Published on Eurydice (https://eacea.ec.europa.

eu/national-policies/eurydice)

Curriculumul corespunzator calificarilor din învăţământul profesional şi tehnic (ÎPT) se elaboreaza pe baza
Standardelor de pregatire profesionala (SPP).. SPP reprezintă documentul în care sunt descrise rezultatele
învățării pe care un participant la un program de formare profesională, derulat în cadrul învățământului
profesional și tehnic, trebuie să le demonstreze la finalul acestuia; de asemenea SPP este documentul
care stă la baza evaluării cu scop de certificare.

Structura standardului de pregătire profesională în vigoare este aprobată cu Ordinul MECS nr. 5293/2015
privind aprobarea Structurii standardului de pregătire profesională din învățământul profesional și tehnic.

Specific Standardelor de pregatire profesionala elaborate incepand cu anul 2016 este includerea unui
standard de evaluare corespunzator fiecarei unitati de rezultate ale invatarii, in care sunt precizate
conditiile in care se probeaza dobandirea unitatii de rezultate ale învățării respective. Aceste conditii sunt
descrise prin criterii si indicatori de realizare. Standardul de pregătire profesională constituie documentul
reglator cu cel mai important rol în proiectarea curriculumului pentru învățământul profesional și tehnic,
fiind elaborat pe baza standardelor ocupaționale în vigoare. sau, in lipsa acestora, a competenţelor
aferente ocupaţiei/ ocupaţiilor vizate prin calificarea respectivă, care se stabilesc prin consultarea
comitetelor sectoriale sau a operatorilor economici, a altor factori interesați.

Pentru întreg învăţământul profesional şi tehnic (ÎPT), procesul de proiectare a curriculumului, la nivel
naţional, include următoarele etape:

elaborarea Standardelor de pregătire profesională (SPP) de către iniţiatori, sub coordonarea

Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT), pe baza nevoilor
de calificare profesională identificate

validarea Standardelor de pregătire profesională de către comitetele sectoriale

elaborarea planului-cadrude învăţământ, pe baza SPP şi a curriculumului naţional,, de către CNDIPT

în colaborare cu MEN

elaborarea curriculumului pentru aria curriculară Tehnologii, sub coordonarea CNDIPT, pe baza
Standardelor de pregătire profesională validate

avizarea curriculumului de către comisiile naţionale de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei
Naționale

aprobarea curriculumului de către Ministerul Educaţiei Naționale.

Ciclul superior al liceului tehnologic este organizat în 3 profiluri care reunesc, la rândul lor, domenii de
pregătire profesională, astfel:

profilul tehnic, care include domeniile:

Mecanică

Chimie industriala

Construcţii, instalații şi lucrări publice

Electronică şi automatizări

Electric

Electromecanică

Industrie, textilă si pielărie

Materiale de construcții

Producție media

Fabricarea produselor din lemn

Tehnici poligrafice.

profilul servicii, care include domeniile:

Turism şi alimentaţie

Comerţ

Economic

Estetica şi igiena corpului omenesc.

profilul resurse naturale şi protecţia mediului, care include domeniile:

 Agricultură

Industrie alimentară

Protecţia mediului

Silvicultură.

Curriculum, discipline de studiu, număr de ore

Curriculumul național este structurat în 7 arii curriculare:

Limbă si comunicare

Matematică si științele naturii

Om si societate

Arte

Educație fizică și sport

Consiliere și orientare

Tehnologii.

Curriculumul cuprinde următoarele componente curriculare:

Trunchiul común (TC) care cuprinde disciplínele de învăţământ/ modúlele, cu alocările orare
corespunzătoare, comune in cadrul unui profil/ domeniu de pregătire profesională si care este parte
a curriculumului național;

Curriculum diferențiat (CD) care include modúlele specifice calificării profesionale respective si este
parte a curriculumului național;

Curriculum în dezvoltare locală (CDL), care constituie oferta specifică fiecărei unități de învățământ,
menită să adapteze pregătirea profesională a elevilor la cerințele pieței muncii locale. CDL este
propus și elaborat de către fiecare unitate de învățământ, în urma consultării întreprinderilor sale
partenere., Procesul de proiectare a curriculumului în dezvoltare locală include următoarele etape:
(i) identificarea nevoilor de formare profesională la nivel local; (ii) elaborarea Curriculumului în
dezvoltare locală ,în conformitate cu nevoile de formare identificate la nivel local; (iii) avizarea CDL
 de către Consiliul de Administraţie al şcolii și de către Comitetul Local de Dezvoltare a
Parteneriatului Social; (iv) aprobarea CDL de către inspectoratul şcolar.

În ÎPT, curriculumul din aria curriculară Tehnologii este modularizat și este proiectat pe baza Standardului
de pregătire profesională. Modularizarea curriculumului constă în proiectarea parcursului de educație și
formare profesională pe baza unităților de competențe din Standardele de pregatire profesională. De
regulă, fiecarei unități de competențe tehnice generale si specializate din SPP îi corespunde un modul de
curriculum.

Categoriile de unităţi de rezultate ale învăţării din standardul de pregătire profesională sunt:

unităţi de rezultate ale învăţării tehnice generale

unităţi de rezultate ale învăţării tehnice specializate.

Unitățile de rezultate ale învățării tehnice generale sunt comune tuturor calificărilor dintr-un domeniu de
pregătire profesională, la un anumit nivel de calificare.

Unitățile de rezultate ale învățării tehnice specializate sunt specifice fiecărei calificări.

Cele 8 domenii de competențe cheie, definite in concordanta cu Cadrul European de Referinta al

Competentelor Cheie pentru Invatarea pe tot parcursul vietii, sunt formulate în termeni de cunoștințe,
abilități și atitudini specifice, sunt integrate în unitățile de competențe tehnice generale și specializate si
sunt formate/ aprofundate în contexte de formare profesională.

In contextul ECVET (Sistemul European de Credite Transferabile pentru educatie si formare profesionala
descris in Recomandarea Parlamentului European si al Consiliului privind stabilirea unui sistem european
de credite pentru educatie si formare profesionala, din 18 iunie 2009), creditele transferabile si de
acumulare sunt reprezentate de unitatile de rezultate ale invatarii dobandite, evaluate, certificate,
recunoscute/ validate.

Ciclul superior al liceului tehnologic este construit unitar, având un număr de 30 de puncte de credit şi un
număr total de 2159/ 2190 ore (în funcţie de calificare), din care 1152/ 1186 (aprox. 54%) sunt alocate
pentru cultura generală iar 1007/ 1004 (aprox. 46%) ore pregătirii de specialitate. In cadrul pregătirii de
specialitate, 38 % sunt alocate pregătirii teoretice si 62% sunt alocate pregătirii practice prin laborator
tehnologic si instruire practică.

Metode şi materiale didactice

Metodele didactice aplicate în învăţământul profesional şi tehnic sunt alese astfel încât să conducă la
atingerea finalităţilor propuse pentru nivelul educaţional, la realizarea obiectivelor propuse pentru fiecare
modul şi, în special, să corespundă particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor. Cadrul didactic
este în întregime responsabil de alegerea metodelor, luând în considerare structura clasei, materialele
didactice existente în şcoală şi urmând orientările metodologice oferite în Curriculumul Naţional şi
materialele publicate pentru cadre didactice. In cazul pregatirii practice la locul de munca, cadrul didactic
colaboreaza cu responsabilul/ tutorele de la locul de munca pentru aplicarea celor mai adecvate metode
de invatare.

Pe parcursul învăţământului profesional şi tehnic, fiecare modul din planul de învăţământ al Ariei
curriculare Tehnologii (modul de specialitate) este predat de unul sau mai multe cadre didactice (in
general in cazurile in care modulul de specialitate are alocate atât ore de teorie, cat si ore de laborator
tehnologic si ore de instruire practica). In cazul in care pregatirea practica se desfasoara la operatorul
economic tutorele este responsabil de modul in care se desfasoara activitatea de instruire, in urma
colaborarii cu cadrele didactice din scoala. În timpul lecţiilor, managementul clasei este în întregime în
responsabilitatea cadrului didactic. În consecinţă, cadrele didactice aleg independent organizarea
activităţilor cu toţi elevii (activitate frontală), pe grupe sau individual (activitate diferenţiată) – în funcţie de
obiectivele specifice propuse pentru lecţie şi de nivelul elevilor.

Activităţi de predare-învăţare organizate pe grupe separate cu minimum 10 elevi se pot organiza pentru
activităţi de laborator si de instruire practică in unitatea de invatamant sau la operatorii economici şi/sau
activităţi extracurriculare. În ceea ce priveşte metodele didactice, pot fi luate în considerare următoarele
menţiuni cu caracter general:

Metodele bazate pe comunicare orală utilizate pot fi clasificate în metode bazate pe expunere
(povestirea, descrierea, explicaţia etc.) şi metode bazate pe conversaţie (conversaţia, conversaţia
euristică, problematizarea etc.).

Cadrele didactice utilizează de asemenea şi metode de învăţare şi explorare prin descoperire:

explorarea directă a obiectelor şi fenomenelor (observaţii sistematice şi independente, experimente,
activităţi practice etc.) şi explorarea indirectă (rezolvare de probleme, demonstraţia prin imagini,
filme etc.).

Sistemul promovează utilizarea metodelor interactive centrate pe elev bazate pe acţiunea voluntară
a copiilor (exerciţii, activităţi practice etc.) şi acţiunea stimulată (jocuri didactice, învăţare prin
dramatizare etc.).

Pregătirea practică este o activitate obligatorie în cadrul învăţământului profesional şi tehnic şi este
asigurată de profesori-ingineri şi/sau de maiştri în laboratoare şi ateliere, precum si de tutori,
personal desemnat de către angajatori pentru pregătirea practică a elevilor în întreprindere.

La sfârşitul fiecărei lecţii, cadrele didactice stabilesc în mod obişnuit tema de casă pentru ora următoare.
Tema de casă solicită rezolvarea unor exerciţii, realizarea unor eseuri sau activităţi etc. alese fie din
manualele şcolare, fie din alte publicaţii (culegeri de texte, caietul elevului, culegeri de exerciţii şi
probleme etc.). În unele cazuri elevii sunt de asemenea solicitaţi să efectueze ca temă de casă anumite
activităţi practice – cum ar fi măsurători, observaţii, mici proiecte practice etc.

La începutul fiecărei lecţii, cadrele didactice verifică în mod obişnuit modul în care s-a efectuat tema de
casă şi, după caz, ajută elevii să o finalizeze oferind explicaţii suplimentare. Ca regulă generală, Ministerul
Educaţiei Naționale recomandă ca la stabilirea timpului alocat efectuării temelor de casă să se ţină cont de
nevoia tinerilor de a socializa şi de a practica activităţi sportive şi recreative.

Legea educaţiei precizează că pot fi utilizate la clasă numai manualele şcolare aprobate de Ministerul
Educaţiei Naționale. Pentru o parte din modulele de specialitate predate în învăţământul profesional şi
tehnic există unul sau mai multe manuale alternative aprobate de Ministerul Educaţiei Naționale pentru
fiecare an de studiu. În funcţie de nivelul elevilor, fiecare cadru didactic stabileşte şi recomandă la
începutul anului şcolar manualul pentru fiecare modul de specialitate.

Materialele didactice utilizate în învăţământul profesional şi tehnic depind de nivelul educaţional şi de

modulul de specialitateă. Materiale tipărite pot fi achiziţionate de biblioteca unităţii de învăţământ sau pot
fi recomandate de cadrul didactic şi achiziţionate de elevi. Un număr important de publicaţii au fost puse la
dispoziţie pentru a sprijini activitatea didactică: publicaţii pentru formarea generală sau specifică a
cadrelor didactice, materiale metodologice, manuale pentru cadrele didactice, materiale auxiliare etc.

Începând cu anul şcolar 2006 - 2007 curriculumul de specialitate pentru calificările aparţinând profilului
Servicii conţine module alocate pentru formarea competenţelor antreprenoriale, prin metoda „Firma de
Exerciţiu” (FE). Această metodă de învăţare simulează activităţile economice dintr-un mediu real şi
permite, pe lângă dobândirea competenţelor tehnice specializate şi dezvoltarea competenţelor
antreprenoriale. În anul şcolar 2016-2017 au fost autorizate 1180 de firme de exerciţiu (învăţământul
preuniversitar), care au desfășurat activitatea curentă prevăzută în curriculum.

DID YOU FIND WHAT YOU WERE LOOKING FOR?

YES
NO

Contact *

Message *

Leave this field blank

Source URL:
https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/content/teaching-and-learning-vocational-upper-secondary-educ
ation-43_ro