CANCERUL MAMAR

Cancerul mamar (CM) este una din neoplaziile umane majore alături de cele bronho-pulmonare,
colon, rect, uter şi prostată, reprezentând circa 30% din toate cancerele umane. Cancerul mamar
este neoplazia cea mai frecventă la sexul feminin, reprezentând circa 32% din toate cancerele
feminine, responsabil de 18% din decesele prin neoplazii (locul I între cauzele de deces prin
cancer la femei). Incidenţa brută în Uniunea Europeană este de 105, iar mortalitatea de 40 la
100.000 femei.
Epidemiologie
Sexul- cancerul mamar este relativ rar la bărbaţi; raportul bărbaţi / femei este de 1/100. Vârsta -
riscul de a dezvolta cancer mamar creşte cu vârsta, mai ales până la vârsta de 49 ani. Cancerul
mamar este foarte rar înaintea vârstei de 20 ani, apare după vârstele de 30 ani şi atinge un
maxim între 35 şi 55 ani; reprezintă principala cauză de moarte prin neoplazii la femeile de
vârste de peste 55 ani.
Rasa - femeile de rasă albă prezintă o incidenţă mai crescută fată de cele afro-americane;
diferenţa este evidentă după vârsta de 40 ani şi este marcată după menopauză. Aria geografică -
există o variaţie de cel puţin 5 ori a incidenţei cancerului mamar între diferite tari, iar aceasta
diferenţă este apropiată. Incidenţa CM este semnificativ mai scăzută în Japonia, Thailanda,
Nigeria şi India, faţa de Danemarca, Olanda, Elveţia, Anglia şi S.U.A. Statusul socio-economic -
incidenţa CM este mai mare la femeile cu status socio-economic mai crescut. Aceasta relaţie
este evident corelată cu alţi factori precum vârsta primei sarcini. Sediul tumorii - sânul stâng este
afectat mai frecvent faţă de cel drept iar tumorile sunt localizate mai ales la nivelul cadranului
supero-extern şi a celui central.
Etiologic - Numeroşi factori de risc au fost asociaţi cu dezvoltarea CM. În ciuda acestor date,
66-75% din cazurile cu CM nu prezintă nici unul dintre factori de risc cunoscuţi . Factorii
genetici - Cancerele mamare ereditare reprezintă 8% din toate CM. Histologie - Examenul
histopatologic furnizează diagnosticul de certitudine, stadiul şi descripţia morfologică precisă a
tumorii fiind elemente diagnostice extrem de importante. Simptomele si semnele iniţiale -
Elementele sugestive pentru diagnosticul de cancer mamar sunt: a. pentru CM precoce: prezenţa
unei tumori mamare unice (< 2 cm) de consistenţă dură, cu limite difuze, mobilă, nedureroasă,
asociată sau nu cu îngroşarea tegumentului supradiacent, retracţia minimă a mamelonului,
secreţia sero-hematică la nivelul mamelonului şi prezenţa adenopatiei axilare homolaterale,
mobilă şi nedureroasă.
b .pentru stadiile avansate: tumoră mamară cu dimensiuni mai mari de 3 cm fixată la peretele
toracic, asociind edemul pielii, infiltraţia, chiar ulceraţia acesteia, coexistând aproape întotdeauna
cu adenopatii axilare, uneori şi supraclaviculare frecvent fixe. Trăsăturile sugestive de tumoră
mamară malignă includ: masă palpabilă, dură, nedureroasă mamară care poate fi fixată la
peretele toracic, secreţii mamelonare unilaterale, sero-sangvinolente (datorate leziunii locale),
retracţia (aspect de "coajă de portocală"), edemul, ulceraţia tegumentelor
- prezenţa adenopatiei axilare/supraclaviculare de consistenţă dură, edemul braţului de
aceeaşi parte cu tumora
Diagnostic
-Semnele clinice prezentate
-Istoricul complet (antecedente familiale/personale) şi examinarea fizică
-Mamografia bilaterală (sensibilitate 80-90%)
-Biopsia: orice nodul mamar trebuie considerat pentru biopsie, chiar dacă mamografia este
negativă
Metodele standard de diagnostic anatomopatologic sunt:
- biopsia aspirativă cu ac fin (citologie)
- biopsia cu ac cu dispozitiv de tăiere
- biopsia incizională şi excizională
- biopsia ghidată ecografic (în leziuni mamare nepalpabile)
- biopsie stereotaxică sub control mamografic urmată de excizie
chirurgicală • puncţie ghidată prin examen în rezonanţă magnetică (IRM)
Examene de laborator: hemoleucograma completă, testele hepatice şi fosfataza alcalină
• utilizarea diagnostică a markerilor tumorali nu este recomandată
Explorările imagistice se recomandă numai în funcţie de simptome, istoric, examinare fizică şi
testele sangvine:
- examenul computer tomografie (CT) al toracelui şi abdomenului
- examen CT şi rezonanţă magnetică (IRM) cerebral
- scintigrafie osoasă
- radiografie toracică
Evaluarea histopatologică pentru a determina: histologia şi diagnosticul (invaziv sau in
situ, gradul de diferenţiere tumorală (G), aprecierea invaziei tumorii.
Factorii prognostici:
1.Numărul ganglionilor axilari pozitivi
2.Mărimea tumorii - Tumorile cu dimensiuni < 2cm au prognostic favorabil la pacientele fără
invazie
3.Tipul histologic

Tratament
Tratamentul CM variază în funcţie de tipul, stadiul şi sensibilitatea hormonală. Cele trei
modalităţi de tratament includ:
∙ chirurgia,
∙ radioterapia (RT) şi
∙ tratamentele sistemice - chimioterapia (CHT), hormonoterapia (HT) şi terapiile biologice.
Alegerea tratamentului pentru CM este influenţată de: stadiul bolii, vârsta pacientelor şi statusul
menopauzal.
Chirurgia a reprezentat prima modalitate terapeutică şi mult timp singura care putea oferi
vindecarea în CM. Chirurgia de exereză este tratamentul iniţial al cancerelor localizate ale
sânului. Scopul chirurgiei este de a înlătura tumora existentă, de a preciza stadiul şi de a furniza
informaţii prognostice.
Se practică două tipuri majore de chirurgie: mastectomia şi terapia chirurgicală conservatorie, cu
sau fără disecţia ganglionilor axilari şi/sau biopsia ganglionului santinelă.
Mastectomia reprezintă înlăturarea întregului sân. Aceasta este întreprinsă la femeile cu tumori
mamare mari, cu boală multifocală sau care nu au indicaţii de terapie conservatorie. Intervenţiile
conservatorii (tumorectomie, segmentectomie) reprezintă rezecţia limitată a tumorii cu margini
de rezecţie în ţesutul sănătos, lăsând sânul intact
RT - pe sânul restant face parte din tratamentul complet local după intervenţiile conservatorii.
Explorarea ganglionilor axilari este necesară la pacientele cu CM invazive. Disecţia ganglionilor
axilari stabileşte stadiul bolii şi ghidează recomandările terapeutice.
RT poate fi deasemeni administrată după mastectomie la pacientele cu risc, la un interval de
până la 6 luni postoperator, fiind foarte eficace în scăderea ratei de recidivă locală în câmpurile
de iradiere.
Chimioterapia - CM este responsiv la toate clasele majore de citostatice: agenţi alkilanţi,
antimetaboliţi, inhibitori ai fusului de diviziune şi antibiotice antitumorale. Chimioterapia
adjuvantă
Scopul tratamentului sistemic adjuvant este eradicarea micrometastazelor oculte (boala minimă
reziduală), prezente la momentul diagnosticului la 25-30% din pacientele cu ganglionii axilari
negativi (NO) şi la 75% din pacientele cu ganglioni axilari pozitivi (N+). Majoritatea pacientelor
cu CM invazive vor avea un beneficiu după CHT sistemică adjuvantă.
Antraciclinele sunt citostatice care provoacă căderea părului (alopecia) rapidă, ceea ce are un
efect deosebit de traumatizant asupra pacientelor. Efectele secundare pe termen lung ale
antraciclinelor, precum disfuncţiile cardiace şi leucemia, trebuie avute în vedere atunci când se
discută CHT adjuvantă.
2. Chimioterapia neoadjuvantă (primară sau preoperatorie)
CHT neoadjuvantă a pacientelor cu CM reprezintă o strategie relativ nouă, cu implicaţii
importante în tratamentul CM.. Se recomandă în CM local avansat inoperabil, unde tratamentul
cu CHT a fost utilizată cu scopul de a creşte controlul local şi a ameliora supravieţuirea. 3.
Chimioterapia cancerului mamar metastatic
Există şi un mic subgrup de paciente care se pot bucura de prelungirea supravieţuirii prin CHT
agresivă. Acest subgrup trebuie identificat la timp, pentru a se putea iniţia acest tratament.
Scopul tratamentului în boala local-avansată/metastatică este paliativ şi urmăreşte ameliorarea
calităţii vieţii şi prelungirea supravieţuirii. Supravieţuirea mediană a pacientelor cu CM
metastatic este de 18-24 luni, dar unele pot supravieţui perioade lungi.de timp.

Hormonoterapia adjuvantă cu Tamoxifen (20 mg/zi, timp de 5 ani) reprezintă baza tratamentului
hormonal .
Ablaţia ovariană (AO) îşi menţine rolul de mare interes practic la pacientele cu stadii I-II de CM,
deşi Tamoxifen reprezintă principala modalitate de tratament hormonal adjuvant.
Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientelor cu cancer mamar

Asistenta medicală îşi asumă un rol foarte important în tratamentul cancerului mamar (CM),
fiind implicată în toate etapele diagnostice, de screening, terapeutice şi de urmărire a pacientelor.
Principalele probleme cu care se confruntă asistenta medicală în îngrijirea pacientelor cu CM
sunt:
1. Cunoaşterea sechelelor şi deficitelor datorate diagnosticului şi tratamentului. Problema:
intervenţiile multiple şi sursa informaţiilor ar putea inhiba deciziile pacientei. Intervenţia:
- se va începe educarea pacientei şi se va încuraja participarea la un grup de susţinere. - se vor
furniza informaţii despre secvenţa tratamentelor, dar informaţiile mai detaliate vor fi efectuate cu
ocazia următoarei intervenţii
- utilizarea multiplelor forme de educaţie (materiale demonstrative, imagini video). Scopul dorit:
pacienta va înţelege intervenţiile terapeutice şi va putea lua decizii în cunoştinţă de cauza
(informate).
2. Potenţial de leziuni tisulare asociate evoluţiei tumorii şi tratamentului. Problema: leziunile
tisulare cauzate de boală sau de terapii pot determina durere şi alterarea imaginii corporale prin
amputarea sânului şi alopecia indusă de chimioterapice. Disecţia ganglionilor axilari şi RT
contribuie la apariţia limfedemului braţului de partea tumorii mamare. Frecvenţa acestei
probleme tinde să scadă o data cu aplicarea procedurilor conservatorii şi a examinării
ganglionului-santinelă, dar tehnica de îngrijire (limitarea riscului de infecţie, stimularea returului
venos prin masaj, măsuri de precauţie) trebuie cunoscută, iar durerea in relaţie cu tratamentul
trebuie tratată rapid .
Intervenţiile asistentei în caz de limfedem (braţ gros):
- limitarea riscului de infecţii: evitarea traumatismelor, a procedurilor invazive şi a presiunii
excesive sau a constricţiei la braţul de aceeaşi parte cu tumora.
- facilitarea întoarcerii venoase: exerciţii fizice moderate, ridicarea braţului când este posibil,
utilizarea masajelor terapeutice sau compresiuni pneumatice conform indicaţiilor medicale, -
anunţarea medicului terapeut imediat ce este diagnosticat edemul
- asigurarea că pacienta şi-a însuşit măsurile de precauţie, regulile de monitorizare şi faptul că
trebuie sa se prezinte imediat la medic când survin simptomele (eritem cutanat, tumefacţie,
durere la nivelul braţului).
3. Durerea datorată evoluţiei bolii sau tratamentului.
Problema: evoluţia tumorii (ulceraţia, infiltrarea tegumentelor), chirurgia sau RT pot altera
pielea, muşchii sau nervii provocând durere acută sau cronică.
Intervenţiile asistentei medicale (vezi durerea din cursul dat)
Scopul intervenţiilor: eliminarea sau controlul durerii.
4. Perturbări importante ale imaginii corporale datorate bolii sau tratamentului. Problema:
Chirurgia poate determina amputarea sânului, iar CHT şi RT induc modificări evidente ale
imaginii corporale (alopecie, câştig ponderal etc.) care pot traumatiza psihic pacienta. Efectele
secundare ale tratamentului cauzează modificări vizibile şi suferinţă imediată. Îngrijirea acestor
efecte secundare este prezentată în tabelul de mai jos.
Intervenţia asistentei în aceste situaţii va consta din:
- explicarea beneficiilor tratamentului
- asigurarea că unele modificări sunt reversibile (alopecia)
- posibilitatea unor măsuri de ameliorare a imaginii corporale: chirurgie plastică, nutriţionist,
grupuri de susţinere psihologică.
5. Stresul psihologic datorat diagnosticului, tratamentului, posibilităţii de recidivă
Intervenţiile asistentei vor consta din: încurajarea pacientei cu privire la rezultatele tratamentului,
se vor iniţia testări psihologice şi măsuri educative, se va proceda la reinserţia profesională a
pacientei; pacienta şi familia vor demonstra abilităţi de comportament în cursul diagnosticului şi
tratamentului.
6. Posibilitatea apariţiei unor perturbări ale comportamentului sexual sau intimităţii, prin
modificările psihologice determinate de boală sau de tratament
Intervenţiile asistentei vor consta din: evaluarea funcţiei sexuale prin anamneză şi identificarea
obstacolelor în cale intimităţii şi funcţiei sexuale; educarea pacientei despre posibilităţile de
tratament a perturbărilor sexuale existente; se va face apel la terapia sexuală de către specialiştii
ginecologi, endocrinologi etc.
Planul de tratament - majoritatea terapiilor în CM sunt aplicate în sistem ambulator şi
intervenţiile de combatere a efectelor secundare sunt comune celorlalte malignităţi. a. Chirurgia
— îngrijirea pacientei cu chirurgie mamară (este prezentată în materialul dat) b. Radioterapia -
presupune probleme de îngrijire a pielii, asteniei şi altor efecte secundare c. Chimioterapia: -
necesităţile şi efectele secundare diferă în funcţie de scopul terapiei şi agenţii utilizaţi; educarea
pacientelor şi familiilor acestora asupra efectelor secundare frecvente şi intervenţiilor necesare
pentru combaterea acestora; asigurarea aplicării corecte a tuturor prescripţiile de combatere a
efectelor secundare.

Efectele secundare ale chimioterapiei în cancerul mamar

Efect Cauză îngrijire
secundar

Alopecia Cele mai multe citostatice determină Utilizarea hipotermiei şi a

un grad de alopecie, ce depinde de doză
a medicamentului şi durata
tratamentului şi de obicei începe la 2
săptămâni după administrarea CHT.
Parul creşte înapoi în aprox. 3-5 luni.
bandajelor la nivelul scalpului
în scop preventiv este
controversată, datorită
relativei lipse a dovezilor
de eficienţă a acestor metode.
-încurajarea pacientei
(alopecia este reversibilă!)

Modificări ale CHT modifică reproducerea Consultarea unui nutritionist.

gustului mugurilor gustativi.
Absenţa sau alterarea gustului poate
determina o scădere a aportului
alimentar. Totuşi, cele mai multe femei
câştigă în greutate în timpul CHT,
datorită
inactivităţii.

Oboseală Cauzele oboselii sunt în genera] Monitorizarea atentă a

necunoscute, dar aceasta poate fi în nivelului Hb şi eventual
relaţie cu anemia, stress-ul emoţional . administrarea de
eritropoietină dacă acesta
scade sub 9.0g%.
 Există unele dovezi asupra
eventualului rol benefic pe
care exerciţiul fizic moderat
l-ar juca asupra oboselii
legate de CHT.

Greţuri şi Determinate de stimularea nervului Premedicaţie cu Ondansetron

vărsături vag de către serotonina eliberată de şi dexametazonă.
celule ale tractului digestiv superior. Se include un antiemetic
precum: metoclopramid
(Reglan)

Mucozite Cauzată de distrugerea mucoasei Educarea pacientei în

orale, ce determină un răspuns vederea profilaxiei
inflamator. infecţiilor.
Măsuri pentru obţinerea
confortului local.

Neutropenie Datorită supresiei celulelor stem Educarea pacientelor.

hematopoietice. Risc infecţios maxim la o Monitorizare şi tratament
valoare a neutrofilelor <500/mm3(de prompt în cazul apariţiei febrei
obicei la 7-14 zile după CHT) sau altor semne de infecţie.

Cancerul reprezintă principala neoplazie a sexului feminin, iar agenţii citostatici cu eficacitate
crescută in această boală determină foarte frecvent căderea parului (alopecia). Alopecia afectează
semnificativ psihologic sexul feminin, reprezentând o problemă importantă de imagine
corporală.
Pierderea părului nu reprezintă o consecinţă a evoluţiei bolii, ci un efect secundar a tratamentului
anticanceros. Dacă ablaţia unui sân, supresia ovariană (prin radioterapie) pot fi disimulate,
purtarea unei peruci aminteşte, în fiecare moment, de boală şi complică viaţa cotidiană, fiind
resimţită de către pacientă ca o proteză şi alterându-i reintegrarea socială. De aceea, este
preferabil a se preveni apariţia alopeciei.
Cum să prevenim problemele legate de alopecie:
Mult timp, doar certitudinea opririi căderii părului odată cu terminarea tratamentului constituia
un argument pozitiv; pacientele prezentau însă alopecie timp de mai multe luni. Prevenirea
apariţiei alopeciei se bazează pe următorul principiu: vasoconstricţia vaselor celulelor germinale
ale părului reduce concentraţia produselor chimioterapice la nivelul foliculului pilos. Această
vasoconstrictie poate fi obţinută prin diverse netode:
Utilizarea unui garou cefalic permite reducerea circulaţiei la nivelul scalpului. Această metodă
face parte dintre procedeele cu valoare istorică, pacientele suportând foarte greu acest garou.
Hipotermia scalpului (casca cu gheaţă) s-a dovedit o metodă mai eficientă şi confortabilă. Acest
procedeu a fost descoperit în S.U.A. Cu toate acestea, primul experiment de hipotermie a
scalpului a fost prezentat la Londra în cadrul Conferinţei Internaţionale a Cancerului (1980),
echipa de medici a spitalului Marsden obţinând o reuşită în 50% din cazuri. Hipotermia este
realizată în prezent prin utilizarea unei căşti cu criogel, reuşindu-se astfel înlocuirea avantajoasă
a hipotermiei prin îngheţare.
Contraindicaţii:
Prezenţa de leziuni la nivelul zonei alopecice
Mod de preparare:
Trebuie explicate mai întâi efectele acestei metode. Purtarea căştii criotermice limitează căderea
parului; însă, chiar dacă acest tratament reduce riscul alopeciei, determină efecte secundare
neplăcute datorate temperaturii scăzute la nivel cefalic, ceea ce o face dificil tolerată de unele
paciente. In ciuda efectelor secundare neplăcute, pacientele nu renunţă la tratament dacă
rezultatele sunt bune. Efectele terapeutice sunt mai bune atunci când părul este scurt.

Plan de ingrijire
Preoperator
1. N. de a evita pericolele
P – durere
E – proces neoplazic
S – durere la nivelul hemitoracelui superior drept în zona sânului cu iradiere toracică posterioara
şi-n umăr, astenie fizică
P – vulnerabilitate faţă de pericole (risc de complicaţii şi IAAM)
E – proces neoplazic, scăderea imunitaţii organismului, mediu spitalicesc
S – predispoziţie la infecţii sistemice/apariţia metastazelor/ IAAM/administrarea celei de a II ....
cure de citostatic,
P – anxietate
E – proces neoplazic, mediu spitalicesc
S – nelinişte, izolare, tristeţe, îngândurare..........
P – pierderea imaginii de sine
E – administrarea curei de citostatic
S – alopecie temporară,..............
O – P să resimtă diminuarea durerii, să nu dezvolte complicaţii şi infecţii, să beneficieze de un
mediu de siguranţă, să fie echilibrată psihic, să comunice eficient cu echipa de îngrijire...........
Sau O1,O2,....................................
Intervenţii:
- izolare faţă de pacienţii cu potenţial infecţios sau de cei cu stare generală agravată, cu
evoluţie nefavorabilă
- caracterul durerii : ......................intensitate, iradiere, circumstanţe de apariţie,.. -
explicăm necesitatea trat. Citostatic
- informam asupra efectelor secundare ale citostaticelor
- urmarirea si aprecierea corectă a potenţialului infecţios, rceptivitatea sa şi aplicarea
măsurilor de izolare a surselor de infecţie
- aplicarea măsurilor de asepsie şi antisepsie în efect. tehnicilor
- pregătirea pt. biopsie, explicarea tehnicii
- explicarea evoluţiei şi conduitei terapeutice
 - încurajare..............., liniştire,
- asigurare condiţii mediu, siguranţă,......(însoţire)...........
- evitarea efectuării manevrelor invazive la membrul superior dr. (puncţie venoasă, montare
cvp, ...),nu traumatisme ale acestuia, alte măsui de precauţie,
- sfătuirea: nu inele, nu curăţare unghii.............,
- supravegherea tegumentului la nivelul sânului dr.
- Funcţii vitale
- Conditii de mediu................
- ...............
Intervenţii delegate:
- însoţirea la radiologie în vederea efectuării rg. pulmonare şi ecografiei mamare -
participarea la efectuarea biopsiei (sarcinile asistentei – vezi materialul dat) - adm.
de tratament antalgic, antiemetic,.citostatic,..............
- recoltarea de produse patologice: sânge, urină, ................
2. N. de a comunica
P – comunicare inadecvată la nivel afectiv/Afectarea comunicării verbale
E – durere/ anxietate/ mediu spitalicesc/ teama de intervenţia chirurgicală şi evoluţia bolii,
apariţia complicaţiilor.....
S – anxietate, închidere în sine, izolare, plâns...........
O – P să comunice eficient, să fie echilibrată psihic
Intervenţii proprii:
- liniştire, comunicare, se încurajează, i se dă posibilitatea de a-şi exprima temerile,
sentimentele cu privire la boala sa
- .........................
Intervenţii delegate:
- adm. unui anxiolitic (ex - Alprazolam 0,5 mg seara)
3. N. de a se alimenta
P – inapetenţă/Dezechilibru nutrițional în deficit
E – procesul bolii/proces neoplazic
S – scădere în greutate, lipsa poftei de mâncare, anorexie selectivă, modificări ale
gustului........ O – P să fie echilibrată hidroelectrolitic şi nutriţional
sau
P- alimentare inadecvată cantitativ şi calitativ
E – reacţie adversă la tratamentul cu citostatice/efectul secundar al citostaticelor
S - greţuri, vărsături, inapetenţă, scadere in greutate
O – P să fie echilibrată hidroelectrolitic şi nutriţional
Intervenţii proprii:
- explic importanţa tratamentului citostatic
- cercetez împreună cu pacienta gusturile şi deprinderile alimentare........ -
stabilim un regim alimentar corespunzător stării de sănătate
- oferim alimente în porţii mici şi dese
 - administrarea de lichide reci, acidifiate cu lămâie
- ..........................
Intervenţii delegate:
- administrare de : Ondasentron 8 mg I.V. lent imediat după tratament (sau oral 1 capsulă de
8 mg la 12 ore de 2 ori pe zi), Metoclopramid ....
4. N. de a elimina
P – eliminare inadecvată cantitativ şi calitativ/Diaree /Dezechilibru al volumului fluidelor în
deficit
E – tratament cu citostatice,........
S – vărsături, transpiraţii.......
O – P să fie echilibrată hidroelectrolitic şi acidobazic
Intervenţii proprii:
- îngrijiri pentru vărsături şi transpiraţie
5. N. de a dormi
P- insomnie
E- depresie, anxietate, mediu spitalicesc
S – oboseală, facies palid, apatie, ................
6. N. de a învăţa
P – conoştinţe insuficiente despre boală şi prognostic/Lipsă de cunoștințe
E – anxietate/neacceptarea bolii/ lipsa informaţiilor.........
S – P necesită informaţii despre boala sa
O – P să acumleze informaţii noi despre boală, evoluţie, prognostic
Intervenţii proprii:
- oferim informaţii despre boală..............
- evitarea eforturilor fizice, expunerii la frig, umezeală.........
- evitarea contactului cu pacienţi cu boli infecţioase
- prezentarea la medic în caz de: febraă, toleranţa scăzută la efort, intensificarea durerii,
apariţia altor simptome
- .................

Postoperator
1. N. de a evita pericolele
P1 – durere
E – plagă chirurgicală,...........
S – durere hemitorace superior drept în zona sânului, gemete, facies crispat, diminuarea
mişcărilor..............
O – P să resimtă ameliorarea durerii

P2 – risc de complicaţii şi IAAM

E – intervenţia chirurgicală, anestezia, mediu spitalicesc
S – posibile modificări a funcţiilor vitale, posibilitatea de infectare a plăgii, limfedem, hematom
local, predispoziţie la infecţii sistemice, infecţii nosocomiale
O - P să nu prezinte complicaţii postoperatorii
P3 – atingerea integrităţii fizice
E - pierderea imaginii corporale/pierderea imaginii de sine/dificultate de adaptare la o modificare
corporală
S – apatie, sentiment de frustrare, neîncredere
O – P să accepte schimbarea imaginii corporale

P4 - anxietate

Intervenţii:
- Asigur P conditii de mediu, cazare in salon cu paciente avand evoluţie favorabilă -
caracterul durerii : ......................intensitate, iradiere, circumstanţe de apariţie,.. -
aplicare măsuri de asepsie şi antisepsie în efect. tehnicilor
- încurajare..............., liniştire,
- evitarea efectuării manevrelor invazive la membrul superior dr. (puncţie venoasă, montare
cvp, ...),
- aplicarea unei pungi cu gheaţă pe regiunea dureroasă
- Monitorizarea eliminărilor pe tuburile de dren
- Supravegherea pansamentului şi a tuburilor de dren la nivelul sânului dr. -
Monitorizare funcţii vitale
- ...............
Intervenţii delegate:
- adm. de tratament antalgic, inlusiv morfină la dureri acute
- efectuarea pansamentului

2. N. de a comunica
P – comunicare inadecvată la nivel afectiv/Afectarea comunicării verbale
E – durere, mediu spitalicesc, evoluţia bolii, apariţia complicaţiilor.....
S – anxietate, închidere în sine, izolare, apatie,.....................
O – P să comunice eficient, să fie echilibrată psihic
Intervenţii proprii:
- liniştire, comunicare, se încurajează, i se dă posibilitatea de a-şi exprima temerile,
sentimentele cu privire la boala sa
- .........................
Intervenţii delegate:
- adm. unui anxiolitic (ex - Alprazolam 0,5 mg seara)

3. N. de a se alimenta
P – regim alimentar impus/ Dezechilibru nutriţional în deficit…
E – perioada postoperatorie
 S – restricţie alimentară postoperatorie
O – P să respecte regimul alimentar impus
Intervenţii proprii:
- explic importanţa respectării regimului alimentar în perioada postoperatorie - în prima zi
primeşte ceai nedulce, a doua zi piureuri de legume şi fructe, supă strecurată.........
- oferim alimente în porţii mici şi dese
- din a treia zi reia alimentaţia obişnuită şi hidratarea orală
- ..........................
Intervenţii delegate:
- administrare de SF şi Glucoză 10% câte 1000 ml
- 4. N. de a elimina
P – limfedem /Afectarea eliminării urinare (tulburări de diureză)
E – circulatie limfatica deficitara, procesul bolii......
S – edem la nivelul membrului superior drept (stang), prezența sondei urinare,
oligurie?? O – P să prezinte reducerea edemului local, funcție renală compensată....
Intervenţii proprii:

5. N. de a dormi
P- dificultate de a dormi si a se odihni/insomnie
E- depresie, anxietate, mediu spitalicesc, durere
S – oboseală, facies palid, apatie, somn agitat, intrerupt................
O – P sa se odihneasca corespunzator

6. N. de a fi preocupat in vederea realizarii

P- lipsa increderii in sine
E – neacceptarea pierderii sanului dr/stg
S – sentiment de frustrare, evitarea discutiilor despre noua sa imagine
corporala O – P sa-si recapete interesul pentru sine si fata de cei din jur

7. N. de a învăţa
P – conoştinţe insuficiente despre boală şi prognostic
E – anxietate/neacceptarea bolii/ lipsa informaţiilor, apatie........
S – P necesită informaţii despre boala sa
O – P să acumleze informaţii noi despre boală, evoluţie, prognostic
Intervenţii proprii:
- oferim informaţii despre boală..............
- evitarea eforturilor fizice, expunerii la frig, umezeală, strsul.......
- evitarea contactului cu pacienţi cu boli infecţioase
- prezentarea la medic în caz de: febră, toleranţa scăzută la efort, intensificarea durerii,
apariţia altor simptome
- control periodic
 - atitudine pozitiva...............(a pacientei si a familiei) -
protejarea bratului cu limfedem:............................. Alte
posibile probleme de îngrijire:
Afectarea mobilității fizice,
Oboseală
Intoleranţă la activitate
Respiraţie ineficientă
Afectarea capacităţii de auto-îngrijire - spălatul
Afectarea capacităţii de auto-îngrijire - îmbrăcatul/ dezbrăcatul
Afectarea capacităţii de auto-îngrijire - hrănirea
Afectarea capacităţii de auto-îngrijire - folosirea toaletei
Afectarea imaginii propriului corp
Sindrom post-traumă
Afectarea integrităţii pielii
Afectarea integrităţii ţesuturilor

PLANURI DE ÎNGRIJIRE

CAZUL NUMĂRUL I

F.O.14020

Culegerea datelor :
Nume și prenume: S.V.
Vârsta : 68 ani
Sex : feminin
Domiciliul : Girov, jud.Neamț
Nr. copii: 2
Limba vorbită: română
Ocupaţia: pensionară
Condiţii de viaţă: bune
Nivel de instruire: -
Data internării: 10.09.2019
Data externării: 10.09.2019
Diagnostic medical: Neoplasm mamar stâng operat T1bN1aMx
Motivele internării : pacienta se internează pentru chimioterapie adjuvantă
A.P.F.- menarhă la 13 ani, nașteri 2

A.P.P.- neoplasm mamar stâng, operat ȋn 19.07.2019

Alergii- nu declară
Grup sanguin- A II pozitiv
Obișnuinţe de viaţă :
Alimentaţie activă, somn: 4-5 h/ zi, insomnie, mișcare autonom.
Istoricul bolii:

În urmă cu două luni de zile, pacienta se prezintă la medicul de familie pentru un

control mai detaliat, deoarece nu se simțea prea bine. Examenul clinic pune în
evidență un nodul la nivelul sânului stâng. Se eliberează un bilet de trimitere către
medicul oncolog în vederea stabilirii dagnosticului.

După examene amănunțite (analize de laborator, mamografie, biopsie), medicul

descoperă că are un neoplasm mamar stâng. În urma diagnosticului, pacienta este
supusă unei intervenții chirurgicale, practicându-se mastectomie sân stâng +
limfadectomie axilară stângă stația I și II BAP.

Pacienta se prezintă pentru chimioterapie adjuvantă.

Examinări clinice și paraclinice:
La examenul clinic observăm:
- stare generală – bună
- stare de nutriție - bună
- facies - simetric
- tegumente normal colorate
- mucoase – integre și normal colorate
- țesut conjunctiv – normal reprezentat
- sistem ganglionar – superficial
- sistemul osteo-articular – aparat integru și mobil la mișcări active
- aparatul digestiv – prezintă tranzit intestinal normal
 - aparat uro-genital – micțiuni fiziologice
- ficat, căi biliare, splină – nepalpabile
Examene paraclinice:
- Mamografia: Nodul mamar stâng de circa 2,5 cm în cadranul supero-
extern; adenopatii axilare de partea stângă.
- Examen histopatologic: carcinom ductal invaziv tip NOS (G1), emboli vasculari
tumorali absenți, țesutul adipos al glandei mamare prezintă mastopatie
fibrochistică cu aspect de hiperplazie ductală atipică.

În urma analizelor de laborator s-au obținut următoarele rezultate:

Denumire analiză Rezultat Valori normale UM

HEMATOLOGIE- Analizator:SRS 100/II

WBC-Nr.leucocite 5,49 3,60-10,00 ×10 ^3/ul

RBC-Nr.eritrocite 4,29 3,50-6,00 ×10^6/ul

HGB-hemoglobina 13,1 11,00-16,00 g/dl

HCT-Hematocrit 40,02 36,00-50,00 %

MCV-Volum 93,6 80,00-100,00 Fl

eritrocitar mediu

MCH-hemoglobina 30,6 27,00-34,00 pg

eritrocitara medie

MCHC-Concentratia 32,7 ! 33,00-35,00 g/dL

de hemoglobina
eritrocitara medie

RDW-CV-Coeficient 13,2 11,60-16,50 %

de variație a
distribuției
eritrocitare

RDW-SD-Deviația 43,7 37,00-54,00 fL

standard a distribuției
eritrocitare
PLT-Nr.trombocite 208 150,00-450,00 ×10^3/Ul

PDW-Variația 16,4 9,00-17,00 fL

distribuției
trombocitelor

MPV-Volumul mediu 11,4 ! 6,50-10,40 fL

al trombocitelor

P-LCR-Procent de 37,1 13,00-43,00 %

trombocite mari

PCT-Plachetocrit 0,238 0,17-0,48 %

NEUT # - Nr.neutrofile 3,49 1,50-7,00 ×10^3/uL

LYMPH # -Nr.limfocite 1,47 1,00-3,50 ×10^3/uL

MONO # -Nr.monocite 0,34 0,10-0,80 ×10^3/uL

EO # -Nr.euzinofile 0,15 0,00-0,35 ×10^3/uL

BASO # -Nr.bozofile 0,04 0,00-0,12 ×10^3/uL

NEUT% -Procent 63,7 50,00-70,00 %

neutrofile

LYMPH% -Procent 26,7 20,00-45,00 %

limfocite

MONO% - Procent 6,3 2,00-10,00 %

de monocite

EO% - Procent de 2,7 0,00-5,00 %

eozinofile

BASO% -Procent de 0,6 0,00-1,00 %

bazofile

COAGULARE –ANALIZOR: Throbolyzer XR 2-

Fibrinogen 526 ! 180,00-450,00 mg/dl SG

BIOCHIMIE-ANALIZOR: Cobas Integra 400 Plus - Spectrofotometrie

Glicemie 86,5759 70,00-115,00 mg/dl SG

Uree 22,2624 10,00-71,00 mg/dl SG

Creatinină 0,611 0,50-0,90 mg/dl SG

TGP 21,074 0,00-31,00 U/L SG

Alaninaminotransferaza

TGO 22,2025 0,00-32,00 U/L SG

Aspartataminotransferaza

LDH 179,4236 135,00-214,00 U/L SG

Lactatdehidrogenaza

Gama- glutamiltransferaza 11,2953 5,00-39,00 U/L SG

Fosfataza alcalină 65,7125 35,00-104,00 U/L SG

Acid Uric 3,7129 ! mg/dl SG

Calciu seric total 9,1669 8,80-10,20 mg/dl SG

IONOGRAMA 140,1803 136,00-145,00 mmol/l

SERICĂ Sodiu seric

Potasiu seric 4,64,89 3,50-5,10 mmol/l

Clor seric 102,8609 97,00-111,00 mmol/l

IMUNOLOGIE – ANALIZOR: Cobas Integra 400 Plus - Spectrofotometrie

Proteina C reactivă 1,9356 0,00-5,00 mg/l SG

IMUNOLOGIE – ANALIZOR: Cobas E 601 – Electrochemiluminiscenta

CEA- Antigen 3,16 0,00-3,80 ng/ml SG

carcinoembrionar

CA 15-3 22,95 0,00-25,00 U/ml SG

TRATAMENT INSTITUIT DOZE

CICLOFOSFAMIDA 100 mg + 1 flacon + 1 flacon, pev
EPIRUBICINĂ 2mg/ml fl

ALGOCALMIN FIOLA 1G/2ML 1 fi/zi/i.m., la nevoie

DEXAMETAZONĂ FIOLĂ 8MG/2ML 1 fi/zi, pev, premedicație

ARMETIN FIOLĂ 50MG/2ML 2fi/zi, i.v., premedicație

GRANISETRON FIOLĂ 1MG/1ML 2 fi/zi, pev, la nevoie

METOCLOPRAMID FIOLĂ 5MG/ML 2fi/zi, i.v., la nevoie

CLORURĂ DE SODIU 0,9% 1000 ml/zi, pev

GLUCOZĂ 5% 500 ml/zi, pev

LORATADINĂ TABLETE 10 MG 1tb/zi, premedicație

DIAZEPAM TABLETE 10 mg 1 tb/seara, p.o.

Culegerea de date:

Pacienta prezintă durere cu localizare la nivelul cicatricei sânului stâng cu iradiere

către zona axilară, anxietate, teamă, depresie, imagine corporală modificată și
neacceptată, iritabilitate.

- greutate de 58 kg, ȋnălţime 1,68 m, tranzit prezent, apetitul este diminuat,

alimentaţia este insuficientă cantitativ și calitativ, și se impune un regim alimentar
cu restricţii de la grăsimile animale.

- durata somnului este mică, 4-5h/zi, somnul este întrerupt și agitat.

- ușor edem la nivelul membrului superior stâng, diureza 1200 ml.

- starea de conștiință este normală, la fel și capacitatea de percepţie și înțelegere,
plânge des, se retrage ȋn sine și are o percepție de sine negativă .

- dorinţa de a se realiza este diminuată, prezintă un sentiment de neputinţă, ȋi este

 teamă de moarte.

- prezintă o temperatură normală, pulsul - 75 bătăi/min, T.A. 140/70 mm/Hg, 18

respirații/ min.

Ȋn urma culegerii și analizei datelor consider că pacienta este dependentă de

următoarele nevoi:

1. Nevoia de a evita pericolele

2. Nevoia de a se alimenta si hidrata

3. Nevoia de a dormi și a se odihni

4. Nevoia de a elimina

5. Nevoia de a comunica

6. Nevoia de a fi preocupată ȋn vederea realizării

7. Nevoia de a ȋnvăţa

1. Nevoia de a evita pericolele

P1: durerea

E: status post intervenţie chirurgicală

S/s: durere cu localizare la nivelul hemitoracelui superior stâng, cu iradiere în zona

axilară, facies crispat, iritabilitate

O: calmarea și controlul durerii

P2: modificarea imaginii corporale

E: interventie chirurgicala

S/s: amputaţia sânului, alopecie

O: pacienta să-și accepte noua imagine corporala

P3: anxietatea

E: status post intervenţie chirurgicală, pierderea imaginii de

sine S/s: neliniște, insomnie, frică, agitație

O: pacienta să-și exprime temerile, să discute deschis cu echipa de îngrijire

P4: risc de complicații și infecții asociate asistenței medicale (IAAM) E:

evoluția bolii, mediul spitalicesc, chimioterapia

S/S: posibile complicații (recidiva, metastazarea, infecții recurente, complicații

hematologice) și IAAM

Intervenţii proprii

- Am asigurat condiţii de mediu adecvate: salon curat, aerisit, temperatura optimă

- Masor zilnic funcţiile vitale: puls, tensiune arterială, temperatura, respiraţie și am

notat valorile obţinute ȋn foaia de observaţie

- Pentru intensitatea durerii am rugat pacienta să utilizeze termeni ca: ușoară,

moderată, intensă, insuportabilă

- Ȋn momentul ȋn care va ȋncerca sa efectueze mișcări cu braţul afectat acesta v-a fi

sprijinit cu -mâna opusă.

- Imi rezerv timp pentru discuţii cu pacienta, privind adaptarea acesteia ȋn familie
și societate, o ȋncurajez să se ȋngrijească și să redevină atractivă, asigurând-o ca
feminitatea și sexualitatea nu vor fi afectate de noua ȋnfăţișare.
- Am susţinut moral pacienta și familia acesteia prezentând anumite cazuri operate
cu evoluţie bună.

- Incurajez familia pacientei să fie permanent alături de aceasta.

- Am informat pacienta cu privire la procurarea unei eventuale proteze pentru

 mascarea infirmității, sau chirurgii reconstructive, să se gândească la alegerea unei
peruci care să-i schimbe radical culoarea sau coafura, acest lucru cu siguranţă o va
ȋncuraja și ȋi v-a da încredere ȋn sine, v-a fi mai luptătoare ȋn vederea recuperării
stării sale de sănătate.

- Am respectat regulile de asepsie și antisepsie

- Am ȋnvăţat pacienta să-și accepte și să-și privească operaţia

Intervenţii cu rol delegat:

- Am administrat medicația la indicaţia medicului

Evaluare

Durerea se diminuează după administrarea de antialgice; starea de anxietate s-a

redus, nu prezintă complicaţii sau IAAM.

2. Nevoia de a se alimenta și hidrata

P: Dezechilibru nutriţional în deficit

E: efectul secundar al citostaticelor, proces neoplazic.

S/s: inapetenţă, curbă ponderală descendentă, anorexie selectivă, modificări ale

gustului

O: pacienta trebuie să fie alimentată și hidratată corespunzător calitativ si

cantitativ.

Intervenţii proprii
- Am asigurat un climat adecvat alimentaţiei: am înlăturat imaginile dezagreabile,
am aerisit salonul ȋnainte de mese

- Sfătuiesc pacienta să consume legume cu frunze verzi (salată verde, conopidă,

broccoli, varză, ridichi, gulii, mazăre)

- Alimentele puternic mirositoare, ca usturoiul și ceapa au efect ȋnsemnat asupra

tumorilor canceroase și ȋn același timp acţionează pentru stimularea funcţionării
 sistemului imunitar .

- Papilele gustative pot fi antrenate reducând treptat zahărul din alimentaţie sau
înlocuindu-l cu alternative sănătoase, ca sucul de mere, zahărul de curmale și
siropul de orez .

- Peștele gras (somonul, macroul, păstrăvul, tonul, sardinele) conţin un tip de

grăsime numit omega 3, care au rol atât ȋn normalizarea concentraţiei estrogenilor
ȋn sânge, cât și ȋn inhibarea diviziunii celulare și a mecanismului de creștere
celulară. Grăsimile de tip omega 3 previn și ȋncetinesc dezvoltarea cancerului. Alte
surse de astfel de grăsimi sunt: cereale integrale, nucile, uleiul de soia, uleiul de
seminţe de in.

- Recomand evitarea grăsimilor animale, carne de porc, slănină, produse de

patiserie, margarina, ȋnlocuirea cărnii de vită și de porc cu carnea de pasăre fără
piele, și de pește, de a evitat pregătirea sau prepararea cărnii la grătar .

- Recomand ceaiul verde, care este extrem de bogat ȋn antioxidanţi, produse

lactate, cereale integrale care conţin pe lângă fibre și cantitȃţi importante de
selenium și vitamina E, și nu ȋn ultimul rând fructe și supe de zarzavat bogate ȋn
vitamine și săruri minerale .

Interventii cu rol delegat

- Am administrat la indicaţia medicului tratamentul precris

Evaluare
Inapetenţa persistă, pacienta consuma cantităţi mici de fructe, legume și supe de
zarzavat

3. Nevoia de a dormi și a se odihni :

P1: dificultate de a dormi și a se odihni

E: durere, mediu spitalicesc, anxietate

S/s: insomnie, somn agitat și ȋntrerupt

O: pacienta să se odihnească corespunzător

P2: intoleranță la activitate

E: proces neoplazic, reacţie adversă la tratamentul cu citostatice

S/s: astenie marcată, scăderea capacității de autoîngrijire, necesită ajutor la

mobilizare activă

Intervenţii proprii

- Am observat și notat calitatea, orarul somnului și gradul de satisfacere a

celorlalte nevoi

- Supraveghez somnul pacientei observând dacă este agitată sau liniștită .

- Recomand pacientei o baie caldă ȋnainte de culcare, care o poate ajuta să doarmă
ȋntrucât ȋi relaxeazȃ mușchii și favorizează activitatea care este esențială pentru
somn, recomand folosirea uleiurilor calmante din aromoterapie ca, lavanda și să
reducă nivelul iluminării.

- Am recomandat pacientei să consume un pahar cu lapte călduţ deoarece conţine

triptofan care este unul din cei opt aminoacizi esenţiali obţinuţi din alimentele cu
proteine, el mărește somnolenţa și stimulează creierul să producă hormoni care
induc somnul.
Recomand pacientei să evite consumul de cofeină după ȋnserare și să se gândească
că pentru supravieţuire somnul poate fi la fel de important ca și hrana .

Intervenţii cu rol delegat

- Am administrat medicamentele la indicaţia medicului

Evaluare

- Ȋn primele trei zile pacienta prezintă insomnie, somn agitat și ȋntrerupt, din a
patra zi pacienta doarme șase - șapte ore pe noapte, iar starea de oboseala nu
mai persistă.
-
4. Nevoia de a elimina

P: limfedem

E: circulaţie limfatică inadecvată

S/s: acumulare de limfă la nivelul membrului superior stâng

O: pacienta să prezinte diminuarea edemului

Intervenţii proprii:

- Am efectuat bilanţul hidric și am asigurat un raport hidric și caloric adecvat

- Sfătui pacienta să doarmă sau să stea cu braţul ridicat de 2-3 ori pe zi pentru a
favoriza circulaţia și să ȋși păstreze pielea curată, să folosească pudra de talc, să nu
poarte brățări strânse, să evite căldura excesivă și frigul

- Am urmărit zilnic evoluţia edemului și am efectuat masaj ușor al zonei

edemaţiate

- Asigur o alimentaţie hiposodată pentru a favoriza reducerea

edemului Intervenţii cu rol delegat

- Am administrat la indicaţia medicului medicația prescrisă

Evaluare

Edemul braţului superior stâng s-a mai redus, dar persistă.

5. Nevoia de a comunica

P: comunicare ineficientă la nivel afectiv

E: durere, mediu spitalicesc, modificarea imaginii corporale
S: apatie, retragere în sine, depresie
O: pacienta să comunice cu echipa de ȋngrijire .

Intervenţii cu rol propriu

- Am ȋnvăţat pacienta să consume legume verzi cum ar fi: spanac, broccoli,

 varză, deoarece conţine niveluri ridicate de vitamina B, despre care s-a arătat că
ajută la lupta ȋmpotriva deprimării prin stimularea bunei dispoziţii și diminuarea
oboselii

- Indrum pacienta să se adapteze la noul rol pe care ȋl are și să ȋși accepte imaginea
corporală

- I-am amintit de rolul acesteia ca soţie și mamă

- Am luat legătura cu familia și am solicitat-o ȋn susţinerea psihică a

pacientei Evaluare:

- Pacienta este mai ȋncrezătoare și comunică cu echipa de ȋngrijire.

6. Nevoia de a fi preocupat ȋn vederea realizării

P: sentimente de neputinţă
E: neacceptarea pierderii sânului stâng, teama de moarte
S: sentimente de frustrare, evită discuţiile despre noua sa imagine

O: pacienta să accepte pierderea sânului stâng și să-și recapete interesul pentru

sine și faţa de cei din jur .
Intervenţii cu rol propriu:

- Am încurajat pacienta să vorbească despre problemele sale, să ȋși exprime

temerile și sentimentele, teama de suferinţă și incapacitatea fizică .

- Am antrenat pacienta ȋn discuţii pentru a-și exprima sentimentele privind

dificultatea de a se realiza

Evaluare

- Pacienta prezintă sentiment de neputinţă dar ȋncearcă să ȋși domine temerile,

prezintă ȋncredere ȋn propriile sale valori și ȋn Dumnezeu, crede ȋn șansa pe
care acesta i-o poate oferi și este optimistă.
7. Nevoia de a ȋnvăţa

P: cunoștinţe insuficiente

E: lipsa informaţiilor, apatie

S/s: necesită informaţii despre regimul de viață dietă și măsuri de auto

ȋngrijire. O: pacienta să dețină informaţii și cunoștințe suficiente pe ȋnţelesul

ei. Intervenţii cu rol autonom

- Am explicat pacientei ȋn ce consta regimul de viaţa, evitarea eforturilor fizice

mari, evitarea stresului și a situaţiilor conflictuale

- O sfătui să ţină o dietă bogată ȋn vitamine și săruri minerale, regim hipercaloric și

hipolipidic

- Am învățat pacienta masurile de auto ȋngrijire și menţinerea curată a

cicatricei - Am instruit familia asupra atitudinii pozitive de sprijin faţă de

pacientă

- Explic pacientei să se prezinte la controlul medical periodic și confirmarea

tratamentului la domiciliu
- Sfătui pacienta să consulte medicul ori de cate ori simte că a intervenit o
schimbare ȋn starea sa de sănătate, are nedumeriri sau curiozități

Evaluare

- Pacienta a acumulat cunoștințe noi despre boală tratament și cunoașterea

măsurilor de autoîngrijire

Evaluare finală

Pacienta S.V. internată ȋn secţa Oncologie cu diagnosticul de Neoplasm mamar

stâng, in urma ȋngrijirilor acordate starea pacientei s-a ameliorat progresiv:

- Durerea s-a redus ȋn intensitate

- Starea de anxietate s-a redus
- Nu a dezvoltat complicaţii și IAAM
- Alimentaţia este corespunzătoare calitativ si cantitativ
- Edemul de la membrul superior drept s-a redus
- Comunica cu cei din jur
- Acceptă noua s-a imagine corporală
- Are cunostinţe despre boala și tratament la domiciliu
- Pacienta se externează ȋn stare ameliorata cu urmatoarele recomandari: regim
igieno-dietetic; evitarea traumatismelor la nivelul membrului superior stâng; revine
după 21 zile la o nouă cură terapeutică.MJJAAA