Raport privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2009

CAPITOLUL 4. APA

Datele şi informaţiile prezentate în acest capitol sunt furnizate de Sistemul de

Gospodărire a Apelor Suceava, aparţinând Direcţiei Apelor „Siret” Bacău, care gestionează
resursa „apă” din punct de vedere atât cantitativ, cât şi calitativ, pe întreg judeţul Suceava.
Informaţiile privind calitatea apei potabile sunt furnizate de Autoritatea de Sănătate
Publică Suceava.
4.1. Introducere
Reţeaua hidrografică a judeţului însumează 3092 Km. Densitatea reţelei hidrografice
este de 0,361 Km râu/Km2 teritoriu, valoare superioară celei medii pe tară.
Principalele cursuri de apă ce străbat judeţul sunt: râul Siret (de la N la S) şi afluenţii
săi, râurile Suceava, Şomuzu Mare, Moldova, Bistriţa (curgând de la NV spre SE). Suprafaţa
totală a luciilor de apă din judeţ este de 5542,63 ha (reprezentând 0,65% din suprafaţa totală
a judeţului), din care 5056,622 ha ape curgătoare şi 486,008 ha lacuri.
În totalitate râurile de pe teritoriul judeţului Suceava sunt tributare râului Siret, datorită
configuraţiei generale a reliefului. Cantităţile cele mai mari de apă sunt transportate de râurile
ale căror bazine de alimentare sunt situate în regiunea montană. Cel mai întins bazin
hidrografic este cel al râului Moldova, care drenează prin intermediul afluenţilor săi peste
33% din suprafaţa judeţului Suceava, după care urmează Bistriţa (cca. 30% din suprafaţa) şi
râul Suceava.
Apele stătătoare constau din lacuri naturale de dimensiuni mici şi lacuri antropice
amenajate în scopuri complexe: rezerve de apă industrială şi potabilă, apărare împotriva
inundaţiilor, piscicultura etc. Cele mai numeroase acumulări antropice sunt cele 6 lacuri din
lungul râului Şomuzu Mare.

4.2. Resursele de apă

4.2.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile
Resursele de apă ale judeţului sunt constituite din apele de suprafaţă (râuri, lacuri) şi
din apele subterane.
Resursele de apă potenţiale şi tehnic utililizabile pentru anul 2009, din judeţul
Suceava sunt prezentate în tabelul 4.2.1.1.
mil m.c.
Resursa de suprafaţă Resursa din subteran
Judeţ
Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă
Suceava 1920 610 180 142
Tabel 4.2.1.1. Resurse de apă din judeţul Suceava
Se constată că doar 35,8% din resursele totale de apă din judeţ sunt utilizabile. Dintre
acestea, ponderea cea mai mare o au apele de suprafaţă, reprezentând 81,1% din totalul
resurselor utilizabile de apă din judeţ.

4.2.2. Prelevări de apă

În anul 2009, prelevările totale de apă brută, au fost de 44,612 mil. m3 dintre care,
pentru populaţie 25,488 mil. m3, pentru industrie 13,22 mil. m3 şi pentru agricultură 5,903 mil.
m3. Raportul cerinţă/prelevare pentru resursele de apă, pentru anul 2009, este prezentat în
tabelul 4.2.2.1:
41
Raport privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2009

Gradul de
Cerinţă de apă Prelevări de apă
Bazinul utilizare
hidrografic Valoarea Valoarea
Activitatea Activitatea %
(mil m3) (mil. m3)
Populaţie 28,748 Populaţie 25,488 88,66
Industrie 15,714 Industrie 13,221 83,815
Siret
Agricultură 7,774 Agricultură 5,903 75,93
Total 52,236 Total 44,612 85,40
Tabel 4.2.2.1. Raportul cerinţă/prelevare pentru resursele de apă, pentru anul 2009

4.2.3 Mecanismul economic în domeniul apelor

Apa este esenţială vieţii pe Pământ. Existenţa noastră, ca şi activităţile noastre
economice sunt în totalitate dependente de această preţioasă resursă. Şi, mai mult decât
atât, la nivel global, apa reprezintă o resursă limitată, cu valoare economică în toate formele
sale de utilizare/exploatare.
Administraţia Naţională „Apele Române” este operator unic pentru apa de suprafaţă şi
subterană şi serviciile specifice de gospodărire a apelor şi este singura în drept să aplice
sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi specifice gospodăririi apelor, tuturor
utilizatorilor de apă, indiferent de deţinătorul cu orice titlu al amenajării, precum şi din sursele
subterane, cu excepţia celor pentru care sunt reglementări specifice în vigoare.
Cheltuielile pentru funcţionarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”, se asigură
din venituri proprii, rezultate din aplicarea mecanismului economic în domeniul gospodăririi
cantitative şi calitative a apelor.
În conformitate cu Legea apelor nr.107/1996, completată şi modificată, în domeniul
gospodăririi calitative şi cantitative a apelor, mecanismul economic include sistemul de plăţi,
bonificaţii şi penalităţi.
Utilizatorii de apă care demonstrează constant o grijă deosebită pentru folosirea
raţională şi pentru protecţia calităţii apelor evacuând o dată cu apele uzate epurate substanţe
impurificatoare în concentraţii mai mici decât cele înscrise în autorizaţia de gospodărire a
apelor, li se acordă, potrivit legii, bonificaţii.
Penalităţile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la
prevederile reglementate atât pentru depăşirea cantităţilor de apă utilizate, cât şi a
concentraţiilor de substanţe impurificatoare evacuate în resursele de apă.
HG nr. 472/2000 privind unele măsuri de protecţie a calităţii resurselor de apă
stabileşte: măsurile de protecţie a resurselor de apă; tarifele pentru servicii specifice de
gospodărire a apelor pentru ameliorarea şi monitorizarea calitativă şi cantitativă a resurselor
de apă, nivelul penalităţilor aplicate utilizatorilor de apă pentru depăşirea concentraţiilor
maxime admise ale penalităţilor din apele uzate evacuate.
Contribuţiile specifice de gospodărire a resurselor de apă sunt prevăzute în Ordonanţa
de Urgenţă nr. 73/29.06.2005 aprobată cu Legea 400/27.12.2005, reactualizata prin
Hotararea 522/28 aprilie 2009. Cuantumul contribuţiilor este diferenţiat pe categorii de surse
şi grupe de utilizatori astfel:
Denumirea contribuţiei pentru
Nr. utilizarea resurselor de apa Nivelul contribuţiei
crt. lei /mii mc
pe categorii de resurse pe utilizatori
suprafaţă populaţie 35
1
industrie 35
subteran populaţie 45
2
industrie 45
Tabel 4.2.3.1. Cuantumul contribuţiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă

42
Raport privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2009

Contribuţiile se percep lunar tuturor utilizatorilor de apă. Contribuţiile specifice de

gospodărire a apelor sunt diferenţiate, în vederea stimulării economice a utilizării durabile a
resurselor de apă, pe categorii de surse şi grupe de utilizatori şi pe substanţele poluante din
apele uzate evacuate în resursele de apă.
În anul 2009 Direcţia Apelor Siret – Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava – a
aplicat penalităţi pentru depăşirea concentraţiilor maxime admise ale poluanţilor din apele
uzate evacuate în valoare totală de 746,45 mii lei. Contravaloarea serviciilor de emitere a
avizelor, autorizaţiilor, notificărilor pentru anul 2009 a fost de 145.647 lei.
4.3. Ape de suprafaţă
Apele de suprafaţă sunt apele interioare, stătătoare sau curgătoare, de pe suprafaţa
terenului.
4.3.1. Starea ecologică şi chimică a cursurilor de apă ale râurilor interioare
Număr Repartiţia secţiunilor pe clase de calitate
Bazinul
Râu total de I II III IV V
hidrografic
secţiuni nr. % nr. % nr. % nr. % nr. %
Siret 3 3 100 - - - - - - - -
Moldova 4 4 100 - - - - - - - -
Suceava 3 2 67,67 1 33,33 - - - - - -
SIRET
Şomuzu
2 - - 1 50 1 50 - - - -
Mare
Bistriţa -
3 3 100 - - - - -
Tabel 4.3.1.1. Repartiţia secţiunilor de monitorizare pe clase de calitate, pentru anul 2009

Se constată o îmbunătăţire a calitaţii apei principalelor râuri monitorizate din judeţul

Suceava, în anul 2009.
Lungime Repartiţia lungimilor de râu pe clase de calitate
Bazinul tronson I II III IV V
Râu
hidrografic analizat
km % km % km % km % km %
(km)
Siret 159 159 100 - - - - - - - -
Moldova 115 115 100 - - - - - - - -
Suceava 125 83 66,4 42 33,6 - - - - - -
SIRET
Şomuzu
72 - - 60 83,33 12 16,66 - - -
Mare
Bistriţa
107 107 100 - - - - - - - -
Tabel 4.3.1.2 Repartiţia lungimilor de râu pe clase de calitate, pentru anul 2009
Lungime Repartiţia lungimilor de râu pe clase de calitate în funcţie de
Bazinul
tronson starea ecologică (macrozoobentos)
Râu hidrogra
analizat I II III IV V
fic
(km) km % km % km % km % km %
Siret 159 - - 82 51,57 77 48,42 - - - -
Moldova 115 25 21,74 - - - - - -
Suceava SIRET 125 83 66,4 10 8 32 25,6 - - - -
Şomuzu
72 60 83,33 12 16,66 - - - - -
Mare
Bistriţa 107 44 41.13 63 58,87 - - - - - -
Tabel 4.3.1.3 Repartiţia lungimilor de râu pe clase de calitate, în funcţie de starea ecologică, în 2009
43
 Raport privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2009

4.3.2. Starea ecologică a lacurilor

4.3.2.1. Calitatea principalelor lacuri în raport cu gradul de troficitate
Situaţia calităţii globale a apei principalelor lacuri în anul 2009 este prezentată în
tabelul 4.3.2.1:
LAC Calitatea apei (categoria)
Volum Biologic
Folosinţa Nutrienţi Sursa de
Curs de apă total Biomasa
Nume Tip 3 principala Fosfor total poluare
(mil. m ) fitoplanct.
Azot total
Clorofila „a”
Resursă de
Eutrof Oligotrof SC ACET SA
Rogojeşti Acumulare Siret 37,30 apă
Oligotrof Mezotrof Ag. Siret
potabilă
Apă Mezotrof Oligotrof SC ACET SA
Bucecea Acumulare Siret 6,73
potabilă Oligotrof Mezotrof Ag. Siret
Apă
pr. Eutrof Mezotrof
Dragomirna Acumulare 10,28 potabilă şi -
Dragomirna Oligotrof Eutrof
industrială
Alimentare Eutrof Oligotrof
Solca Acumulare pr. Solcuţa 0,036 -
cu apă Oligotrof Mezotrof
Utraoligotrof Utraoligotrof
Lala Natural glaciar - - -
Utraoligotrof Ultraoligotrof
Tabel 4.3.2.1.1. Situaţia calităţii globale a apei principalelor lacuri din jud. Suceava, în anul 2009

Datele centralizate din tabelul 4.3.2.1.2. prezintă încadrarea principalelor lacuri din
judeţul Suceava, în categorii de troficitate, în anul 2009, în funcţie de valorile nutrienţilor
(azotul mineral total şi fosforul total) şi biomasei fitoplanctonice:

LAC Bazinul Gradul de troficitate*

Nume Tip hidrografic Fcţ. de valoarea nutrienţilor Funcţie de valoarea biomasei
Fosfor total = 0,0310 mgP/l - E Biomasa fitoplanctonică = 2.58mg/l
Rogojeşti Acumulare Siret
Azot total min = 0.393 mg/l – O -O
Fosfor total = 0,0268 mgP/l – M Biomasa fitoplanctonică = 2.56 mg/l
Bucecea Acumulare Siret
Azot total min = 0.374 mgN/l - O -O
Fosfor total = 0,0155 mgP/l – M Biomasa fitoplanctonică =2.50 mg/l
Dragomirna Acumulare Siret
Azot total min = 0.104 mgN/l - UO -O
Fosfor total =0,0341 mgP/l – E Biomasa fitoplanctonică =2,60 mg/l
Solca Acumulare Siret
Azot total = 0,367 mgN/l - O -O
Fosfor total = 0,0 mgP/l – UO Biomasa fitoplanctonică = 0.94 mg/l
Lala Natural Siret
Azot total = 0,065 mgN/l – UO - UO
*gradul de troficitate: UO=ultraoligotrof, O=oligotrof; M=mezotrof, E=eutrof; H=hipertrof
Tabel 4.3.2.1.2. Calitatea principalelor lacuri, în anul 2009, în raport cu gradul de troficitate

4.3.2.2. Calitatea principalelor lacuri, în anul 2009, în raport cu chimismul apei

LAC Bazinul Clasa de calitate*
Nume Tip hidrografic Valoare parametru chimic Clasa
+
N-NH4 = 0.057 mgN/l I
-
N-NO2 = 0.011 mgN/l II
-
Rogojeşti Acumulare Siret N-NO3 = 0.325 mgN/l I
Fosfor total = 0.0310 mgP/l I
Ortofosfaţi=0,0173 mgP/l I
+
N-NH4 = 0,048 mgN/l I
-
N-NO2 =0,010 mgN/l I
-
Bucecea Acumulare Siret N-NO3 = 0,316 mgN/l I
Fosfor total = 0.0268 mgP/l I
Ortofosfaţi = 0,0178 mgP/l I
+
N-NH4 = 0,037 mgN/l I
-
Dragomirna Acumulare Siret N-NO2 =0,004 mgN/l I
-
N-NO3 = 0,064 mgN/l I
44
Raport privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2009

LAC Bazinul Clasa de calitate*

Nume Tip hidrografic Valoare parametru chimic Clasa
Fosfor total = 0.0155 mgP/l I
Ortofosfaţi= 0,0071 mgP/l I
N-NH4+ = 0,045 mgN/l I
-
N-NO2 =0,010 mgN/l II
-
Solca Acumulare Siret N-NO3 = 0,311 mgN/l I
Fosfor total = 0.0341 mgP/l I
Ortofosfaţi= 0,0136mgP/l I
N-NH4+ = 0,00 mgN/l I
-
N-NO2 =0,001 mgN/l I
-
Lala Natural Siret N-NO3 = 0,064 mgN/l I
Fosfor total = 0.0 mgP/l I
Ortofosfaţi= 0,0 mgP/l I
*clasa de calitate: I, II, III, IV, V, conform OM nr. 161/2006
Tabel 4.3.2.2.1. Încadrarea principalelor lacuri din jud. Suceava în categorii de calitate,
în anul 2009, conform chimismului apei

4.4. Ape subterane

În anul 2009, SGA Suceava a monitorizat apele subterane, efectuându-se analize
fizico - chimice de laborator la un număr de 158 de foraje, cu un numar de 2752 indicatori
analizati. În funcţie de obiectivele urmărite, forajele monitorizate se pot grupa:
- Foraje de supraveghere- platforme industriale – CET şi AMBRO
- Foraje de alimentare cu apă- captări
- Foraje de studiu hidrogeologic- naţionale
Evaluarea calităţii apelor subterane se face, conform Legii 458/2002 completată cu
Legea 311/2004 si conf. STAS 1342/1991.
SGA Suceava a monitorizat următoarele grupe de indicatori: regim de oxigen şi
nutrienţi, substanţe periculoase/prioritar periculoase (anorganice şi organice), alţi poluanţi
chimici toxici.
Foraje de supraveghere:
- CET Suceava- 13 foraje - s-au înregistrat depăşiri la:
o amoniu (F5 – incinta);
o cloruri ( F3 F4 F5 F6 F7 – zgură, F1 - incinta);
o sulfati ( F3 F4 F5 F6 F7 – zgură);
o conductivitate ( F3 F4 F5 F6 F7 – zgură, F1 - incinta);
o sulfaţi (F2 F3 F4 F5 F6 F7 – zgură).
- S.C. AMBRO S.A. Suceava- foraje- depăşiri:
o amoniu (F9, F11);
o oxigen dizolvat (F6 F9 F11 );
o sulfaţi , indice de permanganat, conductivitate(F11 F13 );
Foraje de alimentare cu apă:
- Siret- S.C. ACET S.A. Suceava- Agenţia Siret- depăşiri la indice de permanganat;
- Măneuţi- S.C. SERVICII COMUNALE S.A. Rădăuţii- depăşiri la la indice de
permanganat;
- Sadova- S.C. ACET S.A. Suceava- Agenţia Câmpulung Moldovenesc - depăşiri la la
indice de permanganat;
- Aeroport- S.C. ACET S.A. Suceava- Agenţia Câmpulung Moldovenesc- depăşiri la
duritate totală;
- Voroneţ- S.C. ACET S.A. Suceava- Agenţia Gura Humorului- la indice de permanganat.
Foraje de studiu hidrogeologic –
S-au înregistrat depăşiri la următoarele foraje/indicatori:
- la amoniu – Milişăuţi Suceava- F4; Vama Moldova – F2
45
Raport privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2009

- la azotaţi- Ionăşeni Siret – F5; Milişăuţi Suceava – F2, F4; Prelipca Suceava – F1;
Iorcani Suceava - F1; Berchişeşti Moldova – F2;
- la calciu – Ionăşeni Siret – F5, F8; Vicov Suceava – F3, F6; Milişăuţi Suceava – F1, F2,
F3; Rădăuţi Suceava - F7, F2, F6; Dărmăneşti Suceava - F7, F2, F4, F5; Prelipca Suceava
– F1,, F2; Iorcani Suceava – F1; Păltinoasa Moldova – F3;
- la fier total – Milişăuţi Suceava – F4; Rădăuţi Pozen - F4, F5; Dărmăneşti Suceava - F1;
Baia Moldova – F3.
- la mangan - Ionăşeni Siret – F2;Milişăuţi Suceava F3; Rădăiţi Pozen F4, F6; Rădăuţi
Suceviţa F16; Dărmăneşti Suceava – F1, F2, F5;Todireşti Suceava – F1; Câmpulung
Moldova – F3; Vama Moldova – F2.
Formele cele mai intense de depreciere multiplă a calităţi apelor subterane s-au
identificat în zonele rurale, acolo unde, din cauza lipsei dotărilor cu instalaţii edilitare,
deşeurile lichide ajung în subteran, atât în mod direct (prin intermediul latrinelor
neimpermeabilizate, a şanţurilor şi rigolelor etc.) cât şi indirect, prin infiltrare lentă (de la
depozitele de gunoi de grajd, gropi de deşeuri menajere improvizate etc.).
4.5. Starea apei brute destinate potabilizării
Datele privind secţiunile de potabilizare monitorizate de SGA Suceava în 2009 sunt
prezentate în tabelul 4.5.1:
Debit mediu Categoria
Nr. Nume secţiune de Sursa de
prelevat in 2009 de Indicatori depăşiţi
crt. prelevare/priză apă
(mc/zi) calitate
1 Crucea Bărnărel 30326,4 A2 Coliformi totali
Coliformi totali, coliformi
2 Argestru Bistriţa 783648 A2
fecali, streptococi
Coliformi totali, coliformi
3 Ostra Băişescu 147744 A2
fecali
4 Fundu Moldovei Moldova 193536 A3 Coliformi fecali
CBO5, CCOCr, Coliformi
5 Dorna Candrenilor Dorna 684288 A2 totali, coliformi fecali,
streptococi
Fenoli, Coliformi totali,
6 Baia Moldova 104544 A3
coliformi fecal
Amoniu
7 Mihoveni Suceava 104544 A2 Coliformi totali coliformi
fecali streptococi
Tabel 4.5.1 Date sintetice privind secţiunile de potabilizare monitorizate
4.6. Apa potabilă
Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, la nivelul
anului 2008, doar 45 de localităţi (din care 14 sunt municipii şi oraşe) beneficiau de sistem
centralizat de distribuţie a apei potabile şi doar 34 de localităţi dispuneau de reţele de
canalizare.
Judeţul Anul Reţele de alimentare cu apă potabilă
Lungime (km) Volum distribuit Număr localităţi
(mii mc)
2005 813,3 19395 44

Suceava 2006 834,7 18913 44

2007 907,2 17589 44

46
Raport privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2009

Judeţul Anul Reţele de alimentare cu apă potabilă

Lungime (km) Volum distribuit Număr localităţi
(mii mc)
2008 952,2 16645 45
Tabel 4.6.1. Situaţia reţelelor de alimentare cu apă din judeţul Suceava

Cantitatea de apă distribuită consumatorilor în anul 2008 a fost de 16645 mii m3, dintre
care 9284 mii m3 pentru uz casnic (figura 4.6.2.).
20000
15000
10000
mii mc

5000
0
2005 2006 2007 2008
Apă potabilă distribuită 19395 18913 17589 16645
consumatorilor
din care pentru uz casnic 9649 9382 9290 9284

Figura 4.6.2. Evoluţia volumului apei potabile distribuite, în perioada 2005 – 2008
(Sursa - Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava )
Calitatea apei potabile
Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în judeţul Suceava a fost
monitorizată de către Direcţia de Sănătate Suceava prin analize fizico-chimice şi
bacteriologice, după cum urmează:
Judeţ Nr. total probe Nr. determinări Nr. determinări
fizico-chimice bacteriologice
Suceava 9284 23692 10457

Tabel 4.6.2. Număr de determinări privind calitatea apei potabile distribuite

în sistem centralizat în judeţul Suceava efectuate în anul 2009 de DSP Suceava
Probele de apă potabilă au fost prelevate de la staţiile de tratare a apei existente în
judeţ şi din puncte repreprezentative stabilite de DSP Suceava în colaborare cu
reprezentanţii furnizorilor de apă potabilă.
Monitorizarea de către DSP Suceava a calităţii apei pentru potabilizare la sursă a
evidenţiat următoarele depăşiri ale valorilor limită la indicatorii bacteriologici în 2009:
Judeţul Frecvenţa depăşirilor CMA la nr. total de probe efectuate (%)
Coliformi totali Coliformi fecali

Suceava 1% 0,9%

Tabel 4.6.3. Depăşiri ale VL la indicatori bacteriologici analizaţi la sursă în 2009 în judeţul Suceava

Calitatea chimică a apei distribuite prin sisteme publice de aprovizionare cu apă

potabilă în anul 2009 a fost monitorizată de D.S.P. Suceava prin intermediul unor indicatori
chimici generali. Nu s-au evidenţiat depăşiri a concentraţiei maxim admise la indicatorii
chimici analizaţi.

4.7. Apa de îmbăiere

Calitatea apei de îmbăiere în judeţul Suceava a fost monitorizată de către Direcţia de
Sănătate Suceava prin analize fizico-chimice şi bacteriologice, după cum urmează:
47
Raport privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2009

Judeţ Nr. probe Nr. probe Nr. determinări Nr. determinări

chimice bacteriologice fizico-chimice bacteriologice
Suceava 198 198 1127 898

Tabel 4.7.1. Număr de determinări privind calitatea apei de îmbăiere efectuate

în anul 2009 de DSP Suceava
Locaţiile de unde au fost prelevate probele au fost următoarele: piscina Conacul
Domnesc, piscina Trans Ben, piscina Galaxi, toate din mun. Suceava. Conform celor
precizate de DSP, în general calitatea apei de îmbăiere a fost corespunzătoare, ocazional
fiind înregistrate depăşirila parametrii substanţe organice, amoniac sau nitriţi sau lipsind
clorul rezidual. Nu au existat cazuri de îmbolnăvire a populaţiei datorate calităţii apei de
îmbăiere.
4.8. Apele uzate
4.8.1. Structura apelor uzate evacuate în anul 2009
Deversarea apelor uzate insuficient epurate sau neepurate, este una din principalele
cauze ale poluării şi degradării apelor de suprafaţă. Prin urmare, principala măsură practică
de protecţie a calităţii apelor de suprafaţă, o reprezintă epurarea apelor uzate, ceea ce
presupune colectarea acestora, prin sisteme de canalizare, epurarea în staţii de epurare,
urmată de evacuarea în emisar.
În cursul anului 2009, laboratorul S.G.A. Suceava, a efectuat analize pe probe de ape
uzate provenite de la un număr de 42 staţii de epurare.
Nr. Nr.
Unitatea crt. Unitatea
crt
22. S.C. Cominco Frasin- statie sortare
1. S.C. ACET S.A. Suceava
Plutonita - Doroteia
2. S.C. ACET S.A.- Agenţia Fălticeni 23. U.M. C- lung Moldovenesc
3. S.C. ACET S.A.- Agenţia Gura Humorului 24. Primăria Frasin
4. S.C. ACET S.A.- Agenţia C-lung Moldovenesc 25. Primăria Ostra
5. S.C. ACET S.A.- Agenţia Vatra Dornei 26. Primăria Vama
6. S S.C. ACET S.A.- Agenţia Siret 27. Primăria Dolhasca
7. S.C. ACET S.A.- Agenţia Solca 28. Primăria Broşteni
8. S.C. APA GRUP S.A. Botoşani (Bucecea) 29. Primăria Dumbrăveni
9. S.N. a Sării S.A.- Salina Cacica 30. Primăria Iacobeni
10. S.C. SERVICII COMUNALE S.A. Rădăuţi 31. Primăria Şaru Dornei
11. S.C. S.A.B. S.A. Rădăuţi 32. S.C. DORNA LACTATE S.A.- Floreni
12. S.C. DIESEL MOTOR S.A.- Salcea 33. S.C. DORNA LACTATE S.A.- Ortoaia
13. U.M. 01037 Vatra Dornei 34. S.C. KILLER SRL Horodnic de Jos
14. S.C. CAMY LACT S.R.L Vatra Dornei 35. S.C. LIDANA COM SRL - Vama
36. S.C. RIO BUCOVINA S.R.L. Vatra
15. Remiza CFR Dorneşti
Dornei
S.C. COCA COLA HBC România SRL (Poiana 37. Spital de psihiatrie Botoşani - secţia Vf.
16.
Negri) Câmpului
17. C.N.U. Crucea- ape menajere 38. Mina Dorna- sector Tolovanu
39. S.C. CARTEL BAU – Perimetru minier
18. C.N.U. Crucea- ape tehnologice
Mestecăniş
19. S.C. RADIX Turism SRL- Panaci 40. S.C. EGEER România SRL
Centrul de Recuperare şi Reabilitare a 41. S.C. DORNA LACTATE S.A.- Cosna
20.
Persoanelor cu Handicap Sasca Mică
21. S.C. ROMANEL INTERNATIONAL GRUP S.A 42. S.C. Stibina S.R.L. Spătăreşti

Tabel 4.1.1. Staţii de epurare monitorizate în 2009 de către SGA Suceava

48
Raport privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2009

Volumul total de ape uzate evacuate în anul 2009 a fost de 19,809 mil. m.c. – apele
uzate provenite din aceste surse de impurificare sunt ape menajere şi ape industriale din
ramurile: extractivă, alimentară, învăţământ şi sănătate, prelucrare lemn precum şi din alte
activităţi.
Aceste ape uzate sunt încărcate cu diverşi poluanţi a căror concentraţii trebuie să se
încadreze în limitele maxime admise stabilite prin H.G. 352/2005 - Anexa 2, astfel încât
acestea să nu devină un potenţial pericol după deversarea în receptorii naturali.
Dintre unităţile monitorizate, se menţionează următoarele cu un potenţial mai ridicat de
poluare datorită atât volumelor efectiv de ape uzate evacuate, cantităţilor mai însemnate de
poluanţi evacuate precum şi eventuale depăşiri ale acestora.
Menţionăm că în acest caz gama indicatorilor calitativi monitorizaţi ai apelor uzate
evacuate este mai extinsă precum şi frecvenţa de recoltare, conform tabel:

Volum de
Domeniu de Grad de
Nr. Surse de ape uzate Poluanţi specifici
activitate Emisar epurare
crt. poluare evacuate monitorizaţi
3 -%-
(mil.m )
Producţia şi
S.C. SERVICII
distribuţia 3,162 Suspensii, CBO5, CCOCr,
1. COMUNALE S.A. pr. Pozen 67
energiei termice + - -
NH4 , NO2 , NO3 , fosfor,
Rădăuţi
şi a apei calde subst. extractibile, fenoli,
- 2-
S.C.ACET S.A. Captare, tratare r. detergenţi, H2S, Cl , SO4
2. 9,534 65
Suceava şi distribuţia apei Suceava
Suspensii, CBO5, CCOCr,
+ - -
NH4 , NO2 , NO3 , fosfor,
S.C. ACET S.A. Captare, tratare pr. 1,602
3. subst. extractibile,fenoli, 65
Ag. Fălticeni şi distribuţia apei Târgului - 2-
detergenţi, H2S, Cl , SO4 ,
2+ - 2+
Ca , CN , Mg
Suspensii, CBO5, CCOCr,
+ - -
NH4 , NO2 , NO3 , fosfor,
S.C. ACET.S.A. Captare, tratare 0,332
4. r. Siret subst. extractibile, fenoli,
Ag. Siret şi distribuţia apei - 2- 65
detergenţi, H2S, Cl , SO4 ,
2+ 2+
Ca , Mg
S.C. ACET S.A. Suspensii, CBO5, CCOCr,
r. 1,019 + - -
5. Ag. C- lung Captare, tratare NH4 , NO2 , NO3 ,fenoli, 70
Moldova
Moldovenesc şi distribuţia apei subst. extractibile,
S.C. ACET.S.A. 1,268 detergenţi, H2S, Rez.
6. r. Bistriţa Filtrate 65
Ag.V Dornei
Suspensii, CBO5, CCOCr,
S.C. ACET S.A. + - -
Captare, tratare r. 0,658 NH4 , NO2 , NO3 , fosfor,
7. Ag. Gura 68
şi distribuţia apei Moldova subst. extractibile,fenoli,
Humorului - 2-
detergenţi, H2S, Cl , SO4
Suspensii, CBO5, CCOCr,
S.C. ACET.S.A. Captare, tratare 0,041 NH4+, NO2-, NO3-, fosfor,
8. pr. Solca
Ag. Solca şi distribuţia apei subst. extractibile, fenoli, 45
detergenţi, H2S, Reziduu fix

Tabel 4.8.1. Surse majore de poluare şi grad de epurare în anul 2009

4.8.2. Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate

Impactul apelor uzate insuficient epurate asupra apelor de suprafaţă poate fi apreciat
mai obiectiv pe baza cantităţilor principalilor poluanţi evacuaţi, astfel:

49
 Raport privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2009

Activitatea din Încărcarea cu poluanţi a apelor uzate (tone / an)

economia - - Subst. -
naţională Susp. CBO5 CCOCr NH4+ NO3 NO2 Deterg. H2S CN
Extract.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Ind. extractivă 14,284 8,267 19,409 2,910 0,309 0,03 0,342 - 1,230 -
Ind. alimentară 25,111 24,035 56,53 0,719 2,634 0,305 0,041 0,025 3,050 -
Captare şi
prelucrare apă 1717,845 1768,807 3805,793 449,932 56,642 9,53 46,158 3,585 192,014 0,00
pt. alimentare
Industrie
0,865 0,313 1,096 0,025 0,244 0,005 - - 0,029 -
prelucrare lemn
Învăţământ şi
2,897 2,807 6,251 1,040 0,534 0,032 0,049 0,002 0,321 -
sănătate
Alte activităţi 149,393 1,721 6,637 0,602 1,282 0,076 0,019 0,002 0,196 -
Total 1910,395 1805,95 3895,716 455,228 61,645 9,978 46,609 3,614 196,84 0

Activitatea din Încărcarea cu poluanţi a apelor uzate (tone / an)

economia 2- - -
naţională Fe Cu Pb Zn Mn Ca Mg H2S SO4 NO3 NO2 Fosfor
1 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
-
Ind. extractivă 0,112 - - - - - - 43,38 0,309 0,030 0,362

Ind. alimentară - - - - - - - 0,025 - 2,634 0,305 0,600

Captare şi
prelucrare apă - - - 0 - 792,75 76,743 3,585 1716,4 56,642 9,630 66,65
pt. alimentare
Industrie 0,006
- - - - - - - - - 0,244 0,005
prelucrare lemn
Învăţământ şi 0,135
- - - - - - - 0,002 - 0,534 0,032
sănătate
Alte activităţi 5,281 - - - - - - 0,002 142,1 1,282 0,076 0,217
Total general 5,393 - - 0,0 792,75 76,743 3,614 1901,9 61,645 9,978 67,88
Tabel 4.8.2.1. Situaţia cantităţilor de poluanţi evacuate în anul 2009,
pe categorii de activităţi economice

Situaţia cantităţilor de poluanţi evacuate în anul 2009 şi a volumelor de ape uzate pe

activităţi economice este prezentată în tabelele 4.8.2.1 şi 4.8.2.2.

50
Raport privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2009

Volume evacuate (milioane mc/ an)

Activitatea din Nu necesită epurare Nu se epurează Necesită epurare Total general
Nr.
economia Insuficient epurate Suficient epurate Total apă epurată evacuat
crt.
naţională % din % din % din % din % din % din % din % din
% din total % din total
Cant. total total Cant. total pe total Cant. total pe total Cant. total pe total Cant. Cant.
pe activit. evacuat
activit. evacuat activit. evacuat activit. evacuat activit. evacuat
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
1. - - - - - - 0,198 1,03 100,0 - - - 0,198 1,00 0,198 1,0
Ind. extractivă

2. Ind. alimentară - - - - - - 0,323 1,68 39,49 0,495 94,11 60,51 0,818 4,13 0,818 4,13

Captare şi
3. prelucrare apă pt. - - - - - - 18,317 94,99 99,89 0,020 3,80 0,11 18,337 92,57 18,337 92,57
alimentare
Industrie
4. - - - - - - 0,234 1,21 100,0 - - - 0,234 0,18 0,234 1,18
prelucrare lemn

Învăţământ şi
5. - - - - - - 0,045 0,23 100,0 - - - 0,045 0,23 0,045 0,23
sănătate

6. Alte activităţi - - - - - - 0,166 0,86 93,79 0,011 2,09 6,21 0,177 0,89 0,177 0,89

Total general - - - - - - 19,283 - 97,34 0,526 - 2,66 19,809 - 19,809 -

Tabel 4.8.2.2. Situaţia volumelor de ape uzate evacuate pe activităţi în anul 2009

51
Raport privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2009

4.8.3. Reţele de canalizare

Evoluţia reţelelor de canalizare în judeţul Suceava în perioada 2005-2008, ca rezultat
al acţiunilor de extindere a acestora, este prezentată în tabelul de mai jos.
Lungimea simplă a Nr. localităţi racordate la reţeaua de
Judeţul Anul
reţelei (km) canalizare
2003 554,0 30
2004 565,1 30
2005 633,0 30
Suceava
2006 663,0 33
2007 686,9 33
2008 693,3 34
Tabel 4.6.2.1. Evoluţia reţelelor de canalizare în perioada 2005-2008 în judeţul Suceava
(Surse: D.J. Statistică Suceava )

4.9. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi subterane

- r. Suceava - aval evacuare ape uzate provenite de la Staţia de epurare orăşenească
administrată de S.C. ACET S.A. Suceava- tronson Tişăuţi - confluenţă;
- r. Şomuzu Mare - aval evacuare ape uzate provenite de la Staţia de epurare
orăşenească Fălticeni administrată de S.C. ACET S.A. Suceava – Agenţia Fălticeni;
- pr. Pozen - aval evacuare ape uzate provenite de la Staţia de epurare orăşenească
Rădăuţi administrată de S.C. Servicii Comunale S.A. Rădăuţi;

4.8. Obiective şi măsuri în domeniul protecţiei apelor

Obiectivele şi măsurile în domeniul protecţiei apelor, conform S.G.A. Suceava, sunt
următoarele:
- atingerea “stării ecologice bune a apelor” până în anul 2015.
- protecţia apelor de suprafaţă împotriva poluării pentru a preveni impactul nefavorabil al
acestora asupra sănătăţii şi securităţii sanitaro-epidemiologice şi ecologice a populaţiei
Lucrările de înfiinţare, modernizare, extindere şi reabilitare a reţelelor de alimentare cu
apă şi canalizare, modernizarea staţiilor de epurare existente sau construcţia unora noi, prin
fonduri guvernamentale (HG 577/1997, O.U.G. 7/2006) sau prin finanţarea ori cofinanţarea
lor din fonduri europene (P.O.S. Mediu – Axa I, F.E.A.D.R., SAPARD, I.S.P.A. etc.), vor
conduce în final la îmbunătăţirea calităţii resurselor de apă din judeţul Suceava şi implicit la
îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor din judeţ.

52