Elev: Popa Ana Maria Mihaela

Clasa: a IX-a B

Francis Bacon
Francis Bacon (n. 22 ianuarie 1561, Londra - d. 9 aprilie 1626, Londra) a
fost un filosof, om de știință, jurist, orator, autor englez. A trăit la curtea
engleză în timpul domniei lui Elisabeta I a Angliei și apoi în timpul
domniei lui Iacob I al Angliei.
A fost Procuror General și Lord Cancelar al Angliei. Bacon a fost numit și
creatorul empirismului. A fost înnobilat în 1603 (fiind primul om de știință
care a primit titlul de cavaler), și creat Baron Verulam în 1618 și Viconte
Sf. Alban în 1621. A murit de pneumonie în timp ce studia efectele de
congelare pentru conservarea cărnii. La scurt timp după înmormântarea
acestuia, peste 30 de minți strălucite au adunat 32 de elogii ce au fost
publicate în latină.
O gândire enciclopedică și originală, dublată de un remarcabil talent
literar, a făcut ca scrierile baconiene să inspire mișcări intelectuale
precum marile proiecte de reformă religioasă și socială din Anglia anilor
1640-1660, înființarea primelor academii științifice în Anglia și Franța,
Iluminismul francez sau proiectul unei științe universale de tip inductiv.
Opere principale:
Essays (1597);
The Two Books of Francis Bacon of the Proficience and Advancement of
Learning (1605);
De sapientia veterum (1609);
Novum organum (1620);
Historia naturalis et experimentalis ad condendam philosophiam (1622);
De augmentis scientiarum (1623);
Apophthegms new and old (1624);
Sylva Sylvarum. New Atlantis (1626-1627).
Bacon a scris o utopie neterminată, Noua Atlantidă imaginând o
societate organizată pe baze raționale, științifice, dar în care erau
menținute diferențieri de clasă.
Elev: Popa Ana Maria Mihaela
Clasa: a IX-a B

Acesta a influențat gândirea asupra unei probleme de etică aplicată,

eutanasia, sustinând că "medicii au obligația să folosească știința lor,
astfel incât cei muribunzi să iasă din viață cât mai ușor posibil si fără
dureri". Bacon folosește termenul de "eutanasie exterioară" când este
vorba de activitățile medicului care privesc o moarte ușoara, iar termenul
de "eutanasie interioară", cand este vorba de pregătirea psihică a
muribundului pentru înfruntarea morții". Astfel, Bacon este considerat cel
care a folosit pentru prima data cuvantul "eutanasie" cu sensul de
uciderea celui care este suferind.
A realizat schimbări asupra sistemului de legi, Harvey Wheeler (în
lucrarea Francis Bacon's Verulamium—the Common Law Template of
The Modern in English Science and Culture) punând pe seama filosofului
crearea unor trăsături caracteristice cum ar fi:
 folosirea cazurilor ca depozit de probe despre "legea nescrisă";
 determinarea unei semnificații a precedențelor exclusiv prin
principii de evidență și logică;
 tratarea rezumatului juridic contrar ca ipoteză adversă despre
aplicarea "legii nescrise" unui nou set de fapte.
Despre cunoaștere, Francis Bacon spune că ea se împarte în
cunoașterea celor divine și filozofie. În filozofie, cunoașterea merge spre
Dumnezeu, spre natură sau este întoarsă asupra sinelui, și astfel rezultă
trei cunoașteri diferite: filozofia divină, filozofia naturală, filozofia
umanului.
"Toata filozofia este marcată sau imprimată cu acest triplu tipar, al puterii
lui Dumnezeu, al diferențelor naturale și al folosului omenesc."
Trăind în epoca nașterii științei moderne, Bacon și-a asumat sarcina
elaborării unei metode noi, adecvate, care în opoziție cu scolastica
sterilă, să favorizeze cercetarea științifică, cunoașterea și dominarea
naturii de către om.
Condiția prealabilă a făuririi științei și metodei noi o constituie, pentru
Bacon, critica cunoștințelor existente și inventarierea cât mai exactă a
rezultatelor științei. Astfel obține o clasificare ân funcție de trei criterii (ce
presupun "diviziunea sufletului") - memoria, imaginația, rațiunea. Istoria
naturală sau civilă este o știință a memoriei, poezia narativă sau
dramatică și parabolică este o știință a imaginației. Pentru științele
rațiunii (domeniul filosofiei), există o clasificare mai amănunțită și anume:
filosofia primă (știința axiomelor), știința despre Dumnezeu (teologia),
Elev: Popa Ana Maria Mihaela
Clasa: a IX-a B

știința despre natură (speculativă: fizica-cauze materiale și eficiente;

metafizică-cauze formale și finale), știință despre om (practică:
mecanica; magia naturală-arta invențiilor), continuând cu domeniul
logicii, morala. Al doilea pas constă în eliberarea spiritului uman de sub
tirania diverselor erori, prejudecăți și iluzii, denumite de el idoli (ai tribului,
care țin de natura umană și se pot clasifica în simțuri și intelect; ai
peșterii, determinați de educația fiecărui om, are un caracter individual; ai
forului sau pieții publice, prin care sunt desemnate neconcordanțele
limbajului cu viața reală, cu societatea; ai teatrului, generați de
autoritatea tiranică a vechilor sisteme filosofice bazate pe eleganță și
coerență). Ultima treaptă reprezintă elaborarea unei metode, iar aceasta
va fi metoda inductiv-experimentală, ântrucât filosoful consideră că prin
deducție, premisele sunt neverificabile. Inducția este simplă, și pornește
de la fapte din experiența curentă, neanalizată sau curentă atunci când
pornește de la fapte verificate, organizate.
Menționăm descrierea unui tabel al esenței și prezenței (cazuri în care o
natură simplă se manifestă - ce cauzeaza?), tabel al deviației sau
absenței (cauze în care natura simplă e alterată sau lipsește) și un tabel
al gradelor sau comparației (cazuri în care natura simplă variază, astfel
încât se pot identifica grade de variații ce se pot compara).
Bacon este inițiatorul empirismului și senzualismului modern: simțurile ne
dau cunoștințe certe și constituie izvorul tuturor cunoștințelor. Știința
adevărată se dobândește prin prelucrarea metodică, rațională a datelor
senzoriale. Bacon pune astfel în opera sa principală Novum Organum
(1620) bazele metodei inductive, caracterizată prin folosirea analizei,
comparației, observației și experimentului. Considerând lumea ca fiind de
natură materială, iar mișcarea ca o proprietate inalienabilă a materiei,
Bacon recunoaște existența a multiple forme de mișcare și a diversității
calitative a naturii. Accentuarea unilaterală a rolului analizei și al inducției
în cunoaștere, în detrimentul sintezei și al deducției, conceperea pur
analitică a experimentului (menit să separe unele de altele 'formele' sau
'naturile' prezente în corpuri pentru a determina esența fiecăreia) au
conferit metodei baconiene un caracter metafizic (nondialectic).
Bacon a cerut ca studiul naturii să utilizeze inducția, care, în opinia sa,
este apropiat de natură și este considerat cu mărturia simțurilor și a
experienței. El a învățat că inducția este necesară pentru științe, bazată
pe mărturia simțurilor, singura formă adevărată de dovadă și o metodă
de cunoaștere a naturii. În inducție, ordinea probei - de la particular la
general - este opusă ordinii probei deductive - de la general la particular.
Elev: Popa Ana Maria Mihaela
Clasa: a IX-a B

„În deducție, afacerea se desfășura, de obicei, în așa fel

încât „din simțire și particularitate, acestea s-au ridicat
imediat la cele mai generale, ca și cum ar fi o axă solidă,
în jurul căreia raționamentul ar trebui să se învârtească; și
toate celelalte au fost deduse de acolo prin propoziții de
mijloc: calea, desigur, a fost rapidă, dar abruptă și fără a
duce la natură, deviantă la argumente și adaptată pentru
ei. Cu toate acestea, în țara noastră (în inducție - aprox.
Administrator), axiomele sunt stabilite constant și treptat,
pentru a ajunge doar la cel mai general; și acest lucru cel
mai general în sine nu se obține sub forma unui concept
gol, ci se dovedește a fi bine definit și astfel încât natura
recunoaște în el ceva cu adevărat cunoscut de ea și
înrădăcinat chiar în inima lucrurilor. "

Bacon a considerat că inducția este cheia cunoașterii naturii, o metodă

care ajută mintea umană să analizeze, să descompună și să
împărtășească natura, să descopere proprietățile și legile sale comune.
Astfel, criticând metoda deductivă metafizică bazată pe o bază idealistă,
Bacon l-a contrastat cu al său, pe care l-a dezvoltat pe o bază
materialistă, metoda inductivă metafizică. Metoda inductivă metafizică a
lui Bacon, asociată cu empirismul materialist al teoriei sale de
cunoaștere, a fost o realizare științifică majoră în secolul al XVII-lea, un
mare pas înainte în dezvoltarea gândirii filozofice.
Cu toate acestea, Bacon a fost atât de umflat cu semnificația inducției
încât a dezvoltat încât a redus rolul deducției în cogniție la aproape zero
și a început să vadă în inducție singura și infailibilă metodă de
cunoaștere. Ca metafizician, a tăiat complet inducția din deducție, fără
să-și dea seama că pot fi folosite împreună.
Cea mai importantă contribuție a sa privește filozofia științei. Prin
lucrarea Novum Organum, în care definește și prezintă o nouă metodă
de cercetare științifică, întemeiată pe observație, experiment și inducție,
Francis Bacon propune și vizează o reformă în știință, atat la nivel
mentalitar, cît și în planul metodologic și al instrumentarului cercetării
științifice.
Fiind la capătul unei etape în care tiparul dogmatic impusese deducția ca
metodă, Bacon observă că deducția (anticipațiile) cucerește intelectul –
Elev: Popa Ana Maria Mihaela
Clasa: a IX-a B

care este intuitiv și imaginativ. Inducția (explicațiile) nu are acest atribut,

însă duce la adevăr și îl reprezintă. Prima obține lesne adeziunea, dar nu
redă întocmai sau deloc realitatea obiectivă și procesuală, precum
cealaltă. Calea de ales trebuie să fie judicioasă, sprijinită pe principii și
validată prin conformitatea rezultatelor cu realitatea deoarece, deoarece
oricît de mare, de conjugat și de coordonat ar fi, efortul pe calea
deducției nu ajunge la cunoaștere, precum travaliul pe cale inductivă.
Ceea ce susține Bacon, însă, nu este înlocuirea deducției cu inducția, ci
combinarea celor două metode, în conformitate cu situațiile și etapele
concrete pe care le parcurge procesul de cunoaștere. De altfel, fie că
este vorba despre realități foarte strict limitate, de tipuri, clase ori
principii, de metodă sau de corpul științei, Bacon are mereu grijă de
adecvarea metodei la obiect, a raționamentului la situație și la moment,
de respectarea principiilor realității materiale. Chiar la nivelul cunoașterii
umane, el recomanda același parcurs pendulatoriu, de la filozofia naturii
către științele particulare și de acolo înapoi, într-un continuu proces de
filtrare, de îmbogățire, de ajustare, de precizare, de progresivă apropiere
de Adevărul obiectiv care exprimă orînduirea și funcționarea Materiei ce
constituie Natura.
ce privește interpretarea naturii“), este o lucrare filosofică de Francis
Bacon , scrisă în limba latină și publicată în 1620. Titlul este un referire la
Aristotel Locul unde lucrează Organon , care era său tratat asupra logicii
și silogism . În Novum Organum , Bacon detaliază un nou sistem de
logică, pe care îl consideră superior celor vechi moduri de silogism.
Aceasta este acum cunoscută sub numele de metoda Baconian .
Pentru Bacon, găsirea esenței unui lucru a fost un simplu proces de
reducere și utilizarea raționamentului inductiv . Pentru a găsi cauza unei
„naturi fenomenale” cum ar fi căldura, trebuie să enumerăm toate
situațiile în care se găsește căldură. Apoi ar trebui să se întocmească o
altă listă, care să prezinte situații similare cu cele din prima listă, cu
excepția lipsei de căldură. Un al treilea tabel listează situațiile în care
căldura poate varia. „Natura formei” sau cauza căldurii trebuie să fie
aceea care este comună tuturor instanțelor din primul tabel, lipsește de
toate instanțele celui de-al doilea tabel și variază în funcție de gradul de
caz în al treilea tabel.
Pagina de titlu din Novum Organum înfățișează un galeon care trece
între stâlpii mitici ai lui Hercule, care se află în ambele părți ale
strâmtoarei Gibraltar , marcând ieșirea din apele bine conturate ale
Mediteranei în Oceanul Atlantic. Stâlpii, ca graniță a Mediteranei, au fost
Elev: Popa Ana Maria Mihaela
Clasa: a IX-a B

zdrobiți de marinari iberici , deschizând o nouă lume pentru explorare.

Bacon speră că investigația empirică va zdrobi vechile idei științifice și va
duce la o mai bună înțelegere a lumii și a cerurilor. Această pagină de
titlu a fost copiată în mod liberal din Regimentul de navigație al lui
Andrés García de Céspedes , publicată în 1606
Latină tag - ul în partea de jos - Multi pertransibunt & augebitur scientia -
este luat din Vechiul Testament ( Daniel 12: 4). Înseamnă: „Mulți vor
călători și cunoștințele vor fi sporite”.
Lucrarea lui Bacon a contribuit la dezvoltarea istorică a metodei
științifice.Tehnica sa are o asemănare cu formularea modernă a metodei
științifice, în sensul că aceasta este centrată pe cercetarea
experimentală. Accentul lui Bacon pe utilizarea experimentelor artificiale
pentru a furniza observații suplimentare ale unui fenomen este unul
dintre motivele pentru care este adesea considerat „Tatăl filosofiei
experimentale” (de exemplu renumit de Voltaire ). Pe de altă parte,
metoda științifică modernă nu respectă metodele lui Bacon în detaliile
sale, ci mai mult în spiritul de a fi metodic și experimental, astfel încât
poziția sa în acest sens poate fi contestată.Totuși, important este că
Bacon a creat scena pentru ca știința să dezvolte diverse metodologii,
deoarece a făcut cazul împotriva abordărilor aristotelice mai vechi ale
științei, argumentând că această metodă era necesară datorită părtinirilor
și slăbiciunilor naturale ale minții umane, inclusiv a prejudecății naturale
pe care o are căutați explicații metafizice care nu se bazează pe
observații reale.
Bacon începe lucrarea cu o respingere a deducției pure a priori ca mijloc
de descoperire a adevărului în filozofia naturală . Din filozofia sa, el
afirmă:

Acum, planul meu este la fel de ușor de descris, deoarece

este dificil de realizat. Căci este de a stabili grade de
certitudine, de a avea grijă de simț printr-un fel de
reducere, dar de a respinge în cea mai mare parte
lucrarea minții care urmează după sens; de fapt, vreau să
Elev: Popa Ana Maria Mihaela
Clasa: a IX-a B

deschid și să stabilesc o cale nouă și sigură de la

percepțiile simțurilor în sine către minte.

Accentul pe începutul observației pătrunde întreaga lucrare. De fapt,

este în ideea că filozofia naturală trebuie să înceapă cu simțurile în care
găsim partea revoluționară a filozofiei lui Bacon, iar metoda filosofică
consecventă, inducția eliminativă , este una dintre cele mai durabile
contribuții ale lui Bacon la știință și filozofie.
La începutul Magna Instauratio și în Cartea a II-a a Noului Organon ,
Bacon introduce sistemul său de „Inducție adevărată și perfectă”, pe
care îl propune ca fundament esențial al metodei științifice și un
instrument necesar pentru interpretarea corectă a naturii. (Acest sistem
trebuia să fie explicat și demonstrat mai complet în partea a IV-a a
Instauratio-ului într-o secțiune intitulată „Scara Intelectului”, dar, din
păcate, lucrarea nu a ajuns niciodată dincolo de o introducere.)
Potrivit lui Bacon, sistemul său diferă nu numai de logica deductivă și de
manie pentru silogismele școlarilor, ci și de inducerea clasică a lui
Aristotel și a altor logici. După cum explică Bacon, inducția clasică se
desfășoară „deodată. . . sens și particularități până la cele mai generale
propoziții ”și apoi lucrează înapoi (prin deducție) pentru a ajunge la
propoziții intermediare. Astfel, de exemplu, din câteva observații se poate
concluziona (prin inducție) că „toate mașinile noi sunt strălucitoare”. Unul
ar avea apoi dreptul de a merge înapoi de la această axiomă generală
pentru a deduce astfel de axiome de nivel mediu, precum „toate noile
Lexus sunt strălucitoare”, „toate noile Jeepuri sunt strălucitoare” etc.
După cum subliniază corect Bacon, o problemă a acestei proceduri este
aceea că, dacă axiomele generale se dovedesc false, toate axiomele
intermediare pot fi false și ele. Nu este nevoie decât de o singură
instanță contradictorie (în acest caz, o mașină nouă cu un finisaj
plictisitor) și „întregul edificiu se prăbușește”. Din acest motiv Bacon
prescrie o cale diferită. Metoda sa este de a continua „regulat și treptat
de la un axiom la altul, astfel încât cele mai generale să nu fie atinse
până la ultima”. Cu alte cuvinte, fiecare axiom - adică, fiecare treaptă
„scara intelectului” - este testată minuțios prin observație și
experimentare înainte de următorul pas. De fapt, fiecare axiom confirmat
devine un pas către un adevăr superior, cele mai generale axiome
reprezentând ultima etapă a procesului.
Elev: Popa Ana Maria Mihaela
Clasa: a IX-a B

Astfel, în exemplul descris, investigatorul baconian ar fi obligat să

examineze un inventar complet al noilor Chevrolets, Lexuses, Jeeps etc.,
înainte de a ajunge la orice concluzii despre mașinile noi în general. Și,
în timp ce Bacon recunoaște că o astfel de metodă poate fi laborioasă, el
susține că ea produce în cele din urmă un edificiu stabil al cunoașterii în
loc de o structură rahitică care se prăbușește cu apariția unei singure
instanțe neconfirmante. (Într-adevăr, potrivit lui Bacon, atunci când se
urmărește procedura sa inductivă, o instanță negativă devine de fapt
ceva de primit mai degrabă decât de temut. Căci în loc să amenințe o
întreagă adunare, descoperirea unei false generalizări salvează de fapt
investigatorului problema de a avea continuați într-o direcție sau linie de
anchetă.
Sistemul lui Bacon este, așadar, o procedură fiabilă și fiabilă, o scară
puternică care duce de la particulare atent observate la concluzii
adevărate și „inevitabile”? Deși el însuși a crezut ferm în utilitatea și
superioritatea generală a metodei sale, mulți dintre comentatorii și criticii
săi au avut îndoieli. Pentru un lucru, nu este clar că procedura
baconiană, luată de unul singur, duce în mod concludent la
vreunulpropoziții generale, cu atât mai puțin cu principii științifice sau
enunțuri teoretice pe care le putem accepta drept adevărate universal.
Căci în ce moment cercetătorul baconian este dispus să facă saltul de la
elementele observate la generalizări abstracte? După o duzină de
cazuri? O mie? Cert este că metoda lui Bacon nu oferă nimic care să-l
îndrume pe investigator în această determinare, altfel decât instinctul
sau judecata profesională și, astfel, tendința este ca investigarea
informațiilor - observarea și colectarea constantă a datelor - să continue
continuu și în vigoare nesfârșit.
Astfel, ne putem imagina cu ușurință un scenariu în care acumularea de
instanțe devine nu doar etapa inițială a unui proces, ci chiar esența
procesului în sine; de fapt, o hrănire zeloasă după fapte (în New
Organon Bacon se compară celebrul cercetător Baconian ideal cu o
albină ocupată) devine nu numai un mijloc de cunoaștere, ci o activitate
intens urmărită de dragul său. Fiecare om de știință și academician știe
cât de tentant este să renunți la munca grea a gândirii imaginative pentru
a continua să facă o formă de cercetare. Fiecare investigator știe cât de
ușor este să fii împachetat în date - cu rezultatul nefericit că urcarea
intenționată a unei scări baconiene se blochează în chestiuni mundane
de fapt și niciodată nu iese deloc jos.
Elev: Popa Ana Maria Mihaela
Clasa: a IX-a B

Fără îndoială, considerente ca acestea l-au determinat pe medicul

englez (și neo-aristotelian) William Harvey, de faimă a circulației
sângelui, să renunțe la faptul că Bacon a scris despre filozofia naturală
„ca un cancelar Lord” - într-adevăr ca un politician sau legiuitor, mai
degrabă decât un practicant. Evaluarea este doar în măsura în care
Bacon în noul Organonprescrie, într-adevăr, o procedură nouă și extrem
de rigidă pentru investigarea naturii, mai degrabă decât să descrie
metoda mai mult sau mai puțin instinctivă și improvizațională - și în niciun
caz exclusiv empirică - pe care Kepler, Galileo, Harvey însuși și alți
oameni de știință care lucrau de fapt. De fapt, în afară de Tycho Brahe,
astronomul danez care, supravegheând o echipă de asistenți, a observat
și apoi a înregistrat cu atenție volume întregi de date astronomice în
tabele ordonate, sistematic aranjate, este îndoielnic că există o altă
figură majoră din istoria știință care poate fi denumită în mod legitim un
baconian autentic, cu sânge adevărat. (Darwin, este adevărat, a afirmat
că Originea speciilorse baza pe „principiile baconiene”. Cu toate acestea,
este un lucru să colectăm instanțe pentru a compara speciile și a arăta o
relație între ele; este cu totul altul să teoretizeze un mecanism, și anume
evoluția prin mutație și selecție naturală, care explică elegant și puternic
întreaga lor istorie și varietate.)
Știința, adică nu are și probabil nu a avansat niciodată în conformitate cu
metoda strictă, treptată și continuă de observare și inducție baconiană.
În schimb, se desfășoară prin imprevizibil - și adesea intuitiv și chiar
(deși Bacon s-ar zgârci la cuvânt) imaginativ- salturi și limite. Kepler a
folosit datele strânse scrupuloase ale lui Tycho pentru a susține propria
credință a inimii și chiar oculte că mișcările corpurilor cerești sunt
regulate și simetrice, compunând o adevărată armonie a sferelor. Galileo
aruncă greutăți inegale din Turnul aplecat ca o simplă demonstrație
publică a faptului (contrar lui Aristotel) că acestea ar scădea în același
ritm. Își mulțumise cu mult timp înainte că se va întâmpla prin metoda
foarte rară de Bacon a raționamentului matematic și a experimentului de
gândire deductiv. Harvey, printr-un proces similar de analiză cantitativă și
logică deductivă, știa că sângele trebuie să circule și numai pentru a face
dovada acestui fapt el și-a stabilit sarcina secundară de a amasa dovezi
empirice și de a stabili metoda reală prin care a făcut-o.
S-ar putea enumera - într-adevăr moda baconiană - o serie de alte
cazuri. Însă ideea este deja făcută: progresele cunoștințelor științifice nu
s-au obținut în cea mai mare parte prin inducția baconiană (ceea ce
constituie un fel de sondaj sistematic și exhaustiv al naturii care
Elev: Popa Ana Maria Mihaela
Clasa: a IX-a B

presupune că duce la idei finale), ci mai degrabă prin indicii și ghicitori

înfricoșate - în un cuvânt după ipoteze - care sunt fie coroborate sau (în
termenul important al lui Karl Popper) falsificate prin cercetări ulterioare.
În rezumat, atunci, se poate spune că Bacon a subestimat rolul
imaginației și al ipotezei (și a supraestimat valoarea observației minime
și a culegerii de date asemănătoare albinelor) în producerea de noi
cunoștințe științifice. Și, în acest sens, este adevărat că a scris despre
știință ca un cancelar Lord, proclamând în mod regulat beneficiile
propriei sale tehnici noi și presupus nepriceput în loc să recunoască și să
adapteze procedurile care au fost deja testate și aprobate. Pe de altă
parte, trebuie adăugat faptul că Bacon nu s-a prezentat (sau metoda sa)
ca autoritate finală pentru investigarea naturii sau, pentru asta, cu privire
la orice alt subiect sau problemă legată de avansarea cunoașterii. După
propria internare, el nu a fost decât Buccinatorulsau „trompetist”, al unui
astfel de avans revoluționar - nu fondatorul sau constructorul unui sistem
nou, ci doar mesagerul vestitor sau care anunță o lume nouă care va
veni.
In opinia mea, Francis Bacon a fost una dintre figurile de frunte în
filosofia naturală și în domeniul metodologiei științifice în perioada de
tranziție de la Renaștere la epoca modernă timpurie. În calitate de
avocat, membru al Parlamentului și consilier al reginei, Bacon a scris
despre chestiuni de drept, de stat și religie, precum și de politică
contemporană; dar a publicat și texte în care a speculat cu privire la
posibile concepții despre societate și a pus în discuție întrebări de etică
(Eseuri) chiar și în lucrările sale despre filozofia naturală (Avansarea
învățării). Până în zilele noastre, Bacon este bine cunoscut pentru
tratatele sale despre filozofia naturală empirică ( The Advancement of
Learning , Novum Organum Scientiarum ) și pentru doctrina sa despre
idoli, pe care a prezentat-o în primele sale scrieri, precum și pentru ideea
unui institut modern de cercetare, pe care l-a descris în Nova Atlantis.
Francis Bacon este o veritabila constiinta filosofica cu o cuprindere
aproape universala.Traind in epoca nasterii stiintei moderne, Bacon si-a
asumat sarcina elaborarii unei metode noi,adecvate, care, in opozitie cu
scolaristica sterile, sa favorizeze cercetarea stiintifica, cunoasterea si
dominarea naturii de catre om. Celebrele lui aforisme, cum sunt
lucrarile"Stiinta este putere","Oamenii nu pot stapani natura decat
supunandu-se legilor ei","A cunoaste cu adevarat inseamna a cunoaste
prin cauze"exprima spiritual epocii. Bacon nu poate fi caracterizat nici
drept rationalist, nici drept empirist. Bazele metodei inductive sunt puse
Elev: Popa Ana Maria Mihaela
Clasa: a IX-a B

de catre Bacon in opera sa principala " Novum organon"- "Noul

organon"-, caracterizata prin folosirea analizei, compartaiei, observatiei
si experimentului. Lumea este considerate de catre el ca fiind de natura
materiala,iar miscarea ca o proprietate a materiei.Bacon recunoaste
existenta a multiple forme de miscare si a diversitatii calitative a
naturii.Accentuarea unilaterala a rolului analizei si a inductiei in
cunoastere,in detrimental sintezei si al deductiei, conceperea pur
analitica a experimentului au conferit metodei baconiene un caracter
oarecum nondialectic. Odata cu metoda inductiva, Bacon mai preconiza
si o seama d e norme, care azi isi mentin rabdarea.