Suport de Curs

Conf.univ.dr.
NARCISA ISĂILĂ
INFORMATICĂ ECONOMICĂ
Curs în tehnologia ID-IFR
INTRODUCERE
Disciplina Informatică Economică este înscrisă în planul de învăţământ în cadrul

disciplinelor cu caracter teoretico-aplicativ ca urmare a dinamicii integrării informaticii în
mediul de afaceri.
În contextul actual al societăţii informaţionale şi al unei economii bazate pe
cunoştinţe, disciplina Informatică Economică contribuie alături de celelalte discipline din
planul de învăţământ la pregătirea studenţilor pentru a deveni economişti cu competenţe bine
definite în domeniul tehnologiilor informaţionale şi al sistemelor informatice pentru mediul
de afaceri.
Obiectivele cursului
Cursul îşi propune să prezinte studenţilor o serie de aspecte teoretice şi practice

privind importanţa noilor tehnologii informaţionale în mediului de afaceri, precum şi
impactul sistemelor infomatice asupra performanţelor organizaţiilor pornind de la bazele
utilizării calculatorului în activitatea oricărei firme. Sintetizat obiectivele cursului sunt:
Obiectivul general: Crearea unui cadru conceptual în domeniul tehnologiei
informaţiei şi comunicaţiei, care să permită aplicarea cunoştinţelor dobândite în rezolvarea
de probleme din domeniul economic.
Obiective specifice:
 Însuşirea conceptelor şi noţiunilor generale şi specifice privind configurarea
sistemelor de calcul, operaţiile curente de întreţinere a sistemelor şi de gestiune a
fişierelor şi bazelor de date necesare în efectuarea aplicaţiilor informatice;
 Însuşirea şi folosirea posibilităţilor de exploatare ale software-ului de aplicaţii
(pachetul Microsoft Office) pentru efectuarea aplicaţiilor din domeniul economic.
 Formarea abilităţilor necesare viitorilor economişti pentru utilizarea eficientă a
serviciilor Internet şi rezolvarea problemelor economice folosind mediul Office
(Word, Excel, PowerPoint, Access) .
Competenţe conferite
După parcurgerea acestui curs, studentul va dobândi următoarele competențe

prrofesionale:
C1- Realizarea de studii/analize privind mediul de afaceri;
C 1.1.- Aplicarea conceptelor, teoriilor si tehnicilor folosite in analiza mediului de
afaceri
C1.2 -Descrierea conceptelor, teoriilor si tehnicilor folosite in analiza mediului de
afceri
C1.3- Explicarea conceptelor, teoriilor si tehnicilor folosite in analiza mediului de
afaceri
C1.4- Proiectarea de variante pentru analiza mediului de afaceri
C1.5- Utilizarea de criterii si metode adecvate pentru evaluarea studiilor/analizelor
privind mediul de afaceri.
Resurse şi mijloace de lucru
Cursul dispune de manual scris, supus studiului individual al studenţilor, precum şi de material
publicat pe Internet sub formă de sinteze, teste de autoevaluare, studii de caz, aplicaţii, necesare
întregirii cunoştinţelor practice şi teoretice în domeniul studiat.
2
În timpul convocărilor, în prezentarea informaţiilor sunt folosite echipamente audio-vizuale,
metode interactive şi participative de antrenare a studenţilor pentru conceptualizarea şi vizualizarea
practică a noţiunilor predate.
Activităţi tutoriale se desfăşoară după următorul plan tematic, conform programului fiecărei
grupe:
1. Stabilirea configuraţiei unui sistem de calcul în funcţie de necesităţile de prelucrare. Evaluarea
ofertelor pentru PC şi echipamentele periferice - Dezbatere. Problematizare (2 ore).
2. Configurarea reţelei. Arhitecturi de reţele. Dezbatere (2 ore).
3. Internet şi utilizarea serviciilor web. Utilizare motoare de căutare. Servicii Internet. Exemple. Învăţare
prin descoperire (2 ore).
4. Utilizarea interfeţei Windows şi personalizarea acesteia. Utilitare Windows. Exerciţii practice.
(2 ore).
5. Realizarea de documente în Word (setări de pagină, antet/ subsol, alinieri în cadrul paginii,
paragrafe, scriere pe coloane, formatări, procesare imagini, tabele, etc.). Exerciţii practice. (2
ore).
6. Test- Aplicaţii economice în Word. Verificarea cunoștințelor. (2 ore).
7. Crearea prezentărilor electronice. Realizarea efectelor de animaţie, montarea aplicaţiilor în
PowerPoint Rezolvarea de probleme (2 ore).
8. Realizare de aplicaţii economice în Excel (utilizarea funcţiilor matematice, logice, statistice
financiare, funcţii de bază de date în Excel.). Generarea şi personalizarea graficelor în Excel
Rezolvarea de probleme (2 ore).
9. Test- Aplicaţii economice în Excel. Verificarea cunoștințelor. (2 ore).
10. Transferul datelor între aplicaţii. Realizarea de scrisori comerciale Rezolvarea de probleme (2
ore).
11. Crearea tabelelor, formularelor şi rapoartelor în QBE (Access). Relaţii între tabele la nivelul
bazei de date. Rezolvarea de probleme (2 ore).
12. Interogarea bazelor de date (tipuri de cereri de interogare în QBE). Rezolvarea de probleme (2
ore).
13. Interogări în SQL Rezolvarea de probleme (2 ore).
14. Lucrul cu baze de date. Evaluare finală laborator – prezentare proiecte realizate în mediul
Office. Prezentarea proiectelor (2 ore).
Structura cursului
Cursul este compus din 12 unităţi de învăţare:
Unitatea de învăţare 1. Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (2 ore)

Unitatea de învăţare 2. Elemente de arhitecturǎ a calculatoarelor electronice (2 ore)
Unitatea de învăţare 3. Reţele de calculatoare electronice (2 ore)
Unitatea de învăţare 4. Reţeaua globală Internet (4 ore)
Unitatea de învăţare 5. Sisteme de operare a calculatoarelor electronice (2 ore)
Unitatea de învăţare 6. Integrarea aplicaţiilor informatice în medii de dezvoltare (2 ore)
Unitatea de învăţare 7. Aplicaţia Microsoft Word (6 ore)
Unitatea de învăţare 8. Aplicaţia Microsoft PowerPoint (4 ore)
Unitatea de învăţare 9. Aplicaţia Microsoft Excel (6 ore)
Unitatea de învăţare 10. Baze de date şi sisteme de gestiune a bazelor de date (2 ore)
Unitatea de învăţare 11. Mediul de gestiune a bazelor de date Microsoft Access (6 ore)
Unitatea de învăţare 12. Aplicaţii (4 ore)
3
Teme de control (TC)
Desfăşurarea temelor de control se va derula conform calendarului disciplinei şi acestea vor avea
următoarele subiecte:
1. realizarea de scrisori comerciale;
2. rezolvarea unei aplicaţii economice în Excel care să includă: structura tabelară, formulele de calcul
şi funcţiile predefinite pentru rezolvarea cerinţelor, grafice, sortări şi filtrări după anumite criterii;
3. realizarea unei prezentări multimedia care să includă toate obiectele specifice aplicației
PowerPoint: imagini, text, marcatori, tabele, grafice, fişier multimedia (sunet, video), efecte de
animaţie etc.
4. realizarea unei baze de date pentru o aplicaţie din domeniul economic folosind facilităţile
mediului Access QBE sau mediului Access SQL (2 ore).
Bibliografie obligatorie:
 Narcisa Isăilă, Utilizarea tehnologiei informaţiei în mediul economic, Editura Universitară,

Bucureşti, 2012
 Elena Ianoş-Schiller, Constantin Baron, Narcisa Isăilă, Sisteme Informatice. Fundamente
teoretice, metodologice şi practice. Gestiunea bazelor de date în mediul Microsoft Access.
Exemple, aplicaţii, studii de caz. Ediţia a II-a revăzută, Editura Pro Universitaria, 2011.
 Elena Ianoș-Schiller, Constantin Baron, Narcisa Isăilă, Informatică Economică: Bazele
tehnologiei informaţiei; Exemple, aplicaţii și studii de caz pentru mediul economic, Editura Pro
Universitaria, 2010.
 Elena Ianoş-Schiller, Sisteme de calcul şi aplicaţii informatice pentru domeniul economic,
Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2010.
 Baron C, Isăilă N, Informatică Economică: Bazele tehnologiei informaţiei; Software de aplicaţii
(MS-Office); Exemple, aplicaţii, studii de caz, Editura Pro Universitaria, 2010.
Metoda de evaluare:
Examenul final se susţine sub formă scrisă, pe bază de grile (cu unul sau mai multe răspunsuri
corecte) și subiecte în extenso, ţinându-se cont de participarea la activităţile tutoriale şi rezultatul la
temele de control/proiecte ale studentului.
4
CUPRINS
INTRODUCERE ............................................................................................................................................ 2
CUPRINS ........................................................................................................................................................ 5
MODULUL 1 .................................................................................................................................................. 7
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIILOR .......................................................................... 7
1.1. Introducere...................................................................................................................7
1.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare ............................................................7
1.3. Sinteza unităţii de învăţare ...........................................................................................8
1.4. Îndrumar pentru autoverificare .....................................................................................9
ELEMENTE DE ARHITECTURǍ A CALCULATOARELOR ELECTRONICE.................................... 11
2.1. Introducere................................................................................................................. 11
2.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare .......................................................... 11
2.3. Sinteza unităţii de învăţare ......................................................................................... 12
2.4. Îndrumar pentru autoverificare ................................................................................... 13
REŢELE DE CALCULATOARE ELECTRONICE ................................................................................... 16
3.1. Introducere................................................................................................................. 16
REŢEAUA GLOBALĂ INTERNET............................................................................................................ 21
4.1. Introducere................................................................................................................. 21
SISTEME DE OPERARE A CALCULATOARELOR ELECTRONICE .................................................. 27
5.1. Introducere................................................................................................................. 27
INTEGRAREA APLICAŢIILOR INFORMATICE ÎN MEDII DE DEZVOLTARE................................ 31
6.1. Introducere................................................................................................................. 31
APLICAŢIA MICROSOFT WORD ............................................................................................................ 35
7.1. Introducere................................................................................................................. 35
MODULUL 2 ................................................................................................................................................ 39
APLICAŢIA MICROSOFT POWERPOINT .............................................................................................. 39
8.1. Introducere................................................................................................................. 39
5
APLICAŢIA MICROSOFT EXCEL ........................................................................................................... 43
9.1. Introducere................................................................................................................. 43
MODULUL 3 ................................................................................................................................................ 48
BAZE DE DATE ŞI SISTEME DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE ................................................. 48
10.1. Introducere............................................................................................................... 48
10.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare ........................................................ 48
10.3. Sinteza unităţii de învăţare ....................................................................................... 49
10.4. Îndrumar pentru autoverificare ................................................................................. 49
MEDIUL DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE MICROSOFT ACCESS ........................................... 52
11.1. Introducere............................................................................................................... 52
11.4. Îndrumar pentru autoverificare ................................................................................. 53
APLICAŢII PROPUSE SPRE REZOLVARE............................................................................................. 56
12.1. Introducere............................................................................................................... 56
Aplicaţii propuse spre rezolvare ........................................................................................ 57
RĂSPUNSURILE LA TESTELE DE AUTOEVALUARE......................................................................... 61
BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................................... 61
6
MODULUL 1
Unitatea de învăţare 1
Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
1.1. Introducere
1.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare
1.3. Sinteza unităţii de învăţare
1.4. Îndrumar pentru autoverificare
1.1. Introducere
În societatea actuală, obţinerea şi utilizarea informaţiilor este

absolut necesară pentru buna desfăşurare a activităţii din orice
domeniu de activitate.
Denumirea de societate informaţională se datorează în principal
dezvoltării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (ITC), ca
ramură nouă a ştiinţei, cu un impact deosebit în transformarea
societăţii într-o societate bazată pe cunoştinţe (valori
informaţionale).
1.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de

învăţare
Obiectivele unităţii de învăţare:
– cunoașterea locului şi rolului tehnologiei informatice în

mediul de afaceri în care companiile își desfășoară activitatea;
– definirea termenilor specifici societăţii informaţionale;
– cunoașterea etapelor în prelucrarea datelor şi ciclul de viaţă
al informaţiilor;
– definirea conceptului de societate informaţională;
– cunoașterea legăturii dintre sistemul informatic, sistemul
informaţional şi sistemul economic din punct de vedere al fluxurilor
informaţionale.
Competenţele unităţii de învăţare:
– studenţii vor putea să definească termeni precum

informaţii, cunoştinţe, eră digitală, sistem informaţional,
7
sistem informatic, TIC, societate informaţională;
– studenţii vor putea să facă distincţie între noţiunile de
informaţie, cunoştinţe şi date;
– studenţii vor putea să descrie situaţiile în care poate fi
utilizat un calculator în activitatea zilnică a unei firme;
– studenţii vor putea să identifice rolul tehnologiei
informaţiei şi comunicaţiilor în mediul de afaceri;
– studenții vor cunoaște și identifica tendinţele în societatea
viitoare bazată pe noile tehnologii.
Timpul alocat unităţii de învățare:
Pentru unitatea de învățare Tehnologia informaţiei şi

comunicaţiilor, timpul alocat este de 2 ore.
Informaţia reprezintă o resursă fundamentală în societatea

informaţională şi se află în strânsă corelaţie cu noţiunea de dată, ca
suport formal al informaţiei, în contextul în care are loc
transformarea datelor în informaţii, care devin cunoștințe și stau la
baza luării deciziilor .
Importanţă deosebită prezintă relaţia dintre valoarea
informaţiei şi costul acesteia în raport cu un volum determinat al
informaţiilor în contextul procesului de luare a deciziilor.
Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor este abordată ca o
colecţie de domenii tehnologice care se dezvoltă simultan şi
interdependent, printre care: informatica şi comunicaţiile.
La nivelul unităţii de învăţare este abordată noţiunea
generală şi abstractă de sistem în societatea informaţională şi
formele concrete de existenţă ale acestei noţiuni, atât în domeniul
Informaticii, cât şi în domeniile de aplicabilitate a tehnologiilor
informatice (sistem informatic, sistem informaţional, sistem
economic).
Tranziţia către societatea global informaţională presupune
înţelegerea tendinţelor şi perspectivelor care prevăd schimbări
deosebit de semnificative în societatea informaţională determinate
de dezvoltarea şi perfecţionarea tehnologiilor informaţionale şi de
comunicaţie.
Informatica utilizatorului final este un concept rezultat ca
urmare a apariţiei şi evoluţiei microinformaticii şi folosirii directe a
calculatoarelor personale (PC-urilor) de către cei mai numeroşi
dintre utilizatori – utilizatorii finali.
8
Concepte şi termeni de reţinut
 date, informaţii, cunoştinţe;

 sistem informatic;
 sistem informațional;
 circuitul informaţional;
 societate informaţională;
 economie digitală;
 globalizare.
Întrebări de control şi teme de dezbatere
1. Care este diferenţa dintre date- informaţii- cunoştinţe, din punct de vedere al utilizării
calculatorului?
2. Prezentați etapele din ciclul de viaţă al informaţiei.
3. Care sunt diferențele dintre sistemul informatic, sistemul informaţional şi sistemul economic?
4. Prin ce se caracterizează societatea informaţională?
5. Care este rolul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în societatea actuală?
9
Teste de evaluare/autoevaluare
Alegeţi varianta/variantele corecte, ştiind că pot fi corecte 1, 2, 3, 4 sau nici o variantă:
1. Codul ASCII se utilizează pentru:

a. realizarea unei standardizări la nivel extern
b. asigurarea portabilităţii datelor
c. codificarea realizată la nivelul utilizatorului
d. realizarea unei standardizări la nivel intern
2. Societatea informaţională este caracterizată prin:
a. crearea unor reţele globale de informaţii
b. extinderea utilizării posturilor de lucru
c. răspândirea pe verticală şi pe orizontală a sistemelor de calcul
d. crearea depozitelor informaţionale
3. Datele prelucrate pot deveni informaţii dacă:
a. sunt păstrate pe medii de stocare recunoscute de calculator
b. pot fi accesate în cadrul reţelelor de calculatoare
c. rezultatele sunt folosite în procesul decizional
d. sunt păstrate pe dischete
4. Un sistem economic poate fi reprezentat de:
a. o ramură a economiei naţionale
b. o întreprindere
c. economia naţională
d. ansamblul realizat prin integrarea sistemului condus, cu cel de conducere şi cu cel
informaţional
5. Informaţiile reprezintă:
a. un mesaj cu caracter de noutate
b. o reflectare obiectivă a realităţii înconjurătoare
c. date stocate în cadrul unui sistem informatic
d. interpretarea unor date
Bibliografie obligatorie
 Narcisa Isăilă, Utilizarea tehnologiei informaţiei în mediul economic, Editura Universitară, Bucureşti, 2012
 Elena Ianoș-Schiller, Constantin Baron, Narcisa Isăilă, Informatică Economică: Bazele tehnologiei
informaţiei; Exemple, aplicaţii și studii de caz pentru mediul economic, Editura Pro Universitaria, 2010.
 Baron C, Isăilă N, Informatică Economică: Bazele tehnologiei informaţiei; Software de aplicaţii (MS-
Office); Exemple, aplicaţii, studii de caz, Editura Pro Universitaria, 2010.
10
Elemente de arhitecturǎ a calculatoarelor electronice
2.1. Introducere
2.1. Introducere
Există mai multe moduri în care poate fi definit

calculatorul electronic pornind de la diferite aspecte arhitecturale şi
funcţionale. Astfel, calculatorul electronic se poate definit ca un
ansamblu de componente fizice şi logice care interacţionează în
scopul realizării aplicaţiilor necesare utilizatorilor.
Alte definiții ale calculatorului electronic pot fi date
pornind de la rolul său în obținerea informațiilor.
Privit ca sistem, calculatorul electronic este alcătuit din
două subsisteme: subsistemul componentelor fizice (echipamentelor),
numit hardware şi subsistemul componentelor logice (programelor),
cunoscut şi sub numele de software.

învăţare
– cunoașterea arhitecturii sistemului de calcul;

– definirea termenilor de hardware și software;
– cunoașterea caracteristicilor memoriei RAM şi ROM;
– definirea conceptului de bit şi byte;
– cunoașterea componentelor calculatorului personal şi a
parametrilor prin care este apreciat un sistem de calcul.
– studenţii vor putea să definească termenii de hardware,

software, memorie internă, memorie externă,
11
microprocesor;
– studenţii vor putea să diferențieze dispozitivele periferice;
– studenţii vor putea să descrie particularitățile
calculatoarelor personale;
– studenţii vor putea să identifice componentele hard şi soft
ale unui calculator personal;
– studenţii vor putea să descrie funcţionarea unui calculator
personal
– studenţii vor putea să descrie performanţelor unui
computer.
Pentru unitatea de învățare Elemente de arhitecturǎ a

calculatoarelor electronice, timpul alocat este de 2 ore.
Unitatea de învăţare conţine elementele principale de

arhitectură a calculatoarelor electronice, abordate de pe poziţia
utilizatorului final, astfel:
• prezentarea arhitecturii generale a calculatoarelor
electronice, arhitectură valabilă pentru orice tip de calculator, care
funcţionează ca automat de prelucrare a datelor pe bază de program
memorat intern şi care constituie o formă concretă de existenţă în
practică a noţiunii generale şi abstracte de sistem;
• prezentarea particularităţilor constructive şi funcţionale ale
calculatoarelor personale (PC-urilor), cele mai răspândite
calculatoare folosite de majoritatea covârşitoare a utilizatorilor,
particularităţi care trebuie cunoscute pentru a permite utilizatorilor
să efectueze aplicaţii dintre cele mai diverse, generale şi specifice,
în condiţii de eficienţă şi cu protejarea resurselor fizice, logice şi
informaţionale ale acestor calculatoare; orice utilizator trebuie să
posede cunoştinţele necesare despre funcţionarea şi folosirea
componentelor unui PC:
– unitatea de intrare, ca mijloc de realizare a primei părţi a
interfeţei dintre utilizator şi PC, reprezentată prin: tastatură, ca
dispozitiv standard de intrare, mouse, ca dispozitiv de comandă
necesar pentru operarea rapidă şi efectuarea de operaţii cu interfaţa
grafică, scaner, ca dispo-zitiv de citire de imagini etc;
– unitatea de ieşire, ca mijloc de realizare a celei de a
doua părţi a interfeţei dintre utilizator şi PC, reprezentată prin:
monitor, ca dispozitiv standard de ieşire, imprimantă, ca echi-
12
pament de tipărire de diverse documente (liste, tabele, situaţii,
grafice etc) etc;
– unitatea de memorie, ca mijloc de stocare a datelor şi
programelor pe durata efectuării aplicaţiilor, reprezentat prin
memoria internă RAM şi ca mijloc de stocare a datelor organizate
ca fişiere de date şi baze de date şi a unei diversităţii de produse
software şi informaţii de diferite tipuri (text, imagini, sunet),
reprezentat prin: memoria externă principală – harddisk-uri,
memoria portabilă – USB memory stick, prin CD-uri, DVD-uri şi
alte tipuri de memorie;
– microprocesorul, ca mijloc de comandă şi control al
funcţionării fiecărei unităţi în parte şi a PC-ului ca un tot unitar şi
de efectuare a operaţiilor de prelucrare a datelor;
• prezentarea unei clasificări a calculatoarelor electronice, în
funcţie de diferite criterii (clasificare după performanţe:
calculatoare mainframe, minicalculatoare, microcalculatoare,
super-calculatoare, clasificare după generaţii, clasificare după
modul de utilizare: calculatoare de buzunar, de birou, staţii de
lucru, termi-nale pentru calculatoare puternice, clasificare după
lungimea cuvântului de memorie:pe 8 biţi, 16 biţi, 32 biţi, 64 biţi);
• prezentarea unităţii elementare de memorare a informaţiei –
bit-ul, a unităţii de memorare a caracterelor codificate în sistemul
ASCII – byte-ul, a unităţilor de măsurare a capacităţii de
memorare: KB (KiloByte), MB (MegaByte), GB (GigaByte), TB
(TerraByte) şi a relaţiilor dintre aceste unităţi pe baza puterilor
cifrei 2 (pornind de la 2 la puterea 10 care este 1024).
 arhitectura unui sistem de calcul;

 blocuri funcţionale;
 RAM, ROM;
 microprocesor;
 dispozitive periferice;
 unitate aritmetico-logică;
 unitate de comandă- control;
 unitate centrală de prelucrare.
1. Care este rolul unităţii aritmetico-logice?

2. Prezentați caracteristicile memoriei RAM.
3. Care sunt diferențele dintre bit și byte?
4. Ce este unitatea de comandă- control?
5. Care este rolul microprocesorului?
13
1. Memoria de tip RAM are următoarele caracteristici:

a. este extensibilă
b. este modulară
c. are viteză mare de lucru
d. este volatilă
2. Configuraţia unui PC reprezintă:
a. totalitatea funcţiilor componentelor sistemului de calcul
b. totalitatea componentelor software
c. totalitatea componentelor hardware
d. echipamentele conectate care asigură funcţionalitatea sistemului de calcul
3. Arhitectura unui PC reprezintă:
a. funcţiile componentelor hardware
b. totalitatea componentelor hardware
c. modul de conectare a componentelor hardware
d. modul de comunicare a componentelor hardware şi software
4. Memoria cache se caracterizează prin:
a. capacitate de memorare mai mare decât memoria RAM
b. caracter permanent
c. caracter volatil
d. viteză de lucru mare
5. Locaţia de memorie reprezintă:
a. 8 biţi
b. 1 bit
c. 1 byte
d. echivalentul unui caracter
14
1. Narcisa Isăilă, Utilizarea tehnologiei informaţiei în mediul economic, Editura Universitară, Bucureşti, 2012
2. Elena Ianoș-Schiller, Constantin Baron, Narcisa Isăilă, Informatică Economică: Bazele tehnologiei
3. Baron C, Isăilă N, Informatică Economică: Bazele tehnologiei informaţiei; Software de aplicaţii (MS-
15
Reţele de calculatoare electronice
3.1. Introducere
3.1. Introducere
Conectarea calculatoarelor în reţele de calculatoare are ca

efect creşterea eficienţei utilizării lor. O astfel de conectare, care se
poate realiza prin cabluri electrice, coaxiale, fibre optice sau sateliţi
aduce numeroase avantaje, dintre care se pot menţiona următoarele:
▪ echipamentele, programele şi fişierele de date devin
accesibile unui număr mare de utilizatori;
▪ reţeaua de calculatoare poate funcţiona în continuare,
fără diminuarea accentuată a performanţelor, în cazul în care unele
staţii de lucru ale reţelei se defectează;
▪ raportul dintre costuri şi performanţe pe întreaga reţea
de calculatoare personale este compatibil, chiar avantajos, faţă de
un calculator electronic de tip main-frame rapid, dar costisitor;
▪ accesul la programe complexe şi baze de date mari
profesionale sau de interes general;
▪ realizarea unui nou stil de comunicaţie între partenerii
de afaceri, între furnizori şi clienţi, între agenţi economici şi piaţă.
Reţelele de calculatoare se pot interconecta, permiţând
schimbul de informaţii. Calculatoarele pot fi de acelaşi tip, în cazul
reţelelor omogene sau de tipuri diferite, în cazul reţelelor eterogene.
În cazul unor calculatoare diferite conectarea se realizează
conform unor standarde de reţea.

învăţare
– cunoașterea arhitecturii reţelelor;

– definirea conceptului de reţea de calculatoare şi enumerarea
16
avantajelor lucrului în reţea
– definirea termenului de topologie a unei reţele;
– cunoașterea diferenţei între reţelele bazate pe server şi
reţelele peer to peer ;
– definirea conceptului de protocol de reţea;
– cunoașterea componentelor hardware şi software într-o reţea
de calculatoare.
– studenţii vor putea să definească termenii de LAN, MAN,

WAN, protocol, topologie;
– studenţii vor putea să diferențieze topologiile logice de cele
fizice;
– studenţii vor putea să descrie particularitățile
calculatoarelor personale;
– studenţii vor putea să identifice componentele hard şi soft
ale unui calculator personal;
– studenții vor cunoaște și identifica elementele specifice
topologiilor fizice cu avantajele şi dezavantajele utilizării
lor;
– studenţii vor putea să descrie funcţionarea unei reţele
bazate pe server;
– studenţii vor putea să descrie avantajele lucrului în reţea.
Pentru unitatea de învățare Reţele de calculatoare electronice,

timpul alocat este de 2 ore.
Reţele de calculatoare electronice, constituie o continuare a

problematicii din unitatea de învăţare precedentă, dar abordată într-
o structură arhitecturală complexă – structura de reţea, realizată
prin conectarea calculatoarelor, pe bază de standarde specifice de
reţea, structură care a apărut şi s-a dezvoltat rapid ca urmare a
creşterii performanţelor PC-urilor, tehnologiilor informaţionale,
produselor informatice şi dezvoltării comunicaţiilor şi a cerinţelor
de îmbunătăţire a eficienţei utilizării calculatoarelor electronice, în
general, şi a celor personale, în particular şi resurselor acestora
(logice şi informaţionale). Abordând problematica acestui capitol
tot de pe poziţia utilizatorului final sunt prezentate:
• resursele reţelelor de calculatoare necesare pentru realizarea
17
unei arhitecturi de reţea, reprezentate prin:
– componente hardware: calculatoare (noduri) dotate cu
echipamente periferice din configuraţia reţelei; cabluri de
transmisie între componente; echipamente diverse specifice reţelei;
– componente software: sistemul de operare al reţelei
(software-ul de bază) şi sistemul de programe (software-ul de
aplicaţii);
• tipologii de reţele de calculatoare, definite prin două tipuri:
topologia fizică (modul în care sunt conectate fizic în reţea
calculatoarele) şi topologia logică (modul în care sunt transferate
datele între componentele reţelei) şi reprezentate prin: ;
– tipologia liniară sau magistrală (Bus Topology),
definită printr-un singur canal de comunicaţie la care sunt conectate
toate calculatoarele din reţea;
– tipologia inelară, în care toate calculatoarele sunt
conectate circular, fiecare calculator fiind conectat printr-un canal
de comunicaţie la alte două calculatoare;
– tipologia stea, definită printr-o configuraţie cu un
calculator central la care sunt conectate toate celelalte calculatoare;
– tipologia stea-inel, definită printr-o configuraţie în care
sunt conectate circular diverse calculatoare dispecer, care
gestionează fiecare câte o reţea;
• tipuri de reţele de calculatoare, reprezentate prin:
– reţele cu server de fişiere (file-server, client-server),
alcătuite dintr-un calculator pe care rulează sistemul de operare al
reţelei, denumit sever de fişiere, respectiv mai multe calculatoare
care pot avea acces la resursele reţelei, numite staţii de lucru
(workstations); organizarea clienţilor din reţea este realizată de
persoana denumită administrator de reţea;
– reţele peer to peer (de la egal la egal), în care fiecare
calculator poate fi în acelaşi timp şi client şi server, reţele
recomandate numai atunci când nu se cer performanţe mari şi nu se
pune problema de securitate la nivelul reţelei;
– reţele locale - LAN (Local Area Networks), care au aria
de răspândire de până la 2 Km şi deservesc o instituţie;
– reţele metropolitane - MAN (Metropolitan Area
Networks), care acoperă o arie geografică de mărimea unui oraş;
– reţele globale - WAN (Wide Area Networks), având aria
de răspândire geografică egală cu mărimea unui stat sau continent,
o astfel de reţea fiind alcătuită din mai multe calculatoare
interconectate şi având mai multe servere care lucrează în
multitasking controlat şi asigură un multithreading adevărat.

 arhitectura unei reţele;
 reţele peer to peer;
18
 reţele bazate pe server;
 harwdare pentru reţea;
 software pentru reţea;
 securitatea reţelei;
 protocoale de reţea;
 topologii de reţele.
1. Care este rolul unui protocol de reţea?

2. Argumentarea necesităţii securizării computerelor şi a reţelelor .
3. Care sunt diferențele dintre reţele bazate pe server şi cele peer to peer ?
4. Ce este diferenţa între reţelele locale şi reţelele metropolitane ?
5. Prin ce se caracterizează topologia magistrală- stea?
1. Modemul asigură:
a. comunicarea între 2 calculatoare pe linie telefonică
b. comunicarea între un calculator şi un fax
c. comunicarea între un calculator şi un telefon
d. comunicarea în cadrul unei reţele locale în care se asigură conectarea prin cablu a
calculatoarelor
2. Placa de reţea asigură:
a. cuplarea calculatorului într-o reţea locală
b. o conexiune permanentă
c. o conexiune limitată doar pe perioada transmiterii de date
d. execuţia aplicaţiilor multimedia
3. Viteza datelor care circulă la nivel de reţea se măsoară în:
a. bps
b. band
c. minute
d. ore
4. Caracteristicile unei reţele de calculatoare sunt stabilite prin:
a. topologia reţelei;
b. mediul fizic de transmisie în cadrul reţelei;
c. standardul de transport folosit în reţea;
d. Internet.
19
2. Elena Ianoș-Schiller, Constantin Baron, Narcisa ISĂILĂ, Informatică Economică: Bazele tehnologiei
20
Reţeaua globală Internet
4.1. Introducere
4.1. Introducere
Istoricul acestei reţele la nivel mondial a început în urmă

cu peste 40 de ani. În anul 1983 ARPANET (vechea denumire a
rețelei) s-a divizat în două reţele, una folosită de utilizatori civili şi
alta folosită de utilizatori militari. Ulterior, interacţiunea dintre aceste
două reţele a devenit cunoscută sub numele de INTERNET şi s-a
dezvoltat în timp prin conectarea unor reţele private comerciale,
regionale şi naţionale, astfel încât s-a obţinut un sistem mai puternic
decât părţile sale componente.
Un moment important, care a favorizat extinderea Internet-
ului, a fost înlocuirea protocolului NCP (Network Control Protocol),
folosit în ARPANET pentru a asigura conectarea mai multor
calculatoare autonome, cu protocolul TCP/IP, adaptat interconectării
unor reţele diferite de calculatoare. Adevărata revoluţie a fost la
începutul anilor ’90, prin inventarea World Wide Web-ului (WWW),
care a deschis calea pentru o extraordinară extindere a sferei de
informare, oferită de Internet, la care se adăugau facilităţi de navigare
în cadrul reţelei. Această reţea de reţele oferă avantajul de a avea
legături şi căi de comunicaţie multiple existente între reţelele
regionale şi naţionale de calculatoare care se conectează la Internet.
Internet-ul nu aparţine unui anumit organism, dar
funcţionarea lui este posibilă datorită efortului comun al mai multor
organizaţii care se ocupă de elaborarea standardelor de funcţionare şi
cooperare, care definesc normele tehnice şi modul de construire a
adreselor.
– cunoașterea arhitecturii reţelei Internet;

– definirea conceptelor specifice structurării informaţiei în
reţeaua Internet;
– definirea termenilor de Intranet, Internet, Extranet;
21
– cunoașterea diferenţei între protocolul de comunicaţii şi
protocolul pentru transfer de fişiere;
– definirea termenilor de browser, portal şi motor de căutare
pe Internet;
– cunoașterea modurilor de conectare la Internet;
– cunoașterea serviciilor disponibile pe Internet.
– studenţii vor putea să definească termenii de Internet,

Intranet, Extranet, browser, portal, motor de căutare;
– studenţii vor putea să diferențieze protocoalele folosite pe
Internet;
– studenţii vor putea să descrie particularitățile motoarelor de
căutare pe Internet;
– studenţii vor putea să identifice conceptele specifice
structurării informaţiei în reţeaua Internet;
– studenții vor cunoaște și identifica elementele specifice
navigării prin intermediul browser-elor;
– studenţii vor putea să descrie funcţionarea unui portal;
– studenţii vor putea să descrie serviciile disponibile pe
Internet.
Pentru unitatea de învățare Reţeaua globală Internet, timpul

alocat este de 4 ore.
Unitatea de învăţare abordează o problematică conţinând

termeni, noţiuni, concepte prin care se prezintă apariţia, dezvoltarea
şi expansiunea rapidă a acestei reţele globale, alcătuită dintr-o
complexitate de reţele naţionale regionale şi instituţionale şi la care
au acces o mulţime de utilizatori, al căror număr este în continuă
creştere. Pornind de la această structură arhitecturală şi funcţională
complexă a reţelei Internet importanţă deosebită prezintă
problemele care interesează pe orice utilizator al reţelei Internet:
• Internet-ul ca mediu de comunicare, funcţional printr-un
protocol, denumit TCP / IP (Trans-mission Control Protocol /
Internet Protocol);
• structura informaţiei în reţeaua Internet, bazată pe concepte
specifice: pagină Web, site, hyperlink, hypertext, HTML etc, care
22
cunoscute şi folosite corespunzător permit utilizatorilor accesul
facil la resursele imense ale reţelei Internet;
• regăsirea informaţiei în reţeaua Internet, bazată pe
cunoaşterea structurii adreselor de pagini Web, care foloseşte un
standard al adreselor, denumit identificator uniform de adrese -
URL (Uniform Resource Locator);
• navigarea în reţeaua Internet, ca mod de acces al
utilizatorilor la Internet în scopul regăsirii unor informaţii de interes
solicitate şi folosirii altor facilităţi oferite de reţeaua Internet, mod
care implică cunoaşterea şi folosirea corespunzătoare a unor
programe specializate, care sunt denumite generic Web browser-e,
bazate pe interfaţa grafică de utilizator – GUI (Graphical User
Interface), cum este, de exemplu, Internet Explorer creat de firma
Microsoft, fiind cel mai folosit browser;
• motoare de căutare în reţeaua Internet – programe
specializate folosite pentru căutarea şi regăsirea informaţiilor în
funcţie de anumite cuvinte cheie specificate de utilizator, ca de
exemplu, Google, considerat cel mai performant şi cel mai folosit
motor de căutare, respectiv portaluri în reţeaua Internet –
componente de promovare şi de gestiune a informaţiilor în reţeaua
Internet, ca de exemplu, Yahoo, considerat cel mai mare director de
site-uri web grupate pe categorii şi subcategorii pentru a facilita
căutarea;
• conectarea la reţeaua Internet, care permite utilizatorilor
accesul la resursele reţelei Internet, realizată în diferite moduri, în
funcţie de anumite cerinţe, condiţii şi de scopul conectării cum sunt
următoarele moduri:
– conectarea permanentă - mod de conectare dedicat folosit
de organizaţii mari (corporaţii, instituţii, universităţi etc), bazat pe
calculatoare gazdă (host);
– conectarea prin linia telefonică (dial-up connection) -
mod de conectare nepermanent prin intermediul unui dispozitiv
adaptor între calculator şi linia telefonică (modem) şi un număr de
telefon indicat de furnizorul de servicii Internet – ISP (Internet
Service Provider), accesibil persoanelor individuale, implicând
cheltuieli mici pentru instalare şi funcţionare;
– conectarea prin poşta electronică (e-mail connection) - un
mod de conectare care permite numai transmiterea /recepţionarea
de mesaje poştale; acest mod este operaţional de oriunde este
permisă o conectare la reţeaua Internet;
– conectarea prin reţeaua de televiziune prin cablu (TV
Cable) - mod de conectare similar cu modul dial-up, deosebirile
constând în echipamentul de conectare (modem de cablu TV);
– conectarea prin tehnologia DSL (Digital Subscriber Line)
- un mod de conectare tot pe linia telefonică prin intermediul unui
modem filtru pentru a separa frecvenţa de voce (în jur de 5 KHz cu
cea digitală (peste 25 KHz);
– alte moduri de conectare: ISDN (Integrated Services
Digital Network) - alternativă la modul de conectare dial-up,
conectare prin telefon mobil, modem radio, satelit;
• servicii disponibile în reţeaua Internet, reprezentând
comunicarea şi schimbul de informaţii în reţeaua Internet, care
permit exploatarea şi căutarea de informaţii, în principal prin:
23
– World Wide Web (WWW) - un sistem de documente
hipertext care facilitează căutarea de fişiere, documente, imagini,
sunete;
– poşta electronică (electronic mail (e-mail)) - unul dintre
cele mai folosite servicii Internet, bazat pe cunoaşterea adreselor e-
mail ale destinatarilor mesajelor poştale;
– grupurile de dialog UseNet (UseNet newsgroups)- grupuri
de discuţii care tratează diferite subiecte referitoare la ştiinţă,
evenimente, muzică, calculatoare etc);
– discuţii în direct pe Internet - care permit utilizatorilor
Internet-ului, situaţi oriunde în lume, să participe la conversaţii în
timp real;
– transferul de fişiere prin protocolul FTP (File Transfer
Protocol) - un serviciu Internet care permite trimiterea, primirea,
stocarea şi accesarea fişierelor de orice dimensiune, către /de către
orice persoană şi de la orice echipament conectat la reţeaua
Internet;
– alte servicii Internet - categorie în care sunt incluse diferite
posibilităţi, altele decât cele prezentate anterior, ca de exemplu,
modalităţi de transmitere a mesajelor care se referă la sistemele de
tip Phone, Video Conferencing, Internet FAX etc.
 pagină web, site, hyperlink, hypertext, HTML;

 protocol de comunicaţii;
 protocol pentru transfer de fişiere;
 portal;
 browser web;
 servicii web;
 adresa unei pagini web;
 conectare la Internet.
1. Care sunt modurile de conectare la Internet ?

2. Argumentarea alegerea unui motor de căutare pe Internet.
3. Care sunt diferențele dintre un protocol de comunicaţii şi un protocol pentru transfer de fişiere?
4. Ce este diferenţa între hypertext şi hyperlink ?
5. Prin ce se caracterizează portalurile în reţeaua Internet ?
24
1. LAN (Local Area Network) reprezintă:

a. reţea metropolitană;
b. reţea locală;
c. o reţea extinsă;
d. o reţea radio.
2. Protocolul TCP/IP utilizat pentru transferul de fişiere este:
a. SMTP (Simple Mail Transmission Protocol);
b. HTTP (HyperText Transfer Protocol);
c. FTP (File Transfer Protocol);
d. DNS (Domain Naming Service).
3. Care dintre adresele următoare este a unui motor de căutare?
a. www.google.ro;
b. www.edu.ro;
c. www.antena1.ro;
d. www.top100.ro.
4. Dintre următoarele programe, nu este browser:
a. Opera;
b. Mozilla Firefox;
c. Windows Media Player;
d. Internet Explorer.
5. Programele specializate cu ajutorul cărora ne conectăm la un server web, solicităm informaţii,
recepţionăm informaţii şi care ne afişează rezultatele pe ecran, se numesc:
a. arhivatoare;
b. playere;
c. editoare;
d. browsere;
25
2. Elena Ianoș-Schiller, Constantin Baron, Narcisa ISĂILĂ, Informatică Economică: Bazele tehnologiei
informaţiei; Exemple, aplicaţii și studii de caz pentru mediul economic, Editura Pro Universitaria,
2010.
26
Sisteme de operare a calculatoarelor electronice
5.1. Introducere
5.1. Introducere
Sistemul de operare asigură legătura funcţională între toate

componentele unui sistem de calcul, permite utilizatorilor
comunicarea cu calculatorul şi folosirea eficientă a resurselor
întregului sistem de calcul (fizice, logice şi informaţionale).
- înţelegerea modului de funcţionare a unui sistem de

operare;
- cunoaşterea rolului diferitelor componente ale sistemelor
de operare din mediul Windows;
- cunoaşterea facilităţilor oferite de sistemul de operare;
- cunoaşterea conceptelor utilizate de sistemele de operare.
– studenţii vor cunoaşte conceptele de arhitectură software;

– studenţii vor cunoaşte principalele componente ale unui
sistem de operare din mediul Windows;
– studenţii vor cunoaşte principalele programe utilitare şi
funcţiile acestora.
Pentru unitatea de învățare Sisteme de operare a

27
calculatoarelor electronice, timpul alocat este de 2 ore.
Sistemele de operare reprezintă unitatea de învăţare care

conţine problematica teoretică şi practică necesară în operarea pe
calculator, structurată astfel:
• Definirea sistemului de operare, considerând sistemul de
operare ca un model concret de sistem complex;
• Rolul şi funcţiile sistemului de operare, considerând că
sistemul de operare are un rol determinant în exploatarea eficientă a
calculatoarelor electronice şi în procesul de asistare a utilizatorilor
în efectuarea aplicaţiilor;
• Sistemele de operare Windows, prezentate ca evoluţie de
la sistemele de operare bazate pe lucrul în modul linie de comandă
– MS-DOS la sistemele de operare bazate pe interfaţa grafică
utilizator – GUI (Graphical User Interface), abordând:
- conceptul de interfaţa grafică WINDOWS;
- sesiunea de lucru Windows;
- organizarea lucrărilor în Windows;
- lansarea în execuţie a unui program;
- adăugarea şi ştergerea unor icon-uri de pe Desktop;
- adăugarea şi ştergerea unor programe în meniul Start;
- lucrul cu fişiere şi foldere folosind programul utilitar
Windows Explorer;
- operaţii efectuate cu programul utilitar Windows
Explorer;
- executarea aplicaţiilor în modul MS-DOS, ca
posibilitate de simulare a acestui mod de lucru în anumite situaţii
(ex. depanare, conectare în reţea etc);
- controlul setărilor Windows, control necesar pentru
adaptarea resurselor (hardware şi software) la particularităţile
aplicaţiilor utilizatorilor;
- întreţinerea PC-ului, ca necesitate pentru păstrarea
posibilităţilor de utilizare;
- sistemul de asistare software – Help, ca mijloc de a
ajuta utilizatorii, în special pe cei începători, la efectuarea unor
operaţii;
- prezentarea evoluţiei sistemului de operare Windows
pe versiuni – Windows 2002 (XP), Windows Vista, Windows 7,
particularităţi faţă de Windows Vista, Windows 10;
• Viruşii informatici, reprezentând o problematică
diversificată orientată pe:
- definirea viruşilor informatici, prezentată pe înţelesul
utilizatorului obişnuit;
- tipuri de programe atacatoare, prezentate ca mod de a
înţelege diversificarea atacurilor acestora;
- structura programelor de tip virus;
- procesul distructiv al viruşilor, ca mod de a înţelege
28
pericolul prezentat de viruşi;
- obiectivele acţiunii viruşilor, ca mod de a înţelege cum
să se realizeze protecţia împotriva viruşilor;
- protecţia împotriva viruşilor, ca un complex de măsuri
de natură organizatorică şi de programe antivirus;
- programe de protecţie antivirus – Norton AntiVirus,
Kaspersky Anti-Virus, Symantec Endpoint Protection, prezentate
ca mijloace de protecţie antivirus.
 Multitasking (cooperativ şi controlat)

 Shell
 Apeluri sistem
 Proces
 Multithreading
 Sistem de bază
 Maşină virtuală
1. Care sunt principalele funcţii ale unui sistem de operare?

2. Prin ce se deosebeşte multitasking-ul cooperativ de cel controlat?
3. Prin ce se caracterizează interfaţa sistemelor de operare Windows?
4. Care este semnificaţia conceptului de fereastră în mediul Windows?
5. Ce facilităţi oferă sistemul de operare Windows 7?
29
Alegeţi varianta/variantele corecte, ştiind că pot fi corecte 1, 2, 3, 4 sau nici o variantă
1. Fereastra de dialog într-o aplicaţie Windows reprezintă:

a. o fereastră independentă faţă de aplicaţia care se execută
b. un buton de comandă
c. modalitate de comunicare între utilizator şi aplicaţie
d. o zonă cu opţiuni şi parametri, din care utilizatorul va realiza o selecţie
2. O pictogramă reprezintă:
a. o imagine asociată unui grup de fişiere
b. o imagine asociată unei aplicaţii
c. o imagine asociată unui dispozitiv din configuraţia sistemului de calcul
d. un desen simbolic
3. În sistemele Windows un buton de comandă reprezintă:
a. un declanşator al unei operaţii
b. o imagine asociată unei aplicaţii
c. un instrument de selecţie a modului de continuare a prelucrării
d. un element al interfeţei grafice
4. Sistemul de operare Windows 7 asigură:
a. multitasking
b. mod de lucru conversaţional
c. editor de texte
d. interfaţă grafică evoluată
5. GUI reprezintă:
a. o componentă hardware
b. un mod intuitiv de comunicare între utilizator şi sistem
c. un mod interactiv de comunicare între utilizator şi sistem
d. o componentă software
30
Integrarea aplicaţiilor informatice în medii de dezvoltare
6.1. Introducere
6.1. Introducere
Evoluţia folosirii calculatoarelor electronice indică faptul

că, în marea lor majoritate, acestea au fost folosite pentru
efectuarea de aplicaţii informatice care necesită prelucrarea unui
volum mare şi chiar foarte mare de date şi efectuarea de numeroase
operaţii de acelaşi tip, cu caracter repetitiv şi uşor de formalizat. În
acest context, aplicaţia informatică se poate defini ca un ansamblu
de produse program corelate folosite pentru efectuarea automată a
operaţiilor de prelucrare a datelor într-un anumit domeniu de
activitate.
 cunoaşterea componentelor pachetului integrat de aplicaţii

MS Office;
 cunoaşterea arhitecturii pachetului integrat MS Office;
 cunoaşterea particularităţilor variantei MS Office XP;
 cunoaşterea particularităţilor variantei MS Office 2007;
 cunoaşterea particularităţilor variantei MS Office 2010.
– studenţii vor cunoaşte conceptele de arhitectură şi

configuraţie a sistemelor de calcul şi a componentelor
utilizate în configuraţiile comerciale;
– studenţii vor cunoaşte principalele criterii care trebuie
analizate la evaluarea ofertelor de calculatoare;
31
Pentru unitatea de învățare Integrarea aplicaţiilor informatice

în medii de dezvoltare, timpul alocat este de 2 ore.
Integrarea aplicaţiilor informatice în medii de dezvoltare

prezintă:
• Noţiunea de aplicaţie informatică, pentru a înţelege
modul de efectuare a unor operaţii într-un context determinat de
cerinţele ale utilizatorilor ;
• Integrarea aplicaţiilor informatice, concept care se referă
la modul de folosire a mai multor medii de dezvoltare pentru
efectuarea unor aplicaţii, bazat pe transferul de date, fişiere, părţi de
aplicaţii între mediile de dezvoltare;
• Medii integrate de dezvoltare a aplicaţiilor informatice –
o prezentare a celui mai folosit pachet de programe integrate -
Microsoft Office, completată cu cele mai recente posibilităţi de
exploatare din noua interfaţă Microsoft Office 2007.
 Arhitectura MS Office.
 Componente integrate tradiţionale (Word, Excel, Power Point, Outlook şi Access).
 Aplicaţii secundare, care pot fi apelate şi folosite ca instrumente de lucru de toate
componentele integrate pachetului Microsoft Office (WordArt, ClipArt Gallery, Microsoft
Graph, Equation Editor, Microsoft Organization Chart, MicrosoftMap)
 Componente începând cu versiunea MS–Office 2000: Publisher, FrontPage, PhotoDraw,
Small Business Tools.
1. Care sunt avantajele introduse prin standardizarea interfeţei?

2. Care este semnificaţia conceptului de înglobare a obiectelor?
3. Care sunt resursele comune utilizate în MS Office?
4. Care sunt principalele clase de programe integrate în MS Office?
32
5. Care sunt particularităţile pachetului MS Office 2007?
1. Care sunt tehnicile de integrare a aplicaţiilor:

a. legarea;
b. creare;
c. salvarea;
d. înglobarea.
2. Care dintre operaţiile de mai jos sunt generale în aplicaţiile mediului MS Office:
a. crearea de documente;
b. lansarea în execuţie;
c. lucrul cu zona Clipboard;
d. personalizarea unor obiecte din aria de lucru a aplicaţiei.
3. Transferul informaţional din Excel în Power Point se realizează:
a. prin salvare;
b. prin înglobare şi legare;
c. prin import dintr-un fişier creat în Excel;
d. la acţionarea tastei Print Screen.
4. Tehnica OLE este folosită pentru:
a. adăugarea unor butoane în bara de instrumente standard;
b. efectuarea unor transferuri informaţionale între aplicaţii;
c. efectuarea unor operaţii pentru personalizarea elementelor de interfaţă;
d. legarea unui obiect dintr-un document sursă cu cel inclus într-un document destinaţie.
5. Care dintre componentele mediului MS Office sunt considerate aplicaţii secundare:
a. MS Word;
b. MS WordArt;
c. MS FrontPage,
d. MS Excel.
33
3. Elena Ianoş-Schiller, Sisteme de calcul şi aplicaţii informatice pentru domeniul economic, Editura Pro
Universitaria, Bucureşti, 2010.
34
Aplicaţia Microsoft Word
7.1. Introducere
7.1. Introducere
Procesoarele de texte sunt programe care se folosesc pentru

introducerea, memorarea, regăsirea, corectarea şi tipărirea textelor
într-o formă care să satisfacă cerinţele utilizatorilor.
Microsoft Word este procesorul de texte propriu mediului
Windows, care permite scrierea, editarea şi tipărirea documentelor.
În Word utilizatorul poate controla atât aspectul textului prin
schimbarea fontului, stilului şi mărimii caracterelor, cât şi
configurarea unor elemente precum indentarea, distanţa dintre
rânduri, marginile etc. Word include şi o serie de instrumente
pentru efectuarea operaţiilor de verificare ortografică şi gramaticală
a cuvintelor şi frazelor. Pe lângă funcţiile specifice de tratare a
textului, dispune de instrumente de grafică pentru realizarea şi
procesarea unor imagini, cât şi de instrumente specifice pentru
realizarea tabelelor şi efectuarea unor calcule.
 înţelegerea modului de lucru pentru introducerea şi

procesarea informaţiilor de tip text;
 cunoaşterea facilităţilor pentru lucrul cu tabele;
 cunoaşterea facilităţilor pentru lucrul cu imagini;
 cunoaşterea facilităţilor de lucru cu documente de mari
dimensiuni (operarea de setări la nivel de secţiune,
inserarea unor antete şi subsoluri de pagină, generare
automată a cuprinsului etc.).
– studenţii vor cunoaşte facilităţile oferite de procesorul de

texte Word;
35
– studenţii vor cunoaşte principalele operaţii în lucrul cu
aplicaţia Word din pachetul Office;
Pentru unitatea de învățare Aplicaţia Microsoft Word, timpul

Microsoft Word este un procesor de texte care realizează

toate funcţiile privind: crearea, modificarea/corectarea, formatarea,
salvarea şi tipărirea documentelor, reprezentând, totodatã, unul
dintre cele mai cunoscute şi utilizate componente ale pachetului
integrat Microsoft Office.
Operaţii pentru configurarea mediului de lucru:
 Setarea paginii:
 Numerotarea paginilor
 Setarea documentului sub forma coloanelor stil ziar
 Operaţii uzuale în lucrul cu documente:
 Deschiderea unui document şi salvarea acestuia
 Operaţii executate asupra textelor
 Introducerea textului; modificarea formatului
caracterelor
 Selectarea textului
 Mutarea şi copierea textului
 Alinierea textului
 Operaţii de editare
 Operaţii de verificare şi corectare automată
 Inserarea unei majuscule încorporate
 Inserarea unor simboluri
 Operarea unor borduri şi umbre
 Marcarea şi numerotarea listelor
 Crearea de antete şi subsoluri de pagină
 Intoducerea unor note de subsol şi note de final
 Operaţii pentru crearea şi lucrul cu tabele Word
Word oferă instrumente rapide şi eficiente pentru lucrul cu
tabele. Un tabel este format din linii şi coloane, la intersecţia unei
linii cu o coloană aflându-se o celulă. Referirea unei celule se face
printr-o adresă, reprezentată prin litere şi cifre (litera reprezintă
coloana, iar cifra linia). Cu ajutorul adreselor, în cadrul tabelelor
Word, se pot executa operaţii de calcul prin intermediul formulelor
36
şi/sau funcţiilor.
 Lucrul cu desene şi imagini
Procesorul de texte Word oferă posibilitatea includerii
într-un document pe lângă informaţiile de tip text sau tabele şi a
unor desene, scheme, elemente grafice etc. Acestea pot fi realizate
cu ajutorul unor instrumente de desen sau pot fi imagini preluate:
din biblioteca proprie a procesorului Word, din fişierele obţinute ca
urmare a operaţiei de scanare sau fişierele obţinute prin programele
specializate în procesarea imaginilor.
 Setări şi aliniere în cadrul paginii.

 Formatare text.
 Antet şi subsol de pagină. Notă de subsol şi de final.
 Creare şi personalizare tabele.
 Procesare imagini.
 Elemente de interfaţă: meniuri, butoane, bare de instrumente etc. (pentru variantele Word
XP şi 2003), panglică, file, grupuri de comenzi etc. (pentru varianta Word 2007)
1. Care sunt pricipalele funcţii ale procesorului de texte Word?

2. Care sunt particularităţile de interfaţă în Word 2007?
3. Cum se poate schimba setarea pentru orientarea unei pagini?
4. Care sunt operaţiile care se pot executa pentru editarea unei imagini?
5. Care este diferenţa dintre o notă de subsol şi un subsol de pagină?
6. Care dintre facilităţile de formatare a textului pot fi realizate în Word?
7. Ce operaţii pot fi realizate asupra imaginilor?
8. Cum poate fi şters numărul de pagină într-un document Word?
9. Ce operaţii pot fi realizate în tabelele incluse în documentele Word?
10. Ce operaţii sunt necesare pentru realizarea transferului informaţiilor între documente?
37
Alegeţi varianta/variantele corecte, ştiind că pot fi corecte 1, 2, 3, 4 sau nici o variant
1. Un tabel poate fi generat automat şi inclus într-un document Word prin:

a. butonul Insert Table de pe bara de instrumente;
b. secvenţa Format/Borders and Shading…;
c. secvenţa Table/Insert Table…;
d. bara de instrumente Tables and Borders.
2. Operaţiile pentru realizarea corespondenței se realizează în Word 2007 prin:
a. fila Review;
b. fila View;
c. fila Mailings;
d. fila Reference.
3. Într-un tabel Word efectuarea unor calcule se poate realiza dacă pentru scrierea
formulei de calcul se foloseşte:
a. secvenţa Insert/Symbol…;
b. instrumentele din bara Equation;
c. secvenţa Table/Formula;
d. scrierea semnului = înaintea primei adrese de celulă.
4. Reducerea erorilor de tastare într-un document Word se poate realiza prin:
a. opţiunile meniului Edit;
b. secvenţa Tools/AutoCorrect;
c. butoanele de indentare de pe bara Formatting;
d. secvenţa Format/Paragraph.
5. Salvarea unui document Word se poate face:
a. imediat după apăsarea butonului New din bara Standard;
b. numai după operarea unor modificări;
c. la închiderea sesiunii de lucru;
d. oricând pe parcursul unei sesiuni de lucru.
informaţiei; Exemple, aplicaţii și studii de caz pentru mediul economic, Editura Pro Universitaria, 2010
Universitaria, Bucureşti, 2010
Office); Exemple, aplicaţii, studii de caz, Editura Pro Universitaria, 2010
38
MODULUL 2
Aplicaţia Microsoft PowerPoint
8.1. Introducere
8.1. Introducere
Power Point este un produs software integrat în pachetul

de programe Microsoft Office, care este utilizat pentru realizarea de
prezentări grafice pe calculator.
 cunoaşterea conceptelor de bază cu care operează aplicaţia

MS PowerPoint;
 înţelegerea modului de proiectare a prezentărilor
electronice;
 cunoaşterea modalităţilor prin care se asigură dinamicitate
prezentărilor electronice şi a personalizării acestora;
 cunoaşterea modului de asigurare a unui stil unitar al
prezentării prin folosirea diapozitivul coordonator (Master
Slide);
 cunoaşterea particularităţilor variantei MS PowerPoint
2007.
– studenţii vor cunoaşte conceptele utilizate de aplicaţiaPower

Point;
– studenţii vor cunoaşte principalele instrumente şi modalităţi
de lucru specifice aplicaţiei Power Point pentru crearea şi
personalizarea prezentărilor electronice;
– studenţii vor cunoaşte principiile care trebuie respectate în
crearea prezentărilor electronice (multimedia);
– studenţii vor cunoaşte modul de realizare a unui stil unitar
prezentărilor prin utilizarea facilităţii Master Slide.
39
Pentru unitatea de învățare Aplicaţia Microsoft PowerPoint,

timpul alocat este de 4 ore.
PowerPoint oferă un mediu de dezvoltare de aplicaţii

multimedia. Programul facilitează realizarea rapidă a unor
prezentări capabile să asiste utilizatorul în expunerea unui material,
în prezentarea unui produs sau poate chiar să-l suplinească prin
prezentarea succesivă a informaţiilor.
Prezentarea în PowerPoint conţine un set de pagini care
sunt expuse pe un calculator sau prezentate în reţea, în sistem de
conferinţă. Rolul său este de a sprijini utilizatorul în prezentarea
informaţiilor care trebuie transmise simultan unui public larg.
Dinamicitatea prezentării este dată de efectele de animaţie
care pot fi adăugate atât la nivel de diapozitiv (slide) cât şi la
nivelul întregii prezentări (efecte de tranziţie).
Fişierul care conţine această prezentare electronică şi care
include la nivelul diapozitivelor (slide-urilor) diverse obiecte
specifice aplicaţiei (text, imagini, grafice, tabele, marcatori, fişier
de sunet sau video) are extensia .ppt sau .pps (pptx sau ppsx în
versiunea PowerPoint 2007) şi poate fi ulterior modificat sau tipărit
în funcţie de intenţiile utilizatorului.
 Scenariu
 Diapozitiv (slide)
 Diapozitiv coordonator (master slide)
 Secţiune
 Prezentare (show)
 Efecte de animaţie
 Efecte de tranziţie

40
1. Care sunt avantajele utilizării diapozitivului coordonator (Slide Master)?
2. Care este semnificaţia conceptului de prezentare electronică?
3. Care sunt posibilităţile de personalizare a aplicaţiilor în PowerPoint?
4. Care sunt principalele obiecte care pot fi incluse într-un diapozitiv creat în PowerPoint?
5. Care sunt particularităţile aplicaţiei PowerPoint 2007?
1. În Power Point un diapozitiv reprezintă :

a. elementul de bază a unei prezentări interactive;
b. o pagină din cadrul unei prezentări;
c. o pagină care conţine obligatoriu numai text;
d. o pagină care conţine numai elemente statice.
2. Care dintre filele aplicaţiei Power Point 2007 asigură comenzile pentru verificarea gramaticală:
a. View;
b. Review;
c. Design;
d. Home.
3. Într-o prezentare interactivă efectele de animaţie pot fi operate:
a. numai asupra unui singur obiect;
b. doar la nivelul unui grup de obiecte;
c. la nivelul fiecărui obiect din cadrul paginii;
d. la nivelul de cuvânt.
4. Diapozitivul Master poate fi folosit într-o prezentare Power Point pentru:
a. realizarea unor conexiuni cu alte aplicaţii;
b. realizarea mai rapidă a unei prezentări;
c. generarea paginilor în mediul Internet,
d. realizarea unui stil unitar al prezentării.
41
5. Operaţiile de configurare a paginii unei prezentări Power Point 2007 se realizează prin comenzile
incluse în fila:
a. Insert;
b. View;
c. Design;
d. Review.
42
Aplicaţia Microsoft Excel
9.1. Introducere
9.1. Introducere
Aplicaţia Excel sau procesorul de calcul tabelar, reprezintă

componenta pachetului MS Office care are la bază conceptul de
foaie electronică de calcul (electronic spreadsheet).
Excel oferă instrumentele necesare prelucrării datelor,
transpuse într-o structură tabelară, prin intermediul unor operaţii
care includ utilizarea de funcţii şi formule predefinite.
Rezultatele prelucrărilor efectuate pot fi reprezentate grafic
ceea ce are ca efect creşterea inteligibilităţii informaţiilor obţinute.
 cunoaşterea conceptelor de foaie de calcul şi registru,

specifice aplicaţiei Excel;
- înţelegerea modului de tratare a structurilor tabelare pentru
rezolvarea problemelor din domeniul economic;
- cunoaşterea principalelor funcţii utilizate pentru rezolvarea
problemelor din domeniul economic;
- cunoaşterea facilităţilor de realizare a reprezentărilor
grafice;
- cunoaşterea lucrului cu baze de date Excel.
– studenţii vor cunoaşte conceptele folosite în calculul tabelar;

– studenţii vor cunoaşte modul de utilizare a funcţiilor pentru
rezolvarea unor probleme din domeniul economic;
– studenţii vor cunoaşte modul de realizare a reprezentărilor
grafice pe baza seriilor numerice incluse în structurile
tabelare;
– studenţii vor cunoaşte facilităţile oferite de Excel pentru
lucrul cu tabelul văzut ca bază de date.
43
Pentru unitatea de învățare Aplicaţia Microsoft Excel, timpul

Programele de calcul tabelar sunt produse software

destinate atât prelucrării unui volum mare şi chiar foarte mare de
date, care implică efectuarea unor operaţii de calcul relativ simple,
dar cu un înalt nivel de repetabilitate, cât şi prezentării rezultatelor
prelucrărilor sub formă tabelară.
Principalele operaţii:
 designul unei aplicaţii sub formă de tabel, prin care se
asigură:
 modul de organizare a datelor;
 modelarea formei tabelului prin aplicarea unor forme
predefinite sau prin personalizarea conform
cerinţelor utilizatorului (dimensionarea coloanelor,
forma de afişare a datelor, modul de aliniere etc.);
 definirea formulelor de calcul prin utilizarea
funcţiilor sistemului (calcule matematice, statistice,
financiare etc.) sau a unui mod de calcul particular
conform cerinţelor aplicaţiei;
 introducerea şi prelucrarea datelor, care va avea ca
efect calcularea şi afişarea automată a rezultatelor
obţinute prin aplicarea formulelor şi funcţiilor;
 modificarea datelor, care are ca scop actualizarea
informaţiilor ca urmare a efectuării unor modificări sau
utilizarea unor seturi de date diferite pentru construirea
rapidă a unor variante necesare procesului decizional sau
de planificare;
 identificarea datelor care conduc la obţinerea unui
anumit rezultat;
 construirea şi afişarea rapidă a graficelor pe baza
datelor numerice conţinute în tabele;
 facilităţi limitate de lucru cu baze de date: ordonări,
căutări de date etc.
 comunicarea cu alte pachete de programe, în scopul
integrării informaţiilor şi realizării unor aplicaţii
complexe .
Operaţii de bază cu foaia de calcul
 Inserare, redenumire, ştergere
44
 Mutare şi copiere
 Selectarea tuturor foilor de calcul
 Vizualizarea procedurilor ataşate foii de calcul curente
 Formatarea spaţiului de lucru
 Lucrul cu funcţii Excel
Funcţii predefinite Excel
 funcţiile matematice şi trigonometrice (Math &
Trig) - permit efectuarea de calcule matematice
simple sau complexe;
 funcţiile text (Text) - permit efectuarea de operaţii
asupra şirurilor de caractere;
 funcţiile calendar (Date & Time) - permit efectuarea
unor operaţii cu datele de tip calendaristic sau care
ilustrează timpul;
 funcţiile logice (Logical) - permit evaluarea unor
expresii, stabilind valoarea de adevăr sau fals,
conform unor anumite condiţii;
 funcţiile economico-financiare (Financial) - permit
efectuarea rapidă a unor calcule economice
complicate, facilitând obţinerea unor variante diferite
în funcţie de datele de intrare furnizate;
 funcţiile statistice (Statistical) - permit realizarea
unor calcule statistice utilizând serii de date;
 funcţiile bază de date (Database) – permit efectuarea
unor calcule sau consultarea rapidă a datelor dintr-o
bază de date, prin testarea unor criterii.
 Foaie electronică de calcul (WorkSheet)

 Celulă şi zonă
 Funcţii predefinite
 Reprezentări grafice
 Baze de date Excel
 Registru de lucru (WorkBook)
 Adresă relativă, absolută şi mixtă
1. Ce facilităţi există pentru protejarea la ştergere a unor zone din foaia de calcul?
2. Care sunt principalele facilităţi pentru interogarea unei baze de date Excel?
3. Care sunt principalele funcţii predefinite care permit efectuarea de calcule?
4. Care sunt modalităţile de personalizare a graficelor realizate în Excel 2007?
5. Ce modalităţi de localizare a datelor oferă folosirea formularelor?
45
1. Care dintre funcţiile Excel realizează conversii:

a. Proper();
b. Avg ();
c. Lower();
d. Min().
2. Care dintre operaţiile Excel sunt opţionale pentru realizarea unui grafic:
a. selecţia seriei/seriilor de date numerice;
b. stabilirea locului afişării graficului;
c. introducerea denumirii axelor;
d. alegerea tipului de grafic.
3. Adresele utilizate în Excel sunt de tip:
a. absolut;
b. relativ;
c. interactiv;
d. neinteractiv.
4. Un fişier creat în Excel corespunde:
a. unui registru;
b. unei foi de calcul;
c. unui tabel;
d. mai multor foi de calcul grupate într-un registru.
5. Ce funcţii calculează diferenţa între două date calendaristice:
a. Datevalue();
b. Date();
c. Days360();
d. Day().
46
47
MODULUL 3
Baze de date şi sisteme de gestiune a bazelor de date
10.1. Introducere
10.1. Introducere
În cazul unor volume mari de date modul de structurare a

datelor care intervine cel mai frecvent este baza de date (Database).
Microsoft Access este o componentă a pachetului de
programe Microsoft Office, pentru gestiunea bazelor de date de tip
relaţional.
- cunoaşterea modului de abordare a structurării colecţiilor

de date într-o bază de date pentru rezolvarea problemelor
economice;
- înţelegerea modului de tratare a bazelor de date;
- cunoaşterea componentelor unui SGBD;
- cunoaşterea principalelor funcţii ale SGBD-urilor;
- cunoaşterea facilităţilor de realizare a unei aplicaţii.
– studenţii vor cunoaşte conceptele folosite în lucrul cu baze

de date;
– studenţii vor cunoaşte modul de utilizare a facilităţilor oferite
de MS Access;
– studenţii vor cunoaşte principalele componente ale SGBD
Access;

48
Pentru unitatea de învățare Baze de date şi sisteme de gestiune
a bazelor de date, timpul alocat este de 2 ore.
O bază de date poate fi definită ca fiind una sau mai multe

colecţii de date aflate în interdependenţă. Acestea dispun de o
descriere a structurii şi relaţiilor dintre ele.
Baza de date poate fi exploatată prin intermediul unui
sistemul de gestiune al bazei de date (SGBD). Atât baza de date
cât şi SGBD-ul folosit devin operaţionale prin intermediul
sistemului de calcul şi sub controlul sistemului de operare.
Prin particularităţile arhitecturale şi de exploatare,
Microsoft Access este un mediu de programare pentru gestiunea
bazelor de date relaţionale MS-Access.
O bază de date MS-Access se poate defini ca fiind o
colecţie de obiecte:
 Tables (tabele),
 Queries (interogări),
 Forms (formulare),
 Reports (rapoarte),
 Macros (comenzi macro),
 Modules (module program),
 Pages (pagini Web).
Interacţiunea utilizatorilor cu o bază de date creată în
Access se poate realiza folosind limbajul de interogare (QL -
Query Language.
Cel mai cunoscut standard al acestui limbaj este SQL
(Structured Query Language), limbaj neprocedural recunoscut de
majoritatea sistemelor importante de gestiune a bazelor de date.
 Bază de date
 Tabel al bazei de date
 Bază de date relaţională
 Sistem de gestiune a bazelor de date
 Limbaj standard de interogare a bazelor de date
 Obiecte ale bazei de date Access: table, query, form, report, page, module, macro

49
1. Care este relaţia dintre o bază de date creată în Access şi un tabel creat în Access?
2. Ce tipuri de obiecte pot fi incluse într-o bază de date realizată cu MS Access?
3. Cum pot fi actualizate datele dintr-o bază de date Access?
4. Ce facilităţi prezintă interfaţa Microsoft Access 2007 comparativ cu versiunile anterioare?
5. Ce diferenţe există între SQL, QBE, VBA?
6. Care sunt principalele funcţii ale unui sistem de gestiune a bazelor de date?
1. O bază de date de tip Microsoft Access se poate defini ca o colecţie de:

a. resurse fizice;
b. resurse logice;
c. obiecte;
d. programe.
2. Elementele dintr-o bază de date Access situate pe nivele ierarhice sunt:
a. caracterele;
b. câmpurile de date;
c. înregistrările;
d. coloanele de date .
3. Interfaţa grafică de utilizator (GUI) specifică produselor software de tip Windows, inclusiv
programului Microsoft-Access, se numeşte:
a. VBA;
b. QBE;
c. GUI;
d. SQL.
4. În bazele de date de tip Microsoft Access sunt incluse obiectele:
a. Tables;
b. Queries;
c. Forms;
50
d. Reports.
5. Obiectele definite de utilizator care reprezintă expresia modelului relaţional al bazei de date MS-
Access se numesc:
a. Reports;
b. Forms;
c. Queries;
d. Tables.
51
Mediul de gestiune a bazelor de date Microsoft Access
11.1. Introducere
11.1. Introducere
Microsoft Access este un sistem de gestiune a bazelor de

date (SGBD) de nivel mediu, uşor de implementat şi cu largă
utilizare în domeniul tehnologiei informaţiei, care foloseşte
modelarea relaţională a datelor şi este orientat spre obiecte care au
asociate evenimente şi proprietăţi.
Prin particularităţile arhitecturale şi de exploatare,
Microsoft Access este un mediu de programare pentru gestiunea
bazelor de date relaţionale MS-Access.
O bază de date Microsoft Access se poate defini ca fiind
o colecţie de obiecte: Tables (tabele), Queries (interogări), Forms
(formulare), Reports (rapoarte), Macros (comenzi macro), Modules
(module program) şi Pages (pagini Web), integrate şi folosite în
diverse aplicaţii informatice cu baze de date. Definită astfel, baza
de date Access se deosebeşte esenţial de bazele de date definite în
alte SGBD-uri. Astfel, în Visual FoxPro, prin bază de date se
înţelege numai mulţimea fişierelor de tip .DBF (fişierele care conţin
datele).
- cunoaşterea modului de abordare a structurării colecţiilor

de date într-o bază de date Access pentru rezolvarea
problemelor economice;
- cunoaşterea facilităţilor de realizare a unei aplicaţii;
- cunoaşterea facilităţilor oferite de limbajul SQL pentru
lucrul cu baze de date Access.
52
– studenţii vor cunoaşte modul de utilizare a facilităţilor oferite
de MS Access;
– studenţii vor cunoaşte principalele componente ale SGBD
Access;
– studenţii vor cunoaşte modul de realizare a aplicaţiilor ce
utilizeză SGBD Access (modul QBE);
– studenţii vor cunoaşte principalele facilităţi oferite de
limbajul SQL.
Pentru unitatea de învățare Mediul de gestiune a bazelor de

date Microsoft Access, timpul alocat este de 6 ore.
Colecţia de obiecte, prin care se poate defini o bază de date

în SGBD Microsoft Access, se caracterizează prin interdependenţa
şi interacţiunea obiectelor conţinute în scopul gestionării bazelor de
date relaţionale şi realizării de aplicaţii complexe. Astfel, în tabele
(Tables) sunt stocate date introduse de la tastatură prin formulare
(Forms) sau extrase prin interogări (Queries) şi sunt afişate sau
tipărite rezultate ale prelucrării acestor date sub formă de rapoarte
(Reports) sau sunt accesate date din pagini Web (Pages). Pentru
realizarea interogărilor, formularelor şi rapoartelor se pot folosi
comenzi macro (Macros) şi/sau proceduri VBA (Modules).
SQL (Structured Query Language) este folosit frecvent
pentru gestiunea bazelor de date organizate structural conform
modelului de date relaţional. SQL a fost dezvoltat şi comercializat
de firma IBM prin anii ’70, ceea ce i-a asigurat o mare răspândire
în gestiunea bazelor de date relaţionale. Principala aplicaţie a
limbajului SQL efectuată de utilizatori, constă, după cum rezultă
din denumirea limbajului, în interogarea bazelor de date.

 Bază de date relaţională
 Bază de date orientată pe obiecte
 Bază de date relaţional-obiectuală
53
 Sistem de Gestiune a Bazelor de Date
 Obiecte ale bazei de date Access: table, query, form, report, page, module, macro
 Limbaj standard de interogare a bazelor de date
1. Ce tipuri de obiecte pot fi incluse într-o bază de date realizată cu MS Access?

2. Cum pot fi actualizate datele dintr-o bază de date Access?
3. Ce este cheia primară şi la ce poate fi folosită?
4. Care sunt diferenţele între comenzile ALTER TABLE şi INSERT?
5. Ce comenzi oferă SQL pentru lucrul cu structura bazei de date?
1. Instrumentele Wizard se folosesc în special pentru crearea de obiecte:

a. Tables;
b. Queries;
c. Forms;
d. Reports.
2. Crearea cererilor de selecţie se realizează prin:
a. utilizarea formularelor;
b. proiectare;
c. introducerea de câmpuri calculate;
d. folosirea componentei Wizard.
3. Într-un bloc de selecţie, clauza ORDER BY se plasează numai după:
a. instrucţiunea SELECT ;
b. clauza FROM ;
c. HAVING ;
d. GROUP BY.
4. Cererile de interogare de tip acţiune se pot utiliza pentru:
a. crearea de noi tabele;
54
b. inserarea de parametri;
c. modificarea unui grup de înregistrări dintr-un tabel;
d. ştergerea unor câmpuri din structura tabelului care face obiectul cererii.
5. Tipurile de date care se pot folosi în mediul SQL sunt:
a. Text;
b. Boolean;
c. Numeric ;
d. Date/Time.
55
Aplicaţii propuse spre rezolvare
12.1. Introducere
12.1. Introducere
Aplicarea cunoştinţelor teoretice dobândite permite formarea abilităţilor

necesare pentru rezolvarea problemelor economice folosind mediul Office
(Word, Excel, PowerPoint şi Access).
 reactualizarea cunoştinţelor privind utilizarea aplicaţiilor cuprinse în

pachetul MS Office;
 identificarea compatibilităţii utilizării datelor la nivelul pachetului Office;
 înţelegerea importanţei mediului MS Office pentru rezolvarea
problemelor din domeniul economic.
– studenţii vor utiliza cunoştinţele teoretice în rezolvarea problemelor din

domeniul economic;
– studenţii vor identifica modul în care datele „comunică” între ele la nivelul
pachetului Office;
Pentru unitatea de învățare Aplicaţii propuse spre rezolvare, timpul alocat

este de 4 ore.
56
Aplicaţii propuse spre rezolvare
1. Aplicaţie în Word
1. Realizaţi generarea automată a următorului cuprins pe pagina urmatoare1 :
1. Calculatorul electronic
1.1. Arhitectura calculatorului
1.2. Dispozitive periferice
2. Reţele
2.1. Configuraţii posibile
2.2. Clasificarea reţelelor
2. Cerinţe:
a) setaţi pagina: Portrait, format A4, sus/ jos 1,5 cm, stânga/ dreapta 1,5 cm iar a
treia pagină va avea orientare Landscape.
b) antetul va cuprinde textul: “Informatică economică” pe pagina impară şi
“Aplicaţii” pe pagina pară, font Arial 12 şi o imagine inserată din biblioteca
ClipArt
c) un subsol de pagină care va conţine numărul paginii (aliniere la dreapta).
3. Introduceţi textul (utilizând marcatori), între rânduri va exista un spaţiu de 1,5

linii, apoi aşezaţi pe coloane:
Rolul şi funcţiile sistemului de operare

 Asistă utilizatorii în conceperea, realizarea, depanarea şi execuţia
programelor;
 Oferă utilizatorilor diferite facilităţi pentru rezolvarea problemelor;
 Permite execuţia programelor la un cost relativ redus prin folosirea
eficientă a resurselor sistemului de calcul;
 Asigură execuţia concurentă a programelor şi comunicarea între
programe.
4. Inseraţi o imagine reprezentând bara de formatare (Formatting) cu explicarea
elementelor componente.
5. Editaţi următoarele expresii matematice:
1
INSERT, Page Break
57
1 2 8 
 
a) A   3 6 7 
5 9 4
 

b) f  2 x  3 y

1
n
d) f   2t  1
1
6. Realizaţi următoarea schemă (cu TextBox şi Autoshapes) şi grupaţi obiectele;

Schema va avea numele Structura sistemului de calcul (Insert- Caption) :
Structura sistemului de calcul
COMPONENTE
HARDWARE SOFTWARE
DE BAZĂ DE APLICAŢII
7. Creaţi o notă finală de document cu textul “Aplicaţie complexă Word”
8. Realizaţi tabelul:
Cod Denumire produs Cantitate Preţ Valoare
C1 Produs 1 45 23
C2 Produs 2 12 15
Total valoare
 Folosind formula calculaţi valoarea produselor şi total valoare;

 Personalizaţi tabelul;
 Sortaţi datele din tabel dupa preţ;
 Realizaţi un grafic;
 Transformaţi tabelul în text (Separator Tab).
9. Realizaţi un colaj cu imagini de componente hardware.

58
10. Salvaţi documentul ca pagină Web şi realizaţi o hiperlegatură.
2. Folosind aplicaţia Excel să se realizeze prelucrările înscrise în următorul

tabel:
Nr.crt. Cerinţă
1. să se realizeze un tabel personalizat care să conţină veniturile
şi cheltuielile lunare ale unei firme, de pe semestrul al I al
anului precedent
2. să se calculeze profitul înregistrat de firmă în fiecare lună,
precum şi valoarea totală a profitului pe întregul semestru
3. să se scrie pentru fiecare lună un mesaj, în funcţie de datele
calculate:
“Lună cu profit” în cazul în care s-a înregistrat profit
(profit>0);
“Lună fără profit” în cazul în care valoarea profitului este
zero;
“Lună deficitară” în cazul în care cheltuielile au depăşit
veniturile (profit <0)
4. să se afizeze luna în care s-a realizat profit maxim
5. să se realizeze un grafic personalizat care să reflecte evoluţia
profitului
3. Folosind aplicaţia Excel să se realizeze prelucrările înscrise în următorul

tabel:
Nr.crt. Cerinţă
1. să se realizeze un tabel personalizat care să conţină datele
aferente acordării unui credit, la două bănci diferite.
2. să se calculeze, folosindu-se funcţiile predefinite Excel,
valoarea care trebuie plătită lunar pentru achitarea creditului şi
a dobânzii aferente celor două oferte de creditare
3. să se afişeze care dintre oferte are cea mai mică valoare pentru
plata lunară
4. să se realizeze un grafic care să prezinte valoarea ratelor care
vor fi plătite
5. să se salveze foaia de calcul ca fişier, cu numele Achitare
credit în folderul Datorii de pe discul C:
4. Să se realizeze o aplicaţie în Power Point având ca temă prezentarea unei

ţări din U.E.
Cerinţe:
• Diapozitivele vor conţine imagini, texte, grafice, diagrame, capturi de
ecran şi vor avea inserate data, ora curentă şi numărul diapozitivului în cadrul
prezentării. Fiecare diapozitiv va avea o altă culoare de fond (background);
• Să se realizeze efecte de tranziţie, de animaţie şi legături între diapozitive
prin mouse click şi mouse over;
• Prezentarea se va derula automat, timpul dintre două slide-uri consecutive
fiind setat la 8 secunde;
• Să se introducă un fond muzical specific ţării respective şi o hiperlegătură
către un site corelat cu tema aleasă;
• Să se trimită prezentarea ca ataşament la un e-mail.
59
5. Să se creeze o prezentare în PowerPoint prin care să se promoveze un
produs sau un serviciu.
Cerinţe:
• Să se utilizeze cât mai multe obiecte PowerPoint şi să se aplice formatări;
• Fiecare diapozitiv va avea un fundal diferit folosind opţiunea Fill Efects;
• Să se realizeze în Word o ofertă pentru produsul sau serviciul ales;
• Să se utilizeze oferta într-un slide;
• Să se realizeze legături între diapozitive;
• Să se aplice diferite efecte de animaţie pentru obiectele din fiecare slide;
• Să se aplice efecte de tranziţie prezentării;
• Să se salveze fişierul cu numele „Promovare produs/ serviciu”;
• Să se salveze prezentarea cu nume nou şi format RTF (Rich Text Format).
60
RĂSPUNSURILE LA TESTELE DE AUTOEVALUARE
Unitatea de învăţare 1: 1) b,d; 2) a,c,d; 3) c; 4) d; 5) a.

Unitatea de învăţare 2: 1) a,b,c,d; 2) c; 3) a; 4) c,d; 5) a,c,d.
Unitatea de învăţare 3: 1) a,b,c,d; 2) a,b; 3)a ; 4) a,b,c .
Unitatea de învăţare 4: 1) b; 2) c; 3)a ; 4) c; 5d.
Unitatea de învăţare 5: 1) a,c,d; 2) a,b,c,d; 3) a,c,d; 4) a,b,c,d; 5) b,d.
Unitatea de învăţare 6: 1) a,d; 2) a,b,c,d; 3) b; 4) d; 5) b,c.
Unitatea de învăţare 7: 1) a,c; 2) c; 3) c; 4) b; 5) d.
Unitatea de învăţare 8: 1) a,b; 2) b; 3) c; 4) b,d; 5) c.
Unitatea de învăţare 9: 1) a, c; 2) b, c; 3) a, b; 4) a,d; 5) c,d.
Unitatea de învăţare 10: 1) c; 2) a, b, c; 3) c ; 4) a, b, c, d; 5d.
Unitatea de învăţare 11: 1) c,d; 2) b,d; 3) d; 4) a, c; 5) a,b, c,d.
BIBLIOGRAFIE
 Narcisa Isăilă, Utilizarea tehnologiei informaţiei în mediul economic, Editura Universitară, Bucureşti, 2012
 Elena Ianoș-Schiller, Constantin Baron, Narcisa Isăilă, Informatică Economică: Bazele
tehnologiei informaţiei; Exemple, aplicaţii și studii de caz pentru mediul economic, Editura Pro
Universitaria, 2010.
 Elena Ianoş-Schiller, Sisteme de calcul şi aplicaţii informatice pentru domeniul economic,
Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2010.
 Elena Ianoş-Schiller, Constantin Baron, Narcisa Isăilă, Sisteme Informatice. Fundamente
teoretice, metodologice şi practice. Gestiunea bazelor de date în mediul Microsoft Access.
Exemple, aplicaţii, studii de caz. Ediţia a II-a revăzută, Editura Pro Universitaria, 2011.
 Baron C, Isăilă N, Informatică Economică: Bazele tehnologiei informaţiei; Software de aplicaţii
(MS-Office); Exemple, aplicaţii, studii de caz, Editura Pro Universitaria, 2010.
 Baron C., Isăilă N. – Informatică economică. Fundamente teoretice de (IT&C). Arhitectură
Hardware (PC). Software de bază (Windows). Software de aplicaţii (MS-Office) , Editura Pro
Universitaria, Bucureşti, 2009.
 Baron C, Isăilă N, Sisteme Informatice: Fundamente teoretice, metodologice şi practice;
Gestiunea bazelor de date în mediul Microsoft Access; Exemple, aplicaţii, studii de caz, Editura
Pro Universitaria, 2009.
 Kovács S., Bocu D. – Manualul utilizatorului de PC pentru obţinerea Permisului European de
Conducere a Computerului, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 2005
 Pribeanu (Ed.) C. – Interacţiune om - calculator, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
2003.
 Florescu V. şi colectiv – Baze de date, Editura Economică, Bucureşti, 1999.
61

Suport de Curs

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Suport de Curs

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Conf.univ.dr.

Disciplina Informatică Economică este înscrisă în planul de învăţământ în cadrul

Cursul îşi propune să prezinte studenţilor o serie de aspecte teoretice şi practice

După parcurgerea acestui curs, studentul va dobândi următoarele competențe

Resurse şi mijloace de lucru

Cursul este compus din 12 unităţi de învăţare:

Unitatea de învăţare 1. Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (2 ore)

 Narcisa Isăilă, Utilizarea tehnologiei informaţiei în mediul economic, Editura Universitară,

Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

În societatea actuală, obţinerea şi utilizarea informaţiilor este

1.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de

Obiectivele unităţii de învăţare:

– cunoașterea locului şi rolului tehnologiei informatice în

Competenţele unităţii de învăţare:

– studenţii vor putea să definească termeni precum

Timpul alocat unităţii de învățare:

Pentru unitatea de învățare Tehnologia informaţiei şi

1.3. Sinteza unităţii de învăţare

Informaţia reprezintă o resursă fundamentală în societatea

Concepte şi termeni de reţinut

 date, informaţii, cunoştinţe;

Întrebări de control şi teme de dezbatere

Alegeţi varianta/variantele corecte, ştiind că pot fi corecte 1, 2, 3, 4 sau nici o variantă:

1. Codul ASCII se utilizează pentru:

Elemente de arhitecturǎ a calculatoarelor electronice

Există mai multe moduri în care poate fi definit

2.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de

Obiectivele unităţii de învăţare:

– cunoașterea arhitecturii sistemului de calcul;

Competenţele unităţii de învăţare:

– studenţii vor putea să definească termenii de hardware,

Timpul alocat unităţii de învățare:

Pentru unitatea de învățare Elemente de arhitecturǎ a

2.3. Sinteza unităţii de învăţare

Unitatea de învăţare conţine elementele principale de

2.4. Îndrumar pentru autoverificare

Concepte şi termeni de reţinut

 arhitectura unui sistem de calcul;

Întrebări de control şi teme de dezbatere

1. Care este rolul unităţii aritmetico-logice?

1. Memoria de tip RAM are următoarele caracteristici:

Reţele de calculatoare electronice

Conectarea calculatoarelor în reţele de calculatoare are ca

3.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de

Obiectivele unităţii de învăţare:

– cunoașterea arhitecturii reţelelor;

Competenţele unităţii de învăţare:

– studenţii vor putea să definească termenii de LAN, MAN,

Timpul alocat unităţii de învățare:

Pentru unitatea de învățare Reţele de calculatoare electronice,

3.3. Sinteza unităţii de învăţare

Reţele de calculatoare electronice, constituie o continuare a

3.4. Îndrumar pentru autoverificare

Concepte şi termeni de reţinut

Întrebări de control şi teme de dezbatere

1. Care este rolul unui protocol de reţea?

Reţeaua globală Internet

Istoricul acestei reţele la nivel mondial a început în urmă

4.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare

Obiectivele unităţii de învăţare:

– cunoașterea arhitecturii reţelei Internet;

Competenţele unităţii de învăţare:

– studenţii vor putea să definească termenii de Internet,

Timpul alocat unităţii de învățare:

Pentru unitatea de învățare Reţeaua globală Internet, timpul