Sunteți pe pagina 1din 5

IMPACTUL FONDURILOR STRUCTURALE ȘI DE COEZIUNE ÎN

PERIOADA 2007 – 2013

Drd. CARMEN CIOBANU


carmenciobanu@ymail.com
asistent universitar Universitatea „Tomis” Constanţa

ABSTRACT:
Absorbing European funds represents for Romania a chance to recover from the social and economical gaps
and becoming a competitive state in relation to the other UE members. The reduced degree of absorbtion is
associated with the reduced capacity to administrate spending these funds. Potential conflicts of interest frauds and
investigations reported in the media are the effects of lack of exercising effective control over the management of
these funds from the responsible institutions. The concept aims at the overall impact of the benefits generated by a
particular project, on a larger number of individuals than the main beneficiaries of a particular department, on a
regional or national level. The ex -post impact studies the program impacts, by reffering to identified needs of
programs and show if the positively generated effects are sustainable after program implementing.

Cuvinte cheie: fonduri, obiective, programe, absorbţie.

1. INTRODUCERE

Ultimele extinderi ale UE constituie o adevărată provocare în ceea ce priveşte realizarea


obiectivelor politicii regionale şi eficienţa instrumentelor structurale sprijinind competitivitatea,
dezvoltarea durabilă, reconversia economică şi socială a regiunilor defavorizate. Aderarea
României la UE în 2007 a oferit posibilitatea de a reduce decalajele socio-economice existene
între România şi celelalte state membre cu ajutorul Politicii Europene de Coeziune. Extinderea
Uniunii Europene şi aderarea Romaniei au condus la diverse impedimente un mare neajuns fiind
incapacitatea de absorbţie a fondurilor europene destinate reducerii decalajelor de dezvoltare
regionale.

2. RATA DE ABSORBŢIE LA NIVELUL PROGRAMELOR


OPERAŢIONALE

Una din cauzele care explică o rată de absorbţie scăzută o constituie lipsa unui sistem de
motivare a funcţionarilor implicaţi, acest lucru ducând la blocaje şi întârzieri în ciclul proiectului.
O alta cauză ar fi interpretări neunitare ale instituţiilor, schimbarea regulilor în timpul jocului,
modificări, proceduri netransparente, generând întârzieri şi impact negativ asupra proiectelor.
Rata internă de absorbţie a fondurilor europene este evaluată prin prisma a doi indicatori (Buletin
Informativ Instrumente Structurale, p. 4) şi anume:
FIGURE 1: RATA DE ABSORBŢIE 2007-2013 LA NIVELUL PROGRAMELOR
OPERAŢIONALE

Sursa: Contribuţie personală

Plăţile interne efectuate de către Autorităţile de Management către beneficiari (fonduri


transmise în avans pentru începerea proiectelor şi deconturi pentru cheltuielile realizate) în raport
cu alocările europene 2007-2013 (absorbţia în plan naţional). Suma cererilor de plată sau
rambursările directe de la CE în raport cu alocările europene 2007-2013 (absorbţia externă).
Rata de absorbţie curentă la 30 decembrie 2013 era de 33.47% iar sumele solicitate CE
pentru a fi rambursate României erau 6.43 mld. euro, rata ramburărilor CE 26.49%, sumele
rambursate României de CE 5.09 mld. euro conform datelor furnizate de către Ministerului
Fondurilor Europene.
România are 90 proiecte majore aprobate (însumând 10 mld euro) de către CE, astfel:
• 69 în domeniul mediului (infrastructură alimentare apă, tratarea apelor uzate,
managementul deşeurilor, sisteme urbane de încălzire, protecţia împotriva inundaţiilor şi eroziune
costieră);
• 20 în domeniul transporturilor (infrastructură rutieră, feroviară şi navală);
• 1 proiect în domeniul cercetării (ELI-NP).

FIGURE 2: RATA RAMBURSĂRILOR CE LA NIVELUL PROGRAMELOR OPERAŢIONALE

Sursa: Contribuţie personal


Principalele probleme identificate în absorbţia fondurilor europene sunt următoarele:
Perioade lungi de la data depunerii dosarelor cererilor de finanţare şi primirea
răspunsurilor;
Absenţa uniformităţii şi coerenţei în procesul de evaluare (grile ambigue);
Perioade lungi între momentul aprobării cererilor de finanţate şi cel al contractării efective;
Întârzieri foarte mari în rambursarea banilor cheltuiţi, ducând la amânarea activităţilor
planificate şi blocarea cererilor de rambursare ulterioare;
Imposibilitatea recuperării TVA de către unele categorii de beneficiari, ceea ce conduce la
cheltuieli suplimentare ale contractanţilor;
Comunicarea defectuoasă a Autorităţilor de Management şi a Organismelor Intermediare cu
solicitanţii şi beneficiarii de fonduri;
Modificarea clauzelor contractelor prin modificări succesive impuse de către Autoritatea de
Management;
Finanţare a proiectelor discontinuă, prin nesusţinerea de la bugetul statului și, lipsa unei
fluidităţi a activităţilor;
Verificarea iniţială ineficientă de către Autorităţile de Management a procedurilor de
achiziţii publice şi supravegherea deficitară a activităţii Organismelor Intermediare, ceea ce a
condus la presuspendarea a trei programe operaţionale (POR, POSCCE, POS Transport) în
octombrie

3. ANALIZA IMPLEMENTĂRII FONDURILOR LA NIVEL NAŢIONAL

Gradul de absorbţie al fondurilor structurale şi de coeziune a ajuns la 33,47% la finele


anului 2013. Suma solicitată Comisiei Europene pentru a fi rambursată României atinge valoarea
de 6,43 miliarde de euro. Rata sumelor rambursate Romaniei de către CE este, în prezent, de cca
26,5%, de 3,5 ori mai mare decat cea înregistrată în mai 2012. În intervalul 1 ianuarie 2007-2013
decembrie 2013, conform datelor puse la dispoziţie de Ministerul Finanţelor Publice, România a
contribuit la bugetul UE cu 9,2 miliarde de euro, dar de la Bruxelles au intrat în ţara noastra circa
20,4 miliarde de euro, sub forma de fonduri structurale şi de coeziune, plăţi directe, la care se
adaugă alocari mai scăzute, pentru pregătirea aderării la Spaţiul Schengen. România este
beneficiar net de fonduri europene, cu un sold pozitiv aproximativ 11 miliarde de euro, în cei 7
ani de apartenenţă la Uniunea Europeană. Agricultura este sectorul care a adus României cei mai
mulţi bani europeni din 2007 până în prezent. România a încasat circa 5,1 miliarde de euro din
fondurile structurale şi de coeziune alocate în actuala perioadă de programare. Numai in 2013,
Romaniei i-au fost rambursate circa 2,9 miliarde de euro, suma mai mare decât cea încasată în
toţi anii din perioada 2007-2012 care a fost de aproximativ 2,2 miliarde de euro. În primele zece
luni ale anului 2013, România a înregistrat cea mai mare creştere a sumelor rambursate de
Comisia Europeană tuturor statelor membre: valoarea fondurilor structurale şi de coeziune
încasate de ţara noastră a fost cu 131% mai mare decat in perioada 2007-2012.
3.1 ANALIZA IMPLEMENTĂRII FONDURILOR EUROPENE ÎN
INTERVALUL 2007-2013 LA NIVELUL REGIUNII SUD – EST

Această regiune ca şi celelate regiuni de dezvoltare, are ca sarcini importante coordonarea


proiectelor de dezvoltare regională, absorbţia fondurilor de la UE dar nu are puteri administrative.
Judeţele componente sunt: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea. Agenţia pentru
Dezvoltare Regională a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est (ADRSE) are ca scop dezvoltarea
regională prin crearea şi menţinerea de parteneriate instituţionale intra-regionale, inter-regionale
şi internaţionale. Sediul Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud-Est se află în Municipiul Brăila.
Cel mai dezvoltat judeţ al regiunii este judeţul Constanţa, urmat de judeţele Galaţi, Brăila şi
Buzău. Judeţele cele mai puţin dezvoltate ale regiunii rămân Vrancea şi Tulcea. Schimbările
economice şi sociale care au avut loc în România începând din anii `90 au determinat modificări
însemnate în evoluţia proceselor demografice, privind numărul şi structura populaţiei. Din punct
de vedere al PIB/locuitor în anul 2007, regiunea de dezvoltare Sud–Est este la 81% din media
naţională, fiind în uşoară scădere. Din această regiune judeţul Constanţa prezintă un indice care
devansează media naţională. Cu o valoare de 13.286 milioane euro a Produsului Intern Brut (PIB)
realizat în anul 2007, locul al şaselea la nivel naţional, regiunea de dezvoltare Sud-Est contribuie
cu 10,6% la formarea PIB-ului naţional, în timp ce raportat la populaţie acest indicator se situează
sub media naţională. Valoarea PIB/locuitor a fost în anul 2007 de 4.700 Euro/locuitor, fiind
inferioară mediei naţionale de 5.800 euro/locuitor. Trendul oscilant al valorii PIB-ului a fost
consecinţa privatizării, a lichidării întreprinderilor de stat fără sustenabilitate economică, al
efortului investiţional intern şi extern prin accesarea fondurilor europene prin înfiinţări
organizaţii, modernizări şi retehnologizări. Un puternic decalaj de dezvoltare există între mediul
urban si mediul rural. În mediul rural deficienţele de dezvoltare sunt datorate insuficienţelor
dotări de infrastructură şi migraţiei populaţiei tinere în mediul urban sau în străinătate.

4. CONCLUZII

Absorbţia fondurilor europene reprezintă pentru România şansa de a recupera din


decalajele sociale şi economice de a deveni un stat competitiv în raport cu celalte state membre
UE. Gradul redus de absorbţie este asociat cu capacitatea de administrare a cheltuirii acestor
fonduri. Potenţialele fraudări şi conflictele de interese semnalate în investigaţiile mass media
constituie efecte ale lipsei de capacitate în exercitarea unui control eficient asupra administrării
acestor fonduri din partea instituţiilor responsabile. În acest context, performanţa asupra cheltuirii
fondurilor europene poate avea consecinţe pentru următorul interval financiar la nivelul UE
2014-2020 şi pentru alocările aferente. Nu ar fi surpinzător, ca într-un viitor apropiat să
remarcăm că România va deveni doar un contribuitor net la bugetul Uniunii Europene.

5. BIBLIOGRAFIE

[1]. Pavelescu, R, Dobrilă, M., 2012 ”Propuneri pentru absorbţia eficientă a fondurilor
comunitare” ACRAFE, Bucureşti;
[2]. Miklos Bakk, Jozsef Benedek, 2010, “Politicile regionale în România”, Editura
Polirom;
[3]. Victor Boştineanu, 2013 - Ultimii paşi – Absorbţia Fondurilor Structurale şi de
Coeziune 2007-2013;
[4]. *** Ministerul Fondurilor Europene - www.fonduri-ue.ro;
[5]. *** Site-ul Asociaţiei Consultanţilor din Romania pentru Accesarea Fondurilor
Europene - www.acrafe.ro/;
[6]. *** Site-ul oficial al Uniunii Europene - EUROPA - http://www.europa.eu/;