1.

CLASIFICAREA MACARALELOR:
MACARALELE sunt maşini de lucru destinate deplasării sarcinilor pe distanţe relativ
scurte.
Mişcările efectuate de o macara constau în general dintr-o ridicare, urmată de o coborâre a
sarcinii; foarte frecvent, această mişcare de deplasare a sarcinii pe verticală se combină cu
mişcarea de deplasare pe orizontală, astfel că sarcina agăţată în dispozitivul de prindere şi ridicată
într-un anumit punct poate fi coborâtă şi lăsată la sol în alt punct aflat în deschiderea sau raza de
acţiune a macaralei.
Conform Prescripţiei Tehnice ISCIR PT R1/2003 (Cerinţe tehnice privind montarea,
punerea în funcţiune, utilizarea, repararea şi verificarea tehnică a macaralelor) în raport cu
complexitatea deservirii şi gradul de pericol pe care îl prezintă în exploatare, macaralele se împart
în următoarele grupe: A, B, C, D şi E

GRUPA A:
Macarale deplasabile pe căi fără şină de rulare şi cele montate pe vagoane de cale ferată:

 automacarale  macarale pe şenile

 macarale autopropulsate  macarale remocate

pe pneuri

 macarale montate pe vagon

de cale ferată

1
 GRUPA B:

Macarale deplasabile pe căi cu şină de rulare având braţ şi platforma rotitoare (macarale
turn, macarale portic şi similare) şi macarale Derrick:

 macarale turn  macarale portic

 macarale Derrick

2
 GRUPA C:

Macarale deplasabile pe căi cu şină de rulare (poduri rulante, macarale portal şi semiportal,
grinzi rulante suspendate, transbordoare, macarale de turnare, şarjare, forjare, etc.:

 poduri rulante  macarale portal

 grinzi rulante suspendate  macarale de turnare

GRUPA D:

Include macarale de tip special, care nu se inlud în grupele anterioare (macarale pe cablu,
macarale foarfece, etc.):
3
  macarale pe cablu  macarale cu graifer

GRUPA E:

Orice tip de macara (din grupele A, B, C, D)

manevrate de la sol prin cutie cu butoane,
comandă radio şi infraroşu
orice tip de macara

RECAPITULARE

Grupa A: Macarale deplasabile pe căi fără şină de rulare şi cele montate pe vagoane de
cale ferată: automacarale, macarale pe senile, macarale autopropulsate pe pneuri, macarale
remorcate, macarale montate pe vagon de cale ferată
Grupa B: Macarale deplasabile pe căi cu şină de rulare având braţ şi platforma
rotitoare (macarale turn, macarale portic şi similare) şi macarale Derrick:
Grupa C: Macarale deplasabile pe căi cu şină de rulare (poduri rulante, macarale
portal şi semiportal, grinzi rulante suspendate, transbordoare, macarale de turnare, şarjare,
forjare, etc.:
Grupa D: Include macarale de tip special, care nu se inlud în grupele anterioare
(macarale pe cablu, macarale foarfece, etc.):
Grupa E: Orice tip de macara (din grupele A, B, C, D) manevrate de la sol prin cutie cu
butoane, comandă radio şi infraroşu orice tip de macara

4
 2.DESCRIEREA
TIPURILOR DE MACARALE

CARACTERISTICILE TEHNICE PRINCIPALE:

1.- sarcina nominală, exprimată în kg sau tone

2.- momentul de sarcină în tm(kgm) în cazul macaralelor cu braţ
3.- deschiderea, în metri
4.- raza de acţiune, în metri
5.- ecartament, în metri
6.- ampatament, în metri
7.- vitezele de ridicare, coborâre şi deplasare, în m/min
8.- viteza de rotaţie: rot/min
9.- locul de comandă: - din cabină sau
- de la sol
10.- felul comenzii: - electrică
- pneumatică
- hidraulică

GRUPA A:

Macarale deplasabile pe căi fără şină de rulare şi cele montate pe vagoane de cale
ferată (automacarale, macarale pe senile, macarale autopropulsate pe pneuri, macarale
remorcate, macarale montate pe vagon de cale ferată).

I.- AUTOMACARALE – Sunt instalaţii de ridicat montate pe şasiuri de autocamion sau şasiuri de
construcţie specială care se pot deplasa rapid de la un punct de lucru la altul.

5
 Caracteristic automacaralelor este că deplasarea se realizează prin motorul
autovehicolului.
Vitezele de deplasare prescrise sunt cuprinse între 40-70 km/h.

f e j

a
b
Automaca AM-5 cu braţ normal în poziţie de transport

Descriere: în general, o automacara are următoarele părţi principale:

a. şasiul
b. platforma fixă
c. dispozitivele de calare
d. platforma rotitoare
e. echipamentul de suprastructură, braţul sau turnul la macaraua c echipament
turn;
f. sistemul de acţionare (agregate, mecanisme);
g. instalaţii sau dispozitive de comandă;
h. dispozitive de siguranţă;
i. dispozitive de semnalizare (optică şi acustică);
j. cabina macaragiului;
k. contragreutatea

a. ŞASIUL: automacaralele cu capacitate de până la 20t, se foloseşte direct şasiul

acestuia iar peste această capacitate este necesară rigidizarea întregului sistem.

b. PLATFORMA FIXĂ: construcţie metalică sudată, montată pe şasiu prin şuruburi (la
macaralele cu capacitate de ridicare mică şi medie) iar la cele cu capacitate de ridicare
mare se montează prin sudură de şasiu. Platforma fixă, şasiul şi dispozitivele de calare
constituie infrastructura macaralei.

c. DISPOZITIVELE DE CALARE: în vederea măririi stabilităţii macaralei, se

folosesc dispozitive de calare ce constau din patru picioare de sprijin amplasate în
colţurile platformei; cu cât acestea sunt la distanţă mai mare de centrul de rotaţie al
macaralei, cu atât se măreşte stabilitatea acesteia.

6
 Dispozitivele (picioarele) de calare sunt rabatabile sau telescopice în exterior de la
platforma fixă, acţionate manual sau cu ajutorul unei instalaţii hidraulice.

Automacara COLES T4000 în poziţie de transport şi calată

La macarale cu braţ foarte lung (peste 40m), stabilitatea este asigurată

suplimentar de încă două picioare montate pe partea din spate a platformei fixe, astfel
încât braţul se ridică/coboară la sol pe direcţia axei longitudinale a şasiului, orientate
spre spate.

d. PLATFORMA ROTITOARE: construcţie metalică, ce se sprijină pe platforma fixă

prin intermediul unui rulment de presiune. Pe această platformă rotitoare se montează:
- mecanisme de acţionare,
- echipamentul (braţ sau turn)
- instalaţia de comandă platforma rotitoare împreună cu
- contragreutatea aceste elemente formează
- şi în unele cazuri agrgate de acţionare suprastrucrura
e. ECHIPAMENTUL DE SUPRASTRUCTURĂ (BRAŢ sau TURN): construcţie
metalică spaţială sudată. Materialele utilizate sunt oţel carbon obişnuit sau slab aliată
cu Cr şi Mo, folosindu-se profile cornier, table, ţevi pătrate şi rotunde. Braţul este
articulat la bază pe suporţi fixaţi la platforma rotitoare iar în vârf are rolele de
conducere a cablului de la mecanismul cârligului.
Braţele telescopare se pot prelungi prin adăugarea unor tronsoane intermediare sau
prin telescopare (braţe formate din două, trei sau patru tronsoane).
Extinderea sau retragerea tronsoanelor telescopice se realizează hidraulic cu
ajutorul unor cilindri cu piston.
Braţele ce se prelungesc prin tronsoane intermediare au greutăţi proprii reduse şi
macaralele permit montarea unor braţe de lungimi foarte mari.

7
f. SISTEME DE ACŢIONARE (agregate, mecanisme, principii acţionare):

AGREGATUL DE ACŢIONARE poate fi MOTOR DIESEL sau motor cu

explozie.
Mecanismele automacaralelor sunt în general pentru executarea următoarelor
mişcări:
- ridicare-coborâre cârlig principal;
- ridicare-coborâre cârlig auxiliar;
- basculare braţ;
- basculare prelungitor (gât lebădă)
- rotire

Mecanismele automacaralelor cu, capacitate de ridicare mică şi medie sunt acţionate

de motorul autocamionului care asigură şi deplasarea macaralei, iar la automacaralele
cu, capacitate mare de ridicare aceste mecanisme sunt acţionate de un alt motor
montat pe platforma rotitoare.
Energia rezultată de la motor se poate transmite direct la mecanisme în cazul
acţionării mecanice sau transformată în altă formă de energie ca în cazul acţionărilor
electrice, hidraulice sau combinate.

g. INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE COMANDĂ: transmiterea comenzilor la

sistemul de acţionare pentru funcţionarea sau oprirea diverselor mecanisme se
realizează prin instalaţii (dispozitive) de comandă.

1.- COMENZI MECANICE SAU MANUALE: se realizează prin sisteme de

pârghii, astfel încât se cuplează sau decuplează mecanismele care trebuiesc acţionate în
sensurile dorite.
Sistemele de pârghii sunt astfel concepute, încât simultan cu efectuarea comenzii
se acţionează şi asupra frânelor de pe mecanismul comandat, astfel încât frâna se
deschide sau se închide după caz, odată cu funcţionarea sau oprirea mecanismului
respectiv.
Aceste comenzi sunt aplicate numai în cazul acţionărilor mecanice şi foarte rar,
întrucât prezintă dezavantaje:
- eforturi fizice sporite
- comenzile nu pot fi prompte
- mecanismele nu pot fi comandate astfel încât să realizeze mişcări sensibile şi
precise
- uzurile (jocurile) ce se produc la articulaţiile pârghiilor generează nesiguranţă
8
 2.- COMENZI ELECTRICE: sunt des utilizate în cadrul tuturor sistemelor de
acţionări, prezentând siguranţă în exploatare şi realizează comenzile cu promptitudine la tensiuni
de 12 sau 24V, alimentarea făcându-se de la baterii, sau 220V în cazul macaralelor cu acţionări
electrice, când alimentarea se face de la generator (cu cuplaje magnetice care au avantajul
transmiterii unei mişcări de rotaţie fără şocuri).

3.- COMENZI PNEUMATICE: utilizate în cazul acţionărilor mecanice (macaraua

AM5).

4.- COMENZI HIDRAULICE: folosite în cazul acţionărilor hidraulice şi uneori în

cazul acţionărilor mecanice

5.- COMENZI COMBINATE: automacaralele cu capacitate de ridicare mare

uzează de aceste comenzi combinate. Comenzile hidraulice sunt combinate cu cele electrice, iar
comenzile pneumatice cu cele electrice.

h. DISPOZITIVE DE SIGURANŢĂ: toate automacaralele au dotare minimă cu

următoarele dispozitive de siguranţă:
- limitatoare fine cursă ridicare cârlige;
- limitatori fine cursă ridicare braţ;
- limitatori de moment;
- întrerupător de avarie;
- siguranţe la cârlige;
- indicator al sarcinilor maxime admise corespunzătoare deschiderii braţului.

Pe lângă aceste dispozitive de siguraţă, automacaralele mai pot fi dotate cu:

- limitatori coborâre braţ;
- bulă de nivel bidirecţională pentru indicarea orizontalităţii macaralei;
- opritoare cu tampoane elastice sau cabluri ancore pentru a nu se da braţul peste
cap (în cazul unor macarale cu capacitate de ridicare mare);
- limitatori pentru a nu se desfăşura în totalitate cablul de pe tobă(acţionează
când rămân 3 spire);
- anemometru
- limitatori de rotire pentru lucru numai pe spate (100 stânga dreapta, cazl
macaralei Demag), când se pot ridica sarcini mai mari faţă de celelalte poziţii;
- dispozitive de semnalizare la apropierea braţului de linii electrice aeriene sub
tensiune;
- dispozitive de limitare a basculării braţului în domenii reglabile (unghi minim
şi maxim) cazul macaralei PH;
- limitatoare de rotire cu braţul pe deasupra cabinei autovehicolului;
- limitatoare de sarcină (ca în cazul macaralelor MDK, RDK, etc.)în afara
limitatorului de moment.

i. DISPOZITIVE DE SEMNALIZARE:
1. ACUSTICE: clacxoane, sonerii, clopote electrice acţionate de
desrventul de pe automacara pentru atenţionare
2. OPTICE: lămpi

9
 j. CABINA MACARAGIULUI: manevra automacaralei se execută de regulă dintr-o
cabină amplasată pe platforma rotitoare, lateral faţă de braţ
k. CONTRAGREUTATEA: necesară pentru asigurarea stabilităţii sub sarcină, la
macaralele cu capacitate de ridicare mare, montându-se pe partea posterioară a
platformei rotitoare, contragreutăţi. Mărimea şi amplasarea contragreutăţii nu trebuie
să influienţeze negativ stabilitatea în gol.

II.- MACARALE AUTOPROPULSATE– după sistemul de deplasare se împart în:

- MACARALE PE PNEURI şi
- MACARALE PE ŞENILE.

Sistemele de acţionare, comenzile, mecanismele, echipamentele, mişcările de execuţie

sunt asemănătoare automacaralelor.
Deosebirea dintre automacarale şi macaralele autopropulsate constă în faptul că acestea
din urmă sunt montate pe un şasiu propriu, iar energia necesară autopropulsiei este generată de
acelaşi motor care acţionează întreaga macara şi care se află montat pe platforma rotitoare.
Vitezele de deplasare de la un loc de lucru ls altul sunt reduse.
Alte avantaje:
- acces relativ uşor în şantier unde nu sunt drumuri amenajate
- nu au dispozitive de calare
- admit deplasarea cu sarcini mari apropiate cu cele indicate de diagrama
de sarcină

III.- MACARALE MOBILE PE ŞASIU DE VAGON DE CALE FERATĂ–

10
 Au funcţiuni, mecanisme şi echipamente asemănătoare automacaralelor, cu deosebirea că
platforma fixă este aşezată pe boghiuri de deplasare pe linie CF.
Deplasarea este asigurată de un mecanism propriu acţionat de motorul macaralei.
Se folosesc la lucrările de construcţii de căi ferate intervenţii în cazul avariilor la
materialul rulant, cât şi la operaţii de încărcare-descărcare în unităţile cu linii CF.

11
 GRUPA B:

Macarale deplasabile pe căi cu şină de rulare având braţ şi platforma rotitoare (macarale
turn, macarale portic şi similare) şi macarale Derrick:

I. MACARALE TURN:

După posibilităţile de deplasare:

a.- fixă (în fundaţie)
b.- mobilă, deplasabilă pe cale de rulare(şine de cale ferată)

a. Macara turn MTO 500 fixă

6 7

5 8
4

12
b. Macara turn MTO 500 mobilă
1.căruciorul de deplasare cu 4 boghiuri,
dintre3care
2 sunt motoare şi asigură deplasarea
macaralei;
2. platformă; 3. turn(format din mai multe
tronsoane intermediaremetalice cu
zăbrele);
4. cabină de comandă(se roteşte odată cu
acesta);
2 5. contragreutatea(ce asigură
stabilitatea mac.);
6. cabluri; 7. braţ macara; 8. muflă cu
cârlig.

Macaralele cu braţ orizontal au o răspândire largă, având în vedere câmpul mare de lucru
care poate să fie deservit de macara datorită lungimii mari a braţului şi datorită că au o înălţime
mare de ridicare.(>50m).
Macaralele turn pentru a prezenta siguranţă în funcţionare se echipează, după caz, cu
următoarele dispozitive de siguranţă:
- limitator de sfârşit de cursă ridicare-coborâre;
- limitator de sfârşit de cursă deplasare macara,
- limitator de sfârşit de cursă deplasare cărucior de sarcină,
- limitator de sfârşit de cursă la bascularea braţului,
- limitator de sfârşit de cursă la rotire,
- limitator de sarcină sau moment al sarcinii;
- dispozitiv de prindere pe şine,
- curăţitoare de şină şi piese de reazem;
- tampoane şi opritoare;
- dispozitiv de oprire a macaralei în caz de vânt (anrmometru);
- dispozitiv de punere în giruetă a braţului macaralei,
- iluminat de balizare

ANEMOMETRU- Este interzisa

functionarea macaralelor care lucreaza in aer liber daca
viteza vantului depaseste valorile admise (20 m/s la
macaralele portal sau 15,6 m/s la celelalte macarale),
precum si daca temperatura este sub -20øC.

II. MACARALE PORTIC:

13
 Pentru mecanizarea operaţiilor de transbordare a mărfurilor în porturile maritime şi
fluviale , se utilizează MACARALE PORTIC.

Porticul macaralei care permite sub el circulaţia vagoanelor de cale

ferată (una sau două linii), asigurând în acest sens gabaritul de
liberă trecere corespunzător.
Pe picioarele porticului, sunt amplasate boghiurile
mecanismului de deplasare al macaralei. Acţionarea boghiurilor
poate fi individuală la fiecare picior sau cu două grupuri motoare
care antrenează roţile motoare ale boghiurilor de pe una din părţile
macaralei.
Pe porticul macaralei se amplasează şi calea de rulare cu
role sau cu bile (rulment) a mecanismului de rotire precum şi
lagărele de sprijin ale părţii rotitoare.
Partea rotitoare cuprinde coloana rotitoare, braţul macaralei,
cabina de comandă, camera mecanismelor de ridicare, rotire şi
basculare a braţului.

II. MACARALE DERRICK:

Se folosesc pentru executarea lucrărilor de montare a podurilor rutiere sau feroviare, a

halelor industriale, a centralelor termoelectrice, în cariere de marmură şi întreprinderi de
prelucrare a marmurii şi în alte locuri unde sunt necesare pentru manipularea sarcinilor, capacităţi
mari de ridicare şi braţe lungi.

GRUPA C:

Macarale deplasabile pe căi cu şină de rulare (poduri rulante, macarale portal şi

semiportal, grinzi rulante suspendate, transbordoare, macarale de turnare, şarjare, forjare,
etc.:

I. PODURI RULANTE:

Sunt destinate manevrării în spaţii închise (hale industriale, centrale electrice, depozite
închise) sau în aer liber, a sarcinilor în bucăţi (piese şi ansambluri mecanice grele, ansambluri de
construcţii metalice, bene cu materiale în vrac sau stivuitoare, oale cu metal lichid, forme de
turnătorie, grinzi, prefabricate din beton).
14
 Podurile rulante electrice cu cârlig se construiesc, de regulă, pentru sarcini (în tone)
cuprinse în următoarea gamă de valori nominale: 5; 8; 12,5; 16; 20; 32; 50; 80; 100; 125; 160;
200; 250; 320.

II. MACARALE PORTAL ŞI SEMIPORTAL:

La macaralele portal, grinzile principale se reazemă la ambele capete pe câte o pereche de

picioare aşezate pe roţi ce rulează pe şine fixate pe sol.

Macara portal

La macaralele semiportal grinzile principale se reazemă la un capăt pe o pereche de

picioare identice cu cele ale macaralelor portal, iar la celălalt capăt sunt ca şi la podurile rulante,
solidarizate între ele printr-o grindă de capăt care se reazemă la rândul său pe roţi care rulează pe
şinele căilor de rulare fixate pe stâlpii de rezistenţă ai unei hale.

Macara semiportal

GRUPA D:

15
 Include macarale de tip special, care nu se inlud în grupele anterioare (macarale pe cablu,
macarale foarfece, etc.):

I. MACARALE PE CABLU:

Sunt instalaţii de ridicat compuse dintr-un ansamblu de construcţii metalice şi mecanisme,

cu ajutorul căora se manipulează sarcini folosind cabluri de oţel suspendate, de regulă între două
turnuri, drept cale de susţinere, de circulaţie şi tractare a unui cărucior prevăzut cu cârlig sau
organ de prindere a sarcinii.

3.ANTRENAREA MACARALELOR
(echipamentul de forţă electrică, pneumatică sau hidraulică)

Macaralele sunt în majoritatea cazurilor, acţionate electric. Mai rar se întrebuinţează

acţionarea manuală, hidraulică, pneumatică sau cu motoare termice.
ACŢIONAREA MANUALĂ – este utilizată numai pentru sarcini mici şi la mecanisme
de ridicat care lucrează numai ocazional (operaţii de
montaj şi reparaţii).
Acţionarea manuală se realizează prin intermediul manivelelor, al manivelelor cu
clichet, al roţilor de lanţ, precum şi al pârghiilor şi pedalelor de comandă.
Se consideră că forţa care poate fi dezvoltată de om este de 12 daN în regim
continuu şi 20 daN pe timp de 5 minute.
La roţi de lanţ se pot dezvolta 20 daN, respectiv 40 daN.
ACŢIONAREA HIDRAULICĂ – are avantajul unei comenzi simple, un număr mai mic
de reductoare, mase mai mici care trebuie accelerate
şi frânate.
Sistemele întrebuinţate sunt de două feluri şi anume:
- cu cilindri de presiune şi pistoane, sau
- cu motoare hidraulice
Sistemul cu cilindri de presiune şi cu pistoane se întrebuinţează acolo unde sunt
necesare curse mici, de exemplu la mecanismele de basculare ale braţelor la
automacarale, la graifăre cu motor, etc.
Instalaţiile cu motoare hidraulice necesită aproape aceeaşi dotare mecanică ca şi în
cazul acţionărilor electrice.
Acţionările hidrostatice se compun din următoarele elemente: pompă, motor,
cilindru de lucru, comenzi şi conducte.
ACŢIONAREA PNEUMATICĂ- se aseamănă cu cea hidraulică, prezentând avantajul
faţă de aceasta că necesităţile nu produc
deranjamente atât de mari.
Datorită presiunilor reduse de lucru (cca 12 bari)dimensiunile sunt mari.
Acţionarea pneumatică se întrebuinţează în special pentru comenzi şi numai în cazuri speciale
pentru acţionarea mecanismelor.

16
 ACŢIONAREA CU MAŞINI CU ARDERE INTERNĂ- motorul cu ardere internă
este utilizat de obicei ca motor central, transmisia la
diferitele mişcări făcându-se hidraulic sau electric;
numai arareori mecanic.
De obicei se utilizează motoare diesel cu turaţii cuprinse între 1500 şi 2800
rot/min şi un consum de 160...230 g/CPh.
ACŢIONAREA ELECTRICĂ- Avantaje:.
- posibilităţi de producere şi transport simplu la mare distanţă
- siguranţă mare în funcţionare
- adaptare la toate condiţiile de lucru
- economicitate
În general, acţionarea macaralelor se realizează în curent continuu cu tensiunile de
110, 220, 440 şi 600 V, sau în curent trifazat de 380V sau 500 V şi frecvenţa de 50 Hz.
Curentul monofazat se utilizează numai la iluminare şi comandă.

PODUL RULANT

PODUL RULANT - este o macara rulantă formată dintr-un schelet

metalic compus dintr-o construcţie orizontală având la
capete roţi de rulare care se deplasează pe şine de
rulare paralele situate la înălţime.

Pe construcţia orizontală se deplasează mecanisme sau instalaţii

de ridicare propriu-zise, având un câmp de acţiune de forma unui
paralelipiped.
După construcţie şi caracterul operaţiilor executate podurile
rulante (de uz general) pot fi clasificate după:
- nr. aparatelor (mecanismelor) de ridicat (unul sau mai
multe);
- nr. grinzilor de rulare (principale) pentru circulaţia
aparatului (mecanismului) de ridicat (una sau două);
- poziţia căilor de rulare pentru circulaţia aparatului
(mecanismului) de ridicat, cu, cale de rulare: - sus
- jos

17
 - intermediară
- sarcina de lucru;
- deschiderea;
- grupa de funcţionare;
- modul de acţionare a mecanismelor: - manual
- electric
- pneumatic
- hidraulic (pentru ridicarea
sarcinii, translaţia podului
rulant şi a căruciorului)

- felul mijlocului de prindere a sarcinii: - cu un singur

cârlig
- cu două cârlige
- cu cleşti
- cu graifăr
- cu magnet

- după felul curentului electric:

- curent continuu
- curent alternativ
- locul comenzii:
- de pe sol
- de pe pod din cabină
- din cabina căruciorului
- de pe sol şi de pe pod din
cabină

- locul de funcţionare:
- în hală
- în exterior

- felul construcţiei metalice:

- cu grinzi cu zăbrele
- cu grinzi cu inimă plină
- cu grinzi combinate
- cu grinzi tip cheson

- natura atmosferei în care funcţionează podul rulant:

- atmosferă obişnuită
- atmosferă prăfuită
- atmosferă corosivă
- atmosferă umedă
- cu temperatură înaltă
- cu temperatură joasă

18
 În funcţie de destinaţie şi modul de acţionare a organului
de apucat sarcina sau mecanismul de translaţie pe calea de rulare, podurile
rulante poartă denumirea de:

 pod rulant manual

 pod rulant electric
 pod rulant cu unul sau
două cârlige
 pod rulant cu graifăr
 pod rulant cu
electromagnet
 pod rulant cu traversă pe
coloană rigidă şi
telescopică

Pod rulant manual Pod rulant

electric

Pod rulat stivuitor cu comandă din

cabină

19
 Pod rulant cu gaifăr Pod rulant cu
electromagnet

Pod rulant de turnare Pod rulant cu

cleşti pentru lingouri

Cărucioarele podurilor rulante electrice cu cârlig sunt alcătuite din

trei părţi principale:

A.- Mecanismul de ridicare

B.- Mecanismul de translaţie
C.- Şasiul
1 4 5 6

2 3 6

POD RULANT ELECTRIC CU CÂRLIG

Sarcina 8t, deschiderea 13,5 m

20
 1.- construcţia metalică; 2.- mecanismul de translaţie al podului; 3.-
căruciorul;
4.- cabina de comandă; 5.- cablul electric de alimentare a căruciorului;
6.- limitator de apropiere (faţă de podurile vecine care rulează pe aceeaşi
cale)

A. MECANISMUL DE RIDICARE

MECANISMUL DE RIDICARE-COBORÂRE CÂRLIG - se compune din:

o motor de acţionare;
o cuplaj aflat între motor şi reductor;
o frână amplasată pe semicupla spre reductor;
o reductor;
o tambur pentru înfăşurarea cablului;
o cablu;
o role de abatere cablu;
o dispozitiv de prinderea sarcinii;
o dispozitive de siguranţă aferente (limitator de
sfârşit de cursă ridicare-coborâre, limitator de
sarcină sau de moment, siguranţă la cârlig)

1.- electromotor;
2.- cuplaj; 3.- frână;
4.- reductor; 5.- tobă (tambur);
6.- cablu; 7.- rolă de egalizare (cablu)
8.- mufla cârligului

MECANISM DE RIDICARE:
(pentru sarcina de 20t)
1.- muflă; 2.- tambur de cablu; 3.- bloc de role; 4.- rola de egalizare (cablu);
5.- motor electric;
6.- cuplaj; 7.- frână; 8.- reductor

B. MECANISMUL DE TRANSLAŢIE:
9.- roată de rulare (4 bc.); 10.- reductor; 11.- frână; 12.- motor electric;

21
 C. ŞASIU
(alcătuit din grinzi – profile laminate, table îndoite-asamblate între ele prin
sudură)
13.- şasiu

13

DESCRIEREA PĂRŢILOR COMPONENTE

A. MECANISMUL DE RIDICARE:

1. Mufla cu cârlig: pentru ridicarea greutăţilor prin intermediul

cârligelor, acestea (cârligele) se montează în mufle.
În general, muflele cu cârlig se compun din:

b
a. cârlig;
b. traversa muflei;
c. rola sau rolele de cablu;
d. scutul rolei sau rolelor
e. rulment axial;
f. piuliţa cârligului cu
sistemul de asigurare al
acestuia

22
 f

e
c

Traversa unei mufle cu cârlig

În cazul utilizării cârligelor lamelare, în componenţa

muflei mai intră şi o furcă în care se montează cârligul prin
intermediul unui bolţ

CÂRLIGE – pentru a putea să se ridice greutăţi, podurile sunt prevăzute

prin construcţie cu organe de prindere în majoritatea cazurilor
fiind cârligele, care pot manipula atât sarcini în bucăţi cât şi a
altor sarcini în cazul în care se utilizează dispozitivr de
prindere detaşabile din cârlig (traverse, platforme, graifăre,
electromagneţi) care să permită acest lucru.

Clasificare: în funcţie de tehnologia de execuţie, forma şi scopul

în care sunt utilizate, cârligele se clasifică astfel:

- cârlige forjate simple: - cârlige forjate

duble:

23
 - cârlige lamelare simple: - cârlige
lamelare duble:

- cârlige lamelare pentru oale de turnare:

În vederea asigurării unor condiţii de muncă lipsite de pericol de avarii

sau accidente, atât pentru cei care deservesc macaraua cât şi pentru cei
aflaţi în zona de lucru, se mai prevăd, după caz, diverse dispozitive de
siguranţă în funcţie de tipul macaralei şi specificul tehnologic.
Siguranţa se montează cu scopul de a împiedica ieşirea accidentală a
organelor de legare a sarcinilor din cârlig; scoaterea acestor organe trebuie
să fie posibilă numai prin acţionarea siguranţei.

24
 CÂRLIG CU SIGURANŢĂ
1.- siguranţă (ce se fixează pe tija cârligului); 2.- cârlig; 3.- clemă; 4.- şuruburi
cu piuliţe; 5.- bolţ

ROLA SAU ROLELE DE CABLU - rolele pentru cabluri din oţel se execută din
fontă, pentru transmisii prin cablu cu acţionare
manuală şi din oţel turnat sau din oţel în
construcţie sudată, la transmisiile prin cablu cu
acţionare mecanică.

TAMBUR DE CABLU - au rolul de a înfăşura cablul sau lanţul de tracţiune, prin

aceasta aplicându-se şi forţa necesară înfăşurării, respectiv
ridicării sarcinii.
Tamburii de cablu au formă cilindrică şi rareori tronconică, goi la
interior (executaţi din oţel prin turnare sau din tablă roluită şi sudată pe
generatoare), prezentând la periferie şanţuri elicoidale într-un singur sens
sau în două sensuri (stânga-dreapta)ngur strat.

Tambur simplu cu şanţuri Tambur dublu cu şanţuri

Fixarea capătului de cablu

pe tambur prin cleme

25
 Electropalan cu tălpi Cuplarea
reductorului cu tamburul de cablu, prin
cuplaj
dinţat: 1.-tambur de cablu; 2.- cuplaj dinţat;
3.-
arborele tamburului; 4.- inel sferic;
5.-
bucşă cu alezaj sferic

În cazul în care cablul se înfăşoară în mai multe straturi tamburul poate

să nu fie canelat, iar la margini are pereţi laterali.
Pentru o înfăşurare corectă a cablului se prevăd şi dispozitive de
aşezare (role) ce presează spirile de cablu pe tambur.
Diametrul tamburului este funcţie de diametrul cablului, grupa de
funcţionare a mecanismului, construcţia cablului şi modul de înfăşurare a
cablului.
Profilul şanţurilor elicoidale de pe tambur este în funcţie de diametrul
cablurilor, iar lungimea tamburului trebuie să asigure depunerea corectă a
cablului până la ridicarea muflei în poziţia cea mai de sus (acţionare limitator
cursă ridicare); la coborârea muflei în poziţia cea mai de jos trebuie să
rămână cel puţin trei spire înfăşurate pe tambur la fiecare capăt de cablu.
Prinderea capetelor de cablu pe tambur se poate face prin cel puţin 2
cleme sau prin pană.

REDUCTOARE – sunt angrenaje montate în carcase închise şi servesv la

reducerea turaţiei arborelui motor.
Uneori reductoarele pot servi şi la amplificarea turaţiei.

26
Cuplarea reductorului cu tamburul de cablu, prin cuplaj cu bolţuri cu
cap sferoidal:
1. tambur de cablu;
2. cuplaj cu bolţuri;
3. arborele tamburului;
4. inel sferic;
5. bucşă cu alezaj sferic;
6. bloţuri cu cap sferoidal

MOTOR ELECTRIC – de acţionare mecanism de ridicare

sarcină (pod rulant bigrindă cu electropalan de 8t) este de tip ASFM-160 M-4-
F3 cu rotorul în scurtcircuit şi frâna înglobată (- tensiunea nominală:
380V/50Hz; - puterea nominală: 10 Kw; turaţia nominală: 1500 ror/min)
Frâna este de tipul automată (frâna electromagnetică tip FEA 20 daN),
normal închisă, cu lamele sinterizate. Dispozitivul de acţionare este
de tipul cu arcuri elicoidale şi electromagnet de deschidere, forţa de
acţionare fiind reglabilă.
MOTOR ELECTRIC – de acţionare translaţie cărucior (pod rulant bigrindă
cu electropalan 8t): este de tip ASFM-112Ma-6 cu rotorul în scurtcircuit (-
tensiunea nomin.: 380V/50Hz; - puterea nominală: 2 Kw; turaţia nomin.: 1000
ror/min) şi frâna înglobată (frână electromagn. tip FEA 5daN)

DISPOZITIVELE DE SIGURANŢĂ – cu care se echipează mecanismele de

ridicare:
limitatorul de sarcină (sau de moment al sarcinii);
- limitatoarele de sfârşit de cursă ridicare-coborâre;
- siguranţa la cârlig;
- limitator de fine cursă translaţie cărucior;
- curăţitor şină
- paracăzător
- opritoarele.

MECANISMUL DE DEPLASARE A UNUI POD RULANT

La podurile rulante acţionarea poate fi:

- centrală (în care caz ambele roţi motrice de pe fiecare
şină în parte sunt acţionate de acelaşi mecanism printr-
un ax comun);

7
2
6
2
5
2
4
2
3
2
2
2
1
2

27
 Acţionarea centrală:
1.- motor electric; 2.- cuplaj elastic (între motor şi reductor); 3.- frână
(amplasată pe semicupla spre reductor);
4.- reductor; 5.- arbori de transmisie; 6.- cuplajele arborilor de transmisie; 7.-
roţile motrice ale macaralei.

- independent (de capete – fiecare roată motrică are un

mecanism de acţionare independent)
22
3
2
4
2

Acţionarea independentă

1.- 1
motor electric; 2.- cuplaj elastic (între motor
2 şi reductor); 7
2
3.- frână (amplasată pe semicupla spre reductor);
4.- reductor; 6.- cuplajele arborilor de transmisie;
7.- roţile motrice ale macaralei
6
2

.
MOTOR ELECTRIC – de acţionare translaţie pod (pod rulant bigrindă cu
electropalan de 8t)este de tip ASFM-112Ma-6 cu rotorul în scurtcircuit şi frâna
înglobată (- tensiunea nominală: 380V/50Hz; - turaţia nominală: 1000
rot/min; puterea nominală: 2 x 2 Kw)

ROŢILE MOTRICE DE RULARE: - servesc la deplasarea macaralelor şi a

cărucioarelor

1.- Roata de rulare; 2.- Ax; 3.- Pană; 4.- Rulment;

5.- Capac; 6.- Capac; 7.- Carcasă.

28
GRINZI PORTANTE – în construcţiile metalice portante ale macaralelor, se
folosesc următoarele tipuri de grinzi:

- grinzi cu inimă plină din profile I sau ;

- grinzi cu zăbrele din profile sau ţevi sudate;
- grinzi expandate care au forma unor grinzi profil I în a
cărei inimă au fost practicate decupări de material în
forma unor hexagoane simetrice faţă de axul grinzii şi
egal distanţate;
- grinzi cheson din table sudate

Asamblarea elementelor componente se face prin sudură şi şuruburi.

a.- grinzi cu inimă plină; b.- grinzi cheson; c.- grindă expandată

2. DICŢIONAR

1. CAPACITATEA DE RIDICARE –
2. SRCINA NOMINALĂ –
3. SARCINA DE ÎNCERCARE –
4. SUPRASARCINA –
5. SARCINA UTILĂ –
6. SARCINA VARIABILĂ –
7. SARCINA STATICĂ –
8. SARCINA DINAMICĂ –

29
 9. FORŢA DE RIDICARE –
10. FORŢA DE TRACŢIUNE -

1. CAPACITATEA DE RIDICARE - se înţelege valoarea maximă a masei

care este admisă a fi ridicată de macara sau
mecanismul de ridicare şi se exprimă în kg.
În capacitatea de ridicare se include şi masa dispozitivului de
prindere a sarcinii demontabile (benă, graifăr, electromagnet, oală de
turnare sau orice alt dispozitiv de prindere a sarcinii suspendate în
cârlig).
În capacitatea de ridicare nu se includ masa dispozitivului de
prindere a sarcinii nedemontabile (mufle cu cârlig, cleştele macaralelor
speciale, braţul macaralelor de încărcare, traversele de ridicare
nedemontabile).
Capacitatea de ridicare la macaralele cu braţ, cu rază de acţiune
variabilă, corespunde poziţiei braţului pentru care raza de acţiune este
minimă.

2. SARCINA NOMINALĂ – se înţelege valoarea maximă a masei (inferioară

capacităţii de ridicare) admisă a fi ridicată de macara
sau mecanismul de ridicat.

3. SARCINA DE ÎNCERCARE – se înţelege valoarea sarcinii la care trebuie

încercată instalaţia de ridicat, precum şi a dispozitivului
de prindere sau de legare a sarcinii.

4. SUPRASARCINA – la o macara sau la un mecanism de ridicat se înţelege

sarcina care depăşeşte sarcina nominală.

5. SARCINA UTILĂ – se înţelege valoarea masei maxime care poate fi

preluată de dispozitivul de prindere, dispozitivul de
legare sau direct de dispozitivul de ridicare, după caz.

6. SARCINA VARIABILĂ ADMISIBILĂ – la o macara se înţelege valoarea

max. a masei care este admisă să fie ridicată de
macaralele cu braţ, funcţie de raza de acţiune variabilă,
rezultată din caracteristica de sarcină conform
diagramei de sarcină; sarcina variabilă admisibilă pentru
valoarea max. a razei de acţiune este sarcina nominală.

7. SARCINA STATICĂ – se înţelege sarcina în stare de repaos, care

reprezintă sarcina nominală de încercare, respectiv
suprasarcina de încercare ridicată la circa 100 mm de la
sol.

30
 8. SARCINA DINAMICĂ – se înţelege sarcina care ia naştere în timpul
accelerării sau decelerării sarcinii nominale.

9. FORŢA DE RIDICARE – se înţelege suma forţelor corespunzătoare

maselor sarcinii organului de prindere, dispozitivului de
ridicare, organelor de ridicare, etc.

10. FORŢA DE TRACŢIUNE – se înţelege forţa de tracţiune la tambur

formată din suma forţelor rezultate din tensiunile din
cablu, care acţionează asupra tamburului; în cazul în
care sunt mai mulţi tamburi cuplaţi mecanic, se
însumează tensiunile din cablu fiecărui tambur.

3.COMPONENTE DE SECURITATE LA MACARALE

a. LIMITATOARE
b. ANEMOMETRE
c. DISPOZITIVE DE BLOCARE ŞI EVITARE A MERSULUI OBLIC
d. INDICATOARE DE SARCINĂ
e. TAMPOANE, OPRITORI, SIGURANŢE LA CÂRLIG
f. PISE DE REAZEM, CURĂŢITOARE DE ŞINĂ
g. CONTACTE ŞI SIGURANŢE ELECTRICE

Dispozitivele de siguranţă - rolul de a asigura funcţionarea macaralelor fără pericole de

avarii sau accidente.

Acestea trebuie să intervină atunci când se execută de către macaragiu manevre greşite
sau în cazul apariţiei anumitor defecte ce prezintă pericole.
Prin acţionarea dispozitivelor de siguranţă, trebuie să se întrerupă mişcarea macaralei
greşit efectuată, sau în cazul apariţiei unui defect să menţină macaraua în siguranţă fără pericole.
Dispozitivele de siguranţă nu trebuie folosite în mod intenţionat, decât atunci când se
încearcă buna lor funcţionare.
Toate dispozitivele de siguranţă se verifică la începerea lucrului de către macaragiu, cu
excepţia limitatoarelor de sarcină sau de moment, care se verifică cu ocazia verificărilor oficiale
de către organul I.S.C.I.R. sau responsabilul cu supravegherea tehnică autorizat de I.S.C.I.R.

În funcţie de tipul macaralelor, dispozitivele de siguranţă cu care se echipează acestea

sunt:

1.

31
  limitatoare de cursă ridicare-coborâre, pentru poziţiile limită ale organului de prindere a
sarcinii;
 limitator de cursă deplasare (translaţie) a macaralelor deplasabile pe căi cu şine de rulare;
 limitatoare de cursă deplasare (translaţie) pentru poziţiile limită de lucru a cărucioarelor;
 limitatoare de apropiere pentru evitarea ciocnirii între cărucioarele sau macaralele care
circulă pe aceeaşi cale de rulare;
 limitatoare de basculare braţ pentru poziţiile limită de lucru ale acestuia (sus-jos);
 limitatoare de rotire, pentru cazurile în care este necesară limitarea unghiului de rotire;
 limitatoare de deplasare sau rotire a dispozitivului de prindere pentru evitarea lovirii
cabinei macaragiului;
 limitatoare de sarcină;
 limitatoare de moment al sarcinii;

2.
 dispozitive de reţinere a fluidului în cazul spargerii conductelor;
 dispozitive de blocare şi ancorare;
 dispozitive de avertizare şi de oprire a funcţionării în caz de vânt (anemometre);
 dispozitive de evitare a mersului oblic;

3.
 opritare şi tampoane;

4.
 piese de reazem şi curăţitoare de şine;

5.

siguranţă la cârlig;

6.
 contacte electrice ale dispozitivelor de blocare;
 buton de întrerupere în caz de avarie;

7.
 paracazătoare la cabină în situaţia în care cabina este mobilă şi să se
deplasează pe verticală;

8.
 limitator de viteză care să acţioneze paracăzătoarele la depăşirea vitezei
nominale a cabinei;

32
9.
întrerupător de sfârşit de cursă (de avarie);

10.
 contacte electrice care să controleze slăbirea sau ruperea unor cabluri, să
controleze coliniaritatea unor căi de rulare la transbordări, să controleze
coliniaritatea unor căi de rulare la transbordări, pentru controlul dimensiunilor
şi poziţiei sarcinii cât şi pentru controlul acţionării paracăzătoarelor şi a
limitatoarelor de viteză;

11.
 indicator de sarcină.

a. LIMITATOARE

LIMITATOARELE DE CURSĂ RIDICARE-COBORÂRE – au următoarele

roluri:

- să oprească mecanismul de ridicare când partea

superioară a organului de prindere a sarcinii (muflă,
graifăr, traversă, etc.) sau a sarcinii se apropie la cel
puţin 200 mm sub elementele macaralei de care
acestea s-ar putea lovi;

- să oprească coborârea la poziţia cea mai de jos a

organelor de prindere sau când pe tambur au mai rămas
înfăşurate cel puţin două spire de cablu sau lanţ;

- să oprească ridicarea/coborârea cabinei sau organelor

de prindere când se depăşesc limitele de lucru
(superioară şi inferioară) în cazul translatoarelor
stivuitoare şi podurilor rulante stivuitoare;

- reglarea acestor dispozitive se face după fiecare schimbare a cablului

sau modificarea lungimii acestuia, iar verificarea funcţionării se face
fără sarcină.

1. Limitatorul cu ax filetat asigură deconectarea mecanismului

de ridicare – coborâre atât pentru sensul de sus, cât şi pentru sensul de
jos. Este folosit în acţionările electrice şi de aceea se află pe toate podurile
rulante, macarale portal şi semiportal. În unele cazuri este folosit şi pe alte
tipuri de macarale. Este legat în circuitul de comandă al instalaţiei electrice,
acţionând asupra contactorilor de ridicare şi coborâre. Este acţionat de axul

33
tobei cablului şi de aceea se montează în imediata apropiere a acesteia, la
capătul opus celui dinspre reductor.
În figura de mai jos este redat schematic.

Limitator de sfârşit de cursă ridicare-

coborâre cu ax filetat
1.- carcasă; 2.- ax filetat; 3.- lagăre; 4.-
piuliţă; 5.- pinion
antrenare; 6.- piesă acţionare
contact; 7.- contacte electrice

Acest tip de limitator asigură

deconectarea atât pentru sensul de ridicare, cât şi pentru coborârea
cârligului. Se compune dintr-o carcasă 1, în interiorul căreia axul filetat 2, se
sprijină pe două lagăre 3.
Pe axul filetat se află o piuliţă 4 ghidată lateral, de-a lungul axului, ceea
ce nu-i permite rotirea ci doar deplasarea longitudinală.
Axul este antrenat de o roată dinţată 5 cuplată la tamburul de
înfăşurare a cablului printr-un reductor. În timpul rotirii tamburului, piuliţa se
deplasează până în dreptul unuia din întrerupătoarele 6 pe care îl acţionează
decuplând contactul limitator 7 şi orind mişcarea mecanismului.

2. Limitatoarele de cursă translaţie şi de apropiere pentru

cărucior şi macarale au rolul de a întrerupe acţionarea mecanismului
macaralei într-un sens sau celălalt când cursa reglată a fost depăşită.
Acţionarea mecanismului se poate face în sens invers celui care a declanşat
limitatorul. Montarea limitatoarelor de cursă şi a organelor ce le acţionează
trebuie să se facă astfel, ca după declanşarea limitatorului şi întreruperea
acţionării să se ajungă în opritoare , cu cel mult 0,7 din viteza nominală, în
situaţia de încercare cu sarcina maximă. Pentru diverse situaţii, aceste
limitări pot fi realizate prin mai multe dispozitive, fiecare acţionând pe o
anumită treaptă de viteză, care în continuare nu permite decât acţionarea pe
viteze inferioare, iar apropierea de opritor se face cu viteză redusă şi în final
un limitator opreşte complet mişcarea.
Cele mai folosite sunt limitatoarele de cursă de tipul pârghie. Acestea
sunt formate dintr-o carcasă, în interiorul căreia se află un contact fix şi altul
mobil menţinut apăsat pe cel fix printr-un resort. Contactul mobil este
acţionat prin intermediul unui ax ce iese din carcasă şi printr-o pârghie cu
rolă la capăt. Prin apăsare pe rola pârghiei a unei came se întrerupe
acţionarea la capătul cursei.
De regulă, pentru limitarea cursei la cărucior, limitatoarele sunt
montate la capetele căii de pe grinzile longitudinale, iar camele de acţionare,
pe cărucior. Pentru limitarea cursei podului, camele de acţionare sunt la

34
capetele căii de rulare, înaintea opritorilor, iar limitatoarele pe grinzile de
capăt ale podului.
Mai recent se foloseşte un nou tip de limitator care în loc de pârghie
are o furcă cu două poziţii (închis şi deschis), fără revenire cu arc. Acţionarea
se face în mişcare de translaţie prin lovirea furcii de către un bolţ ce-i
schimbă poziţia pe deschis, iar la trecerea în sens invers bolţul readuce furca
şi respectiv limitatorul pe poziţia închis.
În figura de mai jos sunt prezentate cele două limitatoare (cu pârghie şi
cel cu furcă).

Limitator de cursă cu pârghie

1.-pârghie de comandă; 2.- ax ; 3.- pârghia
de
contact ; 4.- contact mobil ; 5.- contact fix ;
a. 6.-arc ; 7.- lamă elastică ; 8.- rolă ; 9.- camă
de declanşare

b.

Acest limitator (fig. a.) se montează pe macara şi acţionează prin

pârghia de comandă 1 solidară cu axul 2 pe care este fixată şi pârghia de
contact 3 cu contact mobil 4. Arcul 6 menţine limitatorul în poziţie cuplat, iar
contactul fix 5 este apăsat pe contactul mobil de lama elastică 7.
Pentru a asigura un contact cu frecare redusă între pârghia de
comandă şi cama de declanşare 9, la capătul pârghiei se montează o rolă 8.
Lungimea camei se alege astfel încât, după declanşare, până la
atingerea opritoarelor să nu mai fie posibilă acţionarea mecanismului decât
în sensul opus.
Prin retragerea macaralei din poziţia limitată, pârghia de comandă,
eliberată de sub camă, este redusă în poziţia iniţială de lucru. Unghiul de
înclinare de la capetele camei de comandă se alege între 30˚ şi 45˚ , iar
lăţimea camei nu va permite ca pârghia de comandă să scape lateral de pe
şină.
Un alt tip de limitator, cu două poziţii fixe, nu are revenire (fig.b.). Pe
axul său său este montată o piesă 1 în formă de V. Acţionarea limitatorului se
face prin lovirea acestei piese, de către un bolţ 2, fixat pe instalaţia mobilă a
cărei cursă o limitează.
Comutarea limitatorului cu noua poziţie produce întreruperea
contactelor corespunzătoare sensului de deplasare în direcţia care la
declanşat.
La ieşirea din poziţia limitată, limitatorul este din nou pregătit pentru
limitare. Acest tip de limitator nu impune nici o restricţie asupra lungimii
camei care produce declanşarea, spre deosebire de limitatorul cu pîrghie şi
rolă.

35
 Ca limitatoare de apropiere între cărucioare sau macarale ce circulă pe
aceiaşi cale de rulare, se folosesc aceleaşi tipuri constructive ca cele de
sfârşit de cursă.
Pentru evitarea ciocnirii între cărucioarele sau macaralele de pe aceiaşi
cale de rulare, limitatoarele trebuie să declanşeze astfel încât să întrerupă
acţionarea la o distanţă egală cu cel puţin spaţiul maxim de frânare al
macaralei sau căruciorului pe care sunt montate.

3. Limitatorul de sarcină are rolul de a preveni supraîncărcarea

macaralelor. El realizează întreruperea mişcării de ridicare cîrlig în cazul
depăşirii sarcinii nominale cu până la 20%, permiţând descărcarea
(coborârea sarcinii.
Cu limitator de sarcină se echipează obligatoriu macaralele ce au
sarcină constantă, fără să varieze funcţie de rază. În această situaţie intră
podurile rulante, macaralele portal şi o parte din celelalte tipuri de macarale.
Sunt exceptate de la această obligaţie macaralele acţionate manual, acelea
la care organul de prindere a sarcinii montat cu caracter permanent, prin
construcţia sa, nu permite sau previne suprasarcini mai mari de 20 % (cu
graifere, bene, braţe, oale de turnare) la electropalane şi la toate macaralele
până la 1 t inclusiv.

1.- Limitatorul de sarcină cu arcuri disc este cel mai simplu din
punct de vedere constructiv şi cel mai folosit în ultima perioadă (figura
alăturată).

Limitator de sarcină cu arcuri disc

36
 Pe o placă suport sunt aşezate arcurile disc. Prin interiorul arcurilor disc
trece o tijă (ax) care la capătul superior are o piuliţă ce calcă şi comprimă
discurile sub sarcină. La partea inferioară a tijei se montează rola de
egalizare pe care se abate cablul de sarcină, sau se fixează capătul mort al
aceluiaşi cablu.
Deasupra tijei se montează contactul electric de tipul normal deschis.
Totul este inchis într-o capsulă cilindrică. Limitatorul se aşază cu placa suport
pe şasiul căruciorului şi se fixeaşă în şuruburi. Limitatorul este acţionat de
cablul de la mecanismul de ridicare coborâre .
La ridicarea unei sarcini mai mari decât sarcina nominală, arcurile disc
se comprimă, tija se deplasează în jos fiind trasă de cablu, iar contactul
electric din capătul tijei se deschide comandând astfel oprirea mişcării de
ridicare cârlig şi permiţând coborârea.

2.- Limitatorul de sarcină cu ax excentric are în componenţa sa

un ax excentric pe care se montează rola de egalizare.
Excentricitatea axului este menţinută pe orizontală printr-o pârghie
solidară cu axul şi un resort la capătul pârghiei. Când sarcina nominală a
macaralei este depăşită creşte tensiunea (T) din cablul de ridicare peste o
anumită valoare. Momentul dat de tensiunea în cablu şi excentricitate (2T.e)
depăşeşte momentul dat de forţa (P) a resortului şi braţul pârghiei (L), adică
2T.e > P.L. În această situaţie rola de egalizare se lasă în jos cât îi permite
excentricitatea şi rotirea axului, pârghia se deplasează în sus, comprimă
arcul şi acţionează asupra contactului electric pe care îl întrerupe. Contactul
electric fiind în circuitul de comandă al contactorului pentru ridicare întrerupe
numai mişcarea de ridicare.
În figura alăturată este redat schematic acest tip de limitator.

Limitator de sarcină cu ax excentric

1.- rolă de egalizare ; 2.- ax excentric ; 3.- pârghie ; T - tensiunea în cablu ;
R - rezultanta tensiunilor din cablu; e - excentricitatea axului rolei; P -
presiunea în resort

Reglarea limitatoarelor de sarcină se face în general prin comprimarea

sau destinderea resoartelor. La cele cu contacte electrice se mai reglează
prin apropierea sau depărtarea contactului electric de elementul ce îl
acţionează.

37
 Aceste dispozitive de siguranţă se reglează pe standuri în uzinele
constructoare. În cazuri de necesitate, reglarea lor se poate reface la
autorizarea de funcţionare a macaralei sau la celelalte verificări oficiale.
Verificarea funcţionării limitatoarelor de sarcină nu se face de către
macaragiu întrucât trebuie să ridice suprasarcina, iar această manevră îi
este interzisă.
Această verificare se face la controalele oficiale, în prezenta organului
I.S.C.I.R. sau a responsabilului autorizat cu supravegherea din unitatea
deţinătoare întrucât cu această ocazie se ridică suprasarcini la încercările
statice şi dinamice.
La încercarea bunei funcţionări a limitatorului de sarcină acesta trebuie
să permită ridicarea sarcinii nominale şi să întrerupă ridicarea la depăşirea
sarcinii nominale cu cel mult suprasarcina prescrisă, dar nu mai mult de 20%.
Suprasarcina la care trebuie să acţioneze nu va fi ridicată mai mult de 100
mm de la sol.

b. ANEMOMETRE

Macaralele cu un braţ la care există pericolul de răsturnare, precum şi macaralele portal şi

similare cu deschideri mai mari de 30 m sau dacă talpa inferioară a grinzilor longitudinale se
găseşte la înălţime mai mare de 10 m de la nivelul căii de rulare se prevăd obligatoriu cu
anemometre.
Anemometrele sunt dispozitive ce indică viteza vântului şi avertizează optic şi acustic pe
macaragiu la apropierea sau depăşirea vitezei admise.
În cazul macaralelor anemometrele trebuie să declanşeze un semnal acustic (sirenă) sau
optic (bec roşu) la depăşirea vitezei vântului exprimată prin presiunea acestuia:

- 25 daN/m² la macarale portal;

- 15 daN/m² la celelalte macarale.

La atingerea limitelor mai sus menţionate macaragiul trebuie să întrerupă funcţionarea

macaralei şi să o asigure cu dispozitivele de blocare.
La unele instalaţii foarte importante, anemometrul opreşte funcţionarea macaralei la
depăşirea presiunii admise şi comandă la servomotoare blocarea macaralei pe şine. În astfel de
situaţii macaraua mai permite numai coborârea sarcinii.
În componenţa sa anemometrul are un generator electric la care forţa electromotoare este
proporţională cu turaţia.

38
 Rotorul generatorului este acţionat de 3 palete sub formă de cupe. La vitezele prescrise
ale vântului tensiunea generatorului atinge tensiunea de anclaşare a unor relee prin care se pune
în funcţiune presemnalizarea, semnalizarea şi deconectarea translaţiei sau calarea macaralei.

c. DISPOZITIVE DE BLOCARE ŞI EVITARE A MERSULUI OBLIC

La macaralele cu deschideri mari, mersul oblic este facilitat de

deformaţiile elastice ale construcţiei metalice care pot atinge valori
importante. Parcursul inegal al celor două capete de macara poate fi
provocat de jocurile diferite din transmisiile cu arbori mecanici, de
desincronizarea acţionărilor cu arbore electric, de patinarea roţilor de pe una
din şine şi ca urmare a unor rezistenţe la rulare mult diferite între capete sau
a unor aderenţe diferite.
Mersul oblic poate avea ca urmare transmiterea unor eforturi
suplimentare construcţiei metalice a macaralei şi a căii, înţepenirea sau
deraierea unuia din capete, uzura prematură a roţilor şi şinei de rulare.
La macaralele portal cu deschideri peste 40 m, în scopul evitării
mersului oblic, se recomandă prevederea unor dispozitive de indicare sau
redresare automată a avansului unui reazem faţă de celălalt. Redresarea
automată trebuie făcută în limitele unghiului prescris în cartea macaralei –
partea de construcţie, care asigură un mers normal şi securitatea instalaţiei.
În cazul acţionării cu grupuri individuale la cele două capete, se pot
prevedea comenzi separate, cu deplasări reduse, pentru corectarea poziţiei

39
cărucioarelor. Supravegherea mersului oblic se poate face cu ajutorul unui
instrument indicator electric diferenţial care sesizează diferenţele mari de
valori între curenţii absorbiţi de grupurile de la cele două capete.
Un dispozitiv limitator la aşezarea oblică a macaralei, cu funcţii
complete, cuprinde următoarele elemente:
- dispozitiv de sesizare a poziţiei incorecte;
- element de indicare şi avertizare de pericol;
- dispozitiv de corectare a avansului.
Dispozitivul de sesizare poate fi construit din roţi dinţate etalon ce
angrenează cîte o cremalieră cu bolţuri aşezată în lungul şinei de rulare, şine
segmentate, giroscoape, etc.
Pentru transmitere şi avertizare, se utilizează sisteme selsine
emiţătoare şi receptoare iar pentru execuţia redresării, sisteme cu motoare
auxiliare care antrenează angrenaje planetare sau diferenţiale.
Un alt sistem utilizat la poduri rulante cu deschidere mare este realizat
prin separarea grinzilor de capăt la mijloc şi legarea lor prin elemente de
cuplare, astfel încît cele două grinzi principale se pot deplasa una faţă de
alta, în plan orizontal (figura de mai jos). La mersul oblic, piesele de
articulaţie 2 permit deplasarea grinzilor de capăt 1 şi rotindu-se, la o anumită
valoare a unghiului, acţionează asupra limitatoarelor 4 şi 5 prin braţul 3.
Limitatoarele comandă la rândul lor motoarele de acţionare 6 în sensul
redresării.

Dispozitiv pentru evitarea mersului oblic la poduri rulante

d. INDICATOARE DE SARCINĂ

Indicatorul de sarcină se montează pe braţul macaralelor, iar acul său acţionează

gravitaţional indicând sarcina admisă funcţie de raza la care se află cârligul pentru o anumită
lungime de braţ.

e. TAMPOANE, OPRITORI, SIGURANŢE LA CÂRLIG

40
1. TAMPOANE ŞI OPRITOARE - Opritoarele se montează la capetele curselor de deplasare
şi realizează oprirea deplasării peste poziţiile limită de lucru
stabilite.
Tampoanele se montează pe opritori şi macara şi servesc pentru amortizarea şocurilor. La
cărucioare tampoanele pot fi montate fie numai pe cărucior, fie numai pe opritoare.
Tampoanele sunt construite din elemente elastice (cauciuc, lemn, arcuri de oţel) sau
amortizoare hidraulice. Dimensionarea opritorilor şi tampoanelor se face astfel încât să
amortizeze şocul produs de macaraua sau căruciorul încărcat cu sarcina maximă şi viteză cel
puţin 0,7 din viteza nominală.
La macaralele sau cărucioarele care circulă pe aceiaşi cale de rulare contactul între ele se
face prin tampoane montate coaxial.
La macaralele cu braţ unde există posibilitatea ca braţul să se dea peste cap, se montează
opritoare sau ancore la braţ, care să împiedice căderea pe spate a braţului în cazul în care
limitatorul la ridicarea braţului nu funcţionează, sau terenul este înclinat, ori se produc şocuri ce
generează o mişcare pe spate a braţului

2. SIGURANŢE LA CÂRLIG - Siguranţa la cârlig împiedică ieşirea accidentală a organelor de

legare a sarcinii din cîrlig; scoaterea organelor respective se poate face numai prin acţionarea
siguranţei.

CÂRLIG CU SIGURANŢĂ
1.- siguranţă (ce se fixează pe tija
cârligului); 2.- cârlig;
3.- clemă; 4.- şuruburi cu piuliţe; 5.- bolţ

f. PISE DE REAZEM, CURĂŢITOARE DE ŞINĂ

Pentru a reduce şocurile provenite în cazul spargerii roţilor de rulare

sau ale ruperii axelor acestora, precum şi împotriva deraierii, se montează

41
piese de reazem sub grinzile sau boghiurile în care sunt montate roţile de
rulare.
Piesele de reazem se execută din tablă groasă. Se montează frontal pe
grinzile de capăt sau şasiul cărucioarelor, în faţa fiecărei roţi de rulare.
Tabla din care se execută se decupează astfel încât să încadreze şina, iar
distanţa între şină şi reazem măsurată pe verticală trebuie să fie maxim 20
mm. În figura de mai jos este redată o piesă de reazem frontală din tablă.

Piesă de reazem

În cazul când instalaţia este foarte grea, piesele de reazem se sudează

sub grinzile de capăt în spatele roţilor de rulare.
Atât la macaralele cât şi la cărucioare, curăţitoarele de şină se
montează la partea frontală a grinzilor de capăt sau a boghiurilor în care sunt
montate roţile de rulare.
Curăţitoarele pot fi din tablă sau perii din sârmă. În cazul locurilor cu
depuneri de praf, curăţitoarele cu perii sunt obligatorii.

g. CONTACTE ŞI SIGURANŢE ELECTRICE

1. CONTACTE ELECTRICE - Podurile rulante şi macaralele portal sunt dotate cu contacte

electrice ce au rolul de a întrerupe funcţionarea macaralei la
deschiderea unuia din dispozitivele de blocare sau intrarea în
funcţiune a dispozitivelor de calare la şine. Se montează la:
- uşa de acces în cabina macaragiului;
- chepenguri;
- dispozitivele de calare la şinele căii de rulare.
La deschiderea unuia din dispozitivele de blocare, se deschide contactul respectiv,
întreruptorul principal al macaralei este automat deconectat şi instalaţia este oprită din funcţiune.
În timpul funcţionării macaralei contactul electric stă închis de însuşi dispozitivul de
blocare.

2. SIGURANŢE ELECTRICE - Contactele electrice de siguranţă de care se face uz sunt:

Contacte electrice care controlează slăbirea sau ruperea cablurilor de suspensie, a cabinei
cât şi a cablului de acţionare a limitatorului de viteză, ce au rolul de a întrerupe funcţionarea
instalaţiei în situaţiile menţionate mai sus. Aceste contacte sunt acţionate de dispozitive de
întindere a respectivelor cabluri;
Contacte electrice care controlează coliniaritatea unor căi de rulare; permit deplasarea şi
trecerea instalaţiei de ridicat de pe o cale, pe alta numai când este realizată coliniaritatea perfectă
a căilor de rulare în cauză. Astfel de contacte se găsesc la monogrinzi dotate cu electropalane

42
pentru a deplasa electropalanul de pe o grindă pe alta. De asemenea se găsesc la transbordoarele
translatoarelor stivuitoare şi la căile translatoarelor cînd se face deplasarea translatorului stivuitor
de pe o cale de rulare pe alta în cadrul aceluiaşi depozit. Această situaţie se găseşte acolo unde un
translator stivuitor trebuie să deservească rafturile de pe două sau mai multe căi de rulare;
Contact de „zero” la dispozitivele de comandă; nu permite anclaşarea întreruptorului
principal decât atunci când toate comenzile sunt pe poziţia „zero”. Prin aceasta se evită avariile şi
accidentele la anclanşarea întreruptorului principal dacă una sau mai multe comenzi sunt pe
poziţii de acţionare

43