Europa: Poziţia geografică, Limitele, Întinderea

Poziţia geografică a Europei

EUROPA este situată latitudinal în emisfera nordică - străbătută de paralela de 45 o lat.

N., iar longitudinal în emisf. estică și vestică - străbătută de meridianul 0o (Greenwich).
Fiind înconjurată din 3 părți de apă este ca o peninsulă uriașă a Asiei, împreuna cu Asia
formand continentul Eurasia.
Limite:
E: Munții Ural, Râul Ural, Marea Caspică (Asia)
S: Munții Caucaz, Marea Neagră, Str. Bosfor, Marea Marmara, Str. Dardanele, Marea
Egee (Pen. Asia Mică), Marea Mediterană, Str. Gibraltar (Africa)
V: Oceanul Atlantic
N: Oceanul Arctic (Înghețat)
Întinderea Europei
Punctele extreme continentale:
În latitudine:
N: Capul Nord (Norvegia) → S: C. Tainaron (Grecia – Pen. Pelopones)
În longitudine:
V: Capul Roca (Portugalia) → nordul M-ților. Ural.
Întinderea Europei, în linie dreaptă, de la nord la sud de 3900 km., iar între punctele
extreme din est şi vest, este de 5600 km.
S=10 mil. Km2 întinzându-se mai mult pe longitudine
Populație= 720 mil. loc.
Țărmuri: Insule, peninsule, mări, golfuri, strâmtori
Insule: cea mai mare I. Groenlanda (Danemarca), I. Islanda (cea mai mare insulă
vulcanică), I. Sicilia, I. Sardinia, I. Corsica, I. Irlanda. I. Cipru, I. Creta, I. Malta
Arhipelaguri: Arh. Britanic, Arh. I. Baleare, I-le. Azore, I-le Feroe, I-le. Shetland, Arh.
Mării Egee...
Peninsule: În S. Europei 3 mari pen: Balcanică, Italică, Iberică
În N. Europei: Pen. Scandinavă, Pen. Kola, Pen. Iutlanda
Mări: M. Capică, M. Neagră, M. Marmara, M. Mediterană, M. Nordului, M. Norvegiei,
M. Barents, M. Baltică, M. Albă
 Golfuri: G. Biscaya, G. Botnic, G. Finic
Strâmtori: Str. Kerci, Str. Bosfor, Str. Dardanele, Str. Gibraltar, Str. Dover (Calais)
Tipuri de țărmuri:
1. Țărmuri cu fiorduri = țărmuri înalte, puternic crestate (dantelate), formate prin
pătrunderea apei mărilor pe văile glaciare. Sunt specifice în Norvegia, Islanda, nordul Arh.
Britanic.
2. Țărmuri cu rias = țărmuri înalte cu golfuri înguste ramificate. Apar în zonele cu maree
puternică (litoralul atlantic al Spaniei, Franței). La flux (când apa pătrunde mult pe uscat)
gurile de vărsare ale râurilor se transf in golfuri, iar la reflux se transf în terenuri mlăștinoase,
cu insule de nisip.
3. Țărmuri de tip dalmatic = țărm stâncos cu multe insule orientate paralel cu țărmul.
Specific la M. Adriatică (Croația)
4. Țărmuri cu poldere = țărm antropic, creat de om prin oprirea apelor mării în spatele unor
diguri, baraje. Astfel, terenurile au fost desecate (printre ele sunt multe canale) și folosite în
agricultură. Specifice Olandei (Țara lalelelor, Țara morilor de vânt).
5. Țărmuri cu deltă = specifice zonelor unde mările au maree redusă și se formează la
vărsarea fluviilor în mare (Dunăre, Volga, Rin, Pad)

Remember:
Insula = porțiune/bucată de uscat înconjurată din toate părțile de apă.
Peninsula = bucată de uscat înconjurată din 3 părți de apă. Se leagă de uscat printr-o porțiune de uscat
numită ISTM.
Arhipelagul = o grupare de mai mlte insule
Golfu =  parte a unui ocean, a unei mări sau a unui lac care pătrunde în uscat. Este înconjurat din 3 părți de
uscat.