile unduile ale xpresi nismului , pr ferând ge ome-
tria r petlliv ă sau detaHil minimalist .

... ....... ... . . " \

 cu
....
cu
u
=
.".
C>

-==
• Zaha Hadid: Ca răspuns la această renunţare la ornamentaţie, arhi-
trambulina
tecti americani precum Michael Graves şi Robert Venturi
deschi de
la Bergisel, 2002, au început să experimenteze o nouă estetică , apelând la
Innsbruck, Austria istoria arhitecturii. Împrumutând elemente precum coloa-
nele şi sistemele decorative , stilul lor postmodern a creat ><0
=-
=>
-=
forme referenţiale , spirituale şi ornamentale. Istoria a de- ca
....
.El
venit o sursă de inspiraţie fertilă pentru noile idei, iar for- u
~
..c
....
mele obţinute au căpătat un nou context prin relaţia lor -<
cu viaţa contemporană.
Proiectele lui Peter Eisenman au semnalat o distanţare
decisivă faţă de proiectele ornamentale şi prietenoase
în raport cu clienţii , în favoarea formelor matematice, de tip
reţea , care puneau în valoare arhitectura ca formă pură - un
limbaj autoreferenţial în care design~l , mai mult decât func-
ţiunea , era absolut. În mod similar, arhitectii deconstruc-
tivismului, precum Daniel Libeskind, Zaha Hadid şi Frank
Gehry, aveau drept scop să dezasambleze şi să dezarticuleze
spaţiile prin noile experimente în geometria 3D .
 Mari planuri care se ciocnesc şi forme fragmentare , nerec- • Daniel
Libeskind:
tilinii , s-au folosit pentru a stârni curiozitatea şi a dezorienta,
Muzeul Imperial al
iar pe la mijlocul anilor 1980, ambi ţiil e deconstructivismului Războiului, 2002,
de a crea o estetică în întregime nou ă, nonfunqionalistă, s-au Manchester
materializat în toată lumea. • Future

Arhit ectura eco l og i că, sau "proi ec tele verzi", reprezintă Systems:
Selfridges, 2003,
o t emă tot m ai pr eze nt ă în arhitectura co nt emporană .
Birmingham
În ca drul efortului lor de a crea s paţii mai adecva te
p entru lo cuire ş i lu cru , arhiteqi precum Norman Foster
ş i Zaha Hadid au încorporat elemente de design care
mic şo rea ză impactul de ansamblu al clădirii as upra
ecosistemului. Noi sisteme de încăl z ire şi de răcire ,
precum ş i noi surse de en ergie a lternativ ă ma x imi zează
apacitatea cl ă dirii de a fi pri e t e noa să faţă de m ediul
înconjurător . Caracteristicile u zual e ale l ădiri l or verzi
includ direqionarea vântu lu i pentru r ăc ir e ş i a apei
pluviale p ntru s p ă lat ş i grădinărit. Arhiteqii sunt acum
capabili să folo sească elementele car în mod obişnuit
ar avea un impact negativ asupra clădirilor lor, astfel
 ....
CI>
CI>
U
:::1
""CI
o
-==
• PeterCook încât ei b eneficiază atâ t d e estetica designului , cât şi de
şi Colin Fournierl
mediul amb iant .
Spacelab:
Muzeul de Artă, În ultima parte a secolului XX, inovatiile din domeniul ma-
2003, Graz, terialelor şi al tehnicilor de constructie au creat posibilităti
Austri a
incitante şi anterior de neimaginat în arhitectură . Blobitec-
tura a devenit termenul generic pentru crearea unor forme
de neînchipuit, apelând la proiectarea asistată de calculator.
Arhitecti precum Herzog şi de Meuron, Lars Spuybroek şi

Rem Koolhaas , printre altii, au folosit noile tehnologii pentru

a crea clă diri care se armonizau mai bine cu formele naturale
ale mediului înconjurător. În timp ce deconstructivismul viza
desfacerea formei prin intermediul geometriei, blobitectura a
devenit un instrument pentru creare-a de forme care puteau
fi modelate şi sculptate pentru a se adapta oricăror cerinte,
permitând po s ibilităti infinite de manifestare a formei , func-
tiunii şi individualitătii şi ilustrând ca pacitătile aparent neli-
mitate ale arhitecturii contemporane.
 Mies van der Rohe
Maria Ludwig Michael Mies
1886 . Aachen-1969 . Chicago
• Arhitect modernist . Autor al sintagmei less is more G,mai puţin înseamnă mai mult")
• I nfl uenţa t de Karl Friedrich Schinkel şi Peter Behrens • A schimbat aspectul
centrelor comerciale urbane. A folosit cu precădere oţelul şi sticla la clădi ri le sale
----------------------/
1886 Se naşte ca Maria Celebrul său aforism Iess is more (mai puţin înseamnă
Ludwig Michael Mies mai mult) descrie doar un aspect al stilului multifaţetat
la Aachen, în Germania
1907- 1911 Luc rează pentru
al lui Mies van der Rohe. Acesta a schimbat concepţia
Peter Behrens la Berlin asupra formelor construite şi a influ enţa t profund evo-
1921 Intră în gruparea lu ţia oraş elo r americane. Structurile pe cadre din oţel
""
=-
=> Deutscher Werkbund cu panouri vitrate au înlocuit zidăria tra diţională au to-
1929 Proiectează Pavilionu l portantă. Graniţa dintre sp aţiul interior şi cel exterior s-a GJ
German pentru Expoziţia
Internaţională de la Barcelona
1930- 1933 Funcţionează
ca ultimul director al Şcolii
Bauhaus
1938 Emigrează în Statele
Unite; devine director
de arhitectură la Armour
Institute din Chicago
(ulterior Il linois Institute of
Technology)
1954- 1958 P roiectează
şi constr u ieşte C l ădi rea
Seag ram din New York
1969 Moare la Chicago
• Apartamentele
de pe Lakeshore Drive,
1948- 195 1, Chicago
Cu noscute drept "cl ă diril e
din s ticl ă", aceste d o uă
turnuri cu 26 de niveluri au
fost primele con strucţi i înalte
din o ţe l ş i sticl ă rea lizate
de Mies. R evo l uţi o nare ca
s tru ct u ră , tu rn urile aveau o
e l eganţă bazată pe ordine ş i
cla ri tate, iar nu pe opu l e n ţă .
 Zgârie-nori din sticl ă, proiectat
În 1921, Berlin
Un proiect cu adevărat revoluţionar,
acest zgârie-nori trădepă fascinaţia
timpurie a lui Mies pentru
sticlă. Planul său complex-
ca un fulg de zăpadă dus de
vânt - generează un volum
ondulat şi aproape cristalin.
Proiectul era destinat unui
amplasament triunghiular
de lângă Friedrichstrasse din
Berlin, dar nu a fost realizat. ..,
-=
CI
Apariţia noilor materiale, o::::

precum betonul armat şi

oţelul, cât şi producerea
la scară industria l ă
a sticlei au permis
arhitecţilor să-şi
imagineze structuri
care vor deveni fezabile
din pu nct de vedere Cii
c

tehn ic abia peste ....'"

CI

c
decenii. Pentru Mies, .....
~
c
această c l ădire a fost
mai mult un experiment -=-
C I)

cu materialul şi
forma, decât
un concept
structural.
estompat, deoarece pere tele-cortină transparent a devenit r Alte lucră ri ale lui Mies
un fil tru , în loc să fie o barieră. Mies a fost direct implicat J - - -

Monumentul comemorativ
în majoritatea mişcăril o r intelectuale care au contribuit pentru Rosa Luxenburg
ş i Karl Liebknecht, 1926, Berlin
la stilul modem international. D atorită lui Peter Behrens,
Bloc de apartamente la
Mies a intrat în contact cu Deutscher Werkbund şi a Weissenhof, 1927, Stuttgart
devenit directorul Expozitiei de la Stuttgart , deschisă de Restructurarea Alexanderplatz,
această grupare în 1927. Pavilionul său de la Barcelona, 1928, Berlin
din 1929, a fos t una dintre cele mai sofisticate aplicatii Casa Farn sworth, 1945-1951,
Plano, Illinois
ale experimen telor de Stijl asupra formei. Uneori, aqio-
Crown Hali, 1950-1956, Chicago
nând în detrimentul altor idei, Mies s-a concentrat asupra Clădirea
Seag ram, 1954-1958,
structurii, considerând-o răspunsul la problemele puse New York
de arhitectura mo dernă. El a creat organizarea mo dernă Federa l Center, 1959-1969,
Chicago
a clădirilor comerciale.

• Pavilionul German pentru A fost construit ca parte a unei a lui F. L. Wright şi de principiile
Expoziţia Internaţională expoziţi i care demonstra un nou de Stijl. Mies a Înlocuit pereţii
de la Barcelona, 1928- 1929, mod de v i aţă şi era puternic şi ferestrele cu partiţii efemere,
Barcelona infiuenţat de casa de prerie invitând exteriorul În casă.
 '"
.c
Q
c:::
~

-='"
='"
>
(1)

'"
::::E

'"
• Vila Tugendhat, 1930, Brno Tugendhat o compunere a spaţiilor Împărţite În camere tradiţionale,
-'=="
Q

Pentru a răspunde nevoilor În
schimbare ale stilului modern
de viaţă, Mies a oferit familiei
luxoase care curg fără efort Între
camerele interiorului şi terasele
exterioare. S paţiile nu mai erau
!!
ci puteau fi acum schimbate =
spre a se adecva nevoilor
familiei Tugendhat.
• Neue Nationalgalerie,
1962-1968, Berlin
Datorită unui sistem cu numai şase

coloane structurale, spaţiul este

liber, nedivizat de alte elemente de
susţin ere şi complet fiexibi l pentru
d-iferite sisteme de expunere.
în interiorul clădirii, plafonul
integrea ză oraşul În co njurător În
acest spaţi u . Dedesubt, ascunse
În tr-o plintă masivă, alte s paţii
de expunere se deschid Într-o
grădină cu scu lpturi.
 Clădirea Seagram
Punct culminant al stilului internaţional, clădirea Seagram atinge o logică şi o cla-
ritate niciodată armonizate astfel în arhitectura modernă . Mare parte din reuşită se
datorează posibilităţilor financiare ale clientului. Proprietarul, Samuel Bronfman, a
cerut ca noul sediu administrativ al marii sale firme de distilerie să constituie "gloria
supremă a muncii fiecăruia " şi a furnizat 45 de milioane de dolari pentru a îndeplini
acest deziderat. Aceasta era mai mult decât dublul sumei necesare la vremea aceea
pentru un zgârie-nori şi a permis arhitectului principal Mies van der Rohe şi designe-
rului de interioare Philip ]ohnson să nu facă economie în privinţa mâinii de lucru şi
a materialelor. Clădirea Seagram a avut
o influenţă imensă: a marcat apariţia sti-
lului internaţional în America şi a stabilit
....
.a'"u prototipul pentru arhitectura corpora-
.~ tistă în stil modernist pentru următorii
-=
....
<C 20 de ani. Dar acest factor financiar
avea să lipsească din proiectele clădirilor
înalte care au urmat şi nici una nu se va
apropia de eleganţa megalitică a clădirii
Seagram. Utilizarea inovaţiilor structurale
în cadrul acestei clădiri de birouri a făcut
ca ea să se evidenţieze printre celelalte clă­
diri înalte din New York.

Mies van der Rohe a dorit să
esenţializeze clădirile până la
evocarea ideii absolute Întru ch ipate
de fiecare dintre ele. EI a obţinut
aceasta printr-un foarte strict simţ
al proporţiilor şi printr-o totală
consecvenţă pentru minimalismul
structural.ln privinţa ambelor
aspecte, clădirea Seag ram este o
capodoperă. Ec hilibrată În mod
expert, structu ra ocupă mai puţin
de jumătate din terenul aferent.
Spaţiu l rămas liber este organizat
de granit, mărginită cu bazine
de apă refiectând Împrejurimile
şi cu dale masive din marmură
roz. Piaţeta are o funcţiune dublă:
iniţial servind drept spaţiu pietonal
de adunare, este printre cele mai
frecventate spaţ ii publice din oraş;
este de asemenea folosită drept
plintă, oferind clădirii o zo n ă pentru
a fi observată. Clădirea este retra să
faţă de stradă şi ridi cată pe stâlpi
Înve li ţi În bronz. Compusă
dintr-o structură pe cadre
exterior acest cadru prin placarea
În bronz, conform logicii miesiene
de a masca structura efectivă prin
structura conceptuală. Faţada
clădirii cu 38 de niveluri constă În
bandouri alternative din panouri
placate cu bronz şi sticlă de
nuanţă cafenie. Ferestrele,
ridicându-se de la planşeu până
la plafon, sunt despărţite prin
capetele finisate În bronz ale
grinzilorÎn formă de I şi prin
montanţii corespunzători, care

ca o amplă piaţetă pavată cu piatră din oţel, ea evidenţiază la accentuează verticalitatea faţadei.
E
~
cn
ca
G>
U')
 Louis Kahn
Itze-Leib Schmuilowsky
1901 , Kuressaare-1974 , New York
• Cunoscut pentru forme le sale geometrice şi folosirea inovaţiilor tehnice
• S-a distanţat de modernismul pur după o călăto rie În Egipt şi În Grecia
• A căutat să confere clădirilor sale un aspea atemporal şi etern

1901 Se naşte ca Itze-Leib Arhitectul Louis Kahn , născut în Estonia şi stabilit la Phi-
Schmuilowsky
ladelphia, a fost apreciat de colegii săi ca "un filosof
la Kuressaare, Estonia
printre arhiteqi". El a extras din ruinele lumii vechi sub -
1906 Emigrează
În Statele Unite s tanţa vi talizantă pentru stilul intern aţional , creând o ar-

1935 Îşi deschide propriul
birou de arhiteaură
la Philadelphia
1947 Devine profesor la Yale
1955 Este numit profesor de
arhiteaură la Universitatea
din Pennsylvania
1974 Moare de infara
la New York
hitec tură care ap ărea tăcută şi imp onderabilă . Împ ărţit
între angajamentele de profesor şi conferenţiar şi via ţa per-
sonală complica tă , meticulosul Kahn a terminat relativ pu-
ţine clă diri în timpul vieţii sale. Câteva dintre acestea sunt
considerate acum printre cele mai grandioase construq ii ale
secolului xx. "Cu adevăra t", scria Kahn "o operă de artă este
aceea care ne spune că natura nu poate realiza ceea ce poate
realiza omul. "
Alte lucrări ale lui Kahn

Galeria de artă de la Universitatea

Yale, 1951-1953, New Haven,
Con neaicut
I Centrul comunităţii evreieşti
I (Trenton Bath House), 1954-1959,
Ewing, New Jersey
Laboratoarele de cercetare
I medical ă Richards, 1957-1965,
Philadelphia, Pennsylvania
Institutul Indian de Management,
1 1962-1974, Ahmedabad, India
Biblioteca Academică Phillips
Exeter, 1965-1972, Exeter,
New Hampshire

• Jatiyo Sangshad 8haban
(clădirea Adunării
Naţionale), 196 1, Dhaka,
Bang lades h
Proiectu l În stil modern
al lu i Kahn pentru clădirea principală
a complexulu i constă În diferite
niveluri cu s paţi i funcţio nale
i nterrelaţionate. Constru it din beton
şi ma rmură ş i Înconju rat de lacuri
albastre şi pajişti verzi, proiectul său
apelează la arhetipurile locale pentru a
crea o armonie de esenţă, oglindind-o
pe aceea po liti co-dem ocrat i că a
oamenilor.
 • Institutul Jonas Salk, d es părţite printr-o curte centra l ă. menţin â nd În acela ş i timp
-'"
c:
o
•Cii
1960-1966, La Jolla, Ca lifornia Kahn a conceput clădi rea alura m od e rni stă. Exteriorul ......
2 Situat pe coasta ocea nului ca un fel de m ă nă stire modernă s paţ i il o r cubice ale birouril or
...><=-
q Pacific, Institutul Salk co n stă ş i a dorit să-i imprime este din beton aparent,
o atm osfe ră ca l mă ş i senină
=
E
I În două corpu ri de laboratoare În timp ce la interior sunt
'"...
c:
""' cu forme geometrizate, prin ordinea sa stru ctura l ă, folosite lemnul ş i marmura. ...
-=o
• Muzeul de Artă Kimbell, ::::E

1967-1972, Fort Worth, Texas

Muzeul de Artă Kimbell re prezin tă
~ compunerea unor pă rţ i care prin
9 ele Însele pot constitu i Întregul.
Datorită modului de organizare,
aceste Întreguri se armonizează
l Între ele. Volumele sale, cu bolţi
semicilindrice din beton şi plumb,
oferă o claritate a aspectului
'l estetic adecvată spaţiului galeriei,
furnizând şi iluminarea natu ra l ă
filtrată prin suprafeţe l e cu rbate.
 Opera din Sydney
Si tu ată în portul Sydney,
clădirea Operei este una
dintre construCţi il e sim-
bolice ale secolului XX.
Proi ectată de arhitectul
danez j0rn Utzon şi con-
struită în stilul moder-
nist expresionist, Opera a
fost un proiect inovator ş i
ambiţios, care a n ecesitat
noi tehnologii de con-
strUCţie şi de stab ilitate.
Pentru a adapta clădirea
la situarea pe apă ş i a stru ctura excepţi onalul acoperiş, proiectul a
fost unul dintre primele la care s-a folo sit analiza asis-
tată de calculator - tehnică d ezvo lt a tă ulterior şi folosită
la proiectele lui Frank Gehry ş i la bloburi . Triumful clădirii
....
.a'"u Operei este acoperiş ul , care co ns t ă într-o
.~ serie de cochilii semănând cu pân zele de co-
-E
<C rabie , realizate din beton şi su sţinute de ner-
vuri din beton armat prefabricat. Cochiliile
sunt înveli te cu 1 056 056 de ţigl e impor-
tate din Suedia, a căror t ex tur ă este vizibilă
doar de la mică dis tanţ ă. Folosirea se rialis t ă
a formelor curbate pure oglin-
deşte formele portului încon-
jur ăto r , creând echilibru
es tetic şi armonie. Plat -
formele s-au folo sit pentru
a cr a şi diviza spatii.le ş i
p ntru a furni za prive liş ti
impresionante ale împr -
jurimllor.
 J0rn Utzon: clădirea Deoarece acope ri şu l este
O Operei din Sydney, z'ona principală de a tracţie
1958-1973,Sydney a construcţi ei, elementele
:; Clădirea Operei din tradiţionale care com pun

2 Sydney este susţinută pereţii - coloane, segmentă ri

b de 580 de piloni din beton şi ferestre - au fost aproape

,) care au fost scufundaţi la 25 complet eliminate. Interiorul,

b de metri sub nivelul mării . A
~T fost una dintre primele clădiri
) care au folosit un adeziv
industrial (Araldit) pentru a
lipi laolaltă elementele din
beton armat
compus din granit roz
local, conţine cinci săli de
spectacole, cinci studiouri
pentru repetiţii , două hol uri
principale, patru restaurante
şi şase baruri. Nervurile arcuite

prefabricat. din beton armat creează

un motiv În formă
de evantai În interiorul
clădirii.

-=
In

Q
O
u;
~
...><=-
:::o
E
In

...
E
=
Q
::E

1910 Se naşte la
Kirkkonummi, Finlanda
1923 Emigrează În Statele
Unite cu familia
1940 Este naturalizat
cetăţean al Statelor Unite
""
=-
=>
1940 Câştigă un concurs
de design de mobilier
şi ÎŞI Începe colaborarea cu
Knoll Furniture Company
1949 Proieaează prima sa
construCţie de anvergură,
Centrul tehnic General
Motors din Warren, Michigan
1950 Devine principalul
partener al firmei Întemeiate
de tatăl său
1954 Se căsătoreşte cu Aline
Bernstei n, critic de artă
1961 Moare la Michigan
_ ....
----~~ ---- ---
Eero Saarinen
1910, Kirkkonummi-1961, Ann Arbo r
• Arhitect şi designer de produse. Fiu al arhitectului şi profesorului
Eliel Saarinen • A crescut la Academia de Artă Cranbrook din Michigan, SUA,
o comunitate educaţională progresistă proiectată de tatăl său
• A abordat diferite stiluri arhiteaurale, fără să-şi formeze un stil personal
Vi aţa arhitectului de origine finl and eză Eero Saarineru
se d es făşoară în paralel cu dezvoltarea şi transformareaJ
Americii înseşi în secolul XX - o naţiune de imigranţi , ini-
ţial privind înapoi că tre ob ârşiile europene, devenită "nou aJ
frontieră" a lui Kennedy, cât şi o societate în care vitalitateaJ
in ovatoare şi îndrăznela tehnologi că vor triumfa. Unicul fiu
al influentului arhitect, urbanist şi profesor Eliel Saarinen ,
Eero a lucrat iniţial împreună cu tatăl său într-un parteneriat
care îmbina clasicismul simplificat al seniorului cu adeziunea
juniorului la modernism . Du pă moartea lui Eliel în 1950,
Eero a preluat conducerea atelierului şi a creat multe dintre
operele sale de marcă, inclusiv aerodinamicul terminal TWA
şi elegantul St. Louis Gateway Arch din St. Louis . Criticat
pen tru lipsa unui stil clar definit , el era capabil să -şi adap-
teze arhitectura la nevoile clienţilor. Din p ăca te, Eero nu a
trăit ca să îşi vadă construite multe dintre lucrările impor-
tante, murind prematur în 196 1, la 5 1 de ani .
• Centrul de zbor TWA,
1956-1962, Aeroportul
Kennedy, New York
Cea mai avangardistă dintre formele
sale sculpturale, Centrul de zbor TWA
din New York creează o continuitate
fiuidă a spaţiului, formei şi suprafeţei,
pentru a sărbători grandoarea
zborului. Contopind laolaltă o
serie de părticele subţiri de coajă
de beton pentru a crea o
desfăşurare ultra modernă de
trasee curbe, clădirea a fost
numită "Pasă rea lui Eero".
... " .....a ,.
 • Auditoriul Kresge de la MIT, Kresge pleacă de la estetica lui Eliel În preferinţa sa
1953-1955, Cambridge, Massachusetts pentru formalismul modernist. Construcţia seamănă
I

g Proiectat În acelaşi timp cu capela Kresge, complexul cu o felie dintr-o emisferă din sticlă, acoperită cu o
>1 Kresge, privit ca Întreg, extinde tehnicile de proiectare coajă din cupru. Sala de concerte oferă spaţiu amplu

) comunitară pe care Saarinen le-a Învăţat de la tatăl pentru locurile spectatori lor, iar absenţa elementelor
,2 său . Volumul inovator, acoperit cu o de susţinere permite vederea optimă
) coajă subţire din beton,
fi al Auditoriului

c
CI>

...
C

'"'"
CI)

• Jefferson National Expansion

Memorial, 1947-1966, St. Louis, Missouri

Cunoscut mai mult ca Gateway Arch, Memorialul

Jefferson a fost ridicat pentru a comemora
expansiunea spre Vest a Statelor Unite. Realizat din
beton armat acoperit cu un strat de oţel inoxidabil,
arcul are o formă p rovenită de la o funcţie matematică.
Interiorul este gol şi conţine un sistem inovator de
tramvai, permiţând vizitatorilor accesul pe o platformă
de observare situată la vârf. Atingând o Înălţime de 192
de metri, Arcul reprezintă cea mai înaltă clădire din
St. Louis şi este considerat simbolul o raşului.

Alte lucrări ale lui Saarinen

Centru l tehnic General Patinoaru l de hockey

Motors, 1949-1955,
Warren, Michigan
Capela Kresge,
1955, Cambridge,
Massachusetts
Centrul de cercetare
Thomas J. Watson (IBM),
1957-1961, Yorktown,
New York
de la Yale,
1956-1958, New Haven,
Connecticut
Aeroportul Dulles,
1958-1962, Chantilly,
Vi rginia
Sediul firmei John Deere
and Company, 1964,
Moline, Illinois
 Kenzo Tange
1913. Sakai-2005. Tokyo
• A con topit stilul japonez trad iţiona l cu modernismul • A infiuenţat
noua gene raţi e de a rhitecţi, În ca litate de profesor la Universitatea din Tokyo
• A contribuit la reconstrui rea o raş ul ui Hiroshima, a conceput un plan ambiţios
de extindere pentru Tokyo şi a reproiectat o raşul Skopje, distrus de cutremur

1913 Se n aşte la Sakai,
Japonia
1949 Câştigă concursul
pentru proiectarea Centrului
Păcii de la Hiroshima
1964 Dobândeşte recu-
noaşte re internaţională
cu Complexul sportiv
naţio n al Yoyogi, repre-
zentând contribuţia sa
la Olimpiada de la Tokyo,
din 1964
1987 Devine primul arhitect
Japonez căruia i se aco rdă
Premiul Pritzker
2005 Moare la Tokyo
Figură centrală a proiectării din Japonia secolului XX, arhi-
tectul , teoreticianul şi urbanistul Kenzo Tange a combinat.
stilul internaţional cu arhitectura high-tech şi cu formele
tradiţionale japoneze, pentru a crea o sinteză vizionară ,
care a contribuit la definirea identităţii Japoniei de după.
ră zboi. Argumentând că arhitectura trebuie să fie o ex-
presie a structurii sociale , care avansează permanent din-
spre trecut către viitor , Tange a obţinut recunoaşterea
cu proiectul său de un simbolism cutremurător pentru Cen-
trul Păcii de la Hiroshima , care reprezintă o îmbinare paci-
fistă a arhitecturii tradiţionale japoneze cu o formă parabo-
lică din beton, ansamblul semnalând o acceptare a istoriei
şi o renaştere curajoasă .

Alte lucrări ale lui Tange

Catedra la Sfânta Mari a,

196 1-1964, Tokyo
Planul general pentru
I reconstruirea o raş ului
Skopje, 1966, Skopje,

I Macedonia
Planul general pentru Expo
'70, 1970, Osa ka
Sediul A so ci aţ i e i Medicale
Am eri cane, 1987- 1990,
I Chicago, Illinois
Universitatea Golfu lui Arab,
• Centrul Păcii de la Hiroshima, câ t ş i de opera lui Le Corbusier,
1988, Manamah, Bahrain
1949- 1955, Hiroshima Centrul P ăci i de la Hiroshima
C l ă direa televiziunii Fuji,
Inspirat atât de depozitul de a stabilit direq ia arh itecturi i
1993- 1996, Tokyo japoneze de după război.
provizii Shosoin de lâng ă Nara,
 • Centrul de presă şi radio cu care Tange experimenta la a considerat acest proiect ca un
" Yamanashi, 1967, Kofu, Japonia vremea aceea. Bazat pe un cad ru prototip la scară redusă al unui oraş
8 Realizare impresionantă, Centrul cu grile conceput pentru a spori ideal al viitorului, care să elimine =
"....
N
b de presă şi radio Yamanashi este
un exemplu În privinţa noului tip
flexibilitatea pri n maximizarea
număru lui conexiunilor dintre
izolarea dintre clădiri l e individuale
ş i să transforme spaţi ul urban
-=
"OI

E
"~

....'"=
de construcţie - megastructura - unităţ il e componente, Tange Într-un continuum spaţial integrat. ....
Q
~
• Complexul sportiv
r naţional ,
1961-1964,
IY Yoyog i, Tokyo
Complexul sportiv naţional a fost
6 apreciat la ceremon ia acordării
Premiului Pritzker drept una
dintre cele mai frumoase
construcţii ale secolului XX.
Arena pentru gimnastică a
reprezentat o ruptură semnificativă
faţă de stilul japonez tradiţional,
r6 abordat anterior de Tanga, el
dorind astfel să distanţeze Japonia
r modernă de constrângerile
k arhitecturii ei istorice.
 Oscar Niemeyer
1907. Rio de Janeiro
• A creat o variantă de modernism specifică Braziliei • A folosit betonul
În moduri inovatoare pentru producerea de noi forme. A promovat arhitectura
modernă ca mijloc de depăşire a istoriei coloniale a naţiunii, În special prin
folosirea ei la clădirile guvernamentale • A proiectat noul oraş utopic Brasflia

1907 Se naşte la Rio Niemeyer a fos t un pionier al a daptării modernismului

de Janeiro
ves t-european la emisfera sudică şi este cel mai renumit
1929- 1934 Studiază
la Escuela NaCional arhitect brazilian al secolului XX. Forme curbe de beton "
de Bellas Artes p recu m şi mari risipe de sticlă sunt tipice pentru lu -
1936 Lucrează cu crările sale. La începutul carierei sale, a fost influ enţa t
Le Corbusier la proiectarea
Pieţei Capanema
de Le Corbusier, respingând fun cţi o na lismu l dog-
1939 Proiectează Împreună matic al şco lii Bauhaus. A elaborat un plan al "funcţi o ­
cu Lucio Costa pavilionul său nalismului estetic", în care "form a urmează frumuseţii",
de la Târgui Mondial creând clădiri care reflectau a mbianţa naturală a Brazi-
1947 Se deplasează la
New York pentru a proiecta
hei. A proiectat noua capitală, Brasilia, unde construcţiile
Împreună cu Le Corbusier sale m onumentale au făurit o no u ă identitate cultura lă
sediul central al ONU a Braziliei moderne.
1957- 1968 Proiectarea şi
construirea oraşului Brasflia
1967 - 1985 Este exilat la
Paris, din cauza dictaturii
din Brazilia
1988 Primeşte Premiul
Pritzker

Alte lucrări

I P i a ţa
Ca panema,
1936- 1943, Rio de Janeiro
Com pl exul Pa mpulha,
1940-1943, Pampulha

1
Casa Canoas, 1953-1954,
Rio de Janeiro
Sedi ul central al Partidului
Comunist Francez,
1967-1972, Paris • Palacio do Itamaraty,
Maison de la Culture, 1962-1970, Bras ll ia să plutească senină peste bazinul
1972- 1982, Le Havre Tn Ministeru l Relaţiilor Externe, care o refiectă, În vreme ce arcele din
Museu de Arte Contempo- Niemeyer c reează cu iscusinţă beton brut invocă un impresionant
rânea, 1996, Niter6i
un contrast Între greutate clasicism roman.
 ....
a>
>-
a>
E
a>
Oi!:

localizate În subteran, arhitectura

Met ropolitană, i se Îndreaptă spre cer. Nervurile
1959-1970, Brasflia din beton evocă În acelaşi timp
Catedrala sculpturală şi catedralele gotice şi frunzele
-=
=>
purtătoare a unui puternic palmierilor originari din Brazilia. (f)

cu
simbolism este Încununarea Plăc i le de sticlă co l orată dintre -=
ro
u
real i zărilor lui Niemeyer În nervuri creează un efect luminos ~
E
Brasflia. Cu toate faci l ităţile dramatic În interior. <C
,~
• Pra~a dos Tres Podres, o nouă viziune utopică a Brasfliei, .....
CI)

1958-1960, având În fundal dar ea este totodată extrem de =

'"
'u;
Curtea Supremă Fede r a l ă, clasică prin compoziţia ei axială. ....
a>

Brasflia Cele două clădi ri principale sunt

=-
><
a>

Vastitatea pieţei, pro i ectată cutii de sticlă plutind deasupra -=E

CI)

ca amplasament pentru clăd ir ile solu lui, suspendate de un cadru E

a>
scu lptural alb. .",

'"
::E

---==--
 Brutalismul
1952-1975
• Numele derivă de la expresia franţuzească beton brut. Larg folosit
În proiectele de reconstrucţie din Anglia, după AI Doilea Război Mondial
• Şi-a pierdut popularitatea după eşecul formării de comunităţi pozitive În
multe construcţii bruta liste, posibil din cauza unor procese de declin urban
---------~

1952 LeCorbusierformu- Numele mişcării brutaliste în a rhitec tură provine de la!

lează principiul Unităţii
expresia beton brut - un termen folosit de Le Corbusier
de locuire şi construieşte
la Marsilia La Cite Radieuse pentru a descrie materialul pe care-l folosea. Asociat ă CUi
1954 Termenul brutalism u topismul social , mişcarea căuta să fo lo sească arhitec-
>C" este propus de arhitecţii tura pentru crearea unui ambient urban mai raţional.
=- britanici Alison şi Peter
=> Aceasta urma să se realizeze prin c ons trucţia de blo-
Smithson
curi de locuinţe de mare densitate, bazate pe viziunea lui
1954 Publicarea cărţii
lui Reyner Banham Le Corbusier asupra Unită ţii de locuire. ldeea era de a ge-
The New Brutalism, care nera mai multe tipare colective şi funCţionale de viaţă, prin
devine manualul mişcării reducerea omamenta ţiei şi a diversităţii. Extrem de contro-
anii 1960 Brutalismul versat, planul a obţinut doar un succes relativ, deşi anu-
se răspândeşte În Statele
Unite, odată cu dezvoltarea
mite aspecte ale brutalismului au ajuns să fie în corporate în
campusuri lor universitare stilurile ulterioare.
1975 J. G. Ballard publică
romanul High-Rise, care
susţine că arhitectura
brutalistă produce
haos asasin

Alte lucrări

Complexul Barbican,
de Chamberlin, Powel l
şi Bon, 1965-1976, Londra

I Centru l Tricorn, de Owen

Luder, 1965-1966, demolat
În 2002, Portsmouth, Ang lia
Turnul Trellick, de Erna
Goldfi nger, 1966-1972.
Lond ra
• Paul Rudolph: Yale Art Exemplu celebru de arhitectură
Grădina Robin Hood, and Architecture Building, brutal i stă din SUA, această clădire este
de Alison şi Peter Smithson, 1958- 1963, New Haven, făc ută din beton neNurat, texturat
1969-1972, Londra
Connect icut prin martelare.
 • Sir Denys Lasdun: a construi o centra l ă nucleară cele mai detestate şi cele mai iubite -...
C I)

T Teatrul Naţional, În mijlocul Londrei, fără ca nimeni clădir i din Anglia . Complexul atinge E
1967, Londra să protesteze", Teatrul Naţional al un echilibru structural, netezind
=
'E
] Descris de prinţul Charles lui Denys Lasdun se plasează În spaţii l e orizontale, pentru
ca "un mod inteligent de mod regulat printre primele zece a le adecva axei sale vertica le.
• Moshe Safdie: Habitat '67,
Montrea l, Canada
Construit ca parte a Expo '67,
Habitat '67 a fost proiectat de
Moshe Safdie la vâ rsta de numai 24
de ani, pentru teza sa de masterat la
Universitatea McGi11din Montreal.
Compunându-I dintr-o serie de
forme modulare Întreţesute, Safdie
sperase că viziunea lui dinamică va
deveni popu l ară printre arhitecţii
din Întreaga lume. Din păcate, nu
a putut construi structuri simi lare
din l i psă de finanţare.

1941 Se naşte la Osaka,
Japonia
1969 Îşi deschide firma
de arhitectură Tadao Ando &
Associates
1976 Decorat de Asociaţia
Japoneză de Arhitectură
pentru Casa Azuma,
din Sumiyoshl, Japonia
1992 Primeşte Premiul
Arhitectural Carlsberg
1995 Primeşte Premiul
Pritzker şi dăruieşte fondul
de premiere orfanilor
din urma cutremurului
din 1995 de la Kobe
1996 Primeşte Praemium
Imperiale
2002 Primeşte Premiul Kyoto
Alte lucrări ale lui Ando
Casa Koshino, 1981,
Kobe, Japonia
Capela de pe muntele
Rokko, 1986, Kobe, Japonia
Biserica de pe Ap ă, 1988,
Tomamu, Japonia
Templul Apei, 1991,
Insula Awaji, Japonia
An exa Muzeului de Artă
Co nt e mp o ra n ă
din Naoshima, 1995,
Kagawa, Japonia
Awaji-Yumebutal, 2000,
Insula Awaji, Japonia
_ ..
Tadao Ando
1941. Osaka
• Nu a făcut studii de specialitate. Pionier al regionalismului critic
• Îşi bazează lucrările pe premisa ,folosirii zidurilor pentru a Învinge zidurile'
În scopul creării de sanctuare separate de haosul modernismului târziu
stânga: Casa Kidosaki, scara interioară, 1986, Tokyo
Tadao Ando a lucrat întâi ca boxer profesionist şi apoi Cal
dulgher , înainte de a se apuca de arhitectură , în 1969 _
Deosebit printre arhiteqi prin faptul de a fi complet au-
todidact - o realizare pe care o împarte cu Frank Lloycll
Wright - , Ando este singurul arhitect care a câş tiga t
cele mai prestigioase patru premii din domeniu - Pre-
miul Arhitectural Carlsberg, Premiul Pritzke , Praemium
Imperiale şi Premiul Kyoto . Din cauza fo losirii austere
a betonului şi a profundei sale priceperi de a textura lu -
mina , Ando a fost comparat cu Louis Kahn şi Le Corbusier,
dar stilul său păstrează şi o pu te rnică notă de tradiţionalism
japonez, datorată mai ales atitudinii sale respectuoase faţă
de natură . Aclamate de critici ca aparţinând "unui poet al
mişcării verticale", clădirile sale au fost descrise drept "arta
naţională care se luptă să răsară din pământ".
• Biserica Luminii,
1989, Ibariki, Osaka, Japonia
Însărcinat cu problema proiectării
unei clădiri care să folosească
lumina drept unic material,
Ando a tăiat o formă de cruce În
zidul ră să ritean al co n strucţiei
sale din beton brut. Interiorul a
fost menţinut dezgolit şi rece,
ca o gigantică cutie din ciment.
Rezultatul a transformat jocul
luminii solare şi al nopţii În
eveni mentul central al clădirii,
subli niind puterea spirituală
conţinută În ciclurile naturale.
J. _
 • Muzeul de Artă Modernă
Fort Worth, 2002, Fort Worth,
Texas
Construit din beton armat,
Înconjurat de 4,5 hectare de
peisaj natural şi de apă pe trei
dintre laturi, Muzeul de Artă
Modernă Fort Worth este cea
de a doua galerie ca mărime din
Statele Unite şi cea mai mare
comandă americană primită până
În prezent de Ando. Proiectul mai
are şi o importantă dimensiune
personală pentru Ando: este plasat
direct În faţa Muzeului Kimbell,
construit În 1972 de Louis Kahn, o
clădire cons iderată de mulţi critici
ş i arhitecţi - inclusiv de Ando-
cel mai reuşit muzeu de artă al
secolului. Ando a extins ideile lui
Kahn şi a folosit simţul ordinii şi
al armoniei pe care-I Învăţase de
la el. În acest scop, el a creat o oază
unde oamenii să se poată ad una
-
CII
Că
E
l ini ştiţi , să admire arta şi arhitectura, =
'E
dar şi natura Î n conjurătoare.
• Teatro Armani din Milano,
=
E
.!!!
~ 2000-2002, Italia ~=
el)

-=
C>
q Pentru Teatro Armani, Ando a ::E

3 reconvertit o fabrică de ciocolată

b, dezafectată În sediul central
IL al unei mari corporaţii din
t domeniul modei. Rezultatul este o
• impunătoare catedrală neofeudală,
, , care tinde să consolideze locul
lui Armani În vârful vi eţii publice
, milaneze. În loc să Îm brace cadrul
existent În materiale bogate,
3 renovarea operată de Ando
::; foloseşte betonul brut pentru a
permite ca armonia proporţiilo r sale
să ocupe scena centrală.

1933 Se n aşte la Matosinhos,
În Portuga lia
1949 Începe să studieze
la Şcoa l a de Arhitectu ră
a Universităţii din Porto
1954 Termină primul proiect
arhitectural- patru case În
Matoslnhos
1954 Deschide un birou
de arhitectu ră la Porto
1955 Îşi Încheie studiile
de a r hitectură
1966 Începe să predea
la Şcoala de A r hitectu ră
a Unive rsităţii din Porto
1976 Este numit profesor
1992 P r imeşte Premiu l
Pritzker
----- --- -----
Ălvaro Siza Vieira
1933. Matosinhos
• Lu crează pornind de la co nd iţ i i l e naturale ale unui amplasament
existent, fă ră să i mp u n ă ambientului propriile sale proiecte
• Renumit pentru proiectele sale coerente, sobre şi lipsite de reto ri că
stânga: apartamente din zona Schlesisches Tor, 1980, Berlin
Sculptorul şi arhitectul Alvaro Siza Vieira s-a născut în
1933 într-un o raş de coastă din regiunea munt oasă CI
n ordului Portu galiei. Clă dirile proaspete, sclipitoare ale
lui Siza îşi iau inspiratia din lumina prelungă şi lini ş tea
locurilor sale n atale, iar opera lui este carac teri za tă de
o sensibilitate pentru carac teristicile con textelor locale. Uti-
lizând o abordare tactilă şi centra tă pe material, mai degrab ă
decât una declarat vizu ală sau grafică , Siza a fos t considerat
un minimalist, din cau za accentului pus pe simplitate, echi-
libru şi scară . Cu toate acestea , în opera lui exis tă şi un pu-
ternic curent sen zorial, dezvălu it prin d elicate ţe a calmă C1.:
care manip ulează textura. Siza a proiectat bazine de înot
complexe de locuinte , re şe din te private, b ănci , clă diri de bi-
rouri , restaurante, galerii de artă, magazine şi aproape oriCE
alt tip de constructii.
• Banco Borges e
Irmao, 1978-1986,
Vi la do Conde,
Portug alia
Această mică filială
bancară i-a dat
lui Siza şansa de a
realiza unele dintre
ideile formale pe care
le dezvoltase pentru
l ucrările sale nereali-
zate la Berlin. in acelaş
timp expansiv şi
compact, colosal şi
delicat, masiv şi clar,
proiectul lui Siza se
joacă cu paradoxurile
s paţ i u l ui Însuşi.
 ....
'"
Q)

>
'"
N
u;
• Colegiul Educaţiei, Alte lucrări ale lui Siza Vieira
1986-1994, Setubal, Portugalia
Ceainăria Boa Nova, i Facultatea
Vi Menţinând un echilibru Între rigoare şi flexibilitate, 1963, Lec;a da Palmeira, , de Arhitectură a
q planul colegiului lui Siza ataşează o serie de volume I
Portugalia Universităţii din Porto,

.9 exterioare de un corp central În formă de U, ca pe nişte Piscina Lec;a, 1966, 1995, Portugalia
d bărci ancorate la chei. Ideea a fost de a crea o serie de Lec;a da Palmeira Pavilionul de l ângă
l2 spaţii liber calibrate, semiautonome, care să rămână Casa Duarte, 1981-1985, Serpentine Gallery,
)1 totodată legate de un Întreg central. Ova r, Portugalia 2005, Hyde Park, Londra
~--------------~

I • Centro Gallego de Arte

Contemporaneo, 1988-1993,
2 Santiago de Compostela,
<.. Spania
Singular printre muzeele de artă
iJ contemporană prin faptul că,
~ În loc să-I domine, tinde să se
I~ contopească total cu ambientul,
~, Centro Gallego de Arte Contem-

( poraneo realizează un raport

armonios cu mediul său urban,
permiţând convergenţa stiluri lor
tradiţional şi modern. Proiectul lui
j~ Siza, trasat cu linii clare şi Îmbrăcat
.., În granit, reflectă admiraţia sa
pentru raţionalism şi sensibilitatea
pentru condiţiile locale.
 ---------

Utopia urbană: planificarea

urbană abstractă
Din 1949 până astăzi

• Mai deg rabă un gen de gândire arhitecturală decât o mişcare unitară

• Călăuzită de un angajament pentru reforma socială tehnologic ghidată

1949 Constant Nieuwenhuis Dup ă Al Doilea Război Mondial şi , în parte, ca rezultan

îşi publicăprimele schiţe ale
al c reş t e rii
explozive a tehnologiilor avansate , da torat ă
proiectului The New Babilon
1960 Kenzo Tange răz boiului , tot mai mulţi arhiteqi şi planificatori ur-
contribuie la lansarea bani au început să proiecteze o raşe utopice. Recunoscând
, ro mişcării metaboliste
=-
::::>
faptu l că societatea era în schimbare, aceş ti proie ctanţi
cu Aplan for Tokyo
...
<ti susţin eau că sp a ţiul urban ar trebui reconfigurat, pentru
1961 Publicarea pamfietuiui
~
.... Archigram 1de către grupul a fi mai bine adaptat aces tor schimb ări sociale. În prac-
..g;
...
-=
<C
arhitectural radical britanic
Archlgram
tică, proiectele implicau un puternic angajament moral fa ţ ~
de virtuţil e conexiunii , dinamismului şi fl exibilit ăţii , îm-
1967 Jacques Tati
îşI lansează filmul pre ună cu o pledoarie pentru so lu ţiile tehnologice aplicate
Play Time, popularizând problemelor sociale şi politice. În acest fel, planificarea ur-
oraşul viitorului
b ană utopică a avut un important impact asupra d ezvo ltări:
2002 Grupul Archigram
primeşte Medalia Rega l ă
capitaliste ulterioare, deoarece multe dintre p roiectele el
deAur RIBA erau dictate de convingeri proconsumator.
 ~
(j
RI

....z-
en
RI
'RI

....=
RI

=
~

RI
a>
~
RI

-=
~
(j

CI..

)eii
....=
RI

=
~

• Yona Friedman: oraş spaţial, având un contact minimal cu solul, Alte lucrări
~
machetă, 1958-1960 proiectul permite ca locuinţe l e of!
J Oraşul spaţial este cea mai să fie dezmembrate şi deplasate,
Oraş marin, machetă, =
a>
E
de Kiyonori Kikutake, .;::
2 semnificativă machetă a teoriilor precum şi transformate la dorinţa 1958-1963 a>
CI..
><
a>
lui Yona Friedman despre arhitec- ocupantului. O replică la criza de Apartamente de tip cutie
!!!
)j tura mobilă şi ea a infiuenţat foarte locuinţe din Europa postbelică, produse În ma să, machetă , .a(j

I de Kisho Kurokawa, 1962 ~

r mult lucrările grupului Archigram proiectele lui Friedman ..c
şi ale metaboliştilor. O structură erau multifuncţionale Oraş-în-priză, machetă, de Peter .:;:
I? CooklArchigram, 1964
6 acoperitoare tridimensională, şi utilizau lumina solară.
Vehicu l aerian urban
Arata Isozaki/Metabolist: schimbare organică. Proiectul instantaneu, machetă,
proiectul ciorchinilor În aer, ciorchinilor În aer căuta să
de Archig ram, 1968-1970
machetă, 1962 revoluţioneze modul În ca re oraşele Monumentul continuu, machetă ,
dg Superstudio, 1969
~
Într-un efort de a răspunde foloseau spaţiul, constru ind pe
Oraş non-stop, machetă,
~
problemelor suprapopulării ve rticală . Spaţiul era conceput ca
urbane, grupul japonez fiind modular şi supus regulilor
I de Archizoom, 1969-1972
Berlin, margine de oraş, machetă ,
Metabolist a propus crearea funcţionaliste . Modulele erau
de Daniel Libeskind, 1987
unor megastructuri, susţinând atârnate pe o coloană centrală,
~"
I~ că oraşul nu trebuia să fie static,
ci capabil de a cunoaşte o
creând una dintre cele mai futuriste
esteti ci din arhitectura modernă .
;"0""', m"he",
de Ron Herron/Archigram, 1964 _
 Curbura complexă
Folosirea curburii In arhitectură datează
din Antichitate . Panenonul prezintJ
o curbură în sus a platformei şi a treptelor sale, care se continuă până la suprastructurăi
şi la delicata înclinaţie a coloanelor aparent verticale. Cu toate acestea, numai dezvol-
tarea materialelor moderne de construcţie şi a tehnicilor inginereşti moderne a făcutJ
posibilă apar iţia curburilor mai sofisticate. După Al Doilea Război Mondial , a în-
ceput să prindă contur o revoltă exp resionistă şi umanis t ă împotriva dominaţiei plate
a perioadei moderniste timpurii. Folosind metode variate, aceşti arhiteeţi au căutat
să extindă simţu l fluidităţii şi al curgerii pe care îl poate induce curbura. Programele
moderne de calculator ajută la proiectarea comp lexă a formelor.
• Pier Luigi Nervi : Palazzetto
dello Sport, 1956-1959, Roma
Nervi s-a numărat printre puţinii
ingineri constructori care au
câştigat recunoaşteri majore pentr
lucrările lor independente de
arhitectură, iar cupola nervurată
!"
.§ a acestui Palazetto reprezintă
.~ bijuteria carierei sale. Făcută
'f din beton armat şi Încercuită
<
de o serie de grinzi susţinătoare
În formă de Y, cupola are

• Eladio Dieste: biserica Hristos catedrală, rezervat În mod normal

Lucrătorul, 1958-1960, construcţiilor scumpe
Atlantida, Uruguay din piatră
Rezultată din comanda primită În şi stuc.
1952 a unei sim ple bo lţi,
biserica a fost prima lucrare de
arhitectură a lui Eladio Dieste.
Construcţi a este foarte
neobişn u ită, dato rită faptului
că structura ei sin u so id ală
este obţ inută printr-o folosire
extrem de origi n a l ă a
cărămiz ii , iscusit manipulată
pentru a crea un efect de
 'J

""><
CD
Ci.
E
...
CI

....
'"
~

-e
~
u

• Felix Candela: Biserica reprezentat atât un progres

Fecioarei Miraculoase, interior, economic, cât şi unul stilistic. Simplitatea designului constituia
1953-1955, Ciudad de Mexico Avantaju l modelului lui o propunere atrăgătoare pentru CD

Candela era că realizarea lui ţă ril e În curs de modernizare,

...
.-
~
Lucrare de pionierat, proiectu l ~
nu pretindea nici muncitori din India până În Brazilia,
...'"
c::::
bisericii demonstrează faptu l CI

că betonul armat poate fi calificaţi, nici materiale ca re aveau nevoie de proiecte CD

"'CII

deformat şi răsucit fără a-şi pierde scumpe, precum oţelul de construcţii economice, O
u
c::::
esenţa structurală. Acest lucru a de construcţi i , ci numai standardizate. .:
'"
1-

• Felix Candela: Biserica

Fecioarei Miraculoase, exterior,
1953-1955, Ciudad de Mexico
Marea realizare stil i st i că a lui
Candela a fost Biserica Fecioarei
Miraculoase, sinteză a expresiilor
ştiinţifice, naturaliste şi artistice
ale designului arhitectural. Deşi
Candela se considera un raţionalist
structural, construcţiile sale au o
nuanţă de imponderabil, iar graţia
hiperboloizilor săi cu o coajă
foarte subţire a fost deseori
descrisă ca poetică.
 Skidmore, Owings & Merrill
Din 1936 până astăzi

• Interesaţide progresele tehnologice şi structurale. Preocupaţi de

arhitectură, design, planificare urbană şi ingineria const rucţiilor. Au creat
o identitate co rp ora ti vă În care arhitecţii individua li intră sub numele general
de SOM • Una dintre cele mai mari firme de arhitectură din lume

1936 Louis Skidmore şi Skidmore, Owings &. MeniU este una dintre cele mai
Nathaniel Owings fondează o mari firme de arhitectură din lume. F onda tă în 1936 , com-
firmă de arhitectură
1937 Primul birou se
pania are o lungă tra diţie de proiectare multi disciplinară
deschide la New York şi proiecte de cercetare, implicând mai mult de la 000 de
1939 John Merrilll se campanii în peste 50 de ţări . Du pă
asociază, iar firma devine Al Doilea Răzb o i Mondial , fi rma
Skidmore,Owings
& Merrill (SOM)
a dobândit r ecunoaş t er e interna-
1952 Proiectul În stil ţio na l ă pentru p roiectul ei des-
modernist in ternaţiona l chiză t o r de drumuri pentru Lever
şi Inovator din punct House din New York. Cerce tă rile
de vedere constructiv
ş i comen zile firmei aco p e ră do-
al Lever House Instituie
un nou standard al firmei meniile arhitecturii , designului de
anii 1970 Firma este produse, p lanificării urbane, proiec-
implicată În reproiectarea
tării de infrastructuri şi al ingineriei
sistemelor de i nfrastructură
ale Bostonului co ns tru Cţiil o r , prac ticând lu crul
2004 Tehnologie inovatoare în echip ă sub numele de SOM .
ap l icată pentru Burj Khalifa _ Celebri pentru designul C5J
• Clădirea Jin Mao, 1998,
Shanghai
C lădirea Jin Mao Îm bină
elemente ale esteticii chineze
tradiţionale, precum s tre şi nile
Întoarse În sus şi formele de
pagodă, cu cele de zgârie-
nori. SOM a proiectat c lădirea
astfel Încâ t proporţiil e sa le se
rapo rtează la cifra opt, simbol
al pros pe rităţii În China.
I nova ţiil e constructive
absorb şocu l uraganelor şi
al cutrem urelor.
 • Turnul Vasco da Gama
de la Expo 1998, Lisabona
Lenor Janeiro şi NickJacobs
au lucrat cu SOM pentru
a crea acest turn cu cad ru
de oţe l. La baza lui se afl ă
o clăd i re cu trei etaje, folosită
ca pavi lion al Uniunii Europene În
timpu l târgului. Turnul, semănând
cu pânza unui vas portughez, are
În vârf un restaurant de lux şi o
platformă de obseNare.
=....
• Centrul John Hancock ....
G>
~
1967-1970, Chicago
~

La terminarea sa, Centrul John ."

=
te::
Hancock deţinea recordu l de a '3i'
o
fi cea mai Înaltă clădire din lume
....
G>
situată În afara New Yorkului. =
E
Construirea clădirii de 100 de etaje "CI

a inginerului
Fazul Kahn a
fost posibilă
printr-o
tehnică -....
~
ca
inovatoare
=
=-
....
de folosire a
=
c..>
unor braţe
Alte lucrări importante
În formă de
=
E
."

Lever House, 1952, Centru l Financiar X, pentru ....

te::

i New York Wachovia, 1984,

Miami
a susţi n e ~
G>
"CI

Capela Academiei
Forţelor Aeriene,
1956-1962, Colorado
5prings
Terminalul Haj, 1972,
Jeddah, Arabia Saud i tă
Prima P i aţă Wisconsin,
1974, Madison
TurnulSears,
1974-1976, Chicago
Clădirea nordică
Enerplex, 1982,
Princeton
=
În ă l ţimea
Aeroportul
c l ă diri i.
Internaţional din San
Francisco, 2001
Terminalu l 3 al
Aeroportu lui Ben
Gurion, 2004, Tel Aviv
I Burj Khalifa,
2004-2010, Dubai
Turnul Pearl River,
2006-, Guangzhou
Turnul libertăţii,
2006-, New York
 lor inventiv şi cercetările în materie de construqii,
arhiteqii şi designerii SOM sunt renumiţi şi pentru
abordarea inovatoare a unor
proiecte comerciale de vârf.
Din anii 1950, SOM a atras
clienţii corporativi şi a do-
bândit succese internaţio­
nale în lumea întreagă .
Proiectul SOM pentru
Burj Khalifa (Dubai) ,
inaugurat în 2010 ,
face din el cea mai
îna lt ă clădire din
lume , depăşind-o
""
CI..
chiar şi pe Taipei
101.
 • Bur; Khalifa, 2004-2010, Dubai

Burj Khalifa este În prezent cea mai Înaltă clădire

din lume. Designul clădi rii seamănă cu un ac. Masa
ei ve rticală este manipulată cu grijă pentru a oferi
suficientă protecţie şi rezistenţă la vânt, amintind
totodată În planul etajelor sale de arhitectura
islamică . Baza clădirii este În formă de Y, maximizând
perspectivele, şi este poziţionată pentru a minimiza
impactul vântu lu i. Porţiunea inferioară, de sub etajul
155, e construită din beton armat. Având o Înălţime
de 828 de metri, turnul se sfârşeşte Într-un cadru de
oţel. EI este Îmbrăcat În aluminiu şi oţel inoxidabil care =......
contribuie la protecţia Împotriva arşiţei intense a>
:::E
din deşert În timpul verii . o/S
CI)
cn
c:
'~ .

• Centrul Time Warner, 2003-2007, New York

David Childs şi Mustafa Kemal Abadan, parteneri la

SOM, au proiectat Centrul Time Warner din New York.
....
Clădirea, cu utilizări multiple, constă Într-un mall, spaţii ....
CI)

...'"
de birouri, apartamente de lux, un hotel, teatre şi
studiouri de radio şi televiziune. Două turnuri se ridică
...
C>
C>..
C>
U

pe o construcţie de bază cu şapte niveluri, susţinute =>

E
de cadre din oţel şi Învăluite Într-un perete-cortină cu .!!!
E
structură rectangulară. Turnurile gemene ale clădirii a>
-.::>
C>
stau pe planuri trapezoidale, iar greutatea lor este :::E
susţinută de 65 de coloane şi de un zid gros de beton
armat, ce trece prin baza clădirii.

. Turnul Sears, 1970-1974, Chicago

SOM a fost multă vreme În fruntea progreselor

tehnologice şi a proiectelor doborând recorduri.
Tn 1973, Turnul Sea rs era cea mai Înaltă clădire din
lume, până când a fost depăşit de Turnurile Gemene
Petronas din Malaysia. Tnălţimea construcţiei este
făcută posibilă printr-o serie de retrageri pronunţate
care reduc greutatea părţii celei mai de sus. Turnul are
o susţinere suplimen tară , printr-o tehnică inovatoa re
de tuburi de oţel, făcând posibilă o Înălţare adiţională.
 1. M. Pei
leoh Ming Pei
1917 . Guangzhou
• Urmăreşte o abordare tehnologică a proiectării, punând deseori soluţiile
constructive să dicteze forma arhitecturală. Promovează modernismul
ca estetică pură. A Înfiinţat renumita firmă Pei, Cobb, Freed & Partners

1917 Se naşte la Guangzhou,
China
1940 Obţine licenţa
În arhitectură la MIT
1946 Masterat la Harvard
1955 Fondează 1. M. Pel
and Associates
1962 Primeşte de la Admi-
nistraţia Federală a Aviaţiei
Americane comanda pentru
50 de turnuri de control al
traficului aerian
1968 Primeşte Premiul
Institutului American
de Arhitectură (AIA)
D eşi mul ţi arhiteqi au fost în aintea lui pionieri ai dis-
cursului şi ai formelor arhitecturii m oderne, 1. M. Pei
a adus m odernismul în a ten ţia publicului larg. Comen-
zile sale au utilizat inova ţiil e stilistice ale m odernismului
arhitectural interbelic - cum ar fi folosirea extensivă a
sticlei , supr a fe ţ e l e ornamentate, puri tatea geometrică
şi structura expusă - pentru clă diri publice şi ins tituţionale
a căror imp o rt an ţă trebuia exp rima tă printr-o arhitectură
monumenta l ă. Lu crăril e lui Pei , în special adaosurile sale
la Luvru şi la Galeria Na ţi onală din Washington , au con-
tribuit la consacrarea modernismului - care deseori fusese
în ţeles ca prea rece şi rigid pentru a transmite măreţie - ca

1975 EstealesÎn Academia
Americană
1983 Primeşte Premiul
Pritzker
1989 Fondează Pei, Cobb,
Freed & Partners
un stil adecvat unor cl ă diri publice proeminen te. Geniul
creator al lui 1.M. Pei , a l ă turi de cel al p artenerilor săi,
Henry Cobb şiJ ames Freed , l-a făcut unul dintre arhiteqIi
cei mai aprecia ţi de guverne, muzee, universităţi şi corpo-
ra ţii ale secolului XX.

• Piramida de la Luvru,
1983-1998, Paris
Situată În cea mai mare
parte sub pământ, noua
intrare principală a Luvru lui
Îi perm ite muzeului să
gestioneze mari mulţimi
de vizitatori. Proiectu l
lui Pei a reorganizat
complet spaţiu l marii c l ădi r i
istorice, prin adă u ga rea
unei piram ide din st i clă
care să creeze un atri um
de intrare.
• Turnul Băncii Chinei,
1982-) 989, Hong Kong
Turnul foloseşte un motiv de
diamant pentru a-şi organiza
suprafeţele şi volumele. Braţe
În formă de cruce, expuse Într-o
perdea din sticlă refiectorizantă,' ,
sunt proiectate pentru a rezista
vânturi lor puternice. Având o formă
triunghiulară, În trepte, turnul are o
Înălţime de 369 de metri. La vremea
terminăriisale, turnul Băncii Chinei
era cea mai Înaltă clădire din lume
situată În afara Statelor Unite.

f Alte lucrări al e lui Pe i

Centrul pentru
Naţiona l
I
Atmosferice,
Cercetări
1961-1967, Boulder
Biblioteca John F. Kennedy,
1965-1979, Boston
Clădirea JohnHancock,
1967-1976, Boston
, Hotelul Fragrant Hill, ..-
<II
..-
I 1979-1982, Beijing ca
....
e:>
, Centru l Simfon ie Meyerson, e-
e:>
u
1982-1989, Oallas
::li

Rock and Roii Hali of Fame, E

.!!!
1987-1995, Cleveland E
CI>

Extensia la Deutsches -=e:>

::E
I Historisches Mu seum,
2003, Berlin

• Aripa estică a de ga lerii ce f1anchează

Galeriei Naţionale un vast spaţiu deschis
de Artă, 1968-1978, central. Clăd irea este
Wash ington DC Îmbrăcată În marmură,

La aripa estică a Galeriei permiţând geometriei

Naţionale, construită simple a planului să fie

ca un adaos la muzeul clar lizibilă la exterior
neoclasic existent, şi formând margini foarte
Pei suprapune forme ascuţite, care reprezintă

triunghiulare din plan caracteristicile distinctive

pentru a crea o serie ale clădirii.
 Sir Norman Foster
1935 . Manchester
• Pionier al folosirii noilor materiale, al controalelor privind structura
şi mediul Înconju rător şi al tehnologiilor În construCţii. Proiectele sale sunt
deseori caracterizate de folosirea extensivă a sticlei • Pune accent
pe revizuirea proiectelor şi pe constrângerile de timp şi de buget

1935 Se naşte Biroul de arhitec tură al lui Norman Foster este renumit
la Manchester pen tru urmarea credintei m oderniste în inovatia tehnolo-
1961 Obţine licenţa
gică. Una dintre cele mai celebre firme de arhitectură din
la Universitatea din
Manchester; câştigă lume, Foster + Partners lu crează deseori în s trânsă cola-
o bursă la Yale borare cu inginerii şi a proiectat un număr mare de vaste
1967 Fondează propria clă diri institutionale şi de lu crări de infras tu c tură, caracte-
firmă , Foster + Partners rizate p rin folosirea sticlei, a otelului inoxidabil şi a struc-
1979 Începe sediul Băncii
turilor expuse şi estetizate, de multe
Hongkong şi Shanghai
1983 Medalia de Aur RIBA
ori în forme simbolice ş i metaforice.
1994 Medalia de Aur AIA
Începând cu anii 197 0 , firma a fos t
1998 Premiul Stirling pentru aprecia t ă international pentru pro-
Muzeul Imperial iectele sale ecologice, care fo lo-
al Războiului, Duxford sesc lumina na turală şi strategii
1999 Premiul Pritzker
pasive de control al climei, re-
2004 Premiul Stirling pentru
volutionând sub acest aspect
clădireade la nr. 30 de
pe St. Mary Axe tipologia clă diril or înalte. D eşi
2007 Premiul Aga Khan îmb ră tişează inovatiile
• Clădirea de la nr. 30 m oderniste şi
de pe St. Mary Axe, high-tech , C5J
1997-2004, Londra
Cunoscută drept "the Gerkin"
(Castraveciorul), clădirea de la
nr. 30 de pe St. Mary Axe este
prima clădire Îna ltă ecol ogică
din Londra. Forma ei unică şi

s u prafaţa struc turată tri un-

ghiular sunt proiectate
pentru a rezista la vâ nt, În
vreme ce dubla ferestruire
perm ite Încălz i rea so l a ră
pas i vă ş i răcorirea nat u ra l ă .

Alte lucrări
Sediul central Willis
Faber &Dumas, 1971-
1975, Ipswich, Anglia
I Centrul de arte vizuale
Sainsbury, 1974-1978,
Norwich, Anglia
Staţia de metrou
Canary Wharf,
1991-1999, Lond ra
-~----
• Sediul central al Băncii Hongkong
şi Shanghai, 1979-1986, Hong Kong
Clădirea Băncii Hongkong şi Shanghai a revoluţionat În
mod semnificativ tipologia clădirilor Înalte. Construită
din cinci module structurale care au fost prefabricate
la Glasgow, Anglia, clădirea a fost proiectată pentru
a permite flexibilitatea configu raţiei ei interne.
Cu structura şi nucleul de servicii Împinse la periferie,
plăcile adânci, deschise ale etajelor şi atriumul de
la nivelul 1Osunt iluminate natural de o floarea-
soarelui centrală, Înzestrată cu oglinzi. Deşi toată
tehnologia construcţiei satisface cerinţele funcţio­
nale, Foster a permis ca elementele structurale ale
clădirii să fie motivele primare ale esteticii sale, la fel
ca şi organizarea ei - În special soclurile de suspensie
~
În formă de V de la exterior, care sunt un proeminent .!!1
simbol al clăd i rii şi care formează şi nişte spaţii cu .....'"
C>
c:
Înălţime dublă În interior. Acest raport dintre estetică şi '"
E
~
tehnologie face din Banca Hongkong şi Shanghai C>
:z:
unul dintre simbolurile arhitecturii high-tech .
• Cupola Reichstagului, 1992-1999, Berlin
Cupola de sticlă a lui Foster, ridicată peste clădirea
neoclasică a Reichstagului deja existent a fost ...-
concepută ca o metaforă vizuală a transparenţei
'"
...-
:!!
şi deschiderii guvernului noii Germanii reunificate. ....
C>
~
C>
Pe lângă faptu l că serveşte drept principala atracţie U
a vizitatorilor parlamentului german, cu o rampă În =
E
spirală oferind o perspectivă panoramică a oraşului, '"
E
CI>
conul interior al cupolei oferă Încăperilor de dedesubt "'C
C>
::::E
lumina reflectată a zilei, cu un parasolar automatizat
pentru a reduce căldura În timpul lunilor de vară.
ale lui Foster
Aeroportul Chep
Lap Kok , 1992-1997,
Hong Kong
Great Court din cadrul
Briti sh Museum,
1994-2000, Londra
Iniţiativa Masda,
planul general,
2007-, Abu Dhabi
J
atât proiectele sale arhitecturale cât ş i cele de infras- • Centrul de proiectare din Essen,
tu c tură p ăs trează un anumit nivel de sensibilitate cul- 1992-1997, Essen, Germania
turală. Opera lui Foster se întinde pe un interval de Centrul de proiectare din Essen
40 de ani , adap tându -se schimb ăril o r tehnologice este situat pe amplasamentul
şi sociale şi men tinându-i statutul de lider în lumea pro- fostei Zeche Zollverein, complexul
iectării arhitecturale. dezafectat al unei mine de
cărbune. Centrul foloseşte
scheletul arhitectural al fostei
centrale electrice, expunând
aspectele funcţionale şi industriale
din interior, ascunse în spatele
unei faţade geometrice lucioase.
Întregul complex de clădiri este
unificat prin folosirea pereţilor bruni
şi a grinzilor roşii expuse. Centrul
conţine galerii şi spaţii de lucru în
contextul unei fabrici a anilor 1930,
juxtapunând designuri moderne şi
tehnologii mai vechi. Clădirea oferă
un spaţiu de proiectare şi expunere
de peste 4 000 de metri pătraţi,
făcând din ea cel mai vast
centru de proiectare din lume .
• Auditoriul Clyde, pentru concerte şi evenimente Glasgow-ului. Nişte plăci de
1997, Glasgow publice. Construcţia, având forma aluminiu sunt fixate de cadre
Poreclit "Armadillo" (tatu), unor pânze, face referire la tradiţiile în formă de teacă . Cochiliile
Auditoriul Clyde este o masivă de navigaţie ale zonei, şi este parţial suprapuse creează un

completare a Centrului Scoţian de astăzi una dintre formele cele coviltir arcuit la intrare. În interior,
Ex poziţii şi Conferinţe, fiind utilizat mai uşor de recunoscut ale centrul este multifuncţional.
 ...
!!
<II
o
u..
c
C'CI

...E
o
::z:

• Chesa Futura, 2000-2004, pe calculator şi utilizând pentru În climatul rece şi, În ciuda --...
< II

C'CI
Saint-Moritz, Elveţia scheletul şi faţada clădirii lemn schimbării finale de culoare o
E-
Apartamentele din Chesa de construcţie specific reg iunii. datorată expunerii la capriciile ...
o

Futura au fost construite Şindrila din lemnul unor copaci vremii, nu va avea nevoie de
folosind tehnici de proiectare locali este extrem de durabilă Întreţ inere timp de mulţi ani.
• Viaductul Millau, 1993-2004,
Millau, Franţa

Lung de aproape 2,5 kilometri,

viaductul Millau este mai Îna lt
decât Empire State Building,
ceea ce ÎI face să fie cel mai Înalt
pod de vehicule din lume. Din
punct de vedere estetic, puntea
lui orizontală apare uşoară În
comparaţie cu pilonii masivi,
accentuându-i lungimea. Puntea
foloseşte un oţel de tip nou, care-i
asigură fiexibilitatea şi rezistenţa
la umiditate şi la vânt
 Arhitectura high-tech
Din 1969 până astăzi

• Dezvoltată mai Întâi În Anglia prin scurta asociere dintre Richard Rogers şi Renzo
Piano • Numită după cartea de design High Tech: The Industrial Style and Source
Book for the Home • Se distinge prin folosirea estetică a elementelor industriale
şi constructive şi printr-o revitalizare a funcţionalismului

1969 Neil Armstrong
păşeşte pe Lună, iar Interesul
publicului pentru noile
tehnologii creşte
1971 Pânăatunci puţin
cunoscuţii Piano şi Rogers
câştigă concursul pentru
proiectarea Centrului
Georges Pompidou
Aerul futurist al arhitecturii high -tech a ap ă rut prima
dată ca un stil distinct la începutul anilor 1970 . Dezvoltat
m ai ales prin scurta colaborare dintre Rich ard Rogers
şi Ren zo Piano, stilul a fost pu ternic influ en ţa t de ideile
din anii 1960 ale grupului Archigram . Ca şi postmoder-
nismul , el s-a născut dintr-o insatisfaqie faţă de un func-
ţionalism m odernist, considerat acum ca fiind epuizat. Spre

1977 Terminarea Centrului deosebire însă de p os tm o de rniş ti , Rogers şi Piano consi-

Georges Pompidou derau că so luţia era nu de a abandona funcţi onalismul , ci
1978 Publicarea infiuentului de a-l aduce la zi şi a-l revitaliza printr-o infuzie cu spi-
manual de stil al lui Joan Kron
ritul şi energia erei sp aţiale . lnspirându-se din teoriile lui
şi Suzanne Siesin High Tech.
The Industrial Style and Source Buckminster Fuller , ca şi din ideile lui Ken zo Tange, ale
Book for the Home lui Alison şi Peter Smithson şi ale gru pului Archigram, ei
1999 Centrul media de la au făurit o nou ă sinteză, punând eficienţa, flexibilitatea şi
Lord's Cricket Ground este rafinamentul tehnologic mai presus de simbolism şi citare
prima clădire construită
integral din aluminiu, cu şi a firmându -şi propria es te tică tehn ologi că prin expunerea
un Înveliş semistructural sistemelor structurale. ~
• Nicholas Grimshaw:
terminalul feroviar al
Tunelului Canalului
Mânecii, Gara Waterloo,
Londra, 1993
Celebru pentru acoperişu l lui
curbat prismatic din stic l ă,
lung de 400 de metri, termi-
nal ul oferea o pe rspectivă
ameţitoa re că l ătorilor sos i ţi
la Londra. După mutarea la
St. Pancras a punctului terminus
pentru Eurosta r, soa rta clădi r i i
este acum incertă.
 • Renzo Piano şi
Richard Rogers: Centrul
Georges Pompidou,
197 1-1977, Paris
Inspirat de proiectul
nerealizat al lui Cedric
Price pentru Fun Palace,
Centrul Pompidou a
răsturnat concepţiile
lumii arhitecturale. Prin
expunerea scheletului
său de ţevi viu colorate,
destinate sistemelor
mecanice, clădirea a
reprezentat o nouă formă
de muzeu, care nu mai
era o instituţie a el itei,
ci un loc de schimburi
culturale În inima
oraşului.

r Alte lucrări importante

-En-e-rp-le-x,-c-
I ădirea I Hotel du Departement, .....
n ordi că, de SOM, 1982, I de Aisop şi Stormer, .....ca
CI)

Princeton, New Jersey 1 1994, Marsilia

...
'"~
C l ădirea Hysolar, Terminalul aeroportu lui '"u
de Gunther Behnisch, I Kansai, de Renzo Piano,
1986-1987, Stuttgart
1994, Osaka, Japonia
Complexul de locuin ţe
din Rue de Meaux, Proiectul Eden,
de Renzo Piano, de Nicholas Grimshaw,
[ 1988-1991, P_a_ri_
s _ _-,,_1_9_9_6,_C_o_rn_wall, Anglia _

• Richard Rogers: mult mai elegantă,

clădirea Băncii Lloyds inspirându-se din
din londra, 1978-1986 planurile constructiviştilor
Semănând cu Centrul sovietici. În ciuda ironiei
Pompidou În ce priveşte aplicării acestor planuri
mutarea În exterior a pentru sediul unei bănci,

principalelor conducte lucrarea reprezintă un

ale instalaţiilor, clădirea element de o uimitoare
Băncii Lloyds din Londra originalitate În peisaju l
are o formă verticală urban al Londrei.
Ca şi arhitecţii începutului de secol, care
încorporau în proiectele lor materiale
industriale şi stiluri noi pe atunci, arhi-
t ecţii curentului high-tech au inclus în
clă dirile lor rezidenţiale şi corporative
expunerea de suprafeţe metalizate, raf-
turi, instalaţii de iluminare industrială
şi diverse dispozitive . Stilul a fost pasul
următor în direcţia modernismului in-
dustrializat, redirecţionând formele ar-
hitecturii postbelice .
• Turnul de televiziune iizkov, 1989-1992, Praga
Neconvenţionalul turn de televiziune este un uimitor
adaos la oraşul medieval Praga - şi o controversată
rămăşiţă a epocii comuniste. Sprijinit de trei masivi
pilaştri din beton, futuristul turn are 216 metri Înălţime .
Deseori asociat cu arhitectura brutalistă datorită
etajelor sale disjuncte şi cubiste, turnul a fost decorat
În anul 2000 cu sculpturi ale artistului ceh David Cerny,
reprezentând bebeluşi căţărându-se pe pilaştrii săi.
Deşi foarte criticat, turnul realizează obiectivul
high-tech al sublinierii rolului tehnologiei În societate.
Turnul este prevăzut cu punţi de observare şi
dispozitive de transmisie .

• Foster + Partners: aeroportul Stansted,

1991, Londra
Proiectul lui Foster + Partners pentru noul terminal al
aeroportului Stansted Îşi expune elementele structurii
sale de susţinere. Acoperişul inovator al clădirii este
nestructural ş i funcţionează doar ca un baldachin.
Interiorul simplu permite folosirea şi deplasarea
cu u şurinţă. Instalaţiile, care de obicei se găsesc În
ziduri le clădiri i şi deasupra ei, au fost mutate Într-un
sector subteran, clarificându-i estetica structurală.
Deoarece aceste instalaţii sunt localizate dedesubtul
constru cţiei, terminalul reuşeşte să-şi expună complet
structura u şoa ră. Acoperişul este susţinut de pilaştri În
formă de Y şi, Într-un efort de Încorporare În proiect a
tehnicilor de co n stru cţie ecologice, el este suficient de
transparent pentru a-i permite clăd irii să fie iluminată
natural În majoritatea zilelor.
 -=u
~
I
-=cn
-=ca
....
~
u
~

• Future Systems: centrul
media NatWest de la Lord's
Cricket Ground, 1994-1999,
Londra
centre media din lume, proiectul o tehnologie împrumutată de la
realizat de Future Systems este industria constructoare de nave,
prima construcţ i e integrală din ea este aeordinamică şi fără ....
....ca
CI)

al uminiu, parţial susţin ută de îmbinări. Ferestrele înclinate ....

Q

Unul dintre cele mai inovatoare învelişul ei. Construi tă folosind oferă perspective excelente. ....
CI.
Q
U

=
E
CI)

E
'"
-.::>
Q
:::E
 Venturi şi Scott-Brown
1925. Philadelphia şi 1931 , Nkana
_ Au criticat sever funcţionalismul modernist şi au pus bazele
postmodernismului În arhitectură _ Venturi este celebru pentru
maxima less is a bore (..mai puţin e o pacoste"), ca răspuns la dictonul
modernist al lui Mies van der Rohe less is more (" mai puţin Înseamnă mai mult")

1925 Robert Venturi Co nsid e ra ţi cei mai influ en ţi a rhit ecţi americani din a
se naşte la Philadelphia doua jumă tate a secolului XX, soţii Robert Venturi şi De-
1931 Denise Scott-Brown se
nise Sco tt-Brown sunt r e numiţi ca a depţi ai populis-
naşte În Nkana, Zambia,
ca Denise Lakofski mului şi ai designului vernacular. Stilul lor arhitectural
, ro
1960 Venturi îşi fondează s-a dezvoltat într-o e po că în care mulţi simţeau că moder-
=-
::J
firma de arhitectură nismul devenise desuet. ldeile lor inovatoare au dat naştere
la Phlladelphia în mod efectiv la ceea ce a devenit cunoscut ca arhitectura
1966 Apare Complexity p os tmo dernă. Aşa cum s-a în tâmplat şi cu ap ariţia moder-
and Contradiction
In Architecture
nismului însuşi , aceasta avea să fie o transformare s tilistică
realiza tă tot atât de mult prin intermediul scrierilor , cât şi
1967 Scott-Brown şi
Venturi se căsătoresc prin intermediul arhitecturii propriu-zise. Venturi , în spe-
la Sa nta-Mon ica, cial, a fost un s trălu cit polemist, iar textul său din 1966
California Complexity and Contradiction in Architecture (Complexitate
1969 Scott-Brown se i contradi cţi e în arhi tectu ră) reprezintă poate cel mai im-
alătură
firmei lui Venturi
portant manifest arhitectural de dup ă de cla raţia de intenţii
1991 Venturi primeşte
Premiul Pritzker din 1923 a lui Le Corbusier , Vers une arc hitecture.

Alte lucrări

Muzeul Memori al
de Artă Allen de
la Colegi ul Oberlin,
1976, Oberlin, Ohio
Muzeul de Artă
din Seattle, 1991
Muzeul de Artă
1996,
Co nt e mp ora n ă,
San Diego, Ca lifornia
Hotelul Mielparqu e
Nikko Kirifuri, 1997, • Azilul de bătrâni Guild House, nefu ncţ i onală, ulterior îndepărtată,
Nikko, Japonia 1961-1966, Philadelphia care simboliza aprecierea de care
Cl ă dire a pr i m ă ri e i , se buc u ră televiziunea printre
Plin de detalii ciudate, avea
1999, Toulouse, F ra n ţa
in i ţ i a l
pe aco p e ri ş o a n te n ă persoanele vârstnice.
 =
~
....
C>
a:>
I
::::
...
C>

V>

• Aripa Sainsbury a Galeriei din Londra după ce prinţul Charles proiect tinde spre similaritate
:;
N a ţ ionale, 1985-1991, Londra a descris un proiect modernist mai degrabă decât spre diferenţă, E
(/)

Venturi şi
Scott-Brown au fost anterior drept "u n monstruos folosind materiale asemă n ătoa re =
....
Q)
.".
angajaţi pentru a proiecta abces pe figura unui prieten şi "citând" multe dintre detaliile C>
.§
extensia Galeriei Naţionale scump şi elegant". Propriul lor clădirii iniţ ial e. (/)
C>
Q",
• Casa Vanna Venturi,
1961-1964, Chestnut Hill,
Pennsylvania
Componenta construită
a lucrării lui Venturi Complexity
and Contradiction in Architecture,
şi primul lui proiect important,
această casă a fost proiectată
de el pentru mama sa. Centrată În
jurul şemineului, casa Vanna Venturi
radiază căldură. Planul ei geometric
şi folosirea de spaţii boltite, separate
şi de frontoane fracturate, aminteşte
de stilurile istorice şi de planurile
geometrice ale lui Palladio.

1926 Se naşte la Glasgow,
În Scoţia
1945 Începe să studieze la
Universitatea din Liverpool
1956 Părăseşte firma Lyons,
Israel şi Ellis, şi-şi deschide
la Londra propriul birou de
arhitectură Împreună cu
JamesGowan
1963 Preia complet controlul
de creaţie. după plecarea
din firmă a lui Gowan
1971 ÎI ia drept partener pe
Michael Wilford
1981 Primeşte Premiul
ni
..... Pritzker
.E 1992 Este Înnobilat;
<->
.~ În cursu l aceluiaşi an, moare
.c
.....
<C pe neaşteptate la Londra
Sir James Stirling
1926 . Glasgow-1992. Londra
• A căuta t să pună aspectul artistic al arhitecturii Înaintea laturii ei funcţion a liste
• Văzu t de mulţi ca un postmodernist. a respins această etichetă, preferând să
se numească pe sine un "post- internaţional " • O importantă distincţie britani că
pentru excelenţa În arhitectură ii poartă numele
--------
Unul dintre cei mai influenţi arhiteeţi ai perioadei postbe-
lice, James Stirling a întrebuinţat un stil al citării eclectice ,
ţin tind spre depă şirea stagnantului stil internaţional
şi spre crearea în arhitectură a unui modernism revitali-
zat. Proiectele lui au fost deseori realizate în stilul tra-
diţional obişnuit al zonei sau cu materiale locale . Opera
lui Stirling a fost în mod consecvent ludică şi ironică , un
efect obţinut prin amestecul intenţionat ambiguu de ele-
mente moderniste şi clasiciste. Preocupat în principal de
problema modernistă a umaniză rii ambientului , Stirling
s-a inspirat liber din modelele istorice pentru a-şi dez-
volta propriul limbaj arhi tectural. Sensibilitatea lui faţă
de tradiţie şi profunzimea sa culturală au atras atenţia prin-
cipalilor critici şi teoreticieni ai arhitecturii, iar cărtile care îi
analizează opera sunt publicate în întreaga lume .
• Clădirea Facultăţii de
Inginerie de la Universitatea
din Leicester, 1959-1963
Construită În ultimele zile
ale colaborării lor, clădirea
Facultăţii de Inginerie ridicată
de Stirling şi Gowan la Univer-
sitatea din Leicester combina
cărăm ida şi dalele roşii cu estetica
serelor, referirile la coşurile de
vapoare, geamurile industriale şi
cărămida inginerească. Lucra rea
renunţă ludic la seriozitatea
oricărei
arhitecturi austere,
punând În discuţie semnificaţia
modernismului.
 =
E
<II
• Neue Staatsgaleri e, 1977-1984, • Casa de la nr 1 pe Poultry Street, C
~
Q)
Germania, Stuttgart 1988-1998, Londra -=
C>

Urmând modelul neoclasicului Altes Museum al Unul dintre ultimele proiecte ale lui Stirling, clădirea ~
<II
C>
lui Karl Friedrich Schinkel, Neue Staatsgalerie a fost terminată după moartea lui de partenerul său CL.

a lui Stirling a omis faţada clădirii, pentru a obţine Michael Wilford. Votată cândva pe locul cinci printre
un efect mult mai dinamic. Interioarele clădirii cele mai detesta te clădiri din Londra, construcţia a fost
au pereţi din marmură naturală şi podele văzută şi drept perla arhitecturii postmoderniste
din cauciuc verde. a oraşu l ui.

Alte luc rări ale lui Stirling

Apartamentele Ga leria Cl ore, Tate

comune de la Ham, Britain, 1980-1987,
1955-1958, lângă Londra 1 Londra
I
Casa Infill, 1957-1959, Tate Liverpool,
Preston 1984-1988
Facultatea de Istorie Bibliotheque
a Universităţii de France, 1989, Paris
din Cambridge, Centru l Kyoto,
1964-1968, Cambrid~ ~~Kyot~ _ _ _ J

1931 Se naşte la Milano
1959 Obţine licenţa În
arhitectură la Universitatea
Politehnică din Milano
1966 Este numit membru
al Şcolii de Arhitectură
din Milano
1966 Îşi publică importanta
lucrare L'architettura delia
citta
1971 Suferă un serios
accident de automobil
1975 Este numit profesor de
arhitectură la Universitatea
din Veneţia
1990 Obţine Premiul Pritzker
1997 Moare În urma unui
alt accident de automobil,
aproape de locuinţa
sa din Milano
de apartamente
Gallaratese, 1969- 1974, Milano
Construit ca răspuns la profund a
criza postbelică de lo cui n ţe de la
Milano, blocul de apartamente
---------
Aldo Rossi
1931 . Milano-1997 . Milano
• A obţinut recunoaşterea internaţională În trei domenii separate: teoria
arhitecturii, construCţie şi desen. A formulat principiile neoraţionalismului
• A accentuat importanţa monumentelor • S-a ocupat şi cu designul
de obiecte, inclusiv al unei serii de ceşti de cafea pentru Alessi
Celebru p entru contributia sa la dezvoltarea neora-
tionalismului , o şcoal ă po s tmod e rnistă care a încercat
revigorarea clasicismului , Aldo Rossi a atins neobişnuita
p e rforma ntă de a obtine r ecunoaş t e rea int ernatională
în trei domenii separate : teoria, arhitectura şi desenul.
Ca teoretician , Rossi este cunoscut mai ales prin studiul
său L'architettura delIa citta , o carte care critica ideile
moderniste asupra spatiului urban şi sustinea că oraşele
sunt entită ti evoluând în timp şi care depind de formele
memoriei colective, concentrate în monumente care să le
furnizeze s tru ctură şi semnificatie. Ca artist, Rossi s-a in-
spirat din lu crările p eisagiş til or italieni pentru a produce
imagini obsedante în care atât clădirile lui , cât şi locuitorii
oraşelor se con tractă p ână la dimensiuni minuscule,
în vreme ce obiectele cotidiene, cum ar fi ceştile de cafea şi
pachetele de tigări , cresc pentru a umple cadrele.
-=-- ••
Ga llaratese este un ora ş-satelit, În contrast cu dalele tipologie
a d ăpostind În jur de 2 500 de diferite ale lui Aymonino,
persoa ne, Împă rţit În cinci clădi ri - contribuţia lui Rossi este simplă
una co nstruită de Rossi şi patru şi aproape complet repetitivă,
de prieten ul să u, Ca rl o Aymoni no. raţională şi aibă.
 ....
....'. :."'"
~
,.'
I • " II
'"
I " 1'1 II
• • • 11'11'

111111
• Cimitirul San Cataldo,
1971-1984, Modena, Italia
Una dintre principalele lui clădiri
publice, completarea lui Rossi la
cimitirul deja existent subliniază
rolul acestuia ca depozitar de sem-
nificaţie socială . În vreme ce oraşul îi
adăposteşte pe cei vii, sentimentul
lui era că cimitirul trebuie să-i =
E
CI>
adăpostească pe morţi. Unii critici
au obiectat că accentul pus de Rossi
...
E
"'CI

-
C>
E
pe colectivitatea monumentală CI>
C>
sacrifica sentimentele indivizilor. c..

Alte lucrări
• Hotelul Palazzo, bază de piatră prevăzută cu
1987, Fukuoka, Japonia trepte, construcţia are o faţadă
Şcoa l a Fagnano Olona,
În principa l datorită faţade i sa le cu coloane săpate şi este ri g l ată
1972-1977, Varese, Italia
din piatră de culoare roşcată, cu grinzi masive din cupru.
I Centrul civic din Perugia, hotelul Pa lazzo al lui Rossi a Ea este remarcabilă prin lipsa
1988, Perugia, Italia
devenit, îndată după terminarea ferestrelor, o trăsă t ură expl i cată
Hotelul Duca di Milano,
I lui, celebru ca exempl u de design. de Rossi prin invocarea romanului
1988-1991, Milano
I Mai mult decât cu loarea sa, lui E. M. Forster A Room with a View:
Palazzo dello Sport,
simplitatea clară şi geometrică "La începutul romanulu i, vederea
1988-1994, Milano
a clădirii îi subliniază soliditatea, Florenţei este foa rte importantă",
O răşe lul Di sney World,
ordinea clasică şi armonia. spunea el. "Dar la sfârşit, ceea
1995, Celebration, Florida
Clădirea posedă un important ce e realmente important
C l ă d i rea Cirque de Soleil,
aspect monumental şi transm ite este şede rea la hotel, iubirea,
1997-2000, Berlin
o impresie de forţă. Aşeza tă pe o v i aţa hotelu lui."
 --- -- --------

Cei Cinci din New York

1967-2000
• Grup format din Peter Eiseman, Michael Graves, Charles Gwathmey, John
Hejduk şi Richard Meier • Reuniţi pentru prima dată În 1967 la o expoziţie MoMA
organizată de Arthur Drexler • Avocaţi ai modernismului arhitectural european
Într-o faimoasă controversă cu Robert Venturi şi şcoala lui postmodernă

1967 Arthur Drexler Supranumiţi şi "Albii", Cei Cinci din New York au fost una
găzduieşte expoziţia Celor
dintre părţile unei controverse purtate în anii 1970 în te-
Cinci Arhiteqi la Muzeul de
Artă Modernă din NewYark
oria americană a arhitecturii. Prezentându-se ca teoreticieni,
1972 Publicarea cărţii intelectuali , europeni şi moderniş ti , ei au luptat pentru
Five Architects.· Eisenman, aceste idealuri cu rivalii lor, "Verzii", cinci teoreticieni ai
Graves, Gwathmey, Hejduk, arhitecturii rezidenţi în Philadelphia. Verzii erau neoficial con-
Meiercare, printr-o neînţe­
duşi de Robert Venturi şi se autodefineau ca pragmatici, ame-
legere, a fost luată drept
manifest al Celor Cinci ricani, populiş ti şi postmoderni. În realitate, dihotomia n-a
din New York fost nicio dată atât de clar trasată, iar între membrii grupului
1973 Five an Five, o reacţie la Celor Cinci din New York au existat întotdeauna diferenţe
presupusele excese moder-
niste ale Celor Cinci din New
majore. Cu toate acestea, polemica a fost imp ortantă în b ă tălia
York, scrisă de Robert Stern, cu privire la sensul modernismului.
Jaquelin Robertson, Charles
Moare, Alian Greenberg şi
Ronaldo Giurgola
2000 Hejduk moare, iar
stilurile Celor Cinci devin
din ce În ce mai divergente

• Michael Graves:
completarea casei
Benacerraf,
1969, Princeton
Completarea casei Benacerraf,
de Michael Graves, aminteşte
de primele lucrări ale lui
Le Corbusier. EI a creat
un spaţiu de zi minimal
şi fu n cţio n al. Folosirea
extensivă a pe r eţi l or subţiri
şia spaţii l o r secţio n ate În cupă
este desti n ată să rea lizeze o
expunere panoramică.
 • John Hejduk: Casa-Zid 2,
vedere fronta l ă, 2001,
Groningen, Olanda
Descrisă de Hejduk drept "o
meditaţie arhitectura l ă asupra
trecerii timpului", Casa-Zid 2 se afiă
pe malul unui lac din Olanda.
Un rar exemplu de construcţie
realizată a lui Hejduk - cea mai
mare parte a operei sale extrem de
teoretice existând doar pe hârtie -,
ea a fost terminată după moartea
lui şi la peste 25 de ani de la con-
cepere. Este folosită mai ales pentru
expoziţii şi spectacole şi ca reşe­
dinţă temporară pentru artişti.

r - - - -Alte lucrări

~eşedinţa ş~ biroul Gwathmey,

de Charles Gwathmey, 1967,
Amagansett, New York
Casă II, de
Peter Eisenman,
Hardwick, 1969-1970,
Vermont
Centru l Getty,
de Richard Meier,
1984-1997, Los Angeles
Muzeul de Artă
Contemporană,
de Chales Gwathmey,
1996, North Miami

• Richard Meier: Muzeul de Artă

Contemporană din Barcelona, 1987-1995
Designul geometric al lui Richard Meier pentru
renovarea Muzeului de Artă Contemporană din
Barcelona oferă noi perspective din diverse unghiuri
care îl unesc şi totodată îl separă de amplasamentul
său. Straturile suprafeţelor plane şi albe sunt străbătute
de lumina naturală, creând o estetică disjunctă, care
e unificată de dreptunghiurile de lumină şi umbră.
Organizarea interioară a muzeului este un labirint de
drumuri şi încăperi minimaliste, permiţând o mare
diversitate de posibilităţi expoziţionale.
 - - -- --- --- - - - - -

Clasicismul pos tmodern

Din 1966 până astăz i

• Îşi propune să elibereze arhitectura de rolul pur funcţional. Oferă

noi tratări ale elementelor din istoria arhitecturii. Utilizează elemente
decorative nefuncţionale • Combinaţii şi palete neobişnuite de culori
• Ludic ŞI sculptural

1964 Construirea Clasicismul postmodern este un stil internaţional care

casei Vanna Venturi
a luat naştere ca răspuns la limbajul preponderent formal şi
1966 Robert Venturi
publică lucrarea Complexity
funqional al modernismului. Pentru a atenua rigiditatea şi
and Contradiction in regulile modernismului , clasicismul postmodern se întoarce
, ro Architecture, punând bazele
=- la trecut , culegând elemente de design premodern , precum
:::>
clasicismului postmodern
pilaştrii şi faţa dele decorative, şi recreându-le într-un climat
1972 Robert Venturi,
Denise Scott-Brown ŞI Steven contemporan , ală turi de alte stiluri , pentru a le face sensibile
Izenour publică Learning from la contextul lor. Clasicismul postmodern este caracterizat de
Las Vegas, În care explorează
proliferarea urbană ŞI teoriile o ornamentaţie încărca tă, eclectică şi de o iconografie de-
arhitecturale cora tivă, de simbolism şi de spirit ironic. Ideologic, el su-
1983 Construirea comple- ge rează că nici o cuno aştere nu poate fi înţeleasă fără consi-
xului Les Espaces d'Abraxas
derarea contextului şi tinde astfel spre un dialog între idei ,
1995 ConstrUIrea Bibliotecii
din San Antonio stiluri şi istorie.
Alt e l uc rări

, Casa Vanna Venturi, de Robert

Venturi, 1964, Philadelphia
I Cimitirul Brion-Vega,
de Carlo Scarpa, 1972, San Viti
d'Altivole, Italia
Muzeul Abteiberg, de Hans Hol lei n,
1982, M6nchengladbach, Germania
I Biblioteca Publică din San
Antonio, de Ricardo Legoretta,
l 1995, San Antonio, Texas

• Charles Moore: revitali zând trecutu l. care împrumută moderne, precum dalele de platină
Piazza d'ltalia, elemente de design din Antichitatea şi răşina polimerizată. Este unul
1978, New Orleans romană . Acest stil primeşte o dintre cele mai bine-cunoscute
Piazza d'ltalia este tratare nouă, fo losi ndu-se exemple de clasicism
o const rucţie ludică, culori puternice şi materiale postmodern.
 ::::1
E
CI)
• Ricardo Sofil!: coloane a fost proiectată ca răspuns viaţa urbană contemporană . În inte- 'u
Les Espaces d' Abraxas, la banalitatea marilor proiecte de riorul construcţiei, care seamănă cu ...
u
CI)

1983, Marne-Ia-Vallee, Franţa locuinţe dreptunghiulare. Constând Colosseumul, o piaţă centrală cu o

Construită din beton prefabricat, În 581 de locuinţe, complexul peluză acoperită unifică proiectul şi

această gigantică structură cu combină limbajul clasicismului cu creează un teatru public dinamic.
::::1
• Philip Johnson şi John Surgee: E
CI)

Turnul Sony (fosta clădire AT&T), E

CI>
1984, New York "'CI
o
.§
Cu cele 37 de etaje ale sale, CI)
o
~
Turnul Sony contrazice preo-
cuparea modernistă pentru un
funcţionalism rigid, prin utilizarea
unui fronton extrem de vizibil şi
printr-o spectaculoasă intrare
cu şapte etaje.lnalta clădire din
Manhattan sfidează designul clasic
al zgârie-norilor, fiind ludică şi
ornamentală, deşi rămâne func-
ţională şi modernistă În parada
sa de ornamentaţie şi de Înălţime.
Turnul Sony nu numai că face
referire la construcţ iil e clasice, dar
reaminteşte şi cunoscutele de-
signuri de mobilier din secolu l XVIII,
făcute de Thomas Chippendale.

1932 Se naşte la Newark
1955 Studiază arhitectura la
Universitatea Cornell
1963 Obţine doctoratul
la Universitatea Cambridge
1970 Construieşte Casa III a
lui Eisenman
1982-1985 Predă la Harvard
şi la Universitatea din IllinoIs
1987 Înfiinţează firma
Eisenman Architects
1988 Participă la Expoziţia de
arhitectură deconstructivistă
1989 Construieşte Centrul
Wexner
Peter Eisenman
1932 . Newark
• Influenţat de domeniul filozofiei. Vizează să extindă limbajul arhitectural prin
crearea de forme "pure" • Foloseşte elemente fragmentate şi aflate În opoziţie
• Este asociat mişcării deconstructiviste • Interesat de matematică, reţele şi
ordini geometrice multiple
----_/
Eisenman Architects este firma de arhitectură înfiintată
de Peter Eisenman, care a devenit cunoscut în 1967
ca membru al grupului Celor Cinci din New York.
În primele sale lucrări a fost preocupat de dorinta de
a prezenta arhitectura ca formă pură şi autoreferentială - un
exercitiu mai mult de tip academic, generând adesea struc-
turi antagoniste sau deconcertante pentru locuitori, atunci
când erau construite. Din cauza acestei preferinte pentru
forme fragmentate, dezarticulate şi planuri care se ciocnesc,
a fost catalogat printre membrii fondatori ai mişcării de-
constructiviste, în ciuda încercărilor sale de a se distanta de
acest grup . Proiectele lui exersează extinderea formelor şi a
ideilor arhitecturale şi sunt influentate în special de filosofie
şi de teoria arhitecturii.

• Oraşul Culturii din

Galicia, 1999 -, Santiago de
Composte la
Prevăzut a fi terminat
În 2012, Oraşul Cu lturii este
structurat pe planul stradal
al vechiului oraş Santiago,
suprapu s peste o reţea
cartez iană modernă, cât şi
pe topografia terenului
deluros, care este lăsată
să distorsioneze ambele
planuri. Proiectul este atât de
com plex, Încât fiecare ochi
de fereastră a trebuit realizat
individual.

• Centrul Wexner,
faţada sudică,
1989,
Columbus, Ohio
Citat ca unul dintre primele
exemple de arhitectură
deconstructivistă, acest proiect
Alte lucrări ale lui Eisenman
~~oiectui Romeo şi Julieta,
1984, Verona
I Clădirea Koizumi Sangyo,
1990, Tokyo
I Clădirea sediului corporaţiei
Nunotani, 1992, Tokyo
Clădirea administraţiei
BLF Softwa re, 1996, Bangalore
Monument comemorativ
pentru evreii asasinaţi ai Europei,
I 200S, Berlin
Stadionul Arizona Cardinals,
2006, Glendale
=
ca
E
....=
III
W
...
.f!
....
eL.
bizar, care dezorientează, prezintă cu o schelă sunt dispuse pe faţadă, :::>
ample turnuri din cărămidă creând forme fragmentate, E
III
inspirate de Armory Building, parţiale. Clădirea a fost extensiv ~
....
o construcţie asemănătoare restaurată În 2003, ca urmare a ~
III
........=
cu un castel, care a ars pe acel loc deteriorări lor produse de lumina C>
În 1958. Grinzi albe asemănătoare solară excesivă. CI
• Casa III a lui Eisenman
(Casa Miller), 1970, Lakeville,
Connecticut
Proiectată ca structură autore-
ferenţială, Casa III a lui Eisenman
este o reprezentare matematică a
arhitecturii ca formă pură. Structura
rectiliniară, ca o cutie, există
independent de contextul uman,
punând sub semnul Întrebării ideile
tradiţionale de confort şi de estetică
a frumosu lui. Planurile oblice,
creând unghiuri accentuate,
creează o ambianţă bizară.
 Frank Gehry
1929 . Toronto
• Respi nge atât rest r iCţi il e moderni smului, cât şi raportarea istorică
a postmodern ismului . În an ii 1980 ş i 1990 a atras ate nţia asupra scenei
arhitectura le din Los Angeles • Pri mu l arhitect ca re a folosit tehnologia
digita l ă pentru fabricarea de forme până atunci irea lizabile

1929 Se naşte laToronto Prin fo losirea inovatoare a ma terialelor şi a formelor

1954 Termină Şcoa l a de expresive , recogn oscibile, Frank Geh ry , de origine ca-
Arhitectură a Univer sităţii
nadian , este cel m ai renumit arhitect american . Opera
din Carolina de Sud
timpurie a lui Gehry a fost inspir a tă de ritmul rapid şi
1962 Deschide la Los
Angeles biroul de arhitectu ră de artificialitatea Los An gelesului , o raşul său de reşe ­
Frank O. Gehry & Associates dinţă. El a asamblat materiale obişnuite - placaj , gard
1969- 1973 Dezvoltă linia de sâ rmă sau m etal corodat - pentru a crea clă diri de
de mobilier din mucava Easy insp iraţie cubis t ă , printre care multe case deseori aso -
Edge
ciate cu mişca rea d e cons tru ctivis t ă. O d ată cu trecerea
1985 - 1991 Co l aborează cu
la proiecte m ai mari , clă dirile lui au devenit din ce în ce
Claes Oldenburg şi Coosje
van Bruggen la clădi rea mai curbilinii . Lu c ră rile lui ulterioare înco rporeaz ă ele-
Chlat/Day din Venice, mente deconstructivis te cu linii fluide. Firma lui Gehry
California a fost pioniera folosirii software-ului din industria aero -
1989 Primeşte Premiul na u ti că pentru p ro iectarea şi fabricarea clădirilor sale,
Pritzker
dintre care multe folosesc materiale high -tech . D eşi lu -
2001 Expoziţie a operei sale
cră ril e lui au fost asociate cu o varietate de mişcă ri , el
la Muzeul Guggenheim
din New York a re u şit să- ş i creeze un stil personal care se inspiră GJ
• Muzeul de Design Vitra,
1987-1989, Weil am Rhein,
Germania
Stucu l alb şi zincu l cu
care este placat Muzeul
Vitra fac să se estompeze
di s tin cţi i l e dintre planuri le
orizontale şi verticale, ca şi
din tre s p aţi u l interi or şi cel
exterior. Spre deosebire de
primele lu cră ri al e lui Gehry,
această cl ă dire nu mai este
asa mblarea unor pă rţi, ci un
Întreg unitar sculptura!.
• Muzeul Guggenheim din Bilbao,
1991-1997, Bilbao
Placat cu titaniu, Muzeul Guggenheim din Bi lbao este
un punct culmi nant al căutărilor forma le şi tehnologice
ale lui Gehry. În acelaşi timp o lucrare de sculptură şi de
urbanism, clădirea a fost proiectată pentru a se integra
cu ambientul, inclusiv cu podul din apropiere. Muzeul a
continuat conceptul lui F. L Wright de la primul muzeu
Guggenheim din New York, la care arhitectura este la
fel de deconcertantă ca şi arta din interior.

Dansează

§
A'te,~crări-l
• Casa care
(clădirea Nationale
Casa Gehry, 1977-1978, Nederlanden),
Santa Monica 1992-1996, Praga
I Sala de concerte Walt Cunoscută şi ca Jred şi
Disney, 1988-2003,
Ginger", datorită aerului
Los Angeles
dansant al celor două
Muzeul Wei sman, forme, clădirea adaptează
1990-1993, Minneapolis
regularitatea ambientului
Turnul Gehry, 2001, ei istoric la curbele
Hanovra, Germania specifice pentru Gehry.
în acel aşi timp din temele clasice şi dintr-un moder-
nism exploziv. Lu crăril e lui cele mai recente înre-
gistrează o renunţare la supr a fe ţel e metalice de tipul
celor folosite la Mu zeul Gu ggenheim din Bilbao.
În ciuda faimei dob ândite prin asemen ea proiecte
sculpturale metalice, Gehry încear că acum să creeze
clă diri cu fo rme şi linii la fel de complexe, dar fol o-
sind altfel de materiale. Construq iile lui Gehry ies
în ev id e n ţă ca elem ente d efinitorii ale ambien -
tu lui lor. În loc să în corp oreze sau să reflecte ten -
dinţe l e aces tuia, ele le redefinesc. Arhitectura lui
a devenit atât de cel ebră, în cât m ai multe o r aşe
de pe glob i-au atribuit comenzi ca un mijloc de în-
curajare a turismului . În ciu da p opularită ţii sale
şi a abunde nţ e i comen zilor, Gehry este şi criticat
pentru lipsa de sensibilitate d ove dit ă u neori faţă
de tra di ţiile sau atmosfera locale.
• Apartamentele DG Bank sticlă acoperă cadrul din metal
din Berlin, 1995-2001 sculptural al unei săli de conferinţe
Sediul DG Bank se compune şi al unui restaurant cu autoservire.
dintr-o arie comercială şi o arie Faţada clădirii de apartamente este
rezidenţială. Faţada clădirii este
relativ inofensivă În comparaţie cu
placată cu calcar pal, În armonie
lucrările lui Gehry din Bilbao sau
cu Poarta Brandenburg, situată În
apropiere. În spatele celor 39 de Seattle, deşi liniile ei au totuşi o
apartamente, plafonul tubular din curbură caracteristică.

• Proiectul Muzicii
Experimentale,
1999-2000, Seattle
Ca şi multe alte lucrări ale
lui Gehry, Proiectul Muzicii
Experimentale din Seattle
este Îmbrăcat În metal.
 =
E
CI)

~
u
.:::=
CI)
c:::
o
...
u
=

Clădirea se compune din părţi aripa albastră, care a fost pictată de veşmintele sculpturilor
multicolore blobitecturale separate, cu vopsea pentru automobile -, An ti r;: h ităţii prin fa ldurile
modelate cu programe 3D de În vreme ce altele capătă tonuri ş i prin natura ei aparent

proiectare pe computer. Cele cinci şi culori diferite prin tratamente suspendată. C l ădirea este
culori ale ariilor separate vor să specia le ale Î nve l işului lor metalic. deseori asociată cu muzica lui
evoce melodii diferite. Unele arii În ciuda aparenţei sale extrem Jimi Hendrix, d atorită naturii ei
ale faţadei sunt pictate - precum de moderne, faţada aminteşte revoluţionare, explozive.

1950 Se naşte la Bagdad
1972 Se mută la Londra,
după ce studiase matematica
la Universitatea Americană
din Beirut
1977 Absolvă Architectural
Association din Londra
1977-198 7 Colaborează
cu Rem Koolhaas şi Elia
Zenghelis la Oficiul de
Arhitectură Metropolitană
din Londra
1980 Îşi deschide propria
firmăla Londra
1988 Participă la Expoziţia
arhitectură deconstructivistă
din New York
2004 Primeşte
Premiul
Pritzker
- --- -- ---------
Zaha Hadid
1950. Bagdad
• Lucrări În diverse domenii, inclusiv mobilier şi interioare
• Prima femeie arhitect care a primit Premiul Pritzker • Interesată
de teorie, Învăţământ şi practică. Asociată cu mişcarea deconstructivistă
• Folosire neconvenţională şi vizionară a formei şi a geometriei
Zaha Hadid a fost prima femeie arhitect care a primit Pre-
miul Pritzker. Foloseşte forme puternice , arcuite, care par
să suprasolicite limitările materialelor. Opera lui Hadid
îmbrăţişează toate domeniile proiectării , mergând de la
planificare urbană la produse , interioare şi mobilier. Ea
a experimentat noi concepte spatiale, intensificând pei-
saj ele urbane existente, în căutarea unei estetici vizio-
nare . Proiectele ei de clădiri folosesc puncte multiple de
perspectivă care par deconcertante uneori , dar efectul
global îi absoarbe p e privitori şi ambianta înconjură­
toare , unindu-i prin logica ei modernistă. Primele ei lu-
crări folos esc unghiuri ascuţite asimetrice , niveluri în-
de şiruit e, cu planuri aplatiza te şi forme aparent ermetice,
creând n eaş teptate spatii şi unghiuri . În designul clădirilor
şi proiectelor sale, Hadid co mbină schite prelimi-
nare ş i a plic ă programe de proiectare pe com-
puter pentru a unifica sticla ş i metalele , ClJ
• Pavilionul LFone, 1999,
Weil-am-Rhein, Germania
O prelungire fluidă a unei reţele de cărări
Înconjurătoare, această structură de ciment este
un amalgam de planuri solide, organice
şi anorganice, de muchii tocite şi
de niveluri suprapuse.
• Staţia de pompieri Vitra,
1993, Weil-am-Rhein, Germania
Unul dintre primele proiecte
de clădiri pentru servicii ale
Vitra apare impenetrabi l ă din ascuţite şi pereţi stratificaţi,
faţă, dar Îşi dezvă luie interioarele ca re se Încl in ă şi se Întrerup
dintr-un punct de vedere perpen- În acord cu funcţiile lor structu-
dicular. Co n struită din beton rale. În prezent, centru de expoziţii ""CI
""CI

lui Hadid, Staţia de pompieri armat expus, ea are muchii pentru catedrele de design. ='"
'"
..o::::
'"
......

• Centrul Ştiinţific Phaeno,

interior, 2005, Wolfsbu rg,
Germania
În interiorul Centrului Ştii nţifi c
Phaeno, o configuraţie În formă de
crater creează vederi În secţiune
• Centrul Ştiinţific Phaeno, stârnind curiozitatea vizitatorilor. d i agonală spre diferite niveluri ale

exterior, 2005, Wolfsburg, spaţiului de expunere, În vreme

Ma sa clădirii este ridi cată pe piloni,
c~ volume ieşite În afară permit
Germania creând un s paţiu public pentru
diverse fu n cţii . S uporţi i structurali
Permiţând o ma x imă tran s parenţă vizitatori. Ca ş i la alte construcţii ale
de la sol oferă spaţ i u atât pentru
şi porozitate la nivelul solului, sale, Hadid a proiectat o complicată funcţii culturale asociate centrului
Centrul Ştiinţific Phaeno apare reţea de drumuri pietonale şi şti inţific, cât şi pentru funcţii
ca un obiect straniu, designul pentru vehicule În interiorul clădirii . comercia le.
 Alte lucrări ale lui Hadid plas ticul şi b etonul , în maniere neconven ţi onale,
care l ă r gesc gr aniţ ele arhitecturii şi ale pr o i ec t ării
Centrul Rosenthal pentru Arta
Contemporană, 1997-2003, urban e. Cele m ai recente lu c ră ri ale ei , şi proiectele
Cincinnati, Ohio câş tigă to are pentru viitoare clă diri , conţin forme mai
Terminalul Hoenheim-Nord organice, mai pu ţin geometrice şi dem ons trează că ar-
ş i zona de parcare, 1999-2001,
I hitectura mo dernă p oate realiza lucruri aparent im-
Strasbourg, Franţa
posibile. Preocuparea ei centr a lă este angajamentul
Clădirea centra l ă a fabricii BMW,
2005, Leipzig, Germania simultan în prac ti că, predare şi cercetare, iar planurile
Anexa Muzeului Ordrupgaard, ei conceptuale sunt larg aclamate.
2005, Copenhaga
Price Tower, extindere,
2005-, Bartlesville, Oklahoma
Reproiectarea la Plateia
Eleftheria s, 2007, Cipru
Muzeul Transporturilor
din Glasgow, 2007-, Glasgow

• Design de mobilier

Proiectele de design de mobilier

ale Zahei Hadid creează noi spaţii
În cadrul structurii lor. Formele stau
adesea la distanţă faţă de pereţi.
Piesele de mobilier convenţionale
sunt concepute dintr-o nouă
perspectivă, iar Hadid conferă
acestor lucrări acelaşi tip de estet i că
a suprafeţelor ondulate, dar,
paradoxal, unghiulare, prezentă
În multe dintre clădirile sale.
Ocupându-se atât de proiectarea
spaţiilor, cât şi de mobilarea lor,
Hadid creează Întregi experienţe
prin formele sale fluide.
• Muzeul de Artă definitori u multi faţetat local i tăţii comercială, toate acestea fiind
Nuragică şi Contemporană, Caglia ri. Exteriorul fluid şi alb al interconectate prin pasaje şi spaţii
În const rucţie, Cag liari, Ita lia muzeului este străpuns de galerii suplimentare. Hadid a fost În
Prestigiosul proiect câşti gător pietonale deschise, În timp special sensibilă faţă de mediul
pentru muzeul de la malul mării are ce interiorul include spaţii de Înconjurător, proiectând
o formă sinuoasă, din componente expunere, o b i b l iotecă, o sală
interconectate, conferind un aspect de co n ferinţe, birouri şi o zonă og l indească.
 =
E
'"
~u
=
.=
'"=
CI
U

'"
CI

Acesta conţine axe care, atât din punct de
vedere spaţial cât şi istoric, se integrează oraşului ,
Forma generală este funcţionalistă, permiţându-i
construcţiei să folosească la maximum sursele
de energie reciciabilă , Acoperişul rotunjit
canali zează apa pluvială spre rezervoare, pentru
a putea fi folosită În cadrul clădirii. Energia pentru
Încă l zire şi răcire
este furnizată de panourile solare,
pompele geotermice ş i dispozitivele plasate
la nivelul solului pentru răcirea şi circulaţia aerul ui,
care folosesc forma aerodinamică a clădi rii pentru
a utiliza energii le naturale,
 - ------

Daniel libeskind
1946 , Lodz
• Celebru arh itect deconstructivist • Combi n ă monumentele comemorative
cu muzee fun cţ i o n a l e, pentru a spori simbolismu l l ucră ril o r • Proiectul să u
pentru Turnul L i be rtăţii a câşt igat concu rsul din 2003 pentru reco n st r ucţia pe
amplasamentul World Trade Center din New York

1946 Se naşte la Lodz, Libeskind , arhitect evreu american de origine p o lo neză ,

Polonia a devenit cunoscut la s fâ rşitul anilor 1980 , când firma sa
1965 Devine cetăţean a câş tiga t concursul pentru construirea Mu zeului Evre-
american; studiază muzica
iesc din Berlin . De atunci, lu crările sale , adesea consi-
1970 Absolvă Facultatea
derate în stil deconstructivist, au fost foarte apreciate
de Arhitectu ră de la Cooper
Union din New York în t oa tă lumea . Libeskind este deosebit de atent la con-
1972 Absolvă cursurile post- textul social şi la scopul p roiectelor sale, ap elând la
universitare de arhitectură de o abordare care duce la o dezagregare a sp aţiilo r şi a per-
la Universitatea Essex spectivelor naturale ale clă dirii , ceea ce favo rizează îmbi-
1988 Participă la Expoziţia de narea vederilor teatrale cu sp aţiile fun cţional e . Proiectele
arhitectură deconstructivistă sale sunt caracterizate de folosirea unor inte rsecţii de grinzi
de la New York
masive , planuri din materiale solide şi s ticl ă fragme nta tă.
1989 Câştigă concu rsul
Pen tru crearea aces tor stru cturi se inspiră din lu cră ril e
pentru construi rea Muzeu lui
a p a rţin ân d cubismului şi formalismului rus , iar nu din
Evreiesc din Berli n
2004 Este nu mit primul
postmodernism . Libeskind a descris adesea arhitectura
ambasador cultural american drept un limbaj care trebuie să comunice atât cu oamenii ,
pentru a rhitect ură cât şi cu mediul înc o njură tor.
• Eighteen Turns
Serpentine Gallery eate din
Hyde Park, 2002, Londra

Pro i ectată ca stru ct ură

tempo ra ră, m o bil ă, aceas tă
com poz i ţi e u ng hiul a ră
p rezin tă arhitectura ca
formă a rtistică, sculptu-
ra lă. Nu există s pa ţi i În
Întreg ime Închi se la acest
proiect Î ndrăzne ţ . Form ele
geometrice nereg ulate
creează o a mbi a n ţă
sc h im b ă to are ş i flu idă .
 • Studio Weil, Port d'Andratx,
2003, Majorca, Spania
Libeski nd a proiectat un
studio compus din cercuri
neconcentrice, planuri
impenetrabile şi secţionări
laterale gigantice, care
distorsionează perspectiva
orizontului şi creează un contrast
cu peisajul romantic
mediteraneean .

• Muzeul Evreiesc,
1998, Berlin, Germania
Faţada impunătoare placată
cu zinc este compusă din pla-
nuri solide, străpunse de fere stre
dispuse În zigzag, ceea ce permite
folosirea luminii naturale şi conferă
un simbolism de factură istorică.
Libeskind fo l oseşte unghiuri
neregulate şi grinzi situate la
mare Înălţime pentru a crea spaţii
interioare imprevizibile, incluzând
II
:::::o
axe Înguste şi pasaje cavernoase. E
<II

~
...
Alte lucrări ale lui Libeskind :::::o
1- - - - - - - - - - , - - - - - - - - - - 1 .!::
<II
c:
Casa Fel ix Nu ssbaum,
1998,Osnabruck,
Re ş edinţele
Muzeului
de Artă din Denver,
...
<>
Q)

=
I Germania 2006, Denver
! Imperial War Museum Extinderea Muzeului de
North, 2001, Manchester Artă din Denver, 2006,
Muzeul Evreiesc Danez, I Denver
I 2003, Copenhaga
Muzeul Regal Ontario,
Centrul pentru 2007, Toronto
absolvenţi al London
I Metropolitan University, Curtea interioară
din sticl ă , 2007, Berl in
2004, Londra
Centrul Wohl, 2005, Ascensiunea la podul
I Ramat-Gan, Israel Roebling, 2007,
Memoria e Luce, Covington, Kentucky
Memorial 9/ 11 ,2005, Muzeul Contemporan
Padova Evreiesc, 2008,
Ta ngent, 2005, Seul ~ Franc_
is_cO_ _ __
 Rem Koolhaas
1944. Rotterdam
• Filosof, scriitor şi arhitect. Abordare analitică, intelectua l ă a proiectării
şi a experienţei urbane. Folosire dramatică şi inovatoare a traiectoriilor
• Interesat de legătu ra dintre urbanitate şi practica socială. Lucră r ile sale
prezintă noi forme radica le pentru materialele existente
--------------------~/

1944 Se naşte Născut la Rotterdam , Olanda, Rem Koolhaas şi- a petrecut

la Rotterdam, Olanda
1966 Lucrează ca
patru ani din tinerete în Indonezia , unde tatăl său era di-
reporter la Haagse Post rector cultural. A dobândit recunoaş tere inte rna ţională
1968 Studiază la Archl- o da tă cu publicarea lu crării Delirious New York , o carte de
tectural Association
din Londra teorie a arhitecturii . Demersul său viz eaz ă legă tura dintre
1972 Studiază la tehnologie şi umanitate. Fo l oseş te o abordare inteligentă,
Universitatea Cornell
din New York analitică şi este recunoscut pentru folosirea inovatoare şi ra-
1975 Participă la fondarea dicală a traiectoriilor în p roiectele sale. Tratează materialele
Office for Metropolitan
Architecture (aMA) într-un mod sculptural, prelungind sau aplatizân d formele
din Londra şi reuşind să facă materialele rigide să pară maleabile. Se
1978 Publică Oelirious
New York inspiră dintr-un amestec eclectic de surse, incluzând ele-
1995 PublicăS, M, L, XL mente de clasicism şi modernism , formalism şi deconstruc-
împreună cu Bruce Mau
1997 Participă la fondarea
tivism , transformând aceste idei în forme n oi, pline de
grupului de refiecţie inven tivitate. Este cunoscut atât pentru asumarea de riscuri ,
arhitectura l ă AMa
cât şi pen tru interesul vizând elementele sociale şi filosofice
2000 Primeşte Premiul
Pritzker ale exp erienţe i urbane.
• Biblioteca publică
din Seattle, 2004
Un î n ve l iş structura l din oţel
şi sticlă un i fică opt platforme
orizonta le care sunt legate
printr-o serie de lifturi şi de
scă r i rul an te. Aceste niveluri,
cu ti pu ri diferite de opacitate,
densitate, mă r i m e ş i formă,
permit fo losi rea d i ve rs ificată a
spaţi u l ui. Su pra feţe l e
încl inate
şi vitrate ale tavanelor şi
pereţi l o r ofe ră o iluminare
n eobiş nuită.
 ......
."

..c::
• Sediul central CCTV, ieşit în consolă.
c;
CI
Alte lucrări ale lui Koolha as :::.::
proiect, Beijing Construcţia formează f---~-~- - - - - - - - - , - - - - - - 1 E
Q)

un traseu continuu, Teatrul Olandez Ambasada Regală I cc::

Constituind o
experienţă cu adevărat interconectat şi închis, de Dans, 1988, Daneză ,2003,

cu valoare simbolică, Haga, Olanda Berl in

tridimensională, cele
două turnuri gigantice se şi conţi ne toate Teatru l Second Stage, Muzeul de Artă
1999, New York al Univers i tăţii
ridică de pe o platformă departamentele
Casa da Musica, Naţiona l e din Seul,
comună şi se unesc la vârf care fac posibile
printr-un corp-cornişă transm isiunile. 2001-2005, Porto 2005, Seul
-----
• Educatorium, 1997,
Universitatea din
Utrecht, Olanda
Două planuri se unesc şi
se pliază pentru a forma
o singură traiectorie,
care conferă curbelor din
beton aspectul maleabil.
Tavanele înclinate ş i
aglomerările de grinzi
generează o serie de
spaţii mici în cadru l unor
încăperi mari. Pereţi
din ciment şi sticlă sunt
folosiţi alternativ, pentru
a permite atât intimitate,
cât şi vedere spre exterior.

1950 Jacques Herzog şi
Pierre de Meuron se nasc la
Basel, Elveţia
1975 Absolvă cursurile
Facultăţii de Arhitectură de la
Institutul Federal Elveţian de
Tehnologie din Zurich
1978 Înfiinţează la Basel
firma Herzog & de Meuron
1983 Jacques Herzog predă
la Universitatea Cornell din
Ithaca, New York
1989-1998 Amândoi sunt
profesori la Universitatea
Cambridge, din Harvard,
Massachusetts
2000 Inaugurarea galeriei
Tate Modern din Londra
2001 Li se acordă Premiul
Pritzker
Herzog & de Meuron
1950. Basel
• Se implică În dialogul deschis şi În colaborarea cu artiştii contemporani
• Depăşesc limitele aşteptărilor publice. Se raportează la artă şi la istoria
arhitecturii. Desfăşoară o compunere inovatoa re a culorilor şi a materialelor
• Folosesc tehnici unice şi originale de tratare a materialelor
I
----- - --------------_/
Herzog & de Meuron este o firmă de arhitectură cu sediul la
Basel, Elveţia . Creatorii,jacques Herzog şi Pierre de Meuron,
sunt celebri pentru strâns a lor colaborare cu artişti contempo-
rani precum Gerhard Richter şi Remy Zaugg. Ambii arhiteqi
împărtăşesc dorinţa de a se implica în dialoguri care nutresc ,
dezvo ltă şi împing înainte ideile artistice. Fiind cunoscuţi
probabil cel mai bine pentru transformarea unei centrale
electrice în galeria Tate Modem, Herzog & de Meuron sunt
inovatori în fo losirea materialelor pentru exterioare şi a unor
procedee noi de tratare a materialelor tradiţionale , cât şi
în inserarea de elemente picturale şi alegorice, fiind în per-
manenţă în căutarea unor noi stiluri.

Alte lucrări importante

C l ăd irea rezidenţia l ă
şide birouri Schwitter,
1988, Basel
Complexul rezidenţia l
Pilotengasse,
1991, Viena-Aspern
Ga leria de Artă Goetz,
1992, Munchen
Tate Modern, 2000, Londra • Allianz Arena, 2005, Munchen atmosfera colorată şi dramatică
Magazinul Prada Co n strucţie co lo sa lă, cu module din interior. Învelişul este
(Epicentru l), 2003, Tokyo alcătuit din panouri gonflabile
romboidale, Allianz Arena reprezintă
Stadionul Naţiona l
l
din Beijing, 2008, Beijing
un spectacol de culoare şi formă .
S uprafaţa exterioară a i bă ascunde
din ETFE (etilen tetrafluoroetilen),
luminate În diferite culori.
• Clădire a Forum, 2004, Barcelona
Construcţie excentrică şi deconcertantă,
clădirea
datorită
Forum Îşi accentuează masivitatea
formelor bombate şi colţuri lor ieşite În conso lă.
Zona inferioară este Îmbrăcată cu plăci din oţel
inoxidabil plane sau gravate cu motive punctiforme,
care reflectă lumina şi dau textură clădirii. Acestea,
dispuse alături de oglinzi, cât şi faţada colorată În
albastru creează un efect unic şi copleşitor.
• Biblioteca
Universităţii Tehnice
din Cottbus, 2004,
Germania
Faţada scu l pturală,
rotunjită, care adă­
posteşte biblioteca,
şiturnuri le cilindrice din
colţur i dau impresia unui
castel, aflat În contrast
cu mediul industrial
Înco nju rător.
-...
u
CI>
-=
·Ci
:z
• Extinderea Walker
Art Center, 2005,
Minneapolis
Construit pentru
a atrage vizitatori
de pe autostradă, muzeul
prezintă zo ne de acces
ample, tăiate oblic,
şi o vibraţie specială a
sup rafeţei faţadelor,
datorată folosirii creatoare
a cărămizi l or zidă riei.

1992 Proiectul de cercetare
Zappi propune sticla drept
element structural
1995 Arhitectul Greg
Lynn foloseşte prima oară
termenul blobitectură
1997 Gehry construieşte
Muzeul Guggenheim din
Bilbao; apariţia arhitecturii
sculpturale
200 1 Karel Vollers publică
Twist&Build
2002 Dezvoltarea
LDB (Liquid Designed
Buildingsl şi a programelor
complexe de design 3D
• NIO Architecten: staţia
de autobuz a spitalului Spaarne,
2003, Hoofddorp, Olanda
S taţia de autobuz a spitalului
'" ,,\ \~ ,,\ \ I ~ I
Bloburi
Din 1992 până astăzi
• Software-ul de modelare digitală creează infinite posibilităţi de proiectare
• Arhitecţii au posibilitatea să adopte rapid ultimele cuceriri ale tehnicii
de proiectare. Designurile prezintă mai multă senzitivitate
faţă de formele organice din natură
--------------------~/
Apărut în 1995 , termenul bloburi , sau b l obitectură , este
folo sit cu referire la designuri fluide, amiboide, create
folo sind software-ul de modelare digitală . Manipu-
lând algoritmii programului de modelare, arhitectii reu-
şesc să creeze forme noi , de neimaginat până acum, şi să
fluidizeze procesul de proiec t a re-produ cţi e. Inovaţiile
tehnologice - precum programele de computer, adezivii
industriali şi con ectarii - pot produce o varietate infi-
nită de designuri sculpturale cu formă liberă , care pot
fi realizate tumând mortar peste o retea de ranforsare . Colţu­
rile şi grinzile unghiulare sunt înlocuite cu forme curbilinii
care se inspiră din na tură. Bloburile sunt structuri sculptu-
rale , protoplasmatice , care redefinesc complet limbajul şi
po sibilităţile designului arhitectural.
Spaarne este o structură din spumă de polistiren
p re l ungă, ftuidă ş i g raţioasă, prefabricat şi un Înve liş de
ca re u t il izează În mod inovator poliester, configuraţia sa permite
s paţiul negativ. Compusă un ftux liber al activităţilor.
• Lars Spuybroek: iar geometria scu lpturală este
,
Alte lucrări ~
pavilionul "Fresh H20" într-o permanentă var i aţ i e
al Expoziţiei Apei, 1997, şi curgere. Interiorul este ech ipat
Proiectul Muzicii Experimentale, I
de Frank Gehry, 2000, Seattle
Neeltje Jans, Olanda cu multipli senzori de mişcare,
The Sage Gateshead, de Foster +
O structură senzuală şi interactivă, care detectează circulaţia Partners, 2004, Gateshead
pavilionul "Fresh H20" al Expoziţiei vizitatorilor şi răspund cu l umină,
Biblioteca de Filologie,
Apei este considerat prima sunet şi proiecţii vizua le care Universitatea liberă din Berlin, de
clădire "integral" blob.ln interiorul susu ră prin întreaga clădire. Foster + Partners, 2005, Berlin C>
:z:

formei fluide, curbilinii, nu există Aceasta creează un ambient Zlote Tarasy, de Parteneriatul
linii orizontale sau vertica le, cu adevărat interactiv. I, Jerde, 2007,
Va_rş'--o_
v_ia _ _ __

• Foreign Office Architects Ltd.:

terminalul portului Yokohama,
2002, Yokohama
S tructură dinamică de forma
unui val, termina lul portului
Yokohama creează o legătură
-între spaţiul urban şi cel acvatic
Designul sfidează structuri le
lineare anterioare, folosind bucle
şi drumuri neîntreru pte, forme
sculpturale şi o paietă redusă de
culori, încurajând fluiditatea şi
mişcarea, dar menţinând spaţiile
multifuncţionale şi diferenţiate .
 Indice
A baroc, stilul 224-281 (voI. 2)
Aalto, Alvar 414-415 (voI. 3)
acoperiş mansardat 350-352
(voI. 2)
Adam, Robert 296-297 (voI. 2)
Alberti, Leon Battista
170- 171 (voI. 1)
Aleijadinho 282-283 (voI. 2)
Ando, Tadao 450-451 (voI. 3)
Anglia şi normanzii
94- 95 (voI. 1)
apogeulgoticului
126- 127 (voI. 1)
apogeul romanicului
german 86-87 (voI. 1)
Archigram 454-455 (voI. 3)
arhitectura bizantină
62-65 (voI. 1)
arhitectura budistă
66-67 (voI. 1)
cu
'-' arhitectura chineză 68- 69
:.c
(voI. 1)
-= arhitectura civică în Italia
148-149 (voI. 1)
arhitectura greacă
42-49 (voI. 1)
arhitectura high-tech
'"
'- 468- 469 (voI. 3)
~ arhitectura laică
'-'
~ 104- 105 (voI. 1)
.J::
arhitectura Orientului
< Tndepărtat 106- 107 (voI. 1)
arhitectura precolumbiană
70-7 1 (voI. 1)
arhitectura prei stori că 14- 15
(voI. 1)
arhitectura romană
50- 59 (voI. 1)
arhitectura totalitară
418- 419 (voI. 3)
Art Deco 416-417 (voI. 3)
Art Nouveau 384-395
(voI. 3)
Arts and Crafts, mişcarea
354- 355 (voI. 2)
a s iriană, c ivili zaţia 24-27
(voI. 1)
aşezări l e vech ilor pueblo
110- 111 (voI. 1)
B churrigueresc, stilul
babiioniană , civi lizaţ i a
24-27 (voI. 1)
Bagan 150- 151 (voI. 1)
baronial scoţian, stilul
332-333 (voI. 2)
Barry, Sir Charles
336-337 (voI. 2)
Bauhaus 406-407 (voI. 3)
Behrens, Peter 398-399
(voI. 3)
Bernini, Gian Lorenzo
228-229,236-237 (voI. 2)
biserici de pelerinaj (Cluny)
90-93 (voI. 1)
biserici în Lalibela 152-153
(voI. 1)
Borromini, Francesco
238-239 (voI. 2)
Bramante, Donato 174-175
(voI. 1)
Brunelleschi, Filippo
166-167, 168- 169(voI.1)
brutalism 448-449 (voI. 3)
Buonarroti,
Michelangelo
vezi Michelangelo
Burj Khalifa 458-459 (voI. 3)
Butterfield, William 342- 343
(voI. 2)
C
Callicrates 48- 49 (voI. 1)
Capela Palatină 80-81 (voI. 1)
Castelul Chambord
205-205 (voI. 2)
Catedrala din Florenţa
168- 169 (voI. 1)
Catedrala din Lincoln
132- 133 (voI. 1)
Catedrala din Reims 130- 131
(voI. 1)
Catedrala St. Paul 292-293
(voI. 2)
catedralele gotice 130- 131
(voI. 1)
catedra lele ottoniene 84- 85
(voI. 1)
Cei Cinci din New York
478- 479 (voI. 3)
cetăţ i fortificate 142- 143
(voI. 1)
280- 281 (voI. 2)
clasicismu l postmodern
480- 481 (voI. 3)
Clădirea Seagram 436-437
(voI. 3)
Clădirea Sezession 393
(voI. 3)
Colosseum 52-53 (voI. 1)
corintic, ordinul 40-41
(voI. 1)
Cortona, Pietro Berrettini
da 240-241 (voI. 2)
Cupola catedra lei din
Florenţa 168-169 (voI. 1)
O goticul târziu, în Boemia şi
de Meuron, Pierre vezi
Herzog & de Meuron
Dientzenhofer, Christoph
262-263 (voI. 2)
Dientzenhofer, Johann
254-255 (voI. 2)
Dientzenhofer, Kilian Ignaz
254-255,262-263 (voI. 2)
E Gropius, Walter 404-405,
Egiptul antic 16-17,20-23
(voI. 1)
Eisenman, Peter 482-483
(voI. 3)
elisabetan, stilul 214-2 15
(voI. 2)
Ethiopia 152- 153 (voI. 1)
etruscă, civilizaţia 50- 51
(voI. 1)
exotism 356-357 (voI. 2)
expresionism 400-401
(voI. 3)
F Horta, Victor 384- 385
Fidias 48-49 (voI. 1)
Fischer von Erlach,
Johann Bernhard 252- 253
(voI. 2)
Fischer, Johann Michael
268-269 (voI. 2)
F l orenţa 168-169 (voI. 1)
Foster, Sir Norman 464-465
(voI. 3)
G 220-221 (voI. 2)
Garnier, Cha rles 356-357
(voI. 2)
Gaudf, Antoni 388-389
(voI. 3)
Gehry, Frank 484-485
(voI. 3)
gotic, stilul 112-153
(voI. 1)
gotic flamboaiant, stilul
128-129 (voI. 1)
gotic iberic, stilul 144-145
(voI. 1)
gotic reionant, stilul
128- 129 (voI. 1)
goticul timpuriu, în Anglia
132-133 (voI. 1)
goticul târziu, în Anglia
136-137 (voI. 1)
Polonia 140-141 (voI. 1)
goticul târziu, în Germania
138-139 (voI. 1)
goticul târziu, în Italia
146- 147 (voI. 1)
Graves, Michael 428-429
(voI. 3)
Grecia 42-45,46-47
(voI. 1)
406-407 (voI. 3)
Guimard, Hector 386-387
(voI. 3)
H
Hadid, Zaha 488-489
(voI. 3)
Haussmann, Georges Eugene
348-349 (voI. 2)
haussmannizare 348-349
(voI. 2)
Herzog & de Meuron
496-497 (voI. 3)
(voI. 3)
Hunt, Richard Morris
352-3 53 (voI. 2)
Imhotep (Piramida în trepte a
lui Zoser) 16-17 (voI. 1)
Imperiul Mogul 220-221
(voI. 2)
India 66-67 (voI. 1),
internaţional , stilul 374-375
(voI. 3)
Inwood, familia (William,
Henry William, Charles
Frederick, Edward)
328-329 (voI. 2)
ionic, orClinul 40-41 (vo I. 1)
islam şi creştinism
98- 101 (voI. 1)
J (voI. 1)
Jahn, Helmut (Centrul
James R. Thompson)
427 (voI. 3)
Japonia 222-223,
278- 279 (voI. 2)
Jefferson, Thomas 316-317
(voI. 2)
Johnson, Philip 374- 375
(voI. 3)
Jones, lnigo 290, 294
(voI. 2)
K Mont Saint-Michel 142-143
Kahn, Louis 438-439,
450-451 (voI. 3)
Kent, William 294-295
(voI. 2)
Koolhaas, Rem 494-495
(voI. 3)
L Rena şterea 154-177 (voI. 1),
Langhans, Cari Gotthard
306-307 (voI. 2)
Latrobe, Benjamin Henry
314-315 (voI. 2)
Le Corbusier 410-4l3,
422-423 (voI. 3)
Le Vau, Louis 246-247 (voI. 2)
Ledoux, Claude Nicolas
304- 305 (voI. 2)
Libeskind, Daniel 492-493
(voI. 3)
Loos, Adolf 396-397 (voI. 3)
M Niemeyer,Oscar 446-447
Mackintosh, Charles Rennie
390- 392 (voI. 3)
Mansart, Fran~ois 242- 243
(voI. 2)
Mansart, Jules Hardouin
244-245 (voI. 2)
Mansart, stilul 350 (voI. 2)
manuelin, stilul 144 (voI. 1),
217 (voI. 2)
Marea Britanie
vezi Anglia
Marea Moschee din
C6rdoba 98-99 (voI. 1)
Marile piramide de la Giseh
18- 19 (voI. 1)
mănăstiri 82-83
(voI. 1)
megaliţi 28-29 (voI. 1) Partenonul 48-49 Schinkel, Karl Friedrich
Mendelsohn, Erich 400-401 (vo I. 1) 308-311 (voI. 2)
(voI. 3) Pei, 1. M. 462-463 Scott, Sir George Gilbert
Mesopotamia 24-27 (voI. 3) 340-341 (voI. 2)
perpendicular, stilul Semper, Gottfried 330- 331
miceniană, civ ili zaţia l36-l37 (voI. 1) (voI. 2)
30'-31 (voI. 1) Persia 24-27 (voI. 1) Sinan, Mimar 276-277
Michelangelo 188-189 Piano, Renzo (Centrul (voI. 2)
(voI. 2) Georges Pompidou) Skidmore, Owings & Merrill
Mies van der Rohe 432-435, 468-469 (voI. 3) 458-459 (voI. 3)
436-437 (voI. 3) plateresc, stilul 216 Smirke, Sir Robert 302-303
mişcarea Sezession 392-393 (vo I. 2) (voI. 2)
(voI. 3) Prandtauer, Jakob Soane, Sir John 300- 301
modernismul internaţional 256-257 (voI. 2) (vo I. 2)
398 (voI. 3) proiectare urbană 54-55 Stirling, Sir James 474-475
modernismul nordic 414-415 (vo I. 1) (voI. 3)
(voI. 3) pueblo 110-1 11 (voI. 1) sud-estul Asiei 150-151
Pugin, Augustus Welby (voI. 1)
(voI. 1) Northmore 338-339 Sullivan, Louis 372,
(voI. 2) 376-377 (vo I. 3)
Muzeul de Artă Nuragică şi
Contempora nă 490-491 sume riană , civilizaţia
(voI. 3)
R 24-27 (voI. 1)
Rafael 190-191 (vo I. 2)
Muzeul Guggenheim din
Bilbao 485- 486 (voI. 3)
Rastrelli, Bartolomeo T ...
CI>
272-273 (vo I. 2) Tange, Kenzo 444-445 -==
(vo I. 3)
N
186-223 (voI. 2)
III
Nash, John 298-299
Rena şterea caro lingian ă U
(voI. 2)
80-81 (voI. 1) utopia urbană 454-455
neoclasic grec, stilul
Renaşterea matură 186-223 (voI. 3)
326 (voI. 2)
neoclasic egiptean,
(voI. 2) Utzon, J0rn (Opera ...
<II
stilul 334-335 (voI. 2)
Rena şterea timpurie 154-157 din Sydney) 440-441 ...
.E!
(voI. 1) (voI. 3) ~
neogotic, stilul 332-347
Renwick, James Jr. 346-347 -=...
(voI. 2) (voI. 2)
<C
V
neorenascentist, stilul Richardson, Henry Hobson
Valea Loarei 204-207 (voI. 2)
330-333 (voI. 2) 354-355 (voI. 2)
Neumann, Johann Balthasar Vila Madama 190-191 (vo I. 2)
Rietveld, Gerrit Thomas
258-259 (voI. 2) Vanbrugh, Sir John 266-267
402-403 (voI. 3)
rococo, stilul 268-271 (vo I. 2)
(voI. 2) (voI. 2) Vignola, Giacomo Barozzi da
Notre Dame de Paris romanic, stilul 72-111 234- 235 (voI. 2)
124- 125 (voI. 1) (vo I. 1) Viollet-Ie-Duc, Eugene
Romano, Giulio 196- 197 344-345 (voI. 2)
O (voI. 2)
Olbrich, J. M. 394-395 Rossi, Aldo 476-477 W
(voI. 3) (voI. 3) Wagner,Otto 392-393
Opera din Sydney 440-441 (voI. 3)
(voI. 3) S Westminster Abbey 134-135
ordinele clasice 40-41 Saarinen, Eero 442-443
(voI. 1)
(voI. 1) (voI. 3)
Wilkins, William 326-327
Sangallo, Guiliano da
P (vo I. 2)
176- 177 (voI. 1)
Pagoda Shwezigon 150- 151 Sanmicheli, Michele Wren, Christopher 292-293
(voI. 1) 200-201 (voI. 2) (voI. 2)
Palladio, Andrea 198-199 Sansovino, Jacopo 192- 193 Wright, Frank Lloyd 371-376,
(voI. 2) (voI. 2) 380-383 (voI. 3)
arta
1. DIN PREISTORIE LA RENAŞTEREA TIMPURIE

2. DE LA APOGEUL RENAŞTERII PÂNĂ LA SECOLUL XVIII

3. DIN SECOLUL XIX PÂNĂ AZI

mitologia
4. ORIENTUL APROPIAT, EGIPTUL, GRECIA

5. ROMA, SCANDINAVII, CELŢII, AMERICILE

6. INDIA, CHINA, JAPONIA, AFRICA, AUSTRALIA ŞI OCEAN IA

biblia
7. PERSONAJE ŞI EVENIMENTE: DE LA CREAŢIE LA JUDECĂTORI

8. PERSONAJE ŞI EVENIMENTE: DE LA REGI LA PROFEŢI

9. VIAŢA LUI IISUS

a rh itectu ra
10. DE LA PREISTORIE LA RENAŞTEREA TIMPURIE

11. DE LA RENAŞTERE LA SECOLUL XIX

12. SECOLUL XX

filmul / VOl.13-15 /

istoria /VOl.16~8/
Architecture - a World History
Copyright@ 2008 Peter Delius Verlag GmbH & Co,
Berlin, Germania
Toate drepturile rezervate

Text Daniel Borden, Jerzy Elzanowski,

Cornelia Lawrenz, Daniel Miiler,
Adele Smlth, Jonl Taylor
Credite feto: Agostlno 64, NP79, akg-images Berlin/Pans/London, Alamy, Arc3ld,
Jamle Barras, Guus Basman, Jean..(hnsrophe Benoist. Benutzer Jer, Thierry
Bezecourt, Btbliothea Hertzlana Fotothek. Bildarchrv Fato Marburg, Marca
Bonavogha, Jusnn Clements. Daderot, d_dodero. E,senman Archnects, Eusebrus.
FG + SG Fotografia de Arqunectura, Getty Images. Michae! Graves & AssoCiates,
Greg Falrbrother, firzgene. Foreign Office Archlrects. MOrle, Fernando Gonzalez
del (ueto. Zaha Hadid Archltects. Hardnfast. Jim Harper, Paul Keleher, Nathan
Kendall. Knes, les Sulgrove. StudiO Daniel Ubesklnd. Marcok. Muad'dib, NIO
archltecten, nlvandrade 2006. NOXlLars Spuybroek. The Offiee for Merropohtan
Arehitecture.lshmael Orendaln. Osear. Janlne Pohl. Jaeopo Pnseo, Karl Ernst
Roehl. Matthlas Rosenkranz. Sallko. Sbratte. Simon Fleld house. Georg Slrekers.
Chnstlan Spanrmg. Structurae Image llCenslng. Yosemlte, llao Yusheng. Venturi.
Seott-Brown and AssoCiates

Editura Litera
O. P. 53; c.P. 212, sector 4, Bucureşti, România
tel.: 031 425 16 19; e-mail: comenzi@litera.ro

Arhitectura - evoluţie, stiluri, personalităţi

Secolul XX
Copyright @2010, Editura Litera
pentru prezenta versiune În limba română
Toate drepturile rezervate

Traducere din limba engleză : Narcisa Gutium

Editor: Vidraşcu şi fiii
Redactori: Christian Ferencz Flatz, Ovidiu Şerban
Referent de specialitate: prof. univ. dr. arh. Sorin Vasilescu
Coordonator proiect: Ilieş Câmpeanu
Copertă: Vladimir Zmeev
Corectură: Cristiana Miu
Tehnoredactare şi prepress: Vlad Panfilov

Ne puteţi vizita pe
....~ www.litera.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a României

Arhitectura / trad .: Narcisa Gutium. - Bucureşti :
Litera International, 2010
3 voI.
ISBN 978-973-675-799-0
VoI. 3 : Secolul XX.-
ISBN 978-973-675-800-3
1. Gulium, Narcisa (Irad.)
72

Tipă ri t la G, Ca nale, Bu c u reş t i

 .".~ www.litera.ro
ISBN 978-973-675-800-3

9 ~nu ~I)~~~~I
..