Abilități esențiale de învățare

Abilitățile de învățare, sau “cum să înveți mai eficient”, implică anumite metode ce trebuie
să fie dezvoltate și aplicate. De-a lungul vieții avem nevoie să învățăm, să interpretăm și să ne
amintim cantități mari de informații. Modalitățile prin care reușim să facem procesul învățării mai
ușor ne vor descrie ca persoane. În paginile următoare vom descoperi care sunt cele 5 tipuri de
învățare, tipurile de citire, metode de rezumare, modalități de a lua notițe și de a învăța din cărți,
prioritizarea în învățare, strategia generală de învățare etc.

1. Tipurile de învățare
Exista cinci tipuri principale / motive pentru care înveți. Probabil că, în practică, combinăm
elemente din toate cele 5.
• Pentru a face rost de informații
• Pentru a învăța lucruri noi
• Pentru a verifica ce știi deja / ce nu știi încă
• Pentru a recapitula
• Pentru a-ți îmbunătăți abilitățile de învățare

Vine întrebarea „Cum ne îmbunătățim abilitățile de învățare?” Există patru metode

principale prin care putem face asta:
• Reflectăm critic asupra tuturor metodelor de învățare pentru a măsura și stabili cât de
eficiente sunt anumite metode.
• Răspunzând la întrebarea „Ce abilități de învățare am folosit în situația x?” identificăm exact
ce metode au dat roade.
• Înlocuim / modificăm abilitățile de învățare ce nu au avut rezultate bune.
• Ne folosim de toate resursele avute la îndemână, precum: grupuri de învățare, aplicații sau
site-uri, cursuri, opțiuni ce impun sisteme audio, instrumentele și tehnicile ce urmează să fie
prezentate în paginile următoare.

2. Cum învățăm?
Neil Fleming (1987) a sugerat faptul că oamenii învață cu ajutorul amestecului dintre vizual,
auditiv și kinestezic. Teoria ce stă la baza acestui model consideră că majoritatea oamenilor au un
stil dintre cele trei dominant sau preferat. Merită să amintim totuși că unii oameni dețin un amalgam
din cele trei.
 • Vizualii
Învață... văzând.
Gândesc în... imagini.
Sunt buni la... puzzle-uri, scris, diagrame, grafice, imagini, metafore vizuale.
Opțiunile de abilități de învățare ale auditivilor includ: luarea de notițe folosind diagrame,
sublinierea informației, un cod al culorilor și o organizare a informației, transformarea cuvintelor în
imagini.

• Auditivii
Învață... ascultând.
Gândesc în... cuvinte.
Sunt buni la... a ține minte cuvintele scrise, vorbit, ascultat, povestit, învățat pe ceilalți, scris.
Opțiunile de abilități de învățare ale auditivilor includ: înregistrarea și ascultarea notițelor,
citirea informației cu voce tare, folosirea de analogii, participarea la discuții cu grupuri de studiu.

• Kinestezicii
Învață... făcând, atingând.
Gândesc în... activitate.
Sunt buni la... activități fizice (inclusiv coordonare), interpretare, construcții, meșteșuguri.
Opțiunile de abilități de învățare ale kinestezicilor includ: crearea de modele, folosirea
diagramelor și metodelor vizuale, recitarea în timp ce numără pe degete, amintirea anumitor lucruri
în timp ce se plimbă sau aleargă, unii kinestezici preferă chiar să învețe cu muzică. Pentru unii
kinestezici este greu să stea într-un loc pentru perioade lungi de timp și pot fi distrași ușor.

3. Acrostihuri, acronime, analogii și mnemonice

Adesea, aceste patru metode sunt confundate. Toate concentrează informația în ceva ce este
ușor de memorat, cum ar fi litere, poezii, texte sau imagini (în cazul analogiilor vizuale). Cheia este
să folosești întotdeauna metoda care te ajută cel mai mult. De aceea, e de preferat să încerci toate
metodele și să vezi care ți se potrivește cel mai bine.

• Acrostihurile
Acrostihul este o invenție din litere care te ajută să reții o poezie sau un altfel de text. Prima
literă te face să îți amintești informația de care ai nevoie. Exemplul următor ne prezintă un mod util
de a învăța numele planetelor și ordinea lor:
 “My Very Exellent Mother Just Served Us Nothing”
Mercury Venus Earth Mars Jupiter Saturn Uranus Neptune

• Acronimele
Acronimul este o combinație inventată de litere ce pot fi pronunțate într-un cuvânt. Fiecare
literă te face să îți amintești informația de care ai nevoie. În exemplul următor vedem cum putem să
învățăm numele Marilor Lacuri din SUA:
HOMES: Huron, Ontario, Michigan, Erie, Superior
Acronimele pot fi confundate ușor cu siglele, acele forme în care cuvintele sunt prescurtate
cu ajutorul literelor cu care încep (de exemplu: SRI – Serviciul Român de Informații).

• Analogiile
Analogiile sunt comparații între două lucruri diferite care au câteva particulatități comune.
Exemplele includ: ochiul omenesc ca o cameră foto, inima ca o pompă, undele sonore ca ondulațiile
circulare ale unei pietre aruncate în apă.
Analogiile sporesc și animă descrierile, exprimă idei într-un mod mai clar și precis și ne
ajută să facem conexiuni între concepte noi și concepte ce ne sunt deja familiare.

• Mnemonicele
Mnemonicele sunt tehnici care te ajută să ții minte o informație ce este destul de dificil de
păstrat în memorie. O mare parte din informația pe care trebuie să o ținem minte se află în forma
scrisă a cuvintelor. Acest lucru devine greu de codificat și reținut atunci când este comparat cu alți
stimuli, precum imagini, culori, sunete, atingeri, emoții. Cele trei principii fundamentale ce stau la
baza mnemonicelor sunt: imaginația, asocierea și localizarea. Dacă reușești să folosești o
combinație între aceste trei principii, poți crea un sistem de învățare puternic.
- Imaginația: de ea ai nevoie pentru a crea și a întări asocierea de care ai nevoie pentru a forma
mnemonice. Cu cât ai o imagine și o viziune mai puternice pentru o anumită situație, cu atât ea se
va întipări în memoria ta.
- Asocierea: metoda prin care faci legătura dintre un lucru pe care vrei să-l reții și metoda pe care o
folosești pentru a-l reține.
-Localizarea: îți oferă un context coerent în care poți plasa informația astfel încât sa rămână
împreună dar și modul în care poți separa mnemonicele unele de altele.
 4. Abilități de citire
Pentru a fi un cititor eficient este nevoie să îți modifici stilul în funcție de materialul citit.
Atunci când citești de plăcere, cel mai probabil citești rapid, cu pauze puține și fără să îți faci griji
că trebuie să îți amintești mai târziu detalii. Pe de altă parte, atunci când consulți un manual cu
instrucțiuni, se poate să citești doar unul sau două paragrafe, dar pe care le citești foarte atent,
asigurându-te că înțelegi toate detaliile. Există trei stiluri de citit pe care e bine să le cunoști, fiecare
având propriul lui scop – citirea rapidă (speed reading), citirea superficială (skim reading) și
scanarea. Să știi când și cum să folosești aceste trei stiluri te va face un cititor flexibil.

• Citirea rapidă
Atunci când citești cu o viteză mică, gândurile tale pot fi în altă parte. Pentru a preveni acest
lucru, este nevoie să citești la un nivel mai alert. Ai nevoie în acest sens să nu citești fiecare cuvânt
și să nu citești „cu voce tare” în capul tău, să te relaxezi și să te concentrezi. De asemenea, se
sugerează să folosești o riglă sau un pix pentru a-ți ghida ochii pe fiecare rând al paginii pe care o
citești.

• Citirea superficială
Această metodă este folosită atunci când ai de citit o cantitate mare de informații într-un
timp scurt. Scopul este să identifici ideile principale din fiecare paragraf sau să ai o vedere de
ansamblu a textului și să ignori detaliile inutile. Sugestia oferită pentru această metodă este să citești
prima și ultima propoziție din fiecare capitol, secție sau paragraf pentru a vedea în ce direcție merge
textul și ce subiecte atinge.

• Scanarea
Stilul acesta este folosit atunci când citești rapid pentru a găsi o anumită informație de care
ai nevoie dintr-un material stufos. Atât timp cât știi exact ce cauți, mută-ți privirea rapid pe
materialul de citit până când localizezi informația specifică. Un exemplu bun ar fi atunci când cauți
un număr într-o carte de telefoane. Poți folosi titlurile și subtitlurile, scrisul îngroșat sau subliniat, ca
indicii care să te ajute să găsești informația de care ai nevoie.

5. Comprimarea și sumarizarea
Aceste metode variază în funcție de tematică, dar principiul de bază implică reducerea unei
cantități mari de informații în ceva mult mai scurt (notițe, poze, diagrame). Principalele cinci
metode evidențiate în rândurile următoare cuprind: cuvinte cheie, “copăcei”, diagrame păianjen,
hărți ale minții (diagrame) și hărți conceptuale.
 • Cuvintele cheie
Cuvintele cheie te ajută să comprimi multe informații într-un singur cuvânt sau o scurtă
frază ce e ușor de reținut. Este foarte important ca respectivul cuvânt / respectiva frază să reprezinte
o cantitate mare de informații.
Avem tendința uneori să subliniem prea mult text. Cu siguranță ni s-a întâmplat tuturor să
subliniem o pagină aproape în întregime, crezând că „totul” e important.
Sfaturile pentru a găsi ușor cuvintele cheie ar fi: citește o propoziție; pune-ți întrebarea „Are
un cuvânt cheie?”; dacă nu are, citește următoarea propoziție și dacă acum răspunsul este da,
subliniază cuvântul respectiv; repetă procesul pentru întreaga pagină; pune deoparte notițele și
folosește doar cuvintele cheie pentru a scrie tot ce-ți poți aduce aminte; verifică cât de eficientă este
metoda imediat, după câteva zile și după o săptămână.

• “Copăceii”
Acest tip de diagramă ne oferă posibilitatea să vedem toate rezultatele unui eveniment și să-i
calculăm probabilitatea. Fiecare ramură din copac reprezintă un posibil rezultat. Tipurile de copăcei
cele mai întâlnite sunt arborele genealogic și organigrama.

• Diagramele păianjen
Pentru scrierea de eseuri în special, este foarte important să ai o vedere cu ochi de pasăre.
Astfel, ai posibilitatea să privești asupra tuturor variantelor și să alegi cele mai relevante părți, în
timp ce-i lași loc minții să făurească un argument bine structurat. Diagramele păianjen sunt o
modalitate excelentă pentru a crea o privire de ansamblu și pentru a o ține bine minte. Dacă mai
adaugi și culori, imagini și simple cuvinte cheie, structura va fi ușor de explorat de către mintea ta.

• Hărțile minții
Aceste diagrame te ajută să generezi idei și să faci asocieri. Sunt de mare ajutor într-o
examinare, având o natură vizuală și expunând relația dintre componentele subiectului. Pentru a
crea o astfel de diagramă, începi din mijlocul paginii cu o idee sau cu o temă centrală. Faci apoi
ramuri, fiecare reprezentând o sub-temă. La rândul lor, sub-temele pot fi subdivizate, după caz.
Avantajele acestei tehnici ar fi: capacitatea de a avea o cantitate mare de informații pe o
singură pagină, ideea principală este clar menționată în mijlocul paginii, pot exista conexiuni între
subdiviziuni, informații adiționale pot fi transcrise ușor.

• Hărțile conceptuale
 Această metodă implică reprezentarea relațiilor dintre idei, imagini sau cuvinte, în același fel
în care o hartă rutieră reprezintă localizarea străzilor și a orașelor. Într-o astfel de diagramă fiecare
cuvânt se leagă de un altul și împreună se leagă de ideea originală. Astfel, se dezvoltă gândirea
logică și abilitățile de învățare, arătându-ți cum idei individuale formează o imagine mai mare de
ansamblu.

Considerând toate aceste cinci metode de sumarizare, putem afirma că atunci când învățăm
obișnuim să folosim o combinație de două sau chiar mai multe metode.

6. Luarea de notițe
Cursurile la care participăm în școală pun un mare accent pe informația oferită și cum o
adaptăm învățatului pentru examene. Notițele scrise în clasă sunt resursa vitală atunci când învățăm.
De aceea, este important ca notițele să fie complete și precise.
Cea mai bună metodă pentru a verifica dacă notițele vor fi folositoare este să revenim asupra
lor în aceeași zi, când informația este încă proaspătă în mintea noastră. Rescriindu-le, corectăm
erorile, completăm spațiile libere și mai adăugăm informații dacă este cazul. Le consolidăm astfel și
o să ni le amintim în viitor mult mai rapid.
Sfaturi pentru metoda rescrierii notițelor: le recitești de două – trei ori înainte să începi să le
rescrii, pentru a avea o privire de ansamblu; le rescrii astfel încât să evidențiezi conexiunile dintre
teme, concepte și cuvinte cheie; te asiguri că ce ai scris are sens și mai ales că e pe înțelesul tău;
cauți alte surse care să-ți ofere informații suplimentare; subliniezi cuvintele și conceptele cele mai
importante; notezi posibilele întrebări pe care ai putea să i le adresezi profesorului.
Totuși, ce este cel mai important în cazul notițelor, este să știi cum să iei notițe în mod
eficient, mai degrabă decât să fie nevoie să le rescrii. Principalele două metode sunt cea a
scheletului și metoda Cornell.

• Metoda scheletului
Această metodă implică luarea de notițe ca o secvență de puncte și paragrafe, cu titluri ce
seamănă cu planul unui eseu. Tehnica este folositoare pentru cărți sau articole în care argumentele
sunt statice și construite secvențial.
Dezavantajele acestei metode țin de faptul că nu indică conexiuni între părți diferite ale
argumentului și e ușor să ajungi să copiezi textul cuvânt cu cuvânt.

• Metoda Cornell
 Această metodă a fost creată pentru studenții de la Universitatea Cornell din SUA. Metoda
te face să iei notițe în mod structurat și să ai un material corect pentru recapitularea pentru un
examen. Beneficiile aceste metode constau în: furnizarea de idei cheie condensate, ușurința aplicării
la cursuri și ajutorul oferit în pregătirea pentru un examen.
Modul de aplicare: anterior cursului pregătiți o coala A4; trageți o linie verticală, partea din
stânga reprezentând o treime din spațiul din dreapta; partea din stânga se va numi “cuvinte cheie &
întrebări” iar cea din dreapta “notițe”; o mică parte din pagină, mai precis din partea de jos, păstrați-
o pentru rubrica “rezumat”.
În timpul cursului: în secțiunea “notițe” scrieți argumente, fapte, idei generale; lăsați spații
libere astfel încât să puteți reveni cu informații noi.
Imediat după curs (în maximum 24 de ore): recitiți notițele și adăugați sau modificați ce
considerați de cuviință; faceți un rezumat; scrieți cuvinte cheie și transformați-le în întrebări;
aoperiți partea dreaptă și testați-vă cunoștințele dobândite.

7. Studiul din cărți