UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

Specializarea:
MANAGEMENT, CONSILIERE ȘI ASISTENȚĂ PSIHOPEDAGOGICĂ
ÎN INSTITUȚIILE INCLUZIVE

Proceduri de screening și
intervenție în violența
școlară

Prof. Adrian Roșan

Studentă anul II MCA

Buga Nicoleta Raluca
 Studiu de caz

Subiectul: D.F., varsta 8 ani, elev in clasa I

Problematica investigată: tulburari de comportament, inadaptarea şcolară;
Metode şi procedee de investigaţie: ancheta socială, studiul documentelor şcolare ,interviul
semistructurat şi liber, observaţia, ;
Perioada: semstrul al II-lea al anului şcolar;
Factori individuali: lipsa de respect faţă de colegi, oamenii din jurul sau, dezinteres faţă de
activitatea şcolară, nervozitate, agitaţie, tendinţe de bravare, tulburări de comportament
Factori familiali: - lipsa supravegherii familiei (mama plecată la muncă în străinătate,
onflicte între părinți, dezinteres din partea părinților față de copil)
- stă singur întreaga zi sau uneori cu bunica dar aceasta nu are
autoritate asupra lui.
- condiţii materiale bune, locuiesc într-un apartament cu 3 camere. Copilul
are camera lui. Bunicii locuiesc in aceeasi localitate, dar ceva mai departe.
Descrierea comportamentului deranjant:
D.F. este un copil care deranjează colegii, atât în timpul orelor, cât și în pauze.
Provoacă ceilalți copii, are o atitudine negativă față de aceștia, îi lovește fără motiv, le
vorbește urât, înjură, iar când este luat la rost plânge, țipă, se izolează, vorbește urât.

o În urma aplicării testului The Peer Conflict Scale, am remarcat faptul că elevul
a încercuit aproape la toate afirmațiile varianta 3, ceea ce demonstrează că are
o predispoziție spre un comportament violent și o atitudine negativă față de cei
din jur.
o Când trebuie să lucreze individual în clasă își termină activitatea doar la
matematică care este disciplina lui preferată, în schimb nu prea termină de scris
la comunicare în limba română și își deranjează colegii permanent.
o D.F. are capacităţi intelectuale de nivel crescut. Îi place mult matematică, la
Concursul „Gazeta Matematică” a obținut cel mai mare punctaj din clasă.
o Înţelegerea verbală şi aptitudinea de conceptualizare şi gândire sunt foarte
bune, însă mereu are comentarii răutăcioase și negative.
 o Dovedeşte un interes scăzut faţă de celelalte obiecte: comunicare ăn limba
română, arte.
o Reactionează pozitiv dacă este lăudat, dar se supără foarte tare dacă i se atrage
atenția sau dacă i se spune că a greșit și trebuie să se corecteze.
o Ramâne singur în timpul recreaţiilor, ceilalţi îl ocolesc, pentru că are de multe
ori, un comportament violent.
o D.F. spune că, acasă tata se uită doar la televizor și el stă singur și se joacă pe
calculator. De multe ori amintește de jocuri violente.
o D.F. pare încă de la prima vedere un băiat neliniştit, ochii căutând mereu ceva
nou, picioarele și mâinile în continuă mișcare.
o La şcoală vrea sa fie mereu in centrul atentiei, de cele mai multe ori iesind in
evidenta cu lucruri rele. Dacă cineva îi zice ceva, imediat, în pauză, sare la
bătaie, devine violent.

ANALIZA DATELOR ŞI STABILIREA IPOTEZELOR

Tulburările de comportament ale lui D.F. și inadaptarea lui la şcoală sunt

cauzate de faptul că se simte diferit de ceilalti copii neavând-o pe mama alături,
neavându-l nici pe tata de cele mai multe ori. De as

Plan de interventie

Obiective pe termen lung

1. D.F. va interacționa cu colegii atent monitorizat de catre învățătoare, care
îi va dirija comportamentul.
2. La şcoală va lua parte la discuţiile structurate şi nestructurate cu toţi
colegii.
3. Activităţile scrise vor fi terminate în timp util.

Obiective pe termen scurt

1. Va fi implicat în a-şi spune părerea la toate discuţiile din clasă alături de
colegii săi.
 2. I se vor da sarcini precise, fiind implicat în diverse acţiuni, pentru a fi
resposbilizat.
Metode şi strategii

o Se vor aplica teste proiective si se va utilize artterapia, combinandu-se cu

basmul terapeutic
o Mai puţină exigenţă din partea învăţătoarei în materie de teme scrise.
o Invatatoarea il va ajuta pe D.F. să depăşeasca teama de a participa la ore,
spunându-şi părerea în faţa colegilor săi, printr-un sistem de sprijin şi
încurajare
o Conceperea şi punerea în practică a unor metode coerente de lucru cu el.
o O strânsă legătură cu familia, astfel încât prezenţa sa la şcoală să fie de aproape
100%.
o I se va da ocazia să-şi măreasacă încrederea în sine şi să-şi îmbunătăţească
aptitudinile în situaţiile în care interacţionează cu grupul de elevi prin
responsabilizarea sa în competiţii, concursuri.,chiar si la munca in echipa
o Se va cere ajutorul consilierului scolar, data fiind natura cronica a problemelor
lui D.F.

Responsabilităţi

o Va lucra o dată pe saptamană cu consilierul şcolii.

o I se cere lui D.F. să răspundă zilnic de creta şi buretele pentru tablă, de
curăţenia clasei, explicându-i cât de importantă este sarcina sa.
Participarea în clasă

o Învăţătoarea îl va ajuta în fiecare zi să găsească răspunsul unei întrebări care

va fi pusă în ziua următoare. Acest fapt are ca scop mărirea participării lui în
clasă, micşorându-i teama de a răspunde în faţa colegilor.
o Rolul jucat de învăţătoare va scădea în funcţie de progresul înregistrat de elev,
astfel încăt să-i permită să participe sau să răspundă spontan la discuţiile din
clasă.
 o Participarea lui D.F. la discuţiile din clasă nu va lasa loc unei intensificări
speciale. Băiatul va fi conştient că răspunsurile corecte date în faţa colegilor
sunt de fapt o recompensă „Ceilalţi vor vedea că nu sunt aşa de rău”.
o Se va reduce numărul notiţelor pe care trebuie să le ia în clasă.
o Se va face o evaluare orală a materiei, după fiecare unitate de învăţare, înaintea
unei evaluări sumative.
o În timpul activităţilor de grup, D.F. va avea ca sarcină să dirijeze sau să
coordoneze planul de acţiune după o consultare cu învăţătoarea care trebuie să
spună ce să spună şi ce să facă în rolul respectiv.
Şedinte de consiliere
o O dată pe săptămână vor avea loc şedinţe de consiliere în cabinetul şcolar.
o O dată pe lună va participa şi tatăl lui D.F.

Evaluarea programului de schimbare

» Periodic au avut loc şedinţe cu D.F., mama, care s-a hotărât să vină o
perioadă în țară pentru a fi mai aproape de copil şi consilierul şcolar.
» Obiectivele pe termen scurt au fost realizate şi se observă progrese rapide
în relaţiile spontane şi convenabile lui D.F. cu alte persoane.
» Numărul mărit de activităţi scrise pare să fi mărit puţin câte puţin
siguranţa băitului. Spre exemplu, după perioada de două săptămâni a
obiectivului pe termen scurt, elevul a început să participe în clasă din ce
în ce mai mult, fiind din ce în ce mai activ.
» Atunci când a început să participe spontan, el a încercat să afle până
unde putea merge (întârzia, dădea răspunsuri nepotrivite, vorbea
neîntrebat, vorbea în timpul orei cu alţi colegi, deranjând ora şi se
purta la fel ca înainte). Dialogul lui D.F. cu consilierul şcolar şi cu
doamna învăţătoare au arătat că acest comportament reflectă siguranţa
crescută a copilului şi încrederea sa în relaţiile cu ceilalţi.
Observatii:
 » Învăţătoarea a hotărât ca acest comportament să fie consideratpozitiv şi
să aibă o atitudine cât mai flexibilă.
» La sfârşitul primei luni, acest comportament nu ridicase probleme
deosebite în clasă.
» Mama continuă să întâmpine dificultăţi în impunerea unor limite
acasă, deşi recunoaşte că baiatul depune mai mult efort pentru a
colabora.
Concluzii

Dorinţa lui de a epata prin comportamentul agresiv atât verbal cât şi fizic se
datorează lipsei de comunicare atât cu mama cât şi cu tatăl. Îi este teamă să-şi facă
prieteni, să se ataşeze emoţional de o altă persoană şi de aici dificultatea lui de a
relaţiona cu colegii.
În continuare şi consilierul şcolar, şi doamna învăţătoare vor aplica tehnici
experimentale pentru a ameliora comportamentul agresiv şi de inadaptare şcolară
pentru D.F.

Recomandari:
Se recomandă ca băiatul să primească mai multe întăriri pozitive decât negative, să
primească mai multe responsabilități la școală și acasă și să fie stea familia mai mult timp
alături de el. Să desfășoare activități împreună.
Propuneri:
Din punctul meu de vedere ar trebui ca profesorii să fie instruiti in sensul
recunoasterii comportamentelor care nu corespund intocmai standardelor si sa invete tehnici
de interventie asupra acestora inainte de a deveni prea greu de corectat.

BIBLIOGRAFIE:

1 - Sorin Cristea - "Mamagementul organizaţiei şcolare"- EDP, Bucureşti-2003;

2 - Ioan Jinga - "Managementul învăţământului”- Editura “Aldin”, Bucureşti, 2001
3 - Emil Paun - "Şcoala o abordare socio-pedagogică"- Ed."Polirom"-Iaşi-1999.
4 – Romiţă Iucu- “Managementul clasei”- Ed.”Credis”- Bucureşti- 2003