Modulul 2.

Abordările psihologice ale fenomenului religios

Obiectivul general:

Obiectivele specifice:

Cunoaẟterea diferitelor abordări ale religiozită ii în psihologie

Explicarea rela iei dintre teoria psihanalitică a personalită ii ẟi modul în care
Sigmund Freud vede religiozitatea
Prezentarea concep iei behavioriste asupra comportamentului religios
Explicarea modului în care Carl Gustav Jung vede religiozitatea ca parte
componentă a personalită ii
Prezentarea rela iilor dintre personalitate ẟi religiozitate eviden iate de
teoriile trăsăturilor de personalitate
Prezentarea ẟi explicarea diferen elor de gen în ceea ce priveẟte
religiozitatea ẟi comportamentul religios
Cunoaẟterea noilor direc ii de studiu în investigarea rela iei dintre
personalitate ẟi religiozitate ẟi explicarea impactului pe care acestea îl pot
avea în dezvoltarea cunoẟtin elor din domeniu

Structura modulului:

2.1 Varietatea abordărilor psihologice ale fenomenului religios

 psihologia religiei

2.2 Perspectiva psihanalitică a lui Sigmund Freud asupra fenomenului religios

2
 psihologia religiei

3
 psihologia religiei

„Religia totemică a rezultat din conẟtiin a de vinovă ie a fiilor, ca o

încercare de liniẟtire a acestui sentiment de culpabilitate ẟi de ob inere a
reconcilierii cu tatăl jignit, printr-o supunere retrospectivă. Toate religiile de mai
târziu nu sunt decât tot atâtea încercări de rezolvare a aceleia ẟi probleme,
încercări care variază cu gradul de civiliza ie în care au luat na ẟtere ẟi care nu
diferă unele de altele decât prin calea urmată pentru a găsi solu ia, însă toate
reprezintă reac ii fa ă de acelaẟi mare eveniment prin care a debutat civiliza ia
ẟi care de atunci încoace n-a încetat să neliniẟtească umanitatea.” (Freud,
1993)

4
 psihologia religiei

Temă de reflec ie
1. Prezenta i care sunt argumentele care sus in teoria lui Sigmund Freud
asupra religiozită ii.
2. Prezenta i care crede i că sunt punctele slabe ale teoriei lui Sigmund
Freud asupra religiozită ii.

2.3 Perspectiva behavioristă asupra fenomenului religios

5
 psihologia religiei

omul ca ẟi fiin ă spirituală

nu există

6
 psihologia religiei

Temă de reflec ie
1. Prezenta i modul în care crede i că se aplică principiile behavioriste la
comportamentul religios, în general, sus inându-vă pozi ia cu exemple.

2.4 Perspectiva lui Carl Gustav Jung asupra fenomenului religios

sistem dinamic în
continuă miẟcare autoreglator

7
 psihologia religiei

8
 psihologia religiei

arhetip

9
 psihologia religiei

10
 psihologia religiei

Temă de reflec ie
1. Prezenta i care sunt argumentele care sus in teoria lui Carl Gustav Jung
asupra religiozită ii.
2. Prezenta i care crede i că sunt punctele slabe ale teoriei lui Carl Gustav
Jung asupra religiozită ii.

2.5 Personalitate ẟi religiozitate

11
 psihologia religiei

„closed mind”

12
 psihologia religiei

Temă de reflec ie
1. Prezenta i câteva diferen e între bărba i ẟi femei pe care le-a i constat în
ceea ce priveẟte religiozitatea ẟi comportamentul religios. Propune i o modalitate de a studia aceste
diferen e de gen.

2. Discuta i rezultatele studiilor care prezintă rela ia dintre religiozitate,

autoritarianism ẟi dogmatism.

Transcenden*a spirituală

13
 psihologia religiei

preocuparea ultimă „ultimate

concern”

„Credin a este starea de a fi preocupat la modul ultim: dinamicile credin

ei sunt dinamicile preocupării ultime a omului. Asemenea oricărei fiin e vii,
omul este preocupat de foarte multe lucruri, mai ales de acelea care îi condi
ionează propria existen ă, precum hrana ẟi adăpostul. Dar, spre deosebire de
alte fiin e vii, omul are ẟi preocupări spirituale – cognitive, estetice, sociale,
politice. Unele dintre acestea sunt urgente, deseori extrem de urgente, ẟi
fiecare dintre ele, ca ẟi preocupările vitale, poate pretinde că are un caracter
ultim pentru via a unui om sau pentru via a unui grup social.

Dacă pretinde statutul de caracter ultim, o preoupare vitală cere

supunerea totală a aceluia care acceptă această preten ie, ẟi promite
împlinirea totală chiar dacă celelalte nevoi trebuie să fie supuse ei sau să fie
respinse în numele ei.”

„Credin a ca preocupare ultimă este un act al personalită ii totale. Se

petrece în centrul vie ii personale ẟi include toate elementele acesteia. Credin
a este cel mai centrat act al min ii umane. Nu este o mi ẟcare a unei păr i
speciale sau a unei func ii speciale a fiin ei totale a omului. Acestea sunt toate
unite în actul credin ei. (...) Din moment ce credin a este un act al personalită ii
ca întreg, ea participă la dinamicile vie ii personale.”

14
 psihologia religiei

subjective well-being

achievement/ work

relationships/ intimacy

religion/ spirituality

selftranscendence/ generativity

Temă de reflec ie
1. Da i exemplu de trei scopuri personale care in de domeniul religios/
spiritual ẟi explica i cum influen ează acestea comportamentul dumneavoastră.
2. De ce crede i că scopurile religioase/ spirituale sunt rela ionate cu o
mai bună stare sănătate mentală ẟi fizică. Argumenta i cu exemple afirma iile pe care le face i.

15