Sunteți pe pagina 1din 28

Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi

Facultatea de Inginerie
Specializarea: Inginerie Economică Industrială

PROIECT
MANAGEMENTUL PRODUCTIEI

Coordonator proiect:
Cezarina Afteni Student:
Chiban Alexandra-Georgiana

2020-2021
Cuprins
Capitolul 1. Determinarea ciclurilor de reparație a mașinilor – unelte................................................4
Capitolul 2. Determinarea fondurilor de timp de funcționare și a normelor de timp pe tipuri de
mașini – unelte....................................................................................................................................10
Capitolul 3. Determinarea productivității anuale pe tipuri de mașini – unelte...................................14
Capitolul 4. Determinarea tipului de producție. Metoda indicilor de constantă................................15
Capitolul 5. Amplasarea locurilor de muncă și a mașinilor – unelte.................................................16
Capitolul 6. Costul tehnologic. Costul de producție..........................................................................18
Bibliografie.........................................................................................................................................23
Anexe.................................................................................................................................................24

3
Tema de proiectare

Să se proiecteze un atelier de prelucrări mecanice pentru fabricarea reperului „Cuplă pinion”


prezentat în figura 1.
123

51 2x45°

5
1
0

4
Ø6

Ø7

Ø7
2x45°
50
20 25

6,3
18
Figura 1. Roată Baladoare (desenul de execuție, cote)

Figura 2. Roată Baladoare (desenul 3D)


Capitolul 1. Determinarea ciclurilor de reparație a mașinilor-unelte

Numărul de Rk ce se pot

Costul unui Rk (%) din


Durata de serviciu normată [ani]
Codul de clasificare a mașinii

de serviciu
executa în timpul duratei
Numărul de schimburi

fondului fix
valoarea de inventar a
Cota anuală Rt și
Ciclul de reparații și Timpul de Numărul de ore
Numărul de

Rc
intervalul dintre staționare pentru necesare pentru
intervențiile de reparare intervenții într-un executarea de executarea reparației
[ore] ciclu de reparații reparații [zile] [ore] Ta
be
l
1.
1.
Ex
tr
as
di
Rt Rc1 Rc2 Rk Rt Rc1 Rc2 Rk Rt Rc1 Rc2 Rk Rt Rc1 Rc2 Rk n
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 no
r
m
SNA-400 10 3 1350 2700 8100 24300 9 6 2 1 2 1 6 15 21 30 200 600 1080 18 35 ati
vu
tip 2A135 15 2 1450 2900 8700 26100 9 6 2 1 2 1 5 9 14 15 100 300 520 6 11 l
de
MAAG SH-75 re
15 3 1500 3000 9000 27000 9 6 2 1 3 2 7 13 20 25 160 550 850 6 15
vi
5
În următorul tabel se va reprezenta fondul de timp disponibil, ținând cont de fondul de timp
calculat pe luni, în 2 sau 3 schimburi, și un total al fondului de timp disponibil pentru efectuarea
operațiilor de realizare a reperului.

Tabelul 1.2. Fondul de timp disponibil al utilajelor


Număr de zile Fondul de timp disponibil al
Nr. Luna și anul lucrătoare, utilajului [ore]
Crt. [zile] În 2 schimburi În 3 schimburi
21 336 504
1 IANUARIE 2021
20 320 480
2 FEBRUARIE 2021
23 368 552
3 MARTIE 2021
22 352 528
4 APRILIE 2021
21 336 504
5 MAI 2021

6 IUNIE 2021 22 352 528

22 352 528
7 IULIE 2021
22 352 528
8 AUGUST 2021
22 352 528
9 SEPTEMBRIE 2021
21 336 504
10 OCTOMBRIE 2021
22 352 528
11 NOIEMBRIE 2021
23 368 552
12 DECEMBRIE 2021
261 4176 6264
TOTAL

Pentru întocmirea planului de reparații trebuie determinate :


 Durata de serviciu normativă;
 Ciclul de reparații și intervalul dintre două intervenții;
 Numărul de intervenții într-un ciclu de reparații;
 Timpul de staționare (în zile lucrătoare);
 Numărul de ore de lucru necesare executării reparațiilor;
 Cota asumată a reviziilor tehnice și reparațiilor curente date ca procent din valoarea de
înlocuire a fondurilor fixe.

6
În următoarele tabele, 1.3.1, 1.3.2, 1.3.3, se va întocmi planul de reparații a
mașinilor – unelte, în anul curent, pe fiecare tip de mașină în parte, ținându-se cont de orele de bună
funcționare și tipul reparației. Stabilirea duratei și perioadei de reparație se va realiza în conformitate
cu tabelul
1.1 respectiv 1.2.

Tabelul 1.3.1. Durata și perioada reparației pentru strung normal SNA 400
Ore de Numărul Durata și perioada reparației
funcționare Tipul reparației reparației Strung Normal SNA 400
1350 Rt Rt1 23.03. – 26.03.
2700 Rt, RcI RcI1 20.06. – 28.06.
4050 Rt R t2 12.09. – 13.09.
5400 Rt, RcI RcI2 02.11. – 12.12.
6750 Rt Rt3
8100 Rt, RcI, RcII RcII1
9450 Rt Rt4
10800 Rt, RcI RcI3
12150 Rt Rt5
13500 Rt, RcI RcI4
14850 Rt Rt6
16200 Rt, RcI, RcII RcII2
17550 Rt Rt7
18900 Rt, RcI RcI5
20250 Rt Rt8
21600 Rt, RcI R cI6
22950 Rt Rt9
24300 Rt, RcI, RcII, Rk Rk1

Tabelul 1.3.2. Durata și perioada reparației pentru mașina de broșat tip 2A135
Ore de Numărul Durata și perioada reparației
Tipul reparației
funcționare reparației Mașina de broșat 7A520
1450 Rt Rt1 15.05. – 16.05.
2900 Rt, RcI RcI1 25.09. – 02.10.
4350 Rt R t2
5800 Rt, RcI RcI2
7250 Rt Rt3
8700 Rt, RcI, RcII RcII1
10150 Rt Rt4
11600 Rt, RcI RcI3
13050 Rt Rt5
14500 Rt, RcI RcI4
15950 Rt Rt6
17400 Rt, RcI, RcII RcII2
18850 Rt Rt7
20300 Rt, RcI R cI5
21750 Rt Rt8
23200 Rt, RcI RcI6
24650 Rt Rt9
26100 Rt, RcI, RcII, Rk Rk1
Tabelul 1.3.3. Durata și perioada reparației pentru mașina de danturat MAAG SH-75

Ore de Numărul Durata și perioada reparației


Tipul reparației
funcționare reparației Mașina de danturat PEAUTER RSO
1500 Rt Rt1 02.04 – 04.04.
3000 Rt, RcI RcI1 09.07 – 18.07.
4500 Rt Rt2 02.10 – 04.10.
6000 Rt, RcI RcI2
7500 Rt Rt3
9000 Rt, RcI, RcII RcII1
10500 Rt Rt4
12000 Rt, RcI RcI3
13500 Rt Rt5
15000 Rt, RcI RcI4
16500 Rt Rt6
18000 Rt, RcI, RcII RcII2
19500 Rt Rt7
21000 Rt, RcI RcI5
22500 Rt Rt8
24000 Rt, RcI RcI6
25500 Rt Rt9
27000 Rt, RcI, RcII, Rk Rk1
Analizând situația prezentată în tabelele de mai sus, putem restructura modul de reprezentare a planului de reparații și anume stabilirea unui plan
mai bine structurat și ușor de înțeles de personalul tehnic și anume planul de reparații prezentat în tabelul 1.4.
Tabelul 1.4. Planul de revizii și reparații
Lunile anului

Septembrie

Decembrie
Octombrie

Noiembrie
Februarie
Nr. Denumirea Plan de realizat

Ianuarie

August
Aprilie
Martie

Iunie

Iulie
Mai
Crt. mașinii-unelte

Felul lucrării Rt RcI Rt RcI


Ziua lucrătoare când
1 Strung Normal 23 20 12 02
începe lucrarea
SNA 400 Nr. zilelor de staționare 1 6 1 6
Felul lucrării Rt RcI
Ziua lucrătoare când 15 25
2 Mașina de gaurit începe lucrarea
tip 2A135 Nr. zilelor de staționare 1 5
Felul lucrării Rt RcI Rt
Mașina de danturat Ziua lucrătoare când
3 02 09 02
MAAG SH-75 începe lucrarea
Nr. zilelor de staționare 2 7 2

9
Capitolul 2. Determinarea fondurilor de timp de funcționare și a normelor de timp
pe tipuri de mașini-unelte

Mărimea fondurilor de timp disponibil al unităților de utilaj depinde de durata perioadei de


timp considerată (an, trimestru sau lună), de pierderile de timp planificate ce se datorează regimului
de lucru și de repararea utilajelor.
În funcție de acești parametri, deosebim următoarele categorii de fonduri de timp:
1. Fondul de timp calendaristic:
Fc  zc  N s  Ds
Unde: ore
zc – Numărul de zile calendaristice din perioada de timp considerată (zc=365zile);
Ns – Numărul de schimburi în care lucrează utilajul (conform normativului);
Ds – Durata unui schimb (Ds = 8 ore/schimb).
2. Fondul de timp tehnic:
Ft  z c  Rk   N s  Ds  Rt  Rc
ore
Unde:
Rk - numărul de zile în reparații capitale în perioada de timp considerată, Rk = 0
Rc - numărul de ore de staționare în reparații curente de gradul 1 și 2 în perioada de timp considerată;
Rt - numărul de ore de staționare în revizii tehnice în perioada de timp considerată.
Fondul de timp tehnic este calculat deoarece un utilaj nu poate fi exploatat în mod continuu.

3. Fondul de timp nominal:


Fn  zl  N s  Ds
ore
zl  z c  z s  z d  z sl
Unde: 
zl - reprezintă numărul de zile lucrătoare din perioada considerată;
zs - reprezintă numărul de zile de sâmbătă din perioada considerată;
zd - reprezintă numărul de zile de duminică din perioada
considerată; zsl - reprezintă numărul de sărbători legale din
perioada curentă;
Fondul de timp nominal este calculat deoarece utilajele beneficiază de întreruperi de
activitate.
4. Fondul de timp disponibil:
Fd  (zl  Rk )  N s  Ds  (Rc  Rt )
ore
5. Fondul de timp efectiv:
Fe  Fd  Tp
Unde: f
ore
Tp - reprezintă pierderile de timp neplanificate datorate unor deficiențe de natură tehnico-
organizatorice ( Tp = 0 ore).
10
Se calculează fondurile de timp pentru fiecare tip de mașină-unealtă ce intervine în
procesul tehnologic:
Strung normal SNA 400:

 Fondul de timp calendaristic:


Fc( SNA400 )  365 3 8  8760 ore

 Fondul de timp tehnic:


Ft ( SNA400 )  (365 0)  3 8  (30 200  200)  8300 ore
 Fondul de timp nominal:
Fn( SNA400)  249 3 8  6973 ore

 Fondul de timp disponibil:


Fd ( SNA400 )  (249  0)  3 8  (30 200  200)  5516 ore

 Fondul de timp efectiv:


Fef ( SNA400 )  5742  0  5516 ore

Mașina de gaurit tip 2A135:


 Fondul de timp calendaristic:
Fc( 2A135 )  365 2 8  5840 ore

 Fondul de timp tehnic:


Ft ( 2A135 )  (365 0)  2 8  (15+100) 5725 ore
 Fondul de timp nominal:
Fn( 2A135)  249 2 8  3984 ore

 Fondul de timp disponibil:


Fd ( 2A135 )  (249  0)  2 8  (15+100)  3869 ore

 Fondul de timp efectiv:


Fef ( 2A135 )  3869  0  3869 ore

Mașina de danturat MAAG SH-75:

 Fondul de timp calendaristic:


Fc( MAAG SH-75 )  365 3 8  8760 ore

 Fondul de timp tehnic:


Ft ( MAAG SH-75 )  (365 0)  3 8  (25+25160)  8550 ore
 Fondul de timp nominal:
Fn( MAAG SH-75)  249 3 8  5976 ore
 Fondul de timp disponibil:
Fd ( MAAG SH-75 )  (249  0)  3 8  (25+25+160)  5766 ore

 Fondul de timp efectiv:


Fef ( MAAG SH-75 )  5766  0  5766 ore
Norma tehnică de timp

Norma tehnică reprezintă durata necesară pentru realizarea unei operații folosind mijloacele
de producție în mod rațional.
1. Norma tehnică de timp cuprinde suma mai multor timpi astfel încât:

T pi
N T =T u+
n
T u=∑ T b +∑ T a+ ∑ t dt + ∑ t td 0 + ∑ T on +t pd
Unde:
Tabelul 2.1. Norma tehnică de timp pentru Strung normal SNA 400
Nr. Denumire Formula Rezultat
crt.
1 Norma tehnică de 70.67 [min]
timp

2 Timp unitar 70.67 [min]

3 Timpul de bază 21.64


[min]

4 Timpi ajutători 40.22 [min]

5 Timpul de 0,300 [min]


deservire tehnică
Timpul de
6 deservire 0,2162 [min]
organizatorică

7 Timpul de odihnă 1,8558 [min]


și necesități firești

Timpul pentru
8 pregătire - 71.5 [min]
încheiere
Timpul pentru
9 prindere - tpd 0,29 [min]
desprindere

Tabelul 2.2. Norma tehnică de timp pentru Mașina de gaurit tip 2A135
Nr. Denumire Formula Rezultat
crt.
1 Norma tehnică de 1.952 [min]
timp

2 Timp unitar 1.952 [min]

3 Timpul de bază 0.036


[min]

4 Timpi ajutători 1.84 [min]

5 Timpul de 0.0007 [min]


deservire tehnică
Timpul de
6 deservire 0.00036 [min]
organizatorică

7 Timpul de odihnă 0.056 [min]


și necesități firești

Timpul pentru
8 pregătire - 7.5 [min]
încheiere
Timpul pentru
9 prindere - tpd 0,29 [min]
desprindere
Tabelul 2.2. Norma tehnică de timp pentru Mașina de danturat MAAG SH-75
Nr. Denumire Formula Rezultat
crt.
1 Norma tehnică de 472.76 [min]
timp

2 Timp unitar 472.76 [min]

3 Timpul de bază 470.99


[min]

4 Timpi ajutători 1.29 [min]

5 Timpul de 0.36 [min]


deservire tehnică
Timpul de
6 deservire 0.36 [min]
organizatorică

7 Timpul de odihnă 14.16 [min]


și necesități firești

Timpul pentru
8 pregătire - 12 [min]
încheiere
Timpul pentru
9 prindere - tpd 0,29 [min]
desprindere

Capitolul 3. Determinarea productivității anuale pe tipuri de mașini-unelte


Productivitatea anuală se determină cu următoarea relație:
Fefi operatii
P a= ∗60[repere− ]
N T MUi an

Strung normal SNA 400

5516 operatii
P a= ∗60= 4683.17 [repere− ]
70.67 an
Mașina de gaurit tip 2A135
3869 operatii
P a= ∗60= 118924.18 [repere− ]
1.952 an
Mașina de danturat MAAG SH-75
5766 operatii
P a= ∗60= 731.78 [repere− ]
472.76 an
Capitolul 4. Determinarea tipului de producție. Metoda indicilor de constantă

Tipul de producție reprezintă un ansamblu de stări organizatorice și funcționale,


determinat de principalele elemente de producție, ce permit crearea unor condiții tehnico-
organizatorice și materiale necesare analizării fabricației la parametrii optimi de eficiență
economică.
Se cunosc 3 tipuri de producție:
 Unitară sau unicat
 De serie:
- Mică
- Medie
- Mare
 De masă.
Cele mai folosite metode prin care se determină tipul producției sunt:
 Metoda indicilor globali;
 Metoda indicilor de constantă.
Pentru determinarea tipului de producție vom utiliza metoda indicilor de constantă
fiind o metodă ce se aplică la nivelul reperului operației stabilind gradul de stabilitate a
lucrărilor și omogenitate ce se execută la locul de muncă.
1. Ritmul mediu anual se determină cu relația:

F¿
r gi = ∗60
Ng
2. Indicele de constantă a fabricației se determină cu relația:

N Ti
T gi = ∗60
rgi
Unde:
i – reprezintă numărul operației
Ng – reprezintă volumul anual al producției. Se adoptă Ng = 100.000
[buc/an] Fn – reprezintă fondul de timp nominal
3. Pentru stabilirea tipului de producție se folosește coeficientul Kgi:

N Ti 1
K gi = =
rgi Tgi

În funcție de coeficientul de Kgi, se stabilește tipul de producție astfel:


– producție de masă
– producție de serie mare
– producție de serie mijlocie
– producție de serie mică
Determinarea tipului de producție pentru grupa de mașini unelte – Strung normal SNA 400
F¿ 5976
r gi = ∗60= ∗60=¿ 3.58
Ng 100000

N Ti 70.67
T gi = = =19.74
rgi 3.58

N Ti 1 1
K gi = = = =0.05
rgi Tgi 19.74
Determinarea tipului de producție pentru grupa de mașini unelte – Mașina de gaurit tip 2A135

F¿ 3984
r gi = ∗60= ∗60=¿ 2.39
Ng 100000

N Ti 1.952
T gi = = =0.666
rgi 2.39

N Ti 1 1
K gi = = = =1.50
rgi Tgi 0.666
Determinarea tipului de producție pentru grupa de mașini unelte – Mașina de danturat MAAG SH-
75

F¿ 5976
r gi = ∗60= ∗60=¿ 3.58
Ng 100000

N Ti 472.76
T gi = = =132.05
rgi 3.58

N Ti 1 1
K gi = = = =0.007
rgi Tgi 132.05

 Ponderea din tipul de producție se determină cu relația:


SM 2
a= ∗100 [ % ]= ∗100=67 [% ]
n 3
sm 1
b= ∗100 [ % ]= ∗100=33[% ]
n 3
Concluzie: Prin urmare tipul de producție în care ne încadrăm este producția de masă.
Capitolul 5. Amplasarea locurilor de muncă și a mașinilor – unelte

Se determină numărul de mașini unelte necesar în cazul producerii reperului în producția de masă, cu
relația:
N g∗T Ti
m ij = [MU ]
F di∗60
Unde:
 mij = nr. de mașini unelte din grupa i pentru producția j;
 NTi = norma de timp pentru operațiile efectuate pe mașina unealtă;
 Ngi = volumul anual de producție, Ngi = 100.000 buc/an;
 Fdi = fondul de timp disponibil

Pentru grupa de mașini-unelte SNA 400

N g∗T Ti 100000∗70.67
m ij = = =21.35 ≈ 22[ MU ]
F di∗60 5516∗60

Pentru grupa de mașinai de gaurit tip 2A135

N g∗T Ti 100000∗1.952
mij = = =0.84 ≈ 1[ MU ]
F di∗60 3869∗60

Pentru grupa de mașini de danturat MAAG SH-75

N g∗T Ti 100000∗472.76
mij = = =136.62 ≈ 137[ MU ]
F di∗60 5766∗60
Concluzie: Rezultă că secția de prelucrări mecanice va fi formată din 3 ateliere, după cum
urmează:
 primul atelier va fi format din 22 mașini de tipul SNA 400
 al doilea atelier va fi format din o mașină de tipul mașina de broșat TIP 7A520
al treilea atelier va fi format din 137 mașini de tipul mașina de danturat MAAG SH-75
Capitolul 6. Costul tehnologic. Costul de producție
Pentru a determina costul tehnologic se utilizează următoarea relație:

C teh=C mat + Cdmv +U sdv + E e + IRA

C teh

Unde:
 Cmat – reprezintă costul pentru materii prime și materiale;
 Cdmv – reprezintă cheltuieli directe cu munca vie;
 Usdv – reprezintă uzura SDV-urilor;
 Ee – reprezintă cheltuieli cu energia electrică;
 IRA – reprezintă cheltuieli pentru întreținerea, repararea și amortizarea utilajelor.

1. Costul pentru materii prime și materiale

C mat =m bruta∗p
C mat= 64*5 = 320 [lei], fara TVA

C mat= 320*0.19+320 = 380.8 [lei], cu TVA

Unde:

m mneta = ρol∗V piesa


ρol =
V

{
mbruta=ρol∗V semifabricat

m mneta = ρol∗V piesa =7.85∗4.05=3.5 [kg]


ρol =
V

{
m bruta=ρol∗V semifabricat =7.85∗8.2=64 [kg]

Unde:
 ρOL - reprezintă densitatea oțelului = 7.85 [Kg/dm3] = 7850 [Kg/m3]
 Vpiesa = reprezintă volumul reperului
 VSF = reprezintă volumul semifabricatului
 p - reprezintă prețul materialului = 5 [lei/Kg] (fără TVA), TVA = 19%.

2. Cheltuieli directe cu munca vie

C dmv =R d∗V Btotal


C dmv =¿

Unde:
 Rd – reprezintă retribuția directă

Rd =N T ∗RT =¿¿90*9.0897 = 818.073

N T =70.67+1.952+472.76=545.38 min=9 .0897 ore

 VBtotal – reprezintă venitul brut total

V Btotal =R d +2.25 %∗R d=818.073+ 0.0225∗818.073=836.47 [lei]


Unde:
 NT – reprezintă norma de timp totală pentru prelucrarea reperului, [ore]
 RT – reprezintă retribuția tarifară = 90 [lei/oră]
 ird – reprezintă impozitul pe retribuția directă = 10% Rd = 69,877 [lei]
CAS – reprezintă contribuția pentru asigurări sociale = 35% Rd = 77,642 [lei]

3. Uzura SDV-urilor
U sdv=U zdv +U zs =0.1325+51.27=51.40[lei]

Uzdv – reprezintă uzura dispozitivelor verificatoare, se determină cu relația:

P QDV − AMC i∗PQDV −AMC


U zdv= +
N g∗D snDV − AMC Ng

25000 0.03∗25000
U zdv= + =0.1325[ lei]
100000∗2 100000

Unde:
 PQDV-AMC – reprezintă prețul de livrare al dispozitivelor și AMC-urilor = 25000 [lei]
 DsnDV-AMC – reprezintă durata de serviciu normată = 2 [ani]
 i – reprezintă cota anuală a cheltuielilor pentru întreținere și reparații = 3%
 Uzs – reprezintă uzura sculelor
 Ng – reprezintă programul annual de fabricație = 100000 [buc]

4. Uzura sculelor se determină cu relația:

P as∗( 1+ K rr )∗( 1+ K a )
U zs = ∗M s∗t b
nr∗T
Unde:
 Pas – reprezintă prețul de livrare al sculei; [lei]
 krr – reprezintă coeficientul cheltuielilor pentru reascuțire și reparație;
 ka – reprezintă coeficientul pentru ieșirea accidentală din exploatare;
 nr – reprezintă numărul de reascuțiri a sculei;
 Ms – reprezintă numărul de scule identice folosite simultan;
 T – durabilitatea sculei; [min]
 tb - reprezintă timpul de bază; [min]

Pentru grupa de mașini unelte SNA 400

109∗( 1+ 0.03 )∗( 1+0.025 )


U zs1 = ∗1∗21.64=20.19[lei]
4∗60

Pas = 109 [lei]


krr = 0,03
ka = 0,025
nr = 4
Ms = 1
T = 60 [min]
tb = 21.64 [min]

Pentru grupa de mașinai de gaurit tip 2A135

45∗( 1+0.03 )∗( 1+0.025 )


U zs2 = ∗1∗0.036=0.0047[lei]
4∗90

Pas = 45 [lei]
krr = 0,03
ka = 0,025
nr = 4
Ms = 1
T = 90 [min]
tb = 0.036 [min]

Pentru grupa de mașini de danturat MAAG SH-75

30∗( 1+0.03 )∗(1+ 0.025 )


U zs2 = ∗1∗470.94=31.074[lei]
4∗120

Pas = 30 [lei]
krr = 0,03
ka = 0,025
nr = 4
Ms = 1
T = 120 [min]
tb = 470.94 [min]

U zsT =20.19+0.0047+ 31.074=51.27 [lei ]

5. Cheltuieli cu energia electrică

Tp

Ee =
Pef ∗t b∗α∗P i∗t a
60∗μ (
∗t ee +
Ft
∗Pef

60 )
∗T op ∗(1+ i e )

Unde:
 Pef – reprezintă puterea efectivă de așchiere;
 tb – reprezintă timpul de bază;
 α – reprezintă puterea de mers în gol = 0,05 [kW];
 Pi - reprezintă puterea nominală a motorului;
 ta – reprezintă timpul ajutător (auxiliar);
 η – reprezintă randamentul motorului = 0,95;
 tee – reprezintă prețul energiei electrice, tee = 0,65 [lei /kW];
 Tp – reprezintă taxa de putere, Tp = 100 [lei/kW];
 Ft – reprezintă fondul de timp tehnic;
 Top – reprezintă timpul operativ;
ie – reprezintă coeficientul de întreținere = 2,5%;

Pentru grupa de mașini – unelte SNA 400

100
E e 1=
1.87∗21.64∗0.05∗7.5∗40.22
60∗0.95
∗0.65+
8300
∗1.87
60 ( )
∗60.565 ∗ (1+2.5 )=7.039[
lei
kw
]

Pef =1.87 [ kw ]
t b=21.64 min
α =0.05
Pi=7.5 [ kw ]
t a=40.22 [ min ]
F t=8300
T op=60.565

Pentru grupa de mașinai de gaurit tip 2A135


100
E e 1=
0.60∗0.036∗0.05∗19.7∗1.84
60∗0.95
∗0.65+
5725
(
60
∗0.60
)
∗0.506 ∗( 1+ 2.5 )=0.000721[
lei
kw
]

Pef =0.60 [ kw ]
t b=0.036 min
α =0.05
Pi=19.7 [ kw ]
t a=1.84 [ min ]
F t=5725
T op=0.506
Pentru grupa de mașini de danturat MAAG SH-75

100
E e 1=
1.02∗470.99∗0.05∗2.5∗1.29
60∗0.95
∗0.65+ (
8550
∗1.02
60 )
∗12.6 ∗(1+2.5 )=0.891[
lei
kw
]

Pef =1.02 [ kw ]
t b=470.99 min
α =0.05
Pi=2.5 [ kw ]
t a=1.29 [ min ]
F t=8550
T op=12.6
6. Cheltuieli pentru întreținerea, repararea și amortizarea utilajelor

IRA=C ℜ+ A M

IRA=¿

 Cre – reprezintă cheltuieli cu repararea utilajelor

Ca
C ℜ=
Ng

 AM – reprezintă cheltuieli cu amortizarea

1
∗P MU
β
A M=
Ng

Unde:
 Ca – reprezintă cheltuieli anuale pentru verificări, revizii și reparații;
 β – reprezintă cota anuală de amortizare;
 PMU – prețul mașinii unelte, PMU = 70000 [lei/MU]
 Ng – reprezintă programul anual de fabricație, Ng = 100000 [buc/an]

Pentru grupa de mașini – unelte SNA400

Ca 3600
C ℜ= = =0.036[lei]
N g 100000

1 1
∗P MU ∗70000
β 18
A M= = =0.038 [ lei ]
Ng 10000

C a=3600
β=18
P MU =70000

Pentru grupa de mașinai de gaurit tip 2A135

Ca 1200
C ℜ= = =0.012[lei]
N g 100000

1 1
∗P MU ∗70000
β 6
A M= = =0.116 [ lei ]
Ng 10000

C a=1200
β=6
P MU =70000

Pentru grupa de mașini de danturat MAAG SH-75

Ca 1200
C ℜ= = =0.012[lei]
N g 100000

1 1
∗P MU ∗70000
β 6
A M= = =0.116 [ lei ]
Ng 10000

C a=1200
β=6
P MU =70000

C reT =0.06 [lei ]


A MT =0.27[lei]
Costul producției reflectă cheltuielile materiale și de muncă vie necesară realizării în
condiții optime a planului de producție. Aceste cheltuieli se grupează pe elemente de
cheltuieli primare în:
a. Cheltuieli materiale care cuprind:
 Materii prime, materiale de bază și auxiliare;
 Materiale recuperabile și refolosibile;
 Combustibili;
 Energie și apă;
 Amortizarea fondurilor fixe;
 Alte cheltuieli materiale.
b. Cheltuieli cu munca vie:
 Retribuții;
 Impozitul pe salarii;
 Contribuția pentru asigurările sociale;
Contribuția la fondul de cercetare științifică, dezvoltare tehnică.

Pentru a determina costul de producție se utilizează următoarea relație de calcul:

C p=1.05∗Cteh∗N g

C p=1.05∗528.372∗100000=55479060 lei

Unde:
Cp – reprezintă costul de producție;
1,05 – reprezintă coeficientul de
multiplicare; Cteh – reprezintă costul
tehnologic;
Ng – reprezintă volumul anual de producție.

Calculația pe produs
Nomenclatura tipurilor de cheltuieli pe articole de fabricație:
Materii prime și materiale directe (prețul materialului brut cu TVA);
Cheltuieli pentru materiale recuperabile și refolosibile (valoare deșeurilor
recomercializate);
Cheltuieli directe cu munca vie (c=
Cdmv); I – cheltuieli directe;
I = a – b + c = 321,3 – 37 + 177,383 = 461,683[lei]
Cheltuieli de întreținere și funcționare a utilajelor;
Cheltuieli generale ale secției (e=0,15
Cteh); II – cost de secție;
II = I + d + e = 461,683 + 0,33 + 79,255 = 541,268 [lei]
Cheltuieli generale ale întreprinderii (f=0,05 Cteh);
Pierderi din rebuturi (g=0,01
Cteh); III –cost de uzină;
III = II + f + g = 541,268 + 26,418 + 5,283 = 572,969 [lei]
Cheltuieli de desfacere (h=0,03 Cteh);
IV – cost total;
IV = III + h = 572,969 + 15,851 = 588,82 [lei]

Bibliografie
1. A. Vlasie ș.a. – Regimuri de așchiere adaosuri de prelucrare și norme tehnice de timp,
Vol, 1 – Editura tehnică – București 1983;
2. A. Vlasie ș.a. – Regimuri de așchiere adaosuri de prelucrare și norme tehnice de timp,
Vol. 2 – Editura tehnică – București 1985;
3. Picoș C., Calculul adaosurilor de prelucrare și al regimurilor de așchiere, Editura tehnică
București, 1974;
4. Picoș C., Normarea tehnică pentru prelucrarea prin așchiere, Vol I, Editura Tehnică
București, 1979;
5. Picoș C., Normarea tehnică pentru prelucrarea prin așchiere, Vol II, Editura Tehnică
București, 1979;
6. Normativ de întrețineri tehnice și reparații la mașinile, utilajele și instalațiile pentru construcțiile
de mașini și prelucrarea metalului, COD 405, Ministerul Industriei Constructoare de
Mașini,1971;
7. Picoș, C., ș.a., Calculul adaosurilor de prelucrare și a regimurilor de așchiere, Chișinău,
1992;
8. Normativ pentru dimensionarea suprafețelor de lucru la amplasarea utilajelor de
producție, Ministerul Industriei Constructoare de Mașini,1973.