74.

Desenați secțiunea transversala si longitudinala a unui podeț dalat

monolit pentru cale ferata si indicați principalele elemente constructive
componente.

Fig. 3.14 Podeț dalat monolit pentru cale ferată

Fig. 3.15 Vedere laterală podeț monolit de cale ferată
 75. În cazul podurilor dalate pentru șosea grosimea dalelor începe să
devină importantă ceea ce atrage după sine sporirea greutății proprii. Din
această cauză, începând de la o anumită grosime în sus, dalele se alcătuiesc cu
goluri longitudinale. Desenați si explicați care sunt alcătuirile constructive
recomandate in acest caz.

Fig. 3.16 Suprastructuri dalate monolite pentru poduri rutiere

Se recomandă ca până la o grosime de cca. 40 cm, dalele să se execute cu

secţiune plină. Pentru grosimi mai mari de 40 cm până la cca. 75 cm, se
recomandă realizarea dalelor cu goluri circulare. Daca grosimile de dala sunt
mai mari de 75 cm se recomandă adoptarea unor secțiuni transversale cu goluri
poligonale pentru grosimi de până la cca. 1,00 m şi cu goluri mari
dreptunghiulare până la grosimi de cca. 1,20 m.
Forma şi dimensiunile golurilor rezultă din condiţia de rezistență şi de
execuție. Golurile pot fi executate cu plase de sârmă pe carcase de armături
acoperite cu tencuială, elemente tubulare din mase plastice, tuburi de
azbociment.
Soluţia de dală monolită cu goluri se dovedeste economică, dar prezintă
dezavantajul micşorării sau chiar reducerii totale a rigidităţii la încovoire pe
direcţia transversală. Din această cauză trebuie să se prevadă un număr suficient
de nervuri transversale (fig. 3.17):
 - pentru dala monolită cu goluri circulare, se prevede cel puţin o nervură
transversală;
- pentru dala monolită cu goluri poligonale, se prevede una până la trei
nervuri transversale;
- pentru dala monolită cu goluri dreptunghiulare, se prevăd minim 3-4
nervuri transversale.

76. Pentru podurile dalate monolite pentru cale ferata alcătuirea secțiunii
transversale este impusa de condițiile de exploatare a căii ferate. Desenați si
explicați diferența, intre cele doua soluții de alcătuire a secțiunii transversale,
avantaje si dezavantaje.

La podurile de cale ferată, dala formează împreună cu timpanele o cuvă care

asigură susţinerea căii şi a patului de piatră spartă (fig. 3.19).

Lăţimea dalei se stabileşte din condiţia de rezistenţă, care să permită preluarea

solicitărilor din încărcările permanente şi mobile şi nu pe criteriul racordării cu
terasamentele, aşa cum se procedează la podeţele dalate. La podeţele de cale
ferată, dala are lăţimea aproximativ egală cu lăţimea platformei, pe când la
podurile de cale ferată, din motive de reducere a consumului de beton, lăţimea
minimă dalei se adoptă de 4,0 m, nedepăşind 5,0 m. Circulaţia personalului de
întreţinere a căii se face pe trotuare de serviciu, din beton armat, executate în
consolă, având lăţimea de 75 cm.
Condiţiile de exploatare a căii ferate impun soluţiile de alcătuire a secţiunii
transversale pentru podurile dalate de cale ferată. Se recomandă soluţia de
alcătuire a secţiunii transversale care permite execuţia mecanizată a lucrărilor de
întreţinere a căii ferate (fig. 3.19). Lăţimea prismului de piatră spartă este de
4,40 m, cu o grosime minimă de 30 cm sub talpa traversei, dimensiuni identice
cu cele din linie curentă, ceea ce permite ca utilajele folosite la lucrările de
întreţinere a căii să funcţioneze în flux continuu. Coborârea nivelului trotuarului
la o cotă situată sub talpa traversei permite înlocuirea uşoară a unor traverse
defecte.
Tipul de secţiune transversală pentru podurile dalate de cale ferată executate la
noi în ţară, care constă în realizarea căii şi implicit a prismului de piatră spartă
la nivelul trotuarelor (fig. 3.19), prezintă avantajul unei maxime economicităţi:
- lăţimea dalei este limitată la valoarea strict necesară, de 4,0 m;
- circulaţia pietonilor se face pe trotuare uşoare, executate în consolă.
Dezavantajele acestei soluţii de alcătuire transversală constau în:
- diferenţa mare de cota (aproximativ 60 cm), la capetele podului, între
nivelul trotuarului şi nivelul platformei căii face dificil accesul pietonilor pe
trotuar; pentru a ameliora această situaţie, la capetele podului, pe lăţimea
trotuarelor, se montează trepte de acces de pe platformă sau se execută mici
rampe de acces;
- prisma de balast are o lăţime mai mică decât în linie curentă (3,50 faţă
de 4,40 m) împiedicând accesul utilajelor de întreţinere;
- scoaterea traverselor degradate este dificilă.
Se recomandă ca grosimea dalei să fie cuprinsă între 1/8 şi 1/10 din deschiderea
de calcul.
La podurile dalate cu deschideri mici (6-7 m), dala, rezemată direct pe
elementele de infrastructuri, se execută cu grosime variabilă, ca şi la podeţe.
Pentru deschideri mai mari ale suprastructurii, se adoptă dale cu grosime
constantă, rezemate pe infrastructuri prin intermediul aparatelor de reazem (fig.
3.20). Pantele longitudinale şi transversale se realizează cu ajutorul betonului de
pantă, peste care se dispune hidroizolaţia, iar evacuarea apelor nu se mai poate
face prin spatele culeelor, ci prin intermediul gurilor de scurgere.
 Fig. 3.20 Pod de cale ferată cu dala rezemată pe aparate de reazem

77. Podețe si poduri dalate prefabricate. Desenați un element prefabricat de dala

cu secțiune plina si explicați alcătuirea constructiva.

Cerinţele de reducere la maximum a manoperei pe şantier şi pe această bază

scurtarea termenelor de execuţie şi micşorarea consumurilor de material lemnos,
pot fi satisfăcute prin adoptarea soluţiilor de realizare a podeţelor şi podurilor
dalate din elemente prefabricate. În soluţia prefabricată, dalele se realizează din
fâşii longitudinale, de lungime egală cu cea a dalei şi lăţimi variabile, stabilite
pe criterii constructive şi posibilităţi tehnologice de manipulare şi montaj. La
noi în ţară sunt tipizate suprastructurile dalate a căror rigidizare transversală se
realizează prin monolitizarea rosturilor longitudinale şi prin antretoaze de capăt
turnate monolit.
Suprastructura podeţelor dalate pentru şosea se realizează cu
elemente prefabricate sub formă de fâşii pline, cu înălţime constantă, care se
dispun joantiv pe elementele de infrastructură (fig. 3.21).
Fig. 3.21 Element prefabricat cu secţiune plină