Principele cu caracter tactic ale cercetării la fața locului sunt:

a) Oportunitatea cercetării - prevede desfășurarea ei imediată din momentul când

apare necesitatea acestei activități . atare prevedere de tactică asigură menținerea
intactă a situației și a obiectelor la locul faptei, determină efectuarea Și buna finalitate
a cercetării . practica demonstrează că tărăgănarea în efectuarea cercetării la fața
locului poate cauza apariția unor dificultăți invincibile în procesul de examinare,
dificultăți care putea fi evitate în cazul efectuării la timp a cercetării. Ofițerul de
urmărire penală este obligat să întreprinde toate măsurile în vederea fixării și
constatării situații, calificării sub toate aspectele, complete și obiective, a
circumstanțelor legate de cercetarea cazului . anume în acest scop sunt aplicate
activitățile de urmărire penală inclusiv cercetarea la fața locului.
b) Obiectivitatea cercetării - presupune o atitudine imparțială a ofițerului de urmărire
penală în pregătirea, desfășurarea, documentară și aprecierea juridică a rezultatelor
cercetării la locul faptei. Potrivit acestui principiu, organul de urmărire penală trebuie
să respecte cu strictețe dispozițiile legale și normele morale ale activității de
cercetare pentru asigurarea tragere intermediate la răspundere penală a persoanelor
cu adevărat vinovate . aceasta înseamnă examinarea și fixarea în mod succesiv și
consecvent a tuturor probelor depistate în procesul cercetării anume în starea în care
ele se aflau în realitate, fără niciun fel de adăugiri, modificări.
c) Complexitatea cercetării - Este strâns legată de obiectivitatea aceste activități
ofițerul de urmărire penală la fața locului . complexitatea include nu nu mai
depistarea, studierea, fixarea și ridicarea tuturor datelor fapte ce cu importanță
probată pentru cercetarea și descoperirea infracțiunii, dar și aplecarea largă și iscusit
al mijloacelor tehnico-științifice Și criminalistice, a procedeelor și metodelor de
culegere examinare și fixare a probelor . aceasta contribuie la extinderea limitelor
cercetării, la descoperirea unor date faptice, care în caz contrar ar fi rămas
neobservate.
d) Conducerea unică în timpul cercetării locului faptei - Presupune o organizare
justă și efectuarea acestei activități de la bun început și până la finele ei de către o
singură persoană, fără înlocuirea ei . aceasta înseamnă că, indiferent de numărul de
participanți la cercetarea locului faptei și apartenența lor departamentală , Echipa
sosită prima la fața locului începe și efectuează cercetarea după anumite metode,
procedee, direcții etc., determinată de superiorul acestea - unul dintre ofițerii de
urmărire penală . Celelalte echipe, ulterior sosit de la locul faptei, pot fi incluse în
procesul cercetării nu numai cu acordul conducătorul care deja a organizat și
efectuează acțiunea sus numită . totuși aceste echipe îndeplinesc în mod obligatoriu
indicațiile persoane care gestionează cercetarea locului faptei și sunt incluse ca
participanți la acțiune dată de urmărire penală în procesul verbal, întocmit de prima
echipă sosit la fața locului. O astfel de acțiune exclude anumite repetări ale acțiunilor,
asigură buna organizare și desfășurare a cercetării, evită elementele de house,
dezordine și superficialitate în activitatea atât de importantă a participanților la
acțiune de urmărire penală.
e) Metodism -ul și succesiunea cercetării la fața locului- include organizarea
corectă și efectuarea planificată a oricăror acțiuni. Metodism unde este utilizarea cea
mai eficientă și consecventă a metodelor și procedeelor referitoare la obiectele
depistate în procesul cercetării și împrejurările în care acestea au fost găsite.
Succesiunea presupune respectarea ordinii stricte în efectuarea acțiunilor de
depistare și examinarea urmelor obiectelor, împrejurărilor . metodele și succesiunea
 respectivă de activitate la fața locului sunt determinate la începutul acestei acțiuni de
conducătorul îmi paranteză superiorul echipe operative de urmărire penală și nu mai
el, pe parcursul cercetării, poate decide privind unele sau alte modificări, în funcție de
situația creată .

Membrii grupului operativ de urmărire penală antrenaţi la efectuarea cercetării la faţa locului
 Ofițerul de urmărie penală
 Specialistul

Cadrul legal ce reglementează activitatea fiecărui membrului al GO de UP în cadru l

cercetării la faţa locului:
 Conform atribuţiilor prevăzute de:
 Art. 57 C.pr,pen. al RM,  Legea cu privire la statutul ofiţerului de urmărire penală,
nr. 333 din 10.XI. 2006. În M/O nr. 195-198, 22.12.2006;
 Legea cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, nr. 320 din 27.12.2012.
În M/O nr.42-47, 01.03.2013
 Ordinul nr.138 din 11 XI 2013 Privind aprobarea instrucţiunilor referitoare la
organizarea activităţii de urmărire penală în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei
al MAI
 Conform atribuţiilor prevăzute de:
 art 87 C.pr,pen. al RM,
 Legea cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, nr. 320 din 27.12.2012.
În M/O nr.42-47, 01.03.2013
 Ordinul nr.138 din 11 XI 2013 Privind aprobarea instrucţiunilor referitoare la
organizarea activităţii de urmărire penală în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei
al MAI

art.118 alin. 1 şi 2, art. 279 alin.1 CPP al RM

Procesului-verbal de cercetare la faţa locului obligatoriu să conţină menţiunea proprietarului

sau posesorului cu privire la manifestarea consimţământului pentru efectuare cercetării la
faţa locului. Întocmirea procesului-verbal de cercetare la faţa locului în corespundere cu
prevederile art. 118, 124, 260 şi 261 CPP al RM

art.118 alin. 1 și 2; art. 279 alin. 1 și 3; art.301 alin.1 și 2 CPP al RM

Ordonanţa de efectuare a cercetării la faţa locului (art.57 alin. 2 p.4; art.118 alin.2; art. 301
alin 1şi 2 şi în corespundere cu art.255 CPP al RM)
 Demersul procurorului (art.52 alin.1 p.16)
 Obţinerea autorizaţiei de efectuare a cercetării la faţa locului prin încheierea judecătorului
de instrucţie
 Întocmirea procesului-verbal de cercetare la faţa locului în corespundere cu prevederile
(art. 118, 124, 260 şi 261 CPP al RM)
Fixarea procesuală a CFL:
În partea introductivă a procesului-verbal se înscriu următoarele informaţii:
1. Toate datele privind persoana care a efectuat acţiunea procesuală;
2. Participanţii la această acţiune procesuală;
3. Locul, timpul, data, condiţiile în care s-a efectuat cercetarea la faţa locului;
4. Mai sunt inclus în partea introductivă datele privind anunţarea drepturilor şi obligaţiilor subiecţilor;
5. Numele, prenumele persoanelor care au format echipa, calitatea lor, numele prenumele şi calitatea
specialiştilor care au luat parte;
6. Temeiul de fapt şi temeiul juridic al cercetării la faţa locului.
În partea descriptivă a procesului-verbal se trece:
1. Descrierea detaliată a situaţiei locului faptei, insistându-se asupra tabloului de ansamblu, în
care se încadrează locul faptei, delimitarea precisă a acestui loc, dimensiunile şi amplasarea
faţă de punctele cardinale, particularităţile topografice, căile de acces;
2. Descrierea amănunţită a obiectelor, urmelor şi a altor probe materiale descoperite la locul
săvârşirii faptei.
Practica de urmărire penală recomandă ca în partea descriptivă a procesului verbal să fie descrise
detailat:
1. Graniţele locului faptei şi amplasamentul lui; caracteristica generală a locului infracţiunii. Astfel,
de exemplu, în cazul când infracţiunea a fost comisă în încăpere, caracteristica generală a locului
faptei va include adresa, destinaţia încăperii, numărul de etaje, starea mediului ambiant din încăpere;
2. Căile ce duc la locul faptei, intrările şi ieşirile din încăpere;
3. Pereţii, tavanul, ferestrele, podeaua, iluminarea şi încălzirea în care a avut loc evenimentul cercetat;
4. Împrejurările de la locul faptei şi toate obiectele de cercetare (urme şi alte corpuri delicte etc.) Cu
indicarea obiectelor fotografiate, a modalităţii de fotografiere şi urmele de pe care au fost ridicate
copii sau amprente etc.;
5. Circumstanţele diferite de la faţa locului, caracteristice anume pentru infracţiunea dată sau,
dimpotrivă, opuse naturii infracţiunii în cauză (circumstanţe negative);
6. Descrierea exactă şi succesivă a tuturor celor descoperite la faţa locului şi utile activităţii de
urmărire penală (fiecare circumstanţă, urmă, obiect, document, etc., se descriu în mod individual şi
detaliat, cu toate caracteristicile generale şi particulare).
În partea finală a procesului-verbal se indică:
1. Corpurile delicte şi urmele descoperite, fixate şi ridicate;
2. Descrierea anexelor procesului-verbal de cercetare la faţa locului (schiţe, fotografii, mulaje etc.)
3. Timpul finisării.
Ce este interzis într-un proces-verbal de cercetare la faţa locului:
1. aprecierile subiective ale ofiţerului de urmărire penală;
2. consemnarea concluziilor şi ipotezelor;
3. declaraţiile spuse de victimă, martori etc.;
4. interpretările date de specialistul criminalist şi alţi specialişti din diferite domenii etc.;
5. consemnarea fabulei infracţiunii;
6. exprimări imprecise de felul: „lângă”, „în apropiere”, „la fel”, „asemenea”, „nu departe” etc.; 7.
folosirea regionalismelor şi termenilor speciali (numai la necesitate) neînţeleşi pentru participanţi;
8. completarea acestuia cu pixuri cu diferiţi coloranţi, prescurtări, lăsarea spaţiilor între rânduri etc.;
9. este recomandabil ca toate măsurările să se facă într-o sigură unitate de măsură (unitatea de măsură
este aleasă de ofiţerul de urmărire penală ce întocmeşte procesul-verbal).