Test de autoevaluare a cunoştinţelor

HIDROTERAPIA

1. În ce constă hidroterapia?

Hidroterapia – se definește ca fiind acea parte a fizioterapiei care

întrebuințează apa la diferite temperaturi și în diferite stări de agregare
(lichidă, solidă, gazoasă) în aplicații interne și externe.

2. Precizați efectele fiziologice ale procedurilor generale calde și

hipertermice.

Imunobiologice- se bazează pe mecanismul realizat de aportul sanguin

crescut în țesuturile inflamate (prin vasodilatație hiperemică), sângele
aducând elemente componente și necesare reacțiilor de apărare
imunobiologică a organismului.
Astfel se consideră o termoterapie adjuvantă benefică – procedurile ce
realizează o creștere a temperaturii "centrale" de peste 40ºC în diferite
afecțiuni infecțioase febrile.

Spasmolitice (indicate la temperaturi de 37,3º – 37,8ºC) - pe musculatura

striată – prin acțiune miorelaxantă directă și indirectă; pe musculatura
netedă – în cazurile de contracturi musculare.

Circulatorii -sunt o consecință a efectelor vasodilatatorii și spasmolitice

pe vasele cutanate periferice.

Antialgice- sunt secundare, indirecte și nespecifice prin acțiunile

complexe asupra diferitelor mecanisme patogene.

Trebuie să subliniem că în centrul modificărilor produse în organism prin

aplicațiile hidrotermoterapice se află metabolismul general și echilibrul
termic.
3. Precizați în ce constă baia cu plante medicinale.

Băile medicinale, au un efect relaxant, neuropsihobiologic, acționează mai

ales prin componenta chimică și cea mecanică, cea termică fiind mult mai
redusă.
Plantele medicinale folosite în hidroterapie sunt de o diversitate foarte
mare, în funcție de obiectivele urmărite.
În uzul curent, pentru potențarea băilor la neutralitate termică, băile cu
plante cele mai utilizate sunt cele cu flori de fân, mentă, salvie, mușețel,
nuc, coajă de stejar, de castan, salvie sau tărâțe de grâu, malț, amidon etc.

4. În ce constă baia galvanică generală Stanger?

Acestea se aplică în căzi confecționate din diferite materiale plastice ca

izolant. Sunt prevăzute cu 8 electrozi plați, de suprafață mare, cu
compoziție de grafit, fixați (și conectați la curentul continuu) în pereții
căzii de baie,
câte trei în fiecare perete lateral, unul la nivelul capului și altul jos, la
nivelul tălpilor.
Există și electrozi mobili care pot fi plasați în cadă după necesitatea
terapeutică, mai frecvent folosiți pentru regiunea lombară sau pentru
membrele inferioare (un singur electrod la o aplicație terapeutică).

5. Definiţi noţiunea de duș subacval.

Este o procedură de hidroterapie mult solicitată și apreciată de pacienți. Se

desfășoară în căzi de baie terapeutică, cu apa la temperaturi de 36°C-38°C,
folosindu-se în timpul procedurii (15 min) un jet de apă caldă sub presiune
(0,8-1,5 atm= bari) furnizată de o pompă specială încorporată la unul din
capetele căzii sau de la un utilaj cu pompă, separat, mobilizabil pe roți,
lângă cadă.
Jetul de apă sub presiune se proiectează în interiorul apei la circa 10-15 cm
de suprafața corporală sub un unghi de aproximativ 45°.

6. Ce presupune dușul subacval?

Jetul de apă țâșnește prin duze cu orificii de diferite diametre, furnizate
odată cu echipamentul de tratament. Terapeutul plimbă dușul pe suprafața
corporală anterioară și posterioară în anumite sensuri fiziologice, cu o
anumită viteză de mișcare, manevră repetată de 2-3 ori în intervalul celor
15 minute.

Acțiunea acestei proceduri se produce prin factorul termic (temperatura

băii și a dușului) și prin factorul mecanic reprezentat de acest masaj hidric.
Masajul acesta este puternic și totodată nedureros.
Are efecte multiple asupra tuturor grupelor musculare ale corpului (fiind o
procedură generală), de tonizare a unor mușchi hipotoni sau de relaxare a
unor mușchi contractați; de asemenea,
îmbunătățește circulația periferică mai leneșă din diferitele segmente
corporale, are un efect tonic general, stimulează respirația. Are o gamă
largă de indicații terapeutice.

7. În ce constă baia cu bule de gaz?

Sunt băi cu temperatură de neutralitate termică. În aceste băi, coloana de

apă este fracționată prin interpunerea bulelor de gaz, care scad presiunea
hidrostatică. În același timp, termoconductibilitatea apei este modificată
foarte puțin prin valoarea medie a termoconductibilității gazului.

Bulele de gaz se distribuie uniform pe tegument, unde produc micromasaj

și microexplozii cu stimularea receptorilor tactili.

8. Precizați în ce constă baia hipertermă de nămol.

Această procedură de hidrotermoterapie prezintă unele caracteristici

determinate în primul rând de proprietățile fizice ale nămolului.

Nămolul are o vâscozitate de 5-8 ori mai mare ca a apei. Această

particularitate face ca straturile de nămol formate la nivelul tegumentului
să realizeze o rezistență calorică mai mare (până la de 10 ori) și gradientele
termice să fie mai mari de 5-7 ori ca la apa caldă.
În aceste condiții, transferul de căldură spre tegument este mai lent și de
aceea la o baie hipertermă de nămol se folosesc temperaturi mai mari decât
la baia hipertermă de apă simplă, toleranța cutanată fiind mai mare.
Condiția esențială la aceste aplicații este ca să nu fie efectuate mobilizări în
timpul procedurii,
deoarece ar crește straturile de nămol ce vin în contact cu tegumentele
corporale, care prin convenție ar crește temperatura centrală până la starea
de șoc.

9. Precizați în ce constă împachetarea cu nămol.

La această procedură hipertermă se folosește o cantitate de 20-25 kg nămol

(la împachetarea generală) care acoperă corpul cu un strat de 2-3 cm
grosime, la o temperatură de 42°C-47°C (la o împachetare parțială, de
regulă pe jumătate de corp, cantitatea de nămol utilizată este proporțional
mai mică).

Teoretic, se cunoaște că 30 kg de nămol încălzit la temperatura menționată,

înmagazinează 180-200 cal, dar numai 50% din această acumulare calorică
(90-100 cal) se transmite corpului, restul pierzându-se în mediul exterior.