Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
25 ianuarie 2007
25 ianuarie 2007
25 ianuarie 2007
a. Evitarea discontinuităţii:
25 ianuarie 2007
4
Şcoala Generală “Constantin Brâncuşi”, Comisia metodică a învăţătorilor
25 ianuarie 2007
interesul personal faţă de elevi („Sunt mai mult decât un simplu elev pentru
Profesorul/învăţătorul meu; aceasta mă măguleşte”);
sentimentele („Profesorului/învăţătorului îi place de mine/ mă apreciază”);
25 ianuarie 2007
25 ianuarie 2007
manifeste respect faţă de vorbitor, folosind observaţiile individuale ale elevilor ca preambul
al propriilor observaţii/comentarii, sau solicitând un elev să rezume observaţiile unui coleg
înainte de a-şi prezenta propriul discurs.
25 ianuarie 2007
16. Întârzierea la ore şi absenteismul. Se adoptă sisteme de evaluare care acordă puncte
pentru pentru participarea la oră şi efortul depus de elevi. Ca să încurajeze participarea la oră,
profesorul/învăţătorul poate întâmpina elevii la uşă, salutându-i pe fiecare în parte, pe măsură
ce aceştia intră în clasă. Lecţia va debuta imediat după începutul orei. Elevii trebuie să fie
înştiinţaţi asupra măsurilor ce vor fi luate când întârzierea devine un obicei.
17. Lipsa (refuzul) motivaţiei/ inactivitatea. Pentru rezolvarea acestei probleme, profesorul
trebuie să dispună de informaţii corecte cu privire la nivelul elevilor şi să ia în considerare
toate cauzele care pot duce la lipsa/refuzul motivaţiei. Profesorul/învăţătorul trebuie să fixeze
un nivel standard de succes, pe care să-l discute cu elevul(ii) în cauză, stabilind împreună cu
acesta/aceştia nivelul pe care îşi propun să-l atingă. Profesorul/învăţătorul trebuie să fie calm
şi să susţină efortul celor în cauză.
18. Frauda (copiere etc.). Pentru evitarea acestei probleme, elevii trebuie să deprindă
tehnicile minimale de lucru în grup, de dozare a timpului. Profesorul/învăţătorul trebuie să fie
atent pentru că frauda poate interveni în orice moment şi trebuie să monitorizeze clasa pentru
evitarea acestui fapt (securizarea testelor, aranjamentul scaunelor, eliberarea mesei şi a
spaţiului din jurul acesteia de orice materiale, păstrarea contactului vizual cu clasa, deplasarea
prin clasă).
8
Şcoala Generală “Constantin Brâncuşi”, Comisia metodică a învăţătorilor
25 ianuarie 2007
19. Teama faţă de formele de testare. Unii elevi intră în panică atunci când sunt testaţi.
Profesorul/învăţătorul îi poate ajuta urmărind şi înregistrând comportamentul acestor elevi la
test, modul de abordare a testării, recomandându-le apoi alte modalităţi de abordare a testării
care să elimine teama. Testările frecvente şi mai scurte pot contribui la reducerea stresului
cauzat de examene. Dacă este cazul, profesorul/învăţătorul poate discuta cu părinţii şi poate
apela la ideile şi sprijinul acestora.
Definiţie
B. Mangementul problemelor disciplinare se referă la tehnicile necesare rezolvării
problemelor de disciplină a clasei. (Froyen & Iverson, 1999, p. 181).
Profesorii pot monitoriza comportamentul elevilor, pot vedea dacă acesta corespunde
aşteptărilor şi dacă elevii dovedesc simţ de răspundere. Profesorul/învăţătorul trebuie
să păstreze contactul vizual cu clasa (s-o „scruteze” frecvent), să se mişte prin clasă în
timpul lucrului independent, apreciind efortul susţinut al elevilor sau comportamentul
deosebit al acestora.
Profesorul/învăţătorul poate aprecia comportamenul adecvat prin zâmbet, înclinarea
aprobativă a capului, laude, remarci compatibile cu vârsta elevilor, în mod frecvent.
Comportamentul responsabil al acestora poate fi consemnat în scris, prin notificări
adresate direct elevului sau părinţilor/supraveghetorilor, incluzând certificate de merit.
De asemenea, profesorul/învăţătorul poate să arate aprecierea dând elevului sarcini
suplimentare şi lăudându-l pentru eforturile lui zilnice. Exemple: „Andi, ai simţ de
răspundere. Văd că eşti atent şi interesat.” „Gabi, intervenţia ta ne-a ajutat să
înţelegem mai bine problema”.
3. Ignorarea
9
Şcoala Generală “Constantin Brâncuşi”, Comisia metodică a învăţătorilor
25 ianuarie 2007
4. Controlul proxemic
6. Amânarea
Amânarea intervine când un elev încearcă în mod insistent să atragă atenţia asupra
propriei persoane. Ex.: „Denis, dacă ai o plângere, o discutăm la momentul potrivit”.
„Mona, ai început să vorbeşti fără rost. Notează-ţi ce ai de spus şi aşteaptă până vei
primi răspunsul la timpul cuvenit”
8. Tehnica „Timpului datorat”
Aceasta tehnică se aplică în cazul în care timpul irosit în clasă din cauza
comportamentului neadecvat al elevului trebuie recuperat de acesta în timpul lui liber.
Se fixează intervale mici de timp pentru fiecare abatere. Profesorul/învăţătorul trebuie
să decidă care va fi activitatea elevului în intervalul de „timp datorat”. Ex.: „Irina,
trebuie să asculţi când altcineva vorbeşte”. Dacă elevul continuă să vorbească,
învăţătorul îi comunică: „Irina, ne eşti datoare două minute”
9. Eliminarea
Eliminarea în spaţiul clasei, într-un loc special desemnat. Profesorul/învăţătorul
stabileşte dinainte durata eliminării, astfel ca aceasta să fie compatibilă cu
vârsta/nivelul elevului; se foloseşte un cronometru pentru a urmări respectarea
intervalului de către elev; elevii de vârstă mică trebuie însoţiţi până la locul respectiv;
dacă elevul are acelaşi comportament după ce revine la loc, va fi trimis înapoi;
profesorul trebuie să pregătească un formular care va trebui completat de elev, cu
10
Şcoala Generală “Constantin Brâncuşi”, Comisia metodică a învăţătorilor
25 ianuarie 2007
Dacă elevii sunt puşi să supravegheze activităţile din pauză, se vor mândri că sunt
trataţi ca nişte adulţi. Cei care încalcă regulile trebuie să suporte consecinţele.
Profesorul/învăţătorul stabileşte o listă de tipuri de comportament în spaţiul respectiv
(acceptabil şi neacceptabil) şi o listă de măsuri în cazul nerespectării regulilor.
Profesorul/învăţătorul trebuie să identifice modalităţi de permanentizare a
supravegherii pe holuri şi să ofere un feedback pozitiv elevilor când comportamentul
acestora s-a îmbunătăţit.
Definiţie
C. Managementul relaţiilor interpersonale profesor-elev are ca obiect aptitudinile
manageriale în domeniul relaţiilor interpersonale pe care
profesorul/învăţătorul/conducătorul de grup le exercită în raport cu elevii
percepuţi ca grup. (Froyen & Iverson, 1999, p. 221).
11
Şcoala Generală “Constantin Brâncuşi”, Comisia metodică a învăţătorilor
25 ianuarie 2007
Exemple: „Fapta ta încalcă regulile?” „Eşti mulţumit de ceea ce ai făcut?” „I-ai ajutat pe
ceilalţi în vreun fel cu fapta ta?”
Exemple: „Cum ţi-ai propus să urmezi regulile noastre?” „Pot să te ajut să îţi duci la
îndeplinire planul?” „Cum ai să te comporţi când vei avea simţ de răspundere?” „Iată cum s-
au comportat alţii în situaţii similare. Crezi că vreuna din aceste soluţii e valabilă şi în cazul
tău?”
5. Profesorul/învăţătorul trebuie să obţină angajamentul elevului că va urma planul de
schimbare a comportamentului: „Ai vreun plan potrivit?” „Vezi situaţia în perspectivă?”
Angajamentul trebuie „pecetluit” dând mâna cu elevul sau punându-l să semneze un contract
scris în acest sens. Odată ce angajamentul a fost obţinut, elevul trebuie să-l pună în practică
imediat. Profesorul/învăţătorul poate verifica periodic eficienţa acestuia.
6. Nu acceptaţi scuze pentru eşecul planului de remediere a comportamentului: „Sunt
dezamăgit, dar nu descurajat. Azi nu ai reuşit să-l respecţi. Ce părere ai, mâine va merge?”
7. Nu pedepsiţi şi nu criticaţi elevul pentru întreruperea programului de reabilitare
comportamentală: pauza poate fi un mijloc eficient de implementare a măsurilor de
management al clasei: „Nu putem accepta aşa ceva; hai să-ţi analizăm comportamentul şi să
facem alt plan de reabilitare în cadrul regulilor noastre”.
12
Şcoala Generală “Constantin Brâncuşi”, Comisia metodică a învăţătorilor
25 ianuarie 2007
25 ianuarie 2007
Bibliografie:
13