1.

DEPRESIUNEA COLINARA A TRANSILVANIEI

-alt 300-1000m (est)
- alc din roci sedimentare (argila nisipuri pietris), cute diapire (depuneri de sare), dezvolta depozite gazeifere: domuri
Subdiviziuni:
-POD SOMESAN, alt 500-700 m, relief fluvial f. bn. Dezvoltat, alc din roci sedimentare, cu vai largi si terase
-C. TRANSILVANIEI (in centru intre Somes si Mures), 300-600m , domina argila => multe alunecari de teren
-POD. TARNAVELOR( la sud de Mures), 400-700m
2. CARPATII
2.1 CARPATII ORIENTALI
- se intind de a granita de nord pana in valea prahovei
-d.p.d.v petrografic de evidentiaza prin 3 fasii paralele de roci:
a) roci vulcanice( Oas, Gutai, Tibles, Harghita, Calimani, Gurghiu),
b) sisturi cristaline, in zona centrala( Rodnei, Maramuresului, Hasmasu Mare)
c) roci sedimentare cutate/ flis, in est si in carpatii de curbura

-relieful glaciar apare doar in M-Tii Rodnei (2303m, vf. pietrosul)

-relieful vulcanic este prezent in partea vestica
   Subdiviziuni
- GRUPA NORDICA (Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei): cuprinde m-tii vulcanici in vest( oas gutai tibles), in centru se
afla m-tii rodnei si ai maramuresului, iar in est obcinele bucovinei
- GRUPA CENTRALA/ carpatii moldo-transilvani, alt. max 2100m ( m-tii calimani),
relief vulcanic in est(calimani gurghiu harghita),
relief carstic (m-tii ceahlau, hasmasu mare),
-orientare n-s
cele mai intinse depresiuni sunt : dep grurgeu pe mures, dep ciuc (pe olt),
aceasta grupa are ca limite valea moldovei in nord si valea oituzului in sud
- GRUPA SUDICA/ carpatii de curbura (intre valea oituzului si valea prahovei), alc in intregime din roci sedimentare cutate,
cuprind: m-tii ciucas, m-tii vrancei, buzaului, dep. brasov
  
2.2 CARPATII MERIDIONALI
-cuprinsi intre valea prahovei in est si culuarul timis cerna in vest
-alc din sisturi cristaline si granite care le confera masivitate,
-calcarele apar doar la extremitati
  SUBDIVIZIUNI
a) GRUPA BUCEGI:
-cuprinsi intre valea prahovei in est si valea dambovitei in vest
-alt max 2505m vf. Omu
-orientare v-e
-alcatuiti din sisturi cristaline si calcare
-este bine dezvoltat relieful galciar, carstic ( pestera, cheile dambovicioarei), conglomerate (babele, sfinxul)
b) M-TII FAGARAS
-culmi orientate vest est
-alt max. 2544m vf moldveanu
-intre dambovita si olt
-relief glaciar
-sisturi cristaline
c) GRUPA PARANG:
-alt 2519m
-sisturi cristaline si calcare(m-tii capatanii)
-relief glaciar si carstic
d) RETEZAT-GODEANU
-2509m
-relief carstic ( m-tii cernei), glaciar
2.3 CARPATII OCCIDENTALI
- intre valea dunarii in sud si valea somesului si barcaului in nord
SUBDIVIZIUNI
 a) M-TII APUSENI
-dpdv petrografic dispun de o varietate de roci (mozaic petrografic: roci vulcanice sisturi cristaline calcare)
-relief carstic (pestera vantului, scarisoara, pestera ursilor),chei (cheile turzii); relief vulcanic (coloane de bazalt si maguri)
-sunt fragmentati prin depresiunile golf (patrundere c de vest) ( zarant, beius, vad-brad)
- culmile au aspect digitat (dispuse ca degetele unei maini deschise)
- 1859m
din masivul central din m-tii bihorului(- 1859m) se desprind celelalte culmi montane ( muntele mare, vladeasa, gilau),
- muntii metaliferi, s au format prin eruptii vulcanice
b) MUNTII POIANA RUSCA
-cuprinsi intre culuarul bistra in sud si vest si valea muresului in nord
- sunt alc din sisturi cristaline si marmura (Ruschita)
- culmi orientate est -vest
-alt max 1374m
c) M-TII BANATULUI
-sud de valea timisului
-alt reduse 1446m  vf semenic
- m-tii aninei -> relief carstic

3. SUBCARPATII
s au format in ultima parte a orogenezei alpine la poalele carpatilor
   
   SUBDIVIZIUNI:
3.1 SUBCARPATII MOLDOVEI
se remarca printr-un singur sir de depresiuni si dealuri subcarpatice
-alt max 911m(culmea plesului)
-alc din roci sedimentare (argile, marne, gresii, conglomerate)
- este bine dezvoltat relieful petrografic
-sunt afectati de alunecari de teren
 
3.2 SUBCARPATII CURBURII
-alc din 2 siruri de depresiuni si dealuri subcarpatice
-alt max de 996m (magura odobesti)
-reprezinta cea mai complexa unitate subcarpatica datorita patrunderii in interiorul acestora a unor pinteni (patrunderi ale
carpatilor curburii pana in int carpatilor) carpatici (pintenul ivanetul)
3.3 SUBCARPATII GETICI
- alc din 2 siruri de depresiuni si dealuri subcarpatice
-alt max 1218m
-alc din argile gresii conglomerate

4. PODISURI
4.1 PODISUL MOLDOVEI
 
SUBDIVIZIUNI
4.1.1 PODISUL SUCEVEI
-alt intre 500-600 m
-format prin sedimentare cu sedumente aduse de rauri din carpati( pietrisuri gresii nisipuri argila)
-este prezent relieful structural cu strate geologice monoclinale (= dispuse inclinate intr-o singura directie);
-relief reprezentat prin cueste)
-sunt prezente alunecarile de teren
    
4.1.2 CAMPIA MOLDOVEI/JIJIEI
-alt 200-300m
-formata prin sedimentare (marne argile nisipuri)
-relieful reprezentat prin cuestre
4.1.3 PODISUL BARLADULUI
-alt medie 500m
-structuri monoclinale
-relief reprezentat prin cuestre

4.2 PODISUL DOBROGEI

-cea mai complexa unitate geologica din romania
-format prin cutare in 2 orogeneze diferite (caledoniana si hercinica)
-podisul casimcei (caledonica)
-m-tii macin (hercinica) alt max 467m
-Pod Dobrogei de SUD s-a format prin sedimentare intr o veche platforma peste care s a depus un strat de loess
-roci: sisturi verzi, granit, calcare, loess
-este bine dezvoltat relieful structural
    SUBDIVIZIUNI
4.2.1 MASIVUL DOBROGEI DE NORD
- muntii macinului, pod babadag, pod casimcei
4.2.2 PODISUL DOBROGEI DE SUD
-pod medgidiei, pod negru voda
4.3 PODISUL GETIC
-alt scad de la nord (700m) a sud (300m)
-format prin depunerea de sedmente adus ede rauri din carpati si subcarpati
-alc din gresii argile pietrisuri (pietrisuri de candesti)
-relief petrografic cu alunecari de teren
SUBDIVIZIUNI
4.3.1 platforma strehaia
4.3.2 platforma jiului
4.3.3 platforma cotmeana
4.3.4 platforma candesti
4.4 PODISUL MEHEDINTI
-singura unitatate de podis din romania formata in orogeneza alpina (odata cu carpatii meridionali)
-roci: sisturi cristaline si calcare
-relief carstic
-alt ~600m
5. DEALURILE DE VEST
-reprezinta o unitate de relief discontinua ca urmare a patrunderii depresiunilor golf dinspre campia de vest
-s a format prin sedimentare cu aluviuni aduse de rauri din carpatii occidentali
-alt 200-400m
-ste bine dezvoltat relieful fluvial reprezentat prin vai largi lunci si terase
     SUBDIVIZIUNI
    5.1 Dealurile Lipovei
    5.2 Dealurile Silvaniei
    5.3 Dealurile Crisanei
    5.4 Dealurile Banatului
6. Campii
6.1 CAMPIA ROMANA
-s a format rpin sedimenatre
-roci: nisipuri pietrisuri argile peste care s a depus un start de loess
-alt 5m (confluenta siretului cu dunarea)- 300m (campia pitestilor)

dpdv se individualizeaza 3 tipuri genetice de campii;

a)
campii piemontane- se dezv la contactul cu subcarpatii curburii (C.Ploiestilor, C. Targovistei, C. Pitestilor
b)
campii tabulare cu aspect de tablouri netede (C. Olteniei, C. Gavanul-Gurdea, C. Baraganului)
c)
campii de subsidenta (de coborare, scufundare) - C. Siretului inferior si C. Buzaului
 SUBDIVIZIUNI
C. Olteniei (la V de Olt)
Sectorul Olt-Arges
tasari ale stratului de loes sub forma de mici depresiuni care pot adaposti lacuri , cel mai adesea sarate Lacul sarat,
LACUL TAMARA
6.2 CAMPIA DE VEST
-alt 100-150 m
-s a format prin sedimentare cu sedimente aduse de raurile din zonele mai inalte (pietrisuri, nisipuri argile loess)
-formele de relief specifice sunt dunele de nisip(c.carei) si crovurile
- sunt specific campiile de subsidenta cu altitudini <100m (Campia Crisurilor)
- exista campii tabulare cu aspect de tablou neted (C. Timisului) si campii inalte ( C. Vingai, C. Aradului)

SUBDIVIZIUNI
Campia TIMISULUI
Campia CRISURILOR
Campia SOMESULUI
Campia VINGAI
Campia CAREI
Campia ARADULUI

7. DELTA DUNARII
Cea mai tânără unitate de relief a României cu altitudini maxime 12 m
S-a format prin acțiunea Dunării și a Mării Negre prin interacțiunea a mai multor factori:
-panta redusă a platformei continentale
-aluviunile transportate de Dunare
-curenții circulari ai Mării Negre care au contribuit la formarea grindurilor fluvio-maritime (porțiuni de uscat cu altitudini mici
predominant nisipuri aduse de Marea Neagră și de Dunăre)
 -mareele mici

Relief reprezentant prin grinduri și ostroave: Letea, Saraturile

Delta Dunării are trei brațe principale: Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe
-Chilia transportă 60% din volumul apelor pluviale
 -Sulina  este  canalizat, dragat și folosit pentru navigație
-Sfântul Gheorghe este puternic meandrat (șerpuit) datorită aluviunilor și are un traseu