Curs 3 – Modalitați de stimulare

cognitiva în activitatea de
predare-învaȚare

Cum pot stimula profesorii cogniția –

gândirea, memoria și imaginația
elevilor?
• Dacă elevii sunt stimulați să construiască
explicații, să raționeze pe baza evidențelor,
făcând conexiuni, să privească lucrurile din
mai multe perspective, atunci se va produce
înțelegerea profundă a conceptelor,
implicațiilor, teoriilor predate
 ”Să faci gândirea vizibilă – Cum să promovezi implicarea,
înțelegerea și independența tuturor celor care
învață” de Ron Ritchhart, Mark Church și Karin Morrison
• Construirea de explicații și interpretări din diverse
perspective
• Crearea de conexiuni între cunoștințele noi și cele
anterioare
• Raționarea pe baza dovezilor – antrenarea gândirii critice
• Considerarea diferitelor puncte de vedere (argumentare și
contraargumentare)
• Să gândească despre/dincolo de ceea ce învață
(metagândire) și să pună întrebări (să problematizeze)
• Să descopere complexitatea și să pîtrundă dincolo de
suprafața lucrurilor
• Surprinderea esenței și formularea concluziilor
• Elevii trebuie să fie implicați în sarcini
de învățare în care să folosească toate
aceste strategii cognitive - în mod
constant.
• Acest lucru îi va ajuta să-și dezvolte
înțelegerea complexă a conținuturilor
nou asimilate. În plus, se va forma
capacitatea de a esențializa, evitându-se
prelucrările superficiale de informații.
• Dacă elevii sunt stimulați să construiască
explicații, să raționeze pe baza evidențelor, făcând
conexiuni, să privească lucrurile din mai multe
perspective, atunci se va produce înțelegerea
profundă a conceptelor, implicațiilor, teoriilor
predate
• Se va preveni instalarea fenomenului
analfabetismului funcțional – desigur dacă
profesorii vor stimula tot ceea ce s-a menționat
anterior.
 Importanța folosirii reflecției
structurate în învățare

• Reflecția structurată s-a demonstrat de multe ori că

îmbunătățește înțelegerea și capacitatea de a rezolva
probleme (Eyleer & Giles, 1999).

• Presupune descrierea obiectului reflecției și observarea

elementelor-cheie, conectarea a ceea ce este nou cu
experiența anterioară și examinarea unui eveniment
sau obiect al reflecției din diverse perspective –
gândirea laterală (Colby, Beaumont, Ehrlich &
Corngold, 2009)
• !!! Importanța folosirii cât mai des posibil a
problematizării (elevii se vor obișnui cu acest
antrenament mintal prin care vor trebui să
explice de ce au ajuns la interpretările,
conexiunile, implicațiile, concluziile respective)
• !!! Importanța stimulării nu doar a abilităților
de problem-solving, ci și de problem-finding
 Aplicații practice – stimularea rolului
activ al elevilor în învățare
• Jocuri/tehnici didactice:
Jocul pălăriilor gânditoare
Stațiile ”chat”
Dezbaterea
Mozaic
Învățarea reciprocă
Brainstorming/brainwriting
 Jocul pălăriilor gânditoare
• Etape:
• Anunțarea temei, împărțirea clasei în șase echipe (pălăria albă – prezentarea
obiectivă/neutră a temei; pălăria roșie – surprinderea aspecteloe, implicațiilor
emoționale ale temei; pălăria galbenă – gândirea pragmatică, pălăria verde –
gândirea euristică, interpretări originale, creativitate; pălăria albastră –
gândirea filosofică – interpretări complexe, implicații la nivel general, bazându-
se pe concepte foarte abstracte; pălăria neagră – gândirea critică).
• Explicarea sarcinii fiecărei echipe
• Desfășurarea discuțiilor în grup
• Comunicarea ideilor conturate de fiecare grup
• Întrebări și sau contraargumente din partea celor din grupul pălăriei negre
• Idei concluzive si sublinierea de către profesor a beneficiilor aduse de
interpretarea temei din perspective multiple (sunt stimulate din punct de
vedere psihologic: gândirea laterală, gândirea critică, conduita asertivă,
abilitățile de negociere și rezolvarea unor disensiuni, deschiderea către a
accepta puncte de vedere diferite)
 Stațiile ”chat”

• Lucrul în echipe
• Fiecare echipă va trece prin fața fiecărei planșe (”stație”) în
care sunt menționate diverse informații și sarcini cognitive,
pe care elevii trebuie să le rezolve împreună
• Implicându-se activ în fiecare sarcină, vor ajunge ca la
sfârșit să învețe împreună cu colegii informații noi sau să le
consolideze pe cele anterioare
• Valențe formative – pe lângă cele cognitive vor fi stimulate:
cooperarea și conștientizarea beneficiilor acesteia,
învățarea socială, depășirea tracului de a vorbi în public și
ușurința exprimării propriului punct de vedere (chiar și
când este inedit sau diferit) în fața celorlalți
 Dezbaterea
• 1.Clasa se împarte în două echipe – o echipă are poziția ”pro” și cealaltă
”contra” față de tema luată în discuție
• 2. Elevilor li se acordă o perioadă de timp în care să-și pregătească
discursul
• 3. Sunt aleși doi-trei elevi care să participe la confruntarea propriu-zisă
dintre echipe (pentru activizarea tuturor elevilor, se recomandă ca cei din
rolul de spectator să aibă și ei ocazia de a-i înlocui pe comunicatori)
• 4. Se stabilește numărul de minute de care va dispune fiecare echipa
pentru a-și expune punctul de vedere
• 5. Fiecare echipă va dispune de asemenea de un timp (prestabilit) pentru
a pune întrebări oponenților și a contrazice punctele de vedere exprimate
de aceștia, după care urmează răspunsurile date de oponenți
• 6. Sintetizarea ideilor analizate de către fiecare echipă
• 7. Sesiune de concluzii care sunt formulate de întreaga clasă
 Mozaic (jigsaw)

• Lucrul în echipe
• 1. Fiecărei echipe îi revine sarcina de a aprofunda un material
pregătit în prealabil de profesor. Echipele primesc conținuturi
diferite de învățare.
• 2. După ce au aprofundat cunoștințele învățate, fiecare elev va
merge într-un alt grup. De menționat că grupul nou format va
include căte un elev din grupurile inițiale.
• 3. Elevii vor împărtăși ceea ce au învățat în grupul anterior. Astfel,
vor învăța unii de la alții întregul material pregătit de profesor.
• Evident că această metodă necesită timp – care de multe ori este
greu de găsit în condițiile programei foarte încărcate – dar este de
dorit să fie folosită ori de câte ori este posibil deoarece se dezvoltă
abilitățile sociale, de comunicare și conștientizarea importanței
cooperării și învățării împreună cu ceilalți și de le ceilalți.
 Învățarea reciprocă

• Elevii lucrează în pereche. Fiecare primește o

sarcină de rezolvat (muncă independentă), iar
după aceea, fiecare va corecta rezolvarea
făcută de coleg (elevul poate folosi ca etalon
varianta rezolvată, pe care a primit-o de la
profesor)
 Brainstorming
• 1. În prima etapă elevii sunt încurajați să exprime toate ideile care le
vin în minte pornind de la tema lansată în discuție. Regula generală
– interdicția cenzurării sau judecării propriilor idei sau ale celorlalți
în favoarea exprimării libere
• De menționat că se poate lucra frontal (profesorul va nota pe tablă
toate ideile exprimate) sau în echipe (în cadrul fiecăreia va fi
desemnat un ”raportor” care va nota toate ideile exprimate de
echipă)
• 2. În etapa a doua sunt analizate răspunsurile, subliniindu-se care
dintre acestea sunt cele mai potrivite, sugestive, etc, precum și
faptul că fiecare răspuns dat are o conexiune cu teme propusă
• Valențele acestei tehnici: stimularea creativității, gândirii
divergente, imaginației, abilităților de comunicare, capacitatea de
analiză (în etapa a doua).
 Tehnica galaxiilor

• Se pornește de la nucleul galaxiei sau

cuvântul-cheie/ideea centrală și se generează
asociații logice cu acestea (extinderea galaxiei
și crearea unei adevărate ”hărți mentale” a
subiectului abordat)
• Valențe formative: stimularea creativității,
operațiilor gândirii cum ar fi concretizarea,
abstractizarea, analiza și sinteza