UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

SPECIALIZAREA: MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE

“Managementul echipelor de proiect”

Limbajul trupului

Profesor: Bratu M.
Student: Maxim R.

2021
 Introducere
Limbajul trupului este mult mai complex decât credem noi oamenii.
Atribuim majoritatea abilităților noastre de comunicare cuvântului vorbit. Dar
comunicarea verbală este doar o mică parte din felul în care oamenii vorbesc și se
exprimă unul față de celălalt. În funcție de țară și cultură, există o gamă largă de
expresii faciale, mișcări ale corpului și gesturi ale mâinilor. Ele indică anumite
emoții și sentimente.
Ambianța se poate schimba total cu doar o mică modificarea contactului
vizual sau a felului în care îți ții brațele. În plus, majoritatea oamenilor nici
nurealizează că folosesc anumite coduri ale limbajului trupului. Așa este, s-ar
putea s-ă transmiți ostare sau un mesaj pe care să nu le comunici intenționat.
Lumea comunicării este foarteinteresantă.
Dacă acordam atenție, observam că femeile și bărbații folosesc o varietate
degesturi și mișcări care diferă de la un gen la altul. Există, de asemenea, experți
care cercetează șistudiază profesionist limbajul trupului.Dar nici chiar aceștia nu
pot interpreta gesturile șimișcările corect.
Asta arată cât de complexe sunt ființele umane! La limbajul nonverbal nu
exista, asa cum gresit s-a interpretat de multe ori, coduri secrete stricte. Oricine
poate sa incerce sa interpreteze, cu sanse egale de reusita, insa mai intotdeauna
trebuie sa tinem cont ca nu existao singura interpretare corecta pentru acelasi
simbol.
Acest limbaj opereza mai degraba cu modelede intepretare, in care trebuie
sa corelam diferitele simboluri si sa le incadrati in contextul general, iar rezultatul
acestei operatii trebuie privit mai degraba ca o ipoteza si nu ca ocertitudine. In
aceasta lucrare am studiat in detalii aparitia limbajului corpului si principalele
aspecte in citirea si interpretarea lui.
 I. Conceptul de limbaj al trupului si istoria aparitiei.

Comunicarea nonverbala este o componenta esentiala in viata de zi cu zi.

Limbajul trupului este un important şi adesea decisiv factor de risc în comunicare.
Acest lucru este valabil mai ales pentru comunicatori, care au nevoie să arate
logică între informațiile orale şi limbajul trupului când se transmite un mesaj,
pentru că doar dacă reuşesc să facă acest lucru mesajul va fi eficient.
Limbajul trupului este un element de comunicare despre care ar trebui să
fim conştienţi, pentru că oferă indicii despre caracterul, emoţiile şi reacţiile unui
individ.
Apropiindu-ne de sfârşitul secolului XX, suntem martorii apariţiei unui nou
tip de om deştiinţă, cel din domeniul comunicărilor non-verbale. Tot aşa cum
ornitologul se delectează observând păsările şi comportamentul lor, specialistul în
comunicări non -verbale urmăreşte cu pasiune semnele şi semnalele non-verbale
ale fiinţelor umane.
Este aproape incredibil că în decursul evoluţiei umane de mai bine de un
milion de ani, aspectele non-verbale ale comunicării au început să fie studiate mai
intens abia în anii '60, iar publicul a luat cunoştinţă de existenţa acestora numai în
1970, o dată cu apariţia cărţii lui Julius Fast despre limbajul trupului.
În domeniul studiului de specialitate al limbajului trupului, cea mai
importantă lucrare apărută înainte de secolul XX a fost cartea lui Charles Darwin,
tipărită în 1872, The Expression of the Emotions in Man and Animals. Ea a avut un
rol fecund asupra studiilor moderne consacrate expresiilor faciale şi limbajului
trupului în general, multe din ideile şi observaţiile lui Darwin fiind validate de
către cercetătorii moderni din întreaga lume. De atunci, cercetătorii au observat şi
înregistrat aproape un milion de semne şi semnale non-verbale. După constatarea
lui Albert Mehrabian, din totalul mesajelor, aproximativ 7 la sută sunt verbale
(numai cuvinte), 38 la sută sunt vocale (incluzând tonalitatea vocii, inflexiunea şi
alte sunete guturale), iar 55 la sută sunt mesaje non-verbale.
 II. Citirea si perceperea principalelor semnale ale corpului.

Majoritatea cercetătorilor sunt în general de acord cu constatarea potrivit

căreia comunicarea verbală este utilizată cu precădere pentru transmiterea
informaţiilor, în timp ce canalul non-verbal este folosit pentru exprimarea
atitudinii interpersonale, iar, în anumite cazuri, pentru a înlocui mesajele verbale.
Mulţi acceptă cu greu faptul că, din punct de vedere biologic, omul este
totuşi un animal. Dar, omul este rareori conştient de faptul că mişcările şi
gesturile sale pot transmite o anumită poveste, în timp ce vocea sa poate spune
cu totul altceva.
„Legile” limbajului trupului au bunul simţ de a nu exista cu adevărat, astfel
încât eroarea rămâne mereu posibilă în descifrarea corectă a acestui limbaj.
Practic, este imposibilă o decodificare exactă şi realistă a tuturor semnalelor
emise în limbajul corpului. Şi totuşi… Unele persoane ar putea fi contrariaţi de
faptul că limbajul corpului şi-a făcut un loc subumbrela acestui volum de
„limbaje ascunse”. La modul propriu, limbajul trupului nu-i un limbaj ascuns. Cel
puţin nu este unul ascuns privirii.
Contactul vizual este unul dintre cele mai importante aspecte de a trata cu
alţii. Menţinerea unui bun contact vizual arată respect şi interes în ceea ce au de
spus. O mare parte a contactului vizualeste atunci când te uiți la alte persoane cca
60 - 70% din timp şi printr-o serie de priviri de 5-10 secunde. Perioadele lungi de
contact vizual (peste 10 secunde) are tendința de a face persoana privită să se
simtă încrezătoare în sine şi privitorul poate fi perceput ca fiind prea insistent, pe
când cele mai scurte de 5 secunde sunt un semn că privitorul și-a pierdut interesul
asupra persoanei sau conversaţiei lor. Ochii, de asemenea, oferă și alte indicii
utile cum ar fi modul încare o persoană este atrasă de noi sau dacă aceasta minte.
Când suntem excitați, pupilele noastre se dilată, ceea ce ne face să părem mai
atractivi. Dimpotrivă, când vom avea o stare de spirit negativă, pupilele se vor
contracta. Când mințim avem tendinţa de a clipi mai repede, de a privi în sus şi la
dreapta şi de a evita cantitatea normală de contact vizual.
 Expresiile fizice cum ar fi legănarea mâinii în semn de salut, arătarea cu
degetul, atingerea, aplecarea sunt exemple de forme de comunicare nonverbală.
Oamenii muta corpurile lor întimpul comunicării, deoarece, așa cum au
arătat cercetările, acesta ajută la ușurarea efortului mental atunci când
comunicarea este dificilă. Utilizarea expresiilor fizice dezvăluie multe lucruri
despre persoană. De exemplu, gesturile pot evidenția un punct de vedere sau un
mesaj, postura poate dezvălui interesul sau, dimpotrivă, plictiseala, iar atingerea
poate transmite încurajare sau prudență. De asemenea, există trei zone standard
care caracterizează o persoană în funcție de setările contactului vizual:
 Dacă persoana privește de la un ochi la altul, apoi la frunte, aceasta
indică o poziție de autoritate.
 În cazul în care privește de la un ochi la altul, apoi la nas, aceasta
semnalează faptul că nu consideră a fi o "conversație la un nivel superior" pentru
niciuna dintre părți.
 Ultimul caz este de la un ochi la altul și apoi în jos pentru a privi in zona
buzelor. Aceasta este o indicație puternică a sentimentelor romantice.

Neîncrederea în interlocutor este adesea indicată de evitarea privirii, sau prin

atingerea cu privirea a urechilor sau a bărbiei. Atunci când o persoană nu este
convinsă de ceea ce spune cineva, atenția sa este invariabilă, iar ochii privesc la o
distanță mai mare.
Plictiseala este indicată de înclinarea capului într -o parte, sau de ochii care
privesc direct la vorbitor, dar privirea devine ușor nefocalizată. Un cap înclinat
poate indica, de asemenea, un gât inflamat, încredere sau un sentiment de
siguranță (o parte a gâtului devine descoperită, decivulnerabilă). Este practic
imposibil să se încline capul în fața cuiva în care nu avem încredere sau ne sperie,
sau când avem tulburări de vedere. Deasemeni, ochii neconcentrați pot indica
probleme oculare ale ascultătorului.
Interesul poate fi indicat prin contactul vizual prelungit, dar și printr-o poziție a
ascultătorului de a sta în picioare și de a asculta în mod corespunzător.
Minciuna sau omisiunea de informații pot fi indicate prin atingerea feței în timpul
conversației. Deasemeni, și clipitul în exces este un indicator bine cunoscut al
mințirii. Interpretarea gesturilor și expresiilor faciale (sau lipsei acestora), în
contextul limbajul corpului, poate duce la neînțelegeri și interpretări greșite (mai
ales în cazul în care limbajul corpului este însoțit de limbajul vorbit). Deasemenea,
oamenii din diferite culturi pot interpreta limbajul corpului în moduri diferite.
În tabelul următor, găsim alte semnale ale limbajului corpului:

Limbajul corpului Indicație Interpretare alternativă

Apăsând degetele ( trosnit

Plictisit, anxios sau agitat Obișnuință
degete)

Joaca cu degetele Plictisela sau are ceva de spus Obișnuință

Joaca cu obiecte (de ex.

Plictiseală sau are ceva de spus Obișnuință
pix)

Brate deschise sau palme Invită și pe alții să își spună

Arata incredere si interes
la vedere opinia

Acoperirea unei mâini cu

Insecuritate, sentimente contradictorii Mâini reci
cealaltă

Agățarea de obiecte Confuzie și insecuritate Respectivul obiect e important

Mâini strânse Defensivă Pozitie obișnuită

Pumn strâns Agresivitate, iritare Ține ceva strans în pumn

Strângere de mână fermă Incredere Obișnuință

Strângere de mână slabă Nervozitate, timiditate Are mâna rănită

Rosul unghiilor Nervozitate Obișnuință

A-și frânge mâinile Nervozitate Obișnuință


Uitatul la ceas
Bătutul din picior în scaun
sau alte obiecte
Bătut din picior
Mișcarea continuă a
picioarelor
Statul cu picioarele
încrucișate către
interlocutor
Picioare încrucișate în
directia usii
Picioarele larg depărtate
Jucatul picioarelor cu
încălțămintea
Bătut în podea
Bărbia sau obrazul sprijinit
Plictiseală sau dezinteres
de palmă
Privit peste rama
ochelarilor
Împinsul ochelarilor pe nas Gânduri profunde
Atingere în zona nasului
Atingere în zona urechilor
Dat din cap repede
Dat din cap încet
Buze strânse
Buze strânse și obraji
ridicați
Trebuie să se încadreze în
Plictiseală
timp
Relaxare, autoritate sau posesie Obișnuință
Nerăbdare sau atenție distrasă Obișnuință
Nervozitate, îngrijorare, stres sau furie Nu poate sta liniștit
Relaxare, incredere si atentie catre
Obișnuință
persoana/subiect
Ar dori să iasă afară Obișnuință
Siguranță, încredere în sine, lider Dezinteres
Atracție fizică Obișnuință
Nervozitate A stat prea mult timp jos
Oboseală
Atentie, seriozitate sau atitudine
Probleme cu vederea
critică
Probleme cu nasul sau ochelari
nepotriviți
Obișnuință sau senzații,
Gânduri negative sau dubii
probleme în zona nasului
Nesiguranta sau cantarirea unor
Probleme în zona urechilor
posibilitati
Impacientat/ă sau dorește să adauge
Ascultă muzică
ceva conversației
Interes, validarea comentariilor sau
Ascultă muzică
încurajare
Dezaprobare sau dorește să încheie
Buze crăpate
conversatia
Agresivitate Mimica obișnuită
Mușcatul buzelor Lipsa de încredere în sine, rusinare Obișnuință

Ascunde o mimă, vorbit fără ca alții să Ascunderea unui strănuit,

Pune mâna la gură
audă sau indicarea unei greșeli căscat

Sprâncene ridicate Surpriză Încercare de focalizare a privirii

Mediile întunecate
Ochii larg deschiși Mirare declanșează deschiderea largă
a ochilor

Frunte ridicata Incercare de reamintire sau plans Se uita în sus

Privit la distanță Încercare de reamintire Se uită la ceva anume

Nervozitate sau dorește să spună

Tușit Răceală
ceva

Scoaterea ochelarilor si
Dorește timp înainte de a continua Ochelari murdari
curățarea lor

Sprâncene relaxate Confort -

Sprâncene încruntate Confuzie, tensiune sau teama Obișnuință

Lăsat pe spate cu mâinile

Confort Obișnuință
la ceafă

Clipit Secret sau moment împărtășit Ochi uscați

Masarea tâmplelor Anxietate Durere de cap

Tocmai ce a terminat exercițiile

Respirat mai repede Nervozitate sau furie
fizice

Inspirație prelungă Dorește să întrerupă conversația Lipsa de aer

Respirat usor Relaxare si confort Probleme de respirație

Lipsa de interes sau se sinte în

Umeri aplecați în față Oboseală
inferioritate
Insecuritate sau dorește să
Aranjatul cravatei Cravata are nevoie de ajustare
impresioneze

Umeri tensionați Ingrijorare Postura obișnuită

Nehotarare în legatura cu actiunile

Umerii la nivele diferite Postura obișnuită
urmatoare
Postura rigidă a corpului Anxietate Postura obișnuită

Stat liniștit/ă Interes fata de ce se spune si se face Oboseală

III. Concluzie.

Din cele relatate in aceasta lucrare putem concluziona faptul cit de eficient
este sa iti gestionezi miscarile si actiunile in timpul unei discutii sau intrevederi.
Cred că pentru cei care sunt la început de drum sau care au experiență în arta
vorbitului în public, este important să știe pe ce anume se pune accentul. Este
adevărat și faptul că toți avem emoții dar este important sa ne putem controla
emotiile si sa le putem citi pe ale altora, pentru a ne face o impresie sau concluzie
in privinta unor persoane sau discutii. Fiecare persoana este diferita si are o
gindire diferita. Ceea ce ne putem da seama este importanta acestora in
perceperea emotiilor, a persoanelor sau a unui grup de persoane incadrate intr-o
discutie. Cei mai mulți dintre noi nu sunt conștienți de cât de multe comunică
ochii noștri și de mesajele pe care le transmit, de aceea trebuie sa fim atenti in
ceea ce transmitem. Asa cum am specificat anterior citirea limbajului corpului
trebuie interpretata ca o ipoteza si nu ca o certitudine, deoarece aparitia si
studierea lui a facut ca oamenii sa le aplice in practica in unele situatie de a arata
contradictoriu intr-o discutie de interes. Este evident faptul că modul în care se
conferă unui text coeziune este hotărâtor pentru interpretarea lui, pentru
receptarea lui adecvată. În fond, punând accentul pe dimensiunea comunicativă a
limbajului, acceptăm implicit necesitatea orientării spre receptor a întregii
construcţii textuale,a unui text sau o discutie presupune perceperea si intelegerea
lui ca pe un demers comun de simboluri ce le ofera aspectele nonverbale ale
comunicarii noastre. Este vorba, de a asuma caracterul oarecum fiecarei persoane
in parte. Interpretare comunicarii nonverbale, nefiind altceva decât expresii ale
tendinţei de afirmare a propriei individualităţi.