ȘCOALA POSTLICEALA SANITARA FUNDENI

SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator Absolventă

VOLENTIRU ALBA IULIANA MARIN BADEA IONICA TATIANA

SESIUNEA AUGUST 2020

ȘCOALA POSTLICEALA SANITARA FUNDENI

SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU GASTRITA CRONICĂ

Coordonator Absolventă

VOLENTIRU ALBA IULIANA MARIN BADEA IONICA TATIANA

SESIUNEA AUGUST 2020

 CUPRINS

CAPITOLUL 1 - PARTEA GENERALA

1.1 GASTRITA CRONICĂ

1.2 NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE
1.3 RAPORTURI
1.4 STRUCTURA PERETELUL GASTRIC
1.5 VASCULARIZAȚIA STOMACULUI

CAPITOLUL 2 – NOȚIUNI DE SEMIOLOGIE

2.1.SEMIOLOGIA GENERALĂ A ABDOMENULUI

2.2.SEMIOLOGIA STOMACULUI
1.3 ETIOLOGIA GASTRITEI
1.4 TIPURI DE GASTRIĂ
1.5 SIMPTOMATOLOGIA GENERALĂ
1.6 SIMPTOMATOLOGIA GASTRITEI
1.7 INVESTIGATII PARACLINICE
1.8 DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL

CAPITOLUL 3 – COMPLICAȚIILE ULCERULUI GASTRIC

1.1 TRATAMENT CURATIV

1.2 TRATAMENT MEDICAMENTOS
1.3 TEHNICI APLICATE DE ASISTENTA MEDICALĂ

CAPITOLUL 4 – PARTEA SPECIALA, STUDIU DE CAZ

MOTIVAŢIA:

Am ales această temă pentru că este un domeniu de patologie complex, gastrita cronică
reprezintă un spectru de sindroame cu o frecvenţă foarte ridicată, survenind la un procent de pâna
la 15% din populaţie. Afecţiunea, pe lângă frecvenţa crescută, este grevată de numeroase
recidive, complicaţii severe, care, implicit, antrenează cheltuieli serioase alocate tratamentului
medico-chirurgical atunci cand survin complicații precum ulcerul. Din toate aceste motive,
gastrita cronică reprezintă o problemă de sănătate publică in majoritatea ţărilor lumii, inclusiv in
ţara noastră. Datorită acestor considerente o atentie specială trebuie acordată şi profilaxiei
ulcerului gastric.
Scopul final al pregătirii noastre este îmbunătăţirea calitǎţii vieţii pacienţilor noştri,
evidentǎ fiind aplecarea spre latura umanǎ a actului medical, principiul urmat fiind:”noi
vindecǎm oameni şi nu boli”.
 1.PARTEA GENERALA
1.1.Gastrita cronică
Definiție

Gastrita cronica reprezinta termenul ce descrie inflamatia persistenta a mucoasei gastrice

(mucoasa stomacului). Gastritele pot fi clasificate in functie de mai multe criterii, cum ar fi
agentul etiologic (Helicobacter pylori, reflux biliar, antiinflamatoare nesteroidiene, mecanism
autoimun, raspuns alergic), criterii histologice, aspect endoscopic si multe altele.

1.2. NOŢIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

Stomacul este segmental tractului gastro-intestinal delimitat

superior de esofag şi inferior de porţiunea initială a duodenului. Stomacul reprezintă porţiunea
cea mai dilatată a tractului gastro-intestinal. Forma lui depinde de tipul constitutional, de starea
de repleţie şi de poziţia individului.

În condiţii normale stomacul are forma literei ”J”, având o o lungime totală de aproximativ 25
cm, lăţime 12 cm, grosime 8 cm şi o capacitate aproximativă de 1200-2200 cm. Această
conformaţie poate varia in funcţie de anumiţi factori precum: tonusul musculaturii gastrice,
gradul de umplere, presa abdominala, tipul constituţional, poziţia corpului şi vârsta.

Astfel pot fi descrise: Stomacul hiperton : are o capacitate mai mică, cu axul longitudinal
orientat oblic dinspre superior stânga spre inferior dreapta.

Stomacul hipoton : este mai alungit, având o porțiune descendentă

 verticală, ce coboară sub nivelul ombilical și o porțiune ascendentă
oblic-verticală spre pilor.

Configuraţia exterioară si diviziunile stomacului:

1. Faţa anterioară
2. Faţa posterioară
3. Marginea dreapta sau curbura mică: este concavă, formată dintr-un segment mai lung
cu direcţie verticală si altul mai scurt cu orientare transversal delimitate de incizura
unghiulară.
4. Marginea stânga sau curbura mare este convexă si porneşte de la marginea stânga a
esofagului determinând cu acesta un unghi ascuţit numit incizura cardială sau unghiul
His

Topografic si functional se descriu trei porţiuni:

1. fundul (marea tuberozitate) - fornix – partea cea mai largă şi reprezintă camera
de aer a stomacului, neconţinand alimente.
2. corpul – partea de mijloc
3. porţiunea pilorică – o porţiune orizontală formată din antrul piloric şi canalul
piloric

Stomacul are trei functii majore:

1. Secretorie - mucoasa gastrică conţine celule glandulare care secretă substanţe

organice(enzime, mucus şi factor intrinsec Castle) şi anorganice (HCl, apă şi
electroliţi).

Sucul gastric este un amestec format din produsul de secreţie a glandelor gastrice şi a
celulelor epiteliale din mucoasa gastrică.

2. Motorie - amestecă alimentele solide cu sucul gastric si elimină intermitent in

duoden chimul gastric format.
 3. Endocrină - glandele din mucoasa antro-pilorică si cele din mucoasa duodenală
sintetizează peptide reglatorii cu rol de hormoni locali ( gastrina, VIP,
bombesina, somatostatin)

1.3.RAPORTURI

Stomacul prezintă raporturi cu organele situate în etajul abdominal superior, acestea având o
deosebită importanță clinică.Fața anterioară a stomacului, la nivelul superior, se află în raport
direct cu fața viscerală a ficatului, respectiv cu lobul stâng și lobul pătrat, în dreapta, iar în
stânga, prin intermediul diafragmei și a recesului costodiafragmatic stâng, are raport cu peretele
toracic (spațiul semilunar Traube). Inferior stomacul prezintă raport cu peretele anterior al
abdomenului, corespunzător trigonului Labbé gastric.
Fața posterioară formează peretele anterior al marelui diverticul al cavităţii peritoneale
numit bursa omentală. La nivel superior, se află în raport cu diafragmul lombar
stâng la nivelul porțiunii neacoperite de peritoneu, fața viscerală gastrică a
splinei, vasele splenice (artera și vena lienală). La nivel inferior se află în raport
cu corpul și coada pancreasului, fața anterioară a rinichiului stâng, glanda
suprarenală stângă, situată medial de polul superior al rinichiului, colonul
transvers cu mezocolonul corespunzător, iar prin intermediul acestuia cu flexura
duodeno-jejunală.
Fornixul gastric prezintă raport direct cu diafragmul, iar prin intermediul acestuia cu
pleura diafragmatică, fața diafragmatică a plămânului stâng, pericardul și fața diafragmatică a
cordului.

Orificiul cardia are raporturi anterioare cu lobul stâng al ficatului,

ligamentul triunghiular stâng, trunchiul vagal anterior și ganglionii juxtacardiali.
Lateral stânga și posterior, sunt pilierul diafragmatic stâng, aorta abdominală și
trunchiul vagal posterior, iar lateral dreapta se află omentul mic.
Orificiul piloric prezintă raporturi cu lobul pătrat al ficatului la nivel
anterior, iar posterior cu artera hepatică comună și porțiunea supramezocolică a
feței anterioare a capului pancreatic prin intermediul vestibulului bursei
omentale și artera hepatică proprie și vena portă stuate în ligamentul hepatoduodenal.
Inferior pilorul este în raport direct cu colonul transvers, iar superior
cu omentul mic (pars flacida).

1.4.STRUCTURA PERETELUI GASTRIC

Structura peretelui gastric este adaptată pentru a asigura cele două funcţii esenţiale ale
stomacului:

2. Funcţia de rezervor de alimente cu evacuare intermitentă.

3. Funcţia de digestive asigurată de sucul gastric.

În constituţia sa anatomică stomacul prezintă patru tunici. Dinspre exterior spre interior
acestea sunt:

1. TUNICA SEROASĂ (Tunica serosa)- de origine mezoteliană şi

corespunde peritoneului visceral.

2. TUNICA MUSCULAR (Tunica muscularis)- este formată din 3

straturi musculare: cel extern longitudinal, cel mijlociu circular, şi cel
intern din fibre oblice.

3. STRATUL SUBMUCOS(Tela submucosa)- este situat între straturile

muscular intern şi mucoasă. Este alcătuit dintr-o reţea bogată de
colagen care conţine anastomoze limfatice si vasculare bogate şi plexul
nervos submucos a lui Meissner.
4. TUNICA MUCOASĂ(Tunica mucosa)- este tunica cea mai bine
dezvoltată a stomacului deţinând 4/5 din grosimea peretelui gastric.
Este alcătuită din epiteliul de suprafaţă, glandele gastrice, lamina
propria şi muscularis mucosae.

1.5.VASCULARIZAŢIA STOMACULUI
 ARTERELE- fluxul arterial este furnizat în cea mai mare măsură de ramurile
trunchiului celiac şi pe lângă acesta de ramurile arterei mezenterice superioare. Irigaţia
arterială este extrem de variabilă, trunchiul celiac se divide în trei ramuri: artera gastrică
stângă, artera splenică şi artera hepatica.
VENELE- drenajul venos al stomacului este asigurat de 5 vene: vena gastrică
stângă, vena gastrică dreaptă, venele gastro-epiplooice dreaptă şi stângă şi venele gastrice
scurte.

LIMFATICELE- au fost identificate 4 zone ganglionare care drenează limfa

stomacului: prima zonă este reprezentată de ganglionii situaţi de-a lungul arterei gastrice
stângi, a doua zonă de ganglioni este dispusă de-a lungul arterei gastrice drepte, a treia
zonă este formată din ganglioni dispuşi de-a lungul arterei gastro-epiplooice stângi,
ultima zonă cea de-a patra corespunde ganglionilor dispuşi de-a lungul arterei gastro-
epiplooice drepte.

2.NOŢIUNI DE SEMIOLOGIE

2.1 SEMIOLOGIA GENERALĂ A ABDOMENULUI

Durerea abdominală reprezintă principalul simptom de manifestare a numeroase afecţiuni

digestive, iar o anamneză minuţioasă poate conduce la diagnosticul corect. Se stabilesc caracterul
acut sau cronic, momentul debutului, frecvenţa şi durata acesteia. Se descriu următoarele
caracteristici:

Sediul şi iradierea

Precizarea sediului durerii este importantă. Se va cere pacientului să indice aria dureroasă
şi punctul de intensitate maximă. Inflamaţia peritoneului parietal provoacă, de obicei, o durere
localizată în timp ce în cazul afecţiunilor pancreatice sau în ulcerul penetrant durerea iradiază
spre spate. Durerea poate iradia în umăr în cazul iritaţiei diafragmului sau la nivel cervical şi la
baza gâtului în refluxul gastroesofagian.

Caracterul şi tipul
 Durerea poate fi colicativă (apare în pusee legate de mişcări peristaltice) sau continuă.
Durerea colicativă se datorează obstrucţiei intestinale sau ureterale. Dacă durerea este cronică,
trebuie stabilit orarul zilnic al acesteia.

Factori de agravare şi ameliorare

Durerea datorată ulcerului gastric sau duodenal este în general ritmată de mese (cedează
parţial la ingestia de alimente). Durerea ischemică la nivelul intestinului este precipitată de
ingestia de alimente. Durerea din ulcerul gastro-duodenal sau din refluxul gastro-esofagian se
ameliorează după administrarea de antiacide sau după vărsături. Defecaţia sau eliminarea de gaze
ameliorează temporar durerea din afecţiunile colonului. Pacienţii la care ameliorarea se produce
după masarea viguroasă a zonei dureroase au probabil durere colicativă, în timp ce pacienţii
nevoiţi să stea nemişcaţi în decubit dorsal prezintă peritonită.

2.2 SEMIOLOGIA STOMACULUI

INSPECTIA

Suferinţele stomacului se pot traduce prin modificări vizibile la nivelul regiunii

epigastrice: bombarea, retracţia, pulsaţiile şi mişcările peristaltice.

 Bombarea regiunii epigastrice se poate datora stomacului sau altor organe a căror
proiecţie anatomică corespunde zonei
 Escavarea regiunii epigastrice se întâlneşte in visceropteoză sau gastroptoză

 Mişcările peristaltice vizibile în regiunea epigastrică se pot datora stomacului sau

colonului transvers

PALPAREA

Palparea abdomenului se face in decubit dorsal, decubit lateral şi în ortostatism.

 Palparea superficială care interesează: sensibilitatea (durerea provocată), bombările

circumscrise şi apărarea musculară.
 Sensibilitatea sau durerea provocată cu localizare epigastrică se întâlneşte în afecţiunile
stomacului dar şi în afecţiuni ale altor organe de vecinătate. Sensibilitatea in afecţiunile
stomacului poate fi circumscrisă sau difuză.

 Bombarea circumscrisă, uneori nodulară situată în regiunea epigastrică datorată herniei

epigastrice trebuie analizată palpator.

 Apărarea musculară din cauza reflexe a musculaturii peretelui abdominal, rezistenţa lui
nu poate fi învinsă creindu-se senzaţia de palpare a unui plan dur, tentativa de palpare
fiind foarte dureroasă. Apare în ulcer evoluat în profunzime până la peritoneu(ulcer
penetrant) sau în ulcer perforat.

 Palparea profundă interesează conturul stomacului, împăstarea regiunii epigastrice si

caracterele palpatorice ale tumorilor gastrice. Se întâlneşte în ulcerul complicat cu
perigastrită – periduodenită.

 Clapotajul gastric necesită existenţa în stomac a unui conţinut (semi) lichid şi aerian. Ca
atare el este un fenomen obişnuit după alimentaţie. Valoarea semiologică a clapotajului
constă în prezenţa lui atunci când în mod normal stomacul ar trebui să fie gol:,,a jeune”.
Prezenţa clapotajului în aceste împrejurări denotă o insuficienţă evacuatorie a stomacului
(stenoză pilorică).
 2.3 ETIOLOGIA GASTRITEI

Cele mai frecvente cauze de aparitie a gastritei cronice sunt reprezentate de administrarea
prelungita a antiinflamatoarelor nonsteroidiene, infectia cu Helicobacter pylori, anemia
pernicioasa, agresarea chimica a mucoasei prin bila refluata in stomac sau degenerarea
epiteliului gastric corelata cu inaintarea in varsta.

Gastrita cronica indusa de infectia cu Helicobacter pylori poate fi de 2

tipuri: gastrita antrala ce se caracterizeaza prin inflamarea epiteliului din regiunea antrala
gastrica si este mai frecvent intalnita la pacientii cu ulcer gastric, si gastrita multifocala
atrofica in care afectarea este atat a corpului, cat si a antrului gastric, iar evolutia este spre
atrofie glandulara. Epiteliul atrofic este inlocuit partial cu epiteliu intestinal (printr-un
proces patologic numit metaplazie intestinala). Aceasta forma de gastrita cronica are un risc
crescut de evolutie spre carcinom gastric.

2.4 TIPURI DE GASTRITĂ

Gastrita autoimuna asociaza autoanticorpi antifactor intrinsec si anticorpi anticelula
parietala. Cel mai afectat este corpul gastric, unde apare atrofia progresiva, se
instaleaza apoi insuficienta de factor intrinsec si in final pacientul dezvolta anemie
pernicioasa.
 Gastrita cronica chimica reactiva sau mai corect numita gastropatia cronica
reactiva este determinata de ingestia cronica de aspirina (sau compusi care contin
aspirina-exista pe piata farmaceutica peste 300 de compusi ce includ aspirina in
substantele active) sau de refluxul biliar in stomac. O parte din compusii bilei pot
altera bariera protectoare de mucus a stomacului, ducand la aparitia unor leziuni mai
mult sau mai putin extinse, in functie de gradul refluxului si de compozitia particulara
a sucului biliar refluat.
Gastrita cronica a pacientilor imunodeprimati (cu imunitate scazuta) este corelata cu
infectia cu CMV (cytomegalovirus). Virusul se cantoneaza intracelular si in lipsa unui
tratament prompt determina necroza si ulceratii. Alte infectii care pot sta la baza
aparitiei gastritei cronice sunt cea cu herpes simplex, mycobacterium
avium, tuberculoza, infectiile fungice, infectiile parazitare cum ar fi schistosomiaze,
diphyllobotrium latum.
Gastrita postiradiere poate fi de 2 tipuri: reversibila, daca pacientul este expus la
doze relativ reduse de radiatii, si ireversibila cu atrofie si ulceratii induse de
ischemia locala, in expunerea la doze ridicate. Daca expunerea este prelungita,
lezarea mucoasei este insotita de atrofia glandelor fundice, eroziuni si hemoragii
capilare.

Gastrita ischemica apare in cadrul proceselor trombotice aterosclerotice care

afecteaza trunchiul celiac si artera mezenterica superioara. Pacientii predispusi la o astfel
de etiologie sunt in special varstnicii, cei cu hipertensiune arteriala, diabet zaharat, sindrom
dislipidemic si persoanele care fumeaza.
 2.5 SIMPTOMATOLOGIE GENERALĂ

 Durerea este simptomul principal care îl aduce pe bolnav la medic.

 Intensitatea şi caracterul
 De cele mai multe ori, durerea în gastritele necomplicate nu este acută sau severă.
Ea este descrisă ca arsură, senzaţie de foame exagerată, roadere, presiune acută,
crampă şi mai rar senzaţie de agresiune acută sau discomfort gazos
 Localizarea şi iradierea durerii
 În gastritele necomplicate, durerea este bine localizată într-o zonă cu diametrul de
2-10 cm situată în regiunea epigatrică. În ulcerul gastric durerea este localizată de
obicei în jumătatea superioară a epigastrului, la stânga liniei mediane.
 Ritmul sau orarul alimentar
 Prin orar alimentar înţelegem apariţia şi dispariţia ritmică a durerii gastrice în
funcţie de starea de plenitudine sau de evacuare alimentară a stomacului
 Ritmul gastritei este caracterizat prin următoarea secvenţialitate a evenimentelor:
mâncare-durere-bine. Alimentaţia este urmată de o stare de confort de 30 minute
până la 2 ore, după care survine episodul dureros, care se remite odată cu
evacuarea stomacului
  Periodicitatea sau recurenţa -prin periodicitate sau recurenţă se înţelege tendinţa
durerii ulceroase de a se instala zi după zi, în perioade de 2-6 săptămâni, urmată de
absenţa completă a durerilor timp de câteva luni, durerile apărând în perioade de
criză primăvara şi toamna
În gastrita cronica rolul declanşator al durerii gastrice este atribuit alimentaţiei.
Alimentele insuficient preparate, cu conţinut bogat în fibre, impurităţi sau intens iritantă prin
conţinutul în condimente şi temperaturile extreme, poate să declanşeze nu numai greţuri şi
vărsături, dar şi dureri de intensitate şi durată mult mai mari decât în condiţiile alimentaţiei
dietetice.
 Greţurile, vărsăturile şi regurgitaţiile sunt neobişnuite în gastrita necomplicat. Ele se pot
asocia ocazional durerii gastrice în timpul perioadelor dureroase. Sunt provocate mai ales
de abateri dietetice sau de excese alcoolice.
 Pirozisul sau senzaţia de arsură este un simptom frecvent întâlnit la bolnavii cu gastrită,
uneori înlocuieşte durerea şi poate să aibă caracter ritmic şi periodic.

2.6. SIMPTOMATOLOGIA GASTRITEI

Simptomele pacientului cu gastrita cronica pot varia foarte mult, cel mai adesea in functie
de cauza exacta, de exemplu, in gastrita cu Helicobacter pylori pacientii prezinta: dureri
epigastrice, senzatia de plenitudine gastrica, greata, varsaturi, flatulenta, stare generala alterata si
uneori febra. De asemenea pacientul poate avea si anorexie si poate scadea in greutate.
Simptomele pot sa apara si in momentul aparitiei complicatiilor: ulcer peptic,
adenocarcinoame gastrice, limfoame gastrice.
In cazul gastritei autoimune manifestarile clince sunt dominate de deficitul de
cobalamina (aceasta nu se absoarbe corespunzator datorita insuficientei de factor intrinsec).
Factorul intrinsec este o glicoproteina produsa de celulele parietale ale stomacului a carui
existenta este esentiala pentru absorbtia ileala a vitaminei B12.
Deficitul de cobalamina are repercursiuni asupra sistemului hematologic, gastrointestinal si
nervos.
Astfel, pacientul cu anemie pernicioasa va avea si anemie megaloblastica alaturi de toate
consecintele ei: astenie, vertij, tinitus, palpitatii, angina, simptome gastrointestinale - dureri
linguale, anorexie cu scaderea ponderala usoara, diaree si manifestari neurologice de
tipul paresteziilor, ataxiei, incontinenei sfincteriene, tulburarilor cognitive.
Daca pacientul are gastrita cronica granulomatoasa poate prezenta: ulcere gastrice, stricturi
pilorice, hemoragii, indigestie, melena, hematemeza.

2.7. INVESTIGAȚII PARACLINICE

Investigarea pacientului trebuie inceputa cu anamneza. In urma discutiei atente si amanuntite cu

pacientul, medicul poate afla care sunt simptomele bolnavului, de cand au aparut, daca se
amelioreaza sau se agraveaza in anumite conditii, care este relatia lor cu alimentatia, si care sunt
bolile cronice cu care pacientul a fost deja diagnosticat. Este de asemenea important de stabilit
daca in cadrul familiei pacientului au existat rude care au suferit de boli grave consumptive,
inclusiv neoplazii.
Anamneza este completata cu examinarea fizica generala.
Valoarea acesteia este limitata in gastrita cronica, insa exista si anumite elemente ce pot fi
corelate cu aparitia complicatiilor bolii, cum ar fi:
 Halena (respiratie urat mirositoare) si balonare (in sindromul de supradezvoltare
bacteriana);
 Tulburari neurologice (daca apare anemia pernicioasa);
  Tegumente palide sau usor icterice, puls rapid si suflu sistolic la auscultatia cordului (in
deficitul de cobalamina).
Investigatiile paraclinice ulterioare sunt ghidate de informatiile obtinute in urma anamnezei si
examenului fizic si sunt reprezentate de:
1. Endoscopie si biopsie

Diagnosticul de gastrita cronica nu poate fi pus decat pe baza aspectului histopatologic al

fragmentului de tesut gastric recoltat la biopsie.
2. Testul ureazei si teste pentru identificarea Helicobacter pylori
Metoda standard de determinare a implicatiei Helicobacter in aparitia gastritei consta in
identificarea histologica a microorganismului. In plus, prin examinarea histologica a
tesutului gastric se poate aprecia si gradul extinderii si distribuutia zonelor de inflamatie.
Se recolteaza de obicei 3 probe din mucoasa gastrica. Chiar si daca se obtin mai multe
probe de tesut, acest test nu poate garanta diagnosticarea infectiei deoarece Helicobacter
poate popula orice regiune a stomacului. In plus, exista si unele medicamente care
influenteaza temporar capacitatea bacteriei de a produce ureaza si astfel testul ureazei
poate sa apara fals negativ. Un rezultat fals negativ spune ca in organism nu exista
bacteria cautata, cand de fapt, in realitate, infectia este prezenta.
3. Culturi bacteriene
In functie de rezultatul biopsiei.
5. Masurarea nivelului de vitamina B12
6. Hemoleucograma completa care poate sa evidentieze anemie

7. Investigarea unor posibile hemoragii oculte

Identificarea cauzei de baza a gastritei cronice si evaluarea diverselor complicatii se face prin
teste de laborator specifice inclusiv masurarea secretiei gastrice bazale precum si a celei
stimulate, determinarea nivelului pepsinogenului, cautarea autoanticorpilor antifactor intrinsec si
anticorpilor anti-celula parietala.
Aspecte paraclinice da natura histopatologica demne de a fi mentionate in cazul gastritei cronice
sunt:
1. In cazul gastritei cu Helicobacter pylori
Bacteriile se gasesc in mucoasa gastrica si formeaza grupuri mai mari la suprafata apicala
a celulelor gastrice. Helicobacter apare mai ales in antru si corp (sunt chiar mult mai
numeroase in antru). In jurul lor exista un infiltrat inflamator (uneori formand chiar
microabcese). Daca boala are o evolutie foarte indelungata se poate ajunge la gastrita
atrofica. Ea apare prin atrofia celulelor epiteliale gastrice. Acestea fie nu sunt inlocuite de
alte celule (prin proliferarea normala) fie sunt inlocuite, in cadrul unor sinteze anormale,
de celule intestinale (metaplazie intestinala). Metaplazia duce in timp la hipoclorhidrie
(scaderea secretiei gastrice de acid clorhidric). Pe masura ce metaplazia avanseaza,
numarul bacteriilor scade, deoarece ele nu pot popula si coloniza aceste zone de mucoasa
anormala.
2. In cazul gastritei cronice autoimune
Modificarile difera in functie de etapa de evolutie a procesului inflamator. In fazele
precoce exista o infiltrare difuza si mutifocala a mucoasei cu celule
mononucleare, eozinofile si limfocite T care vor determina distructia glandelor
oxintice. In fazele tardive se ajunge la o afectare difuza a corpului si fundului gastric
 (antrul este crutat). Atofia gastrica este insotita de aparitia metaplaziei intestinale.
3. In cazul gastritei chimice
Cea mai afectata este regiunea prepilorica. Mucoasa supusa actiunii prelungite a
antiinflamatoarelor nesteroidiene sau bilei refluate apare edematiata, congestionata.
Secretia de mucus este redusa iar procesul distructiv lezional apare in prezenta unor
infiltrate inflamatorii paucicelulare.

2.8.DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

Diagnosticul diferenţial al gastritei cornice se face cu următoarele afecţiuni :

1. Gastrita cronică se poate manifesta prin arsuri epigastrice ritmate de mese,

care evocă posibilitatea ulcerului gastric. Asocierea inapetenţei, a scăderii
ponderale, a anemiei, anumeroase alte tulburări dispeptice orientează
diagnosticul către gastrita cronică, iar hiposecreţia gastrică importantă şi
examenul endoscopic cu biopsie îl confirmă.
2. Cancerul gastric, comparatic cu ulcerul gastric pacienţii cu cancer gastric sunt
mai în vârstă, simptomatologia are un debut recent, durerea este continuă sau
agravată de alimentaţie; anorexia, scăderea ponderală sau astenia fizică
reprezintă simptome asociate stadiilor avansate.
3. Colecistita cronică prin determinarea periodelor dureroase de scurtă durată cu
caracter nocturn, evocă probabilitatea ulcerului. Localizarea durerii, asocierea
tulburărilor dispeptice biliare şi mai ales colecistografia tranşează
diagnosticul.
4. Sindromul Zollinger-Ellison este o tumoră pancreatică a insulelor Langerhans.
Intensitatea şi permanentizarea durerilor, vărsăturilor acide, diareea şi
hipersecreţia gastrică enormă evocă posibilitatea sindromului Zollinger-
Ellison, mai ales în condiţiile ulcerului postbulbar sau a ulcerului multiplu.
 3.COMPLICAŢII ALE ULCERULUI GASTRIC

Principalele complicaţii ale gastrite cornice sunt: hemoragia digetivă superioară (HDS),
perforaţia, stenoza şi malignizarea.

1. Hemoragia reprezintă cea mai frecventă complicaţie a gastritei cornice si a ulcerului

fiind întâlnită la15% dintre pacienţi. Factorii predispozanţi sunt vârsta de peste 60 ani şi
consumul de AINS. Aproximativ 20% dintre pacienţii cu ulcer hemoragic se prezintă cu
melenă, 30% cu hematemeză iar 50% cu hematemeză şi melenă. Hemoragia poate
surveni în oricare dintre momentele evoluţiei ulcerului adeseori hemoragia fiind prima
manifestare a bolii şi rareori şi singura manifestare
2. Perforaţia este complicaţia directă şi cea mai severă a gastritei cornice, este uşor de
recunoscut prin debutul său brutal cu dureri intense, senzaţie de lovitură de pumnal
continuă însoţită de greţuri şi uneori vărsături. Starea de şoc se instaleză rapid.Examenul
obiectiv evidenţiază o contractură abdominală intensă care începe în epigastru şi se
generalizează.

În funcţie de localizarea gastritei şi de tipul de evoluţie, perforaţia poate avea loc:

1. în peritoneul liber declanşând peritonita generalizată în cazul gastritelor sau
ulcerelor situate pe faţa anterioară a duodenului sau a micii curburi gastrice.
2. într-o pungă peritoneală izolată de organe şi de restul cavităţii peritoneale
(peritonită localizată)
3. într-un organ vecin, organele interesate fiind pancreasul, vezica biliară, ficatul,
coledocul (penetraţia).
4. Stenoza poate rezulta prin afectarea motilităţii antrale datorită inflamaţiei şi
edemului sau prin ţesut cicatricial localizat lângă joncţiunea gastroduodenală.
Simptomatologia tinde să se instaleze insidious şi se manifestă prin reflux
gastroesofagian, saţietate precoce, scădere ponderală, durere abdominal şi
vărsături
După localizare stenozele organice gastro-duodenale pot fi: pilorice, cardio-esofagiene,
mediogastrice, antrale, bulbare sau postbulbare.
Posibilitatea de malignizare a gastritei cornice a dat naştere la numeroase controverse, unii autori
negând posibilitatea transformării maligne a ulcerului gastric sau a gastritei cornice iar alţii
susţinând că majoritatea ulcerelor gastrice , gastrite cornice malignizează. Cand se produce
malignizarea simptomele se modifică: dispar caracterele de periodicitate şi ritmicitate a durerii,
apare inapetenţa, bolnavul scade in greutate, devine anemic şi se remarcă un VSH crescut.

3.1.TRATAMENTUL CURATIV AL GASTRITEI CRONICE

Obiectivele terapeutice în gastrita sunt reprezentate de dipariţia sau ameliorarea
simtomatologiei, prevenirea complicaţiilor şi profilaxia recidivelor ulceroase.
Terapia ulcerului poate fi:
2. Medicamentoasă – destinată tuturor pacienţilor cu ulcer
3. Endoscopică – destinată anumitor complicaţii ( hemoragia digestivă şi, uneori,
stenoza pilorică)
4. Chirurgicală – destinată ulcerului refractar la tratamentul medicamentos sau
complicaţiilor (hemoragie, perforaţie, penetrare, stenoză)
Gastrita are o evoluţie naturală către cicatrizare, rata cicatrizării spontane fiind de 25-40%.
Indiferent de etiologia ulcerului, tratamentul antisecretor cu inhibitori ai pompei de protoni (IPP)
sau antagonişti ai H²- receptorilor reprezintă terapia decisivă destinată cicatrizării. Durata
tratatamentului este de 4-8 săptămâni. Datorită eficienţei în tratamentul de eradicare a
Helicobacter pylori, în tratamentului asociat cu statusul antisecretor (Sindromul Zollinger-
Ellison şi administrarea de AINS, IPP reprezintă tratamentul de primă linie pentru ulcerul
gastric.

Regimul alimentar al pacienţilor cu gastriă trebuie să fie individualizat şi adaptat stadiului în care
se află boala.
Dieta trebuie să protejeze mucoasa gastrică din toate punctele de vedere:
 Protecţie mecanică – alimente bine mestecate, bine fărâmiţate, în piureuri, rase,
tocate
 Protecţie termică – alimentele să nu fie prea fierbinţi sau prea reci
 Protecţie chimică – alimentele să nu fie iritante, să nu excite secreţia clorhidro-
peptică, să nu staţioneze mult în stomac
 3.2.TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
Medicamentele folosite în tratamentul gastritei sau a ulcerului gastro-duodenal urmăresc: să
protejeze mucoasa gastrică, să stimuleze secreţia de mucus protector, să tamponeze pepsina,
excitarea unei acţiuni antiacide, antisecretoare şi antispastice, să atenueze motilitatea antro-
pilorică, suprimarea durerii şi vindecarea ulcerului activ.
În prezent clasificarea substanţelor medicamentoase folosite în tratamentul ulcerului se face pe
criterii farmacologice şi fiziopatologice.
Se folosesc trei categorii de medicamente clasificate după fiziopatologia ulcerului:
1. Medicamente care diminuă sau anulează factorii de agresiune
 medicaţia folosită pentru diminuarea secreţiei acide gastrice cuprinde două grupe
farmacologice distincte: antisecretorii şi antiacide
a) Medicamente antisecretorii
 blocanţii receptorilor histaminici H2 – ce au acţiune antisecretorie puternică
 cimetidina (Tagamet, Histodil) – are o durată de acţiune de 6-8 ore şi trebuie
administrată in trei prize sau două prize zilnice. Doza zilnică eficientă este de 800
mg administrată inegal in trei doze: 200 mg dimineaţa , 200 mg la prânz şi 400
mg seara la culcare. Rata de vindecare pentru ulcerul gastric este de 83% la 8
săptămani. Din păcate cimetidina are cele mai multe reacţii adverse neurologice,
endocrine, cardiologice (bradicardie).
 ranitidina (Zantac) – are o durată de acţiune de 12-13 ore, posologia utilizată este
de 150 mg de două ori pe zi sau 300 mg la ora 18. În ulcerul gastric eficienţa
ranitidinei se exprimă in 90% vindecări la 8 săptămâni .
 famotidina şi Nizatidina au acţiune asemănătoare cu Ranitidina
 blocanţii receptorilor muscarinici
 locul anticolinergicelor clasice nespecifice de tipul Atropinei şi compuşilor
asemănători atropinei a fost luat de blocanţii receptorilor muscarinici de tip:
 pirenzepină – ce are un efect antisecretor moderat dar influenţează şi factorii de
apărare ai mucoasei gastro-duodenale. Posologia eficientă este de 150 mg pe zi în
două prize.
  pelenzepină – ce se administrează în doză unică de 3 mg seara. Pirenzepina şi
Telenzepina nu sunt indicate în ulcerul gastric deoarece intârzie evacuarea
gastrică.
 anticolinergicele contribuie la inhibarea funcţiilor secretorie şi motorie ale
stomacului. Dintre acestea cele mai frecvent utilizate sunt: Atropina, Lizadonul,
Scobutilul, derivaţii de belladonă (Foladon)
 blocanţii receptorilor gastrinici: Proglumidul – are un efect mai redus decat al
blocanţilor de H2
 blocanţi ai anhidrazei carbonice – se obţine cu Acetozalamidă care se găseşte în
preparatul romanesc Ulcosilvanil
 inhibitorii pompei de protoni cei mai utilizaţi sunt: Omeprazolul ce se
administrează dimineaţa în doză de 20 mg sau 40mg; Lansoprazolul administrat
seara sau dimineaţa 30 mg pe zi şi Pantoprazolul. Eficienţa terapeutică: în
ulcerul gastric rata de vindecare este de74%, reacţiile adverse sunt rare.

b) Medicamente antiacide. Antiacidele neutralizează acidul clorhidric, ameliorează evoluţia

ulcerului şi a gastritei și grăbeşte cicatrizarea nişei. Se deosebesc două grupe:

 antiacide absorbabile reprezentate de Bicarbonatul de sodiu, Carbonat de calciu,

Citratul de sodiu;
 antiacide neabsorbabile reprezentate de: Hidroxidul de aluminiu, Hidroxidul de
magneziu.
Modul de administrare al antiacidelor se stabileşte in corelaţie cu programul meselor şi se
folosesc in special asociate. Când alcalinele sunt administrate sub formă de tablete efectul este
mai limitat; sub formă de pulbere sau dizolvate ele se amestecă mai uşor cu sucul
gastric, au efecte mai prompte şi mai durabile.
Dintre preparatele romaneşti menţionăm: Calmogastrin, Ulcerotrat, Dicarbocalm, Ulcomplex ce
se administrează 3x1-2 tablete după mese, iar din preparatele de import: Gelusil 1-2 comprimate
(sfăramate) după mesele principale şi în caz de dureri; Muthesa se administrează 2 linguriţe de 4
ori/zi, înaintea meselor principale şi la culcare. Alte preparate: Phosphalugel, Almagel,
Gastrobent, Colgast.

3.3.TEHNICI APLICATE DE ASISTENTA MEDICALĂ

Prin examenul gastroscopic se explorează starea mucoasei stomacale şi duodenale sub

vizibilitate directă, cu ajutorul unui instrument optic cu sursă de lumină proprie, care se introduce
prin esofag în stomac şi apoi prin canalul piloric în duoden.
Scopul gastroscopiei este de a descoperii, în fazele incipiente, modificările
anatomopatologice ale peretelui gastric şi duodenal şi a diferenţia procesele funcţionale de cele
organice, precum şi clarificarea naturii modificărilor neelucidate pe altă cale. Gastroscopia
serveşte în acelaşi timp şi pentru prelevări histopatologice, polipectomii, îndepărtare de corpi
străini, hemostază, etc.
Cel mai frecvent folosit pentru endoscopie este aparatul optic, numit gastrofibroscop cu
vedere axială, lung de 120-130 cm, cu care se pot explora atât stomacul, cât şi duodenul.
Aparatul are înglobate în construcţia sa sistemul optic, cel de insuflaţie şi aspiraţie. De asemenea
aparatul este prevăzut cu o serie de anexe pentru prelevarea de biopsii şi există posibilitatea
adaptării acestuia la camera video, cu urmărirea imaginii obţinute pe ecran TV (videoendoscop).
 Pregătirea materialelor
Asistenta va pregăti pentru gastroscopie următoarele materiale pe un câmp steril:
 Gastroscopul indicat de medic- cu toate anexele lui în stare perfectă de sterilitate
 Sonda esofagiană de cauciuc cu deschizături laterale pentru anestezia traiectului
gastroscopului
 Soluţie anesteziantă compusă din 2 părţi cocaină 1% şi o parte de adrenalină 1%,
spray cu bază de Lidocaină
 Sonda gastrică pentru evacuarea conţinutului stomacal şi o tăviţă renală
 Sursa de lumină, o oglindă frontală, o oglindă laringiană, o spatulă linguală,
porttampoane cu tampoane de vată
 Medicamente: atropină, scobutil, midazepam, diazepam, adrenalină fiole ( trusa
antişoc)
 Seringi de 2 ml cu ace corespunzătoare
 Glicerină sterilă pentru lubrifierea gastroscopului şi a sondelor esofagiene şi
gastrice
Examinarea se execută în cameră obscură încălzită la temperatură optimă.
 Pregătirea psihică a bolnavului
Pacientul supus acestei investigaţii sau a altor investigaţii endoscopice este de cele mai multe ori
neliniştit asupra procedurii şi a diagnosticului iar în cele mai multe cazuri anxietatea este foarte
crescută. Pentru liniştirea pacientului asistenta va explica acestuia cum se va desfăşura examenul,
îl încurajează să comunice pentru a favoriza o bună colaborare cu acesta în timpul intervenţiei.
În timpul discuţiei asistenta evaluează gradul de anxietate a pacientului, cauza anxietăţii iar în
funcţie de aceste probleme identificabile aplică intervenţiile autonome necesare. Va asigura un
climat cald iar prin comunicare verbală şi nonverbală demonstrează pacientului îi înţelege
problemele, îl susţine şi sprijină pe toată durata intervenţiei şi a spitalizării.
 Pregătirea fizică a bolnavului
Dacă funcţia de evacuare a stomacului este neafectată, pregătirea bolnavului va începe numai în
ziua examinării. Dacă însă evacuarea stomacului se face în mod deficitar (stenoză pilorică), în
seara zilei înainte de examinare, i se face bolnavului o spălătură gastrică cu apă călduţă după
tehnica obişnuită, până ce se evacuează complet conţinutul gastric.
 Gastroscopia se face pe nemâncate. În ziua examinării, până la terminarea intervenţiei, se
interzice şi fumatul. Cu 45-50 de minute înainte de probă bolnavul primeşte diazepam şi atropină
pe cale injectabilă, şi dacă este cazul se îndepărtează protezele dentare mobile. După 15 minute
medicul începe anestezia locală, prin badijonarea sau pulverizarea bazei limbii şi faringelui cu
amestecul de cocaină-adrenalină sau cu spray cu bază de Lidocaină. Se introduce apoi în esofag
sonda cu deschizăturile laterale, prin care se vor anestezia şi pereţii esofagului.
Asistenta aşează bolnavul pe masa de examinare în decubit lateral stâng, deocamdată cu
capul lăsat mai jos şi în această poziţie îi introduce sonda stomacala evacuând complet conţinutul
acestuia.
 Ajutorul asistentei în timpul examinării
La gastroscopie participă două asistente: prima asistentă asigură poziţia capului bolnavului în
extensie forţată şi ţine tăviţa renală iar cea dea doua ajută medicul la introducerea aparatului,
ungând gastroscopul, prezentândui instrumente, tampoane, iar la cererea acestuia efectuează şi
alte manevre terapeutice. Examinarea necesită o atenţie deosebită în vederea unei cooperări
perfecte cu medicul. Gastroscopia propriu-zisă durează în medie 3-5 minute. Extragerea tubului
o face medicul foarte încet, având grijă ca tubul să nu se atingă de dinţii bolnavului.
 Îngrijirea bolnavului după intervenţie
După terminarea gastroscopiei bolnavul elimină o cantitate considerabilă de mucus, apoi, prin
câteva eructaţii zgomotoase va elimina şi aerul introdus. Dacă bolnavul nu reuşeşte să elimine
singur aerul, şi acuză dureri, atunci asistenta îl va ajuta, introducându-i la indicaţia medicului o
sondă gastrică prin care gazele se vor elimina imediat. Bolnavul rămâne culcat încă o jumate de
oră în camera în care a fost examinat, apoi va fi transferat în salon. Asistenta va avea grijă ca
timp de 2 ore după examinare pacientul să nu bea şi să nu mănânce, căci în urma anesteziei
locale a faringelui şi a istmului bucal faringian alimentele pot să pătrundă în trahee.

SUPRAVEGHEREA FUNCŢIILOR VITALE ŞI   VEGETATIVE

TEMPERATURA
 Termometrul maximal utilizat în medicină este gradat după scala Celsius de la 34,5-42 oC.
Termometrele în uz sunt ţinute în soluţii dezinfectante de bromocet sau clorură 2%, soluţia
dezinfectantă trebuie schimbată zilnic.
Măsurarea temperaturii cu termometrul maximal obişnuit se face în cavităţile închise sau
semiînchise, pentru a o obţine pe cea mai apropiată de cea centrală.
Astfel temperatura se poate măsura în axilă, în plica inghinală, în gură, dar măsurători
mai precise se obţin totuşi numai în rect şi în vagin, valoarea lor este de 0,5 o C mai mare decât
temperatura axilară.
Temperatura se măsoară de 2 ori/zi - dimineaţa şi seara, valoarea obţinută se notează cu
culoarea albastră în foaia de temperatură a bolnavului respectiv.
Nou născut şi copil mic: 36,1o - 37,8o.

PULSUL
Este o destindere ritmică care poate fi palpată (apăsând uşor arterele pe suprafeţele dure
osoase, sub forma unei zvâcnituri uşoare ritmice, pulsabilă de unde numele de puls.
Pulsul poate fi măsurat la oricare arteră accesibilă, care poate fi comprimată pe un plan
osos (radială, temporală, carotidă, humerală, femurală, pedioasă).
La măsurarea pulsului, bolnavul trebuie să fie în repaus fizic şi psihic cel puţin 5-10
minute înainte de numărare, întrucât un efort, o emoţie oarecare în timpul sau înaintea pulsului
(modifică rezultatul), se va face cu vârful degetului index, mediu şi inelar de la mâna dreaptă.
La puls trebuie urmărit volumul sau amplitudinea, tensiunea pulsului, celeritatea.
Pulsul se măsoară zilnic, valoarea obţinută se notează cu culoarea roşie întrerupt în foaia
de temperatură a bolnavului respectiv.
În funcţie de vârstă, pulsul variază în felul următor:
- la nou născut 130-140 bătăi/min;
- la copil mic 100-120 bătăi/minut;
- la 10 ani 90 -100 bătăi/minut;
- la 20 ani 60 - 80 bătăi/minut;
- la 60 ani în sus 72 - 84 bătăi/munit.
 RESPIRAŢIA
Respiraţia reprezintă nevoia funcţiei umane de a capta oxigenul din mediul înconjurător,
necesar pentru procesul de oxigenare din organism şi de a elimina CO 2, rezultat din arderile
celulare.
Frecvenţa respiratorie reprezintă numărul de respiraţie pe minut, influenţează vârsta şi
sexul.
Respiraţia se măsoară în special dimineaţa, înainte ca pacientul să se trezească. Deasupra
cutiei toracice, se aşează zona plantară a mâinii în decurs de un minut se numără inspiraţiile
acestuia.
Tipuri de respiraţii:
- costal superior la femei;
- costal inferior la bărbaţi;
- de tip abdominal la copii.
Respiraţia se măsoară zilnic, valoarea obţinută se notează cu valoarea albastru întrerupt,
în foaia de temperatură.
la nou născut 30-50 respiraţii/minut;
la 2 ani 25-35 respiraţii/minut;
la 12 ani 15-25 respiraţii/minut;
la adult 16-18 respiraţii/minut;
vârstnic 15-25 respiraţii/minut.

TENSIUNEA ARTERIALÃ
Tensiunea exercitată de sângele circulant asupra pereţilor arteriali, constituie tensiunea
arterială (T.A.). Valoarea este determinată, de forţa de contracţie a inimii (care asigură
propulsarea sângelui în arborele arterial), de rezistenţa întâmpinată de sânge, rezistenţa
determinată de elasticitatea şi calibrul sistemului muscular şi de vâscozitatea sângelui.
Pentru determinarea T.A., bolnavul va fi aşezat în poziţie culcat sau semişezând într-un
fotoliu rezemându-şi braţele.
 Pentru înregistrarea T.A. se foloseşte TENSIOMETRUL.
Tensiunea arterială se măsoară zilnic, valoarea obţinută se notează cu culoarea roşie în
Foaia de temperatură.
- 1-3 ani T. max. 75-90, iar T. min. 50-60 mmHg;
- 4-11 ani T. max. 90-110, iar T. min 60-65 mmHg;
- 12-18 ani T. max. 100-120, iar T. min 60-65 mmHg;
- adult T. max. 115-140, iar T.min. 75-90 mmHg
peste 50 de ani T. max. 150/90 mmHg.

DIUREZA
Diureza are scopul de a elimina din organism substanţele inutile provenite din
metabolismul intermediar protidic, acumulate în sânge, devin toxice pentru organism. Eliminarea
acestor substanţe se face în soluţie apoasă şi împreună cu ele părăsesc organismul şi sărurile
minerale precum şi o serie de alte substanţe de catabolism, de care organismul nu mai are nevoie.
Micţiunea - act fiziologic, conştient de eliminare a urinei.
Culoarea - galben deschis;
Mirosul - amoniacal.
pH : 4,5 -5,7 uşor acid.
Sensibile: 1010 - 1025 la 15oC.
Cantitatea: - la nou născut 30-300 ml/24 h;
- la copii 500-1200 ml/24 h;
- adulţi 1200-1400 ml/24 h;
- până la 1800/24 h.
Aspect: clar. Diureza se notează în Foaia de temperatură.

SCAUNUL
 Reprezintă resturile alimentare expuse procesului digestiei eliminate din organism prin
actul de defecaţie.
Defecaţia: eliminarea materiilor fecale prin anus;
Frecvenţa: nou născut 1-2 scaune/zi;
adult 1/zi sau 1/2 zile.
Consistenţa: omogenă;
Culoarea: brună;
Mirosul: fecaloid;
Orarul: ritmic la aceeaşi oră a zilei de regulă, dimineaţa.
Cantitatea zilnică: 150-200 g. Se notează în Foaia de temperatură.

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
Una din sarcinile cele mai importante ale asistentei medicale este administrarea
medicamentelor.
Medicamentele sunt substanţe utilizate în scopul de a preveni, de a ameliora sau a
vindeca bolile. Ele sunt extrase sau sintetizate din produse vegetale, animale sau din substanţe
minerale. Acţiunea lor asupra organismului depinde în primul rând de structura lor chimică, dar o
importanţă aproape tot atât de mare o au şi doza administrată, precum şi calea de administrare.
Administrarea medicamentelor se face pe mai multe căi, dintre care, cele mai importante
sunt:
- calea digestivă (internă);
- calea externă;
- calea parenterală.
Alte căi de administrare a medicamentelor:
- calea conjunctivă;
- calea vaginală;
- calea rectală.

Reguli generale de administrare a medicamentelor

-respectarea medicamentelor prescrise;
-identificarea medicamentelor prescrise;
-verificarea - calităţii medicamentelor administrate;
-respectarea căii de administrare;
-respectarea dozelor prescrise;
-respectarea orarului de administrare;
-respectarea somnului bolnavului;
-cruţarea combinării medicamentelor;
-administrarea medicamentelor deschise în ce condiţii acestea pot fi administrate;
-respectarea succesivă de administrare a medicamentelor;
-luarea medicamentelor în prezenţa asistentei;
-servirea bolnavului;
-lămurirea bolnavului asupra medicamentului prescris;
-raportarea medicului a greşelilor de administrare a medicamentelor.
Asistenta trebuie să cunoască:
- medicamentele după aspect exterior şi proprietăţile fizice;
-  dozele terapeutice;
- calea obişnuită de administrare;
- modul de administrare cu artificii şi manopere ce pot fi utilizate pentru a masca gustul sau
mirosul unor medicamente;
- incompatibilitatea medicamentelor;
- modul de păstrare a medicamentelor;
- efectele ce se aşteaptă de la medicamente;
- timpul după care se realizează efectul;
- efectele secundare ale medicamentelor.

PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA    RECOLTAREA DE PRODUSE

BIOLOGICE ŞI PATOLOGICE
 Pregătirea zilnică a bolnavului
- se încadrează în munca de educaţie şi de liniştire, pe care asistenta medicală o duce cu
bolnavul în momentul primirii lui în secţie;
- atitudinea asistentei medicale trebuie să reflecte dorinţa permanentă de a-l ajuta;
În preajma examenului de orice natură, asistenta medicală va lămuri pacientul asupra
caracterului inofensiv al examenului;
- asupra eficacităţii şi necesităţii lui, căutând să reducă, la maximum durerile care
eventual vor fi provocate prin unele manevre simple;
- bolnavul nu trebuie indus niciodată în eroare pentru că aşa va pierde încrederea în
personalul de îngrijire;
- se va ţine seama de simţul pudic al pacientului.
1. Recoltarea şi examenul urinei
Pentru examenul fizic, urina trebuie recoltată timp de 24 de ore.
În cursul examenului fizic, se descrie: cantitatea, culoarea, mirosul şi densitatea.
Pentru examenul chimic: se trimite urina colecţionată din timp de 24 de ore, sau numai
urina proaspătă de dimineaţă, care este cea mai concentrată.
Pentru un examen curent - se trimite 100-150 ml, din care se va determina şi densitatea şi
se va examina şi sedimentul de urină.

2.Recoltarea sângelui venos pentru examinãri hematologice se face pe substanţe

anticoagulante de preferinţă uscată.
Recoltarea se face prin puncţie venoasă.
Ca anticoagulante se folosesc:
- Heparină, în cantitate de 0,1-0,2 mg/ml sânge;
- Citrat de sodiu, în soluţie izotonică de 3,8%
Pentru determinarea V.S.H :
- se recoltează 1,6 ml de sânge, prin puncţie venoasă, în condiţii sterile pe 0,4 ml de
soluţie izotonică de citrat de sodiu (3,8%).
Pentru examinări biochimice şi enzimatice
 - glicemia, lipemia, colesterina totală şi esterificată, proteinemia totală şi a funcţiilor
proteice, ureei, creatininei, acidului uric, ca şi probele de disproteinemie, se recoltează dimineaţa
pe nemâncate câte 5-6 ml sânge fără substanţă anticoagulantă.
Recoltarea sângelui pentru examen serologic.
- recoltarea de sânge pentru această analiză se face fără substanţa
anticoagulantă, fiind nevoie numai de un ser sanguin.
În general, pentru o analiză se recoltează 5-10 ml sânge. De obicei reacţiile
serologice trebuie repetate cel puţin de 2 ori la intervale 7-10-14 zile sau şi mai multe
pentru ca analizele să se efectueze în diferite faze ale bolii: “PRIZE”.
Asistenta notează pe Foaia de temperatură a bolnavului data când s-a efectuat
analiza şi data pe care a fixat-o medicul pentru recoltarea prizei următoare de sânge.
 4. PARTEA SPECIALĂ

În continuare voi prezenta trei cazuri de pacienţi, internaţi în secţia Medicină Internă a
Spitalului Clinic de Urgenţă ,Bagdasar-Arseni” Bucuresti, cu gastrita cronica și alte
complicți.

Studiul a fost efectuat pe 3 cazuri de gastrita cronica în secţia de Medicină Internă şi

Chirurgie generală a Spitalului Clinic de Urgenţă ,,Bagdasar-Arseni” București.

Lucrarea a fost făcută pe baza studierii foilor de observaţie, a examinării pacienţilor, a

îngrijirilor acordate pe perioada spitalizării, precum şi a recomandărilor făcute la
externare.

Paraclinic s-a urmărit:

 Analize de laborator
 Gastroscopie

Din punct de vedere al îngrijirilor nursing, s-a insistat asupra nevoilor fundamentale
alterate. Sunt menţionate obiectivele îngrijirilor, intervenţiile şi evaluarea lor.

CAZUL I
Pacienta P.E. în vârstă de 56 de ani, domiciliată în comuna Cicîrlău, nr 591, judeţul Maramureş
se prezintă în data de 25.02.2019 la Unitatea Primire Urgenţe a Spitalului Bagdasar-
Arseni.Pacienta cu antecedente de gastrita cronică, din cauza nerespectării tratamentului din
ambulator şi a regimului igieno-dietetic, de aproximativ 5 zile acuză dureri în zona epigastrică pe
un fond de astenie fizico-psihică progresivă şi asociată cu cefalee, transpiraţii reci, greaţă,
vărsături alimentare şi bilioase postrandiale, insomnie şi anxietate.Antecedentele
heredocolaterale nu prezintă importanţă deosebită.

Din interviu aflu că pacienta este căsătorită, are doi copii şi locuieşte cu soţul. Datorită
condiţiilor de muncă de aproximativ 6 luni pacienta nu reuşeşte să respecte orarul meselor şi o
dietă corespunzătoare. Se alimentează haotic de multe ori doar pentru a calma durerea din
regiunea epigastrică. Este o persoană introvertită având temeri şi dificultăţi în a comunica şi
interacţiona cu personalul medical. Are temeri în legătură cu evoluţia bolii şi speră să fie
externată cât mai curând, ambientul spitalicesc provocându-i nelinişte.

În urma simptomelor acuzate, al examenului medical, a investigaţiilor paraclinice şi a

gastroscopiei se stabileşte diagnosticul de gastrită cronica, cu un inceput de ulcer gastric .
Pacienta este internată în secţia de Medicină Internă pentru ulterioare investigaţii şi tratament.

La internare pacienta prezintă:

• Dureri în zona epigastrică

• Cefalee

• Transpiraţii reci

• Greaţă, vărsături alimentare şi bilioase postprandiale

• Insomnie

• Anxietate

• Frică şi comunicare ineficientă cu pesonalul medical

• Stare depresivă

MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ PROBLEME DE DEPENDENŢĂ

Bradipnee Dificultate în a respira
Consumarea alimentelor interzise Dificultate sau refuz în a-şi urma dieta
Omisiuni ale meselor
Mese neechilibrate
Vărsături alimentare postprandiale Greţuri şi vărsături
Transpiraţii abundente Diaforeză
Greţuri Dezhidratare
Vărsături
Sete
Dificultate de a dormi Insomnie
Creşterea ritmului respirator Durere
 Transpiraţii abundente
Gemete
Facies crispat
Iritabilitate
Agitaţie Anxietate
Frică
Nelinişte
Voce tremurătoare

Agitaţie Anxietate
Frică
Nelinişte
Voce tremurătoare
Astenie Stare depresivă
Inapetenţă
Tristeţe
Dificultate de a-şi exprima ideile şi Comunicare ineficace la nivel
părerile intelectual
Neîncredere Comunicare ineficientă la nivel
Dificulate de a-si exprima afectiv
sentimentele şi emoţiile
Închidere în sine

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢIILE EVALUARE

FUNDAMENT DE NURSING ASISTENTEI MEDICALE
ALĂ PROPRII ŞI
DELEGATE
1.A evita Durere 25.02.20 Rol propriu 25.02.201
pericolele abdominală 19 - asigur condiţii de microclimat cu salon 9
manifestată Ora curat, aerisit şi temperatura optimă de 18- Ora 10:00
prin dureri 10:00 20 grade Celsius; Durerile
colicative în Pacienta - asigur pacientei repaus fizic şi psihic diminueaz
epigastru, să postrandial şi în perioada dureroasă; ă dar nu în
pirozis din prezinte - manifest înţelegere faţă de suferinţa totalitate
cauza o pacientei, o încurajez să descrie corect Între orele
alterării diminuar durerea şi să sesizeze momentele de 22:00-
integrităţii ea remisie sau exacerbare; 7:00
mucoasei durerii în - evaluez caracterul durerii: debut şi durată, Pacienta
gastro- termen localizare şi iradiere, intensitate şi caracter, are
duodenale de 24 de factorii care o declanşează sau agravează; episoade
ore - ajut pacienta să descrie durerea, dându-i dureroase
exemple şi făcând analogii; suportabil
- sfătuiesc pacienta să se relaxeze, să e
practice o respiraţie abdominală de 5-10 26.02.201
minute după administarea de analgezice; 9
Rol delegat Ora 13:00
- în ziua internării administrez la indicaţia durerile
medicului perfuzie cu : diminueaz
Ser glucozat 5% - 1000 ml ă ca
Papaverină 1 fiolă de 1 ml intensitate
Zantac 1 fiole a câte 2 ml la orele Ora 18:00
07:00, 13:00 şi 19:00 Dureri
- la indicaţia medicului pregătesc psihic şi epigatrice
fizic pacienta în vederea recoltării de sânge reduse
pentru: Ora 22:00
Examene de laborator: hemogramă, Pacienta
hematocrit, VSH, leucocite, îşi eprimă
glicemie, uree, creatinină, fosfatază, diminuare
alcalinază, TGP,TGO, a
colesterolemie, bilirubinemie, semnificat
proteinogramă, electroforeză şi ivă a
urină pentru examen sumar durerii
 Examene paraclinice: EKG,
echografie abdominală şi
gastroscopie
- în ziua a doua administrez următoarea
medicaţie:
Scobutil 3×1 pe zi
Papaverină 3×1 pe zi
Algocalmin 3×1 pe zi
Ranitidină 3× 1 pe zi
- supraveghez pacienta în timpul
administrării medicamentelor şi observ
efectul medicaţiei asupra organismului
la
orele
07:00,
13:00 şi
19:00

Anxietate 25.02.20 Rol propriu: 25.02.201

moderată 19 -favorizez adaptarea pacientei la noul 9
manifestată Ca mediu; Pacienta
prin pacienta - împreună cu pacienta identific cauzele este
nelinişte, să fie anxietăţii; neliniştită,
agitaţie, echilibrat - creez un climat de înţelegere empatică, temătoare,
teamă din ă psihic calm şi securitate; agitată.
cauza în termen - pregătesc pacienta din punct de vedere 26.02.201
necunoaşter de 2 zile psihic pentru investigaţiile paraclinice şi 9
ii pentru administrarea tratamentului; Anxietate
prognosticul - încurajez pacienta pentru a înlătura a pacientei
ui bolii anxietatea cauzată de spitalizare; s-a
 - facilitez întâlnirea bolnavei cu pacienţi diminuat
care prezintă aceeaşi afecţiune pentru ca dar este
prin schimb de experienţă pacienta să aibă încă
încredere că se va vindeca; prezentă
- încurajez relaţia pacientei cu familia 27.02.201
permiţând acesteia să fie cât mai mult timp 9
posibil alături de pacientă; Pacienta
Rol delegat: este
-la indicaţia medicului administrez: echilibrată
Hidroxizin 1 dg / zi pentru ameliorarea din punct
stării de anxietate şi continuu de vedere
supravegherea pacientei psihic şi
anxietatea
a diminuat
semnificat
iv.

2. A bea Deficit de 25.02.20 Rol propriu: 25.02.201

şi a alimentaţie 19 - aerisesc salonul înaintea fiecărei mese; 9
mânca manifestată Ora - prezint meniul atractiv pe o tavă protejată Ora 13:00
prin astenie 10:00 cu un şervet curat; Pacienta
fizico- Ca - ajut pacienta să adopte o poziţie comodă este
psihică pacienta cu partea cefalică a patului ridicată; alimentată
progresivă să îşi - regimul alimentar este un regim etapizat, parenteral
din cauza recapete bolnava primeşte supe de orez strecurate, cu ser
greţurilor şi apetitul supe mucilaginoase, preparate cu lapte, glucozat şi
vărsăturilor treptat pe griş, fulgi de orez, ouă fierte moi; vitamine
alimentare durata - fracţionez necesarul caloric în trei mese 26.02.201
bilioase şi internării principale şi două gustări administrate la 9
postrandiale şi să se orele: Ora 07:00
alimentez Mic dejun la ora 8:00 13:00
e Gustare I la ora 10:30 Pacienta
conform Prânz la ora 13:00 este
dietei. Gustare II la ora 15:00 alimentată
Cina la ora 19:00 per os cu
- fac bilanţul zilnic alimente ingerate / alimentaţi
eliminări e hidrică
respectând
Rol delegat: regimul
- atunci când pacienta vomită suprim impus de
alimentaţia pe cale orală şi la indicaţia boală
medicului se alimentează parenteral 27.02.201
instituind perfuzii cu glucoză, hidrolizate 9
de proteine şi amestecuri de aminoacizi Ora 07:00
vitamine şi electroliţi; 13:00
- după încetarea vărsăturilor, rehidratez Pacienta
pacienta treptat cu cantităţi mici de lichide primeşte
oferite cu linguriţa în special în special regim
lapte, câte 200 ml la interval de 2 ore iar pe hidric şi
durata nopţi la interval de 4 ore; respectă
- administrez la indicaţia medicului regimul
medicamentele prescrise în raport cu orarul alimentar
meselor: 28.02.201
Antiemetice înainte de mese; 9
Fermenţi digestivi în timpul mesei; Ora 07:00
Restul medicamentelor post 13:00
alimentar; Pacienta
revine la
alimentaţi
a
obişnuită
impusă de
 regimul de
cruţare a
Dificultate stomaculu
sau refuz în i
a-şi urma
dieta 25.02.20
din cauza 19
programului Ora
de muncă şi 10:00
lipsei Ca
conştiinţiozi pacienta
tăţii să înveţe
manifestată să
prin mese respecte Rol propriu: 26.02.201
neechilibrat orarul - explic pacientei importanţa respectării 9
e, omisiuni meselor orarului meselor; Ora 08:00
ale meselor şi să - îi aduc la cunoştinţă în ce alimente constă Pacienta a
şi urmeze regimul sau dieta pe care trebuie să o ascultat cu
consumării regimul urmeze; atenţie
alimentelor alimentar În faza dureroasă – supe de zarzavat sfaturile şi
interzise adecvat strecurate, lapte îndoit cu ceai la care a promis
din punct treptat se adaugă supă cremă de zarzavat, că va
de vedere piure de zarzavat, sufleuri, soteuri, brânză respecta
calitativ de vaci, pâine veche, făinoase fierte în lapte regimul
şi şi apoi carne de pasăre sau vită; dietetic
cantitativ În faza de acalmie sunt permise – laptele impus de
în termen dulce, făinoase fierte în lapte , ou fiert medic
de o zi moale, carne de vită sau pasăre fiartă sau la
grătar, pâine veche de o zi, supe de
zarzavat, legume sub formă de piureuri,
sufleuri, biscuiţi, fructe coapte;
 Alimente interzise – laptele bătut, iaurtul,
carnea grasă, legumele tari, pâinea neagră,
cafeaua, ciocolata, supele de carne, sosuri
cu prăjeli, alimente reci sau fierbinţi;

3A Dezhidratar 25.02.20 Rol propriu: 26.02.201

elimina e din cauza 19 - izolez patul cu un paravan de restul 9
vărsăturilor Pacienta salonului; Pacienta
şi diaforezei să - protejez patul cu muşama şi aleză în prezintă o
manifestată prezinte funcţie de poziţia pacientei; stare bună
prin o stare de - aşez pacienta în poziţia decubit dorsal cu fără
tegumente bine fără capul într-o parte aproape de marginea greţuri şi
şi mucoase greţuri şi patului; vărsături
uscate, vărsături - aşez sub bărbie o tăviţă renală, când apare
hipotensiun în termen vărsătura cu o mână îi ţin tăviţa sub bărbie
e arterială. de 24 ore iar cu cealaltă îi susţin fruntea;
- menajez fizic şi psihic pacienta în timpul
vărsăturii;
- după încetarea vărsăturii ofer pacientei
apă pentru clătirea cavităţii bucale şi apoi
îndepărtez tăviţa renală;
- observ macroscopic aspectul şi cantitatea
vărsăturii şi informez medicul despre
aceasta;
- pentru inhibarea greţii sfătuiesc pacienta
să inspire profund pentru a inhiba centrul
vomei;
- supraveghez funcţiile vitale şi vegetative:
puls, TA, respiraţie, temperatură, diureză,
scaun, greutate corporală şi le notez în
foaia de observaţie;
 Diaforeză
manifestată 25.02.20 Rol delegat: 25.02.201
prin 19 - la indicaţia medicului administrez 9
transpiraţii Ora medicaţia simptomatică Ora 14:00
reci şi 10:00 Metoclorpramid 3x1 / zi – la orele În urma
abundente Ca 7:00, 13:00, 19:00. intervenţii
din cauza pacienta Vitamina C200 3x1 / zi – la orele lor curente
durerilor să 7:00, 13:00, 19:00. pacienta
colicative în prezinte Glubifer 3x1 / zi - 7:00, 13:00, prezintă
regiunea tegument 19:00. tegumente
epigatrică e şi după administrare şi pe parcursul curate şi o
mucoase zilei observ efectul medicaţiei stare de
curate în confort
termen fizic şi
4. A se de 4 ore - asigur menţinerea temperaturii camerei la psihic
mişca şi a Dificultate 18-21 grade Celsius;
avea o în a se - aerisesc încăperea o dată pe zi;
bună mişca - ajut pacienta să îşi menţină tegumentele
postură manifestată curate şi uscate; 25.02.201
prin - cu tact şi blândeţe explic pacientei că este 9
slăbiciune 25.02.20 necesar să se spele ori de câte ori este Ora 14:00
fizică din 19 necesar; Pacienta
cauza Ora - deleg personal auxiliar pentru a ajuta îşi
durerilor 10:00 pacienta să se spele ori de câte ori este exprimă
epigastrice Ca nevoie; diminuare
pacienta - asigur îmbrăcăminte lejeră şi comodă; a durerii
să-şi - încurajez pacienta să-şi exprime
exprime sentimentele în legătură cu problema de
diminuar dependenţă, o ascult şi o asigur de tot
ea sprijinul meu pe durata spitalizării.
senzaţiei
 de durere
şi
discomfo
rt în Rol propriu:
termen - instalez pacienta într-o poziţie
de 4 ore confortabilă şi antalgică semişezândă;
- încurajez pacienta să-şi exprime senzaţiile
dureroase şi evaluez caracteristicile durerii:
localizare, intensitate, frecvenţă;
- informez pacienta asupra procesului
dureros şi al evoluţiei durerii, îi explec că
durerea va diminua progresiv, la început
este de intensitate mai mare dar va scădea
treptat;
Rol delegat:
- la indicaţia medicului administrez
medicaţia analgezică, antispastică şi
tranchilizantă pentru diminuarea durerii
Papaverină 3x1 / zi - la orele 7:00,
13:00, 19:00
Piafen 3x1 / zi – la orele 7:00,
13:00, 19:00
Diazepam 3x1 / zi – la orele 7:00,
13:00, 19:00

5. A Dificultate 25.02.20 Rol propriu: 25.02.201

respira şi în a respira 19 - asigur condiţii de microclimat în salon; 9
a avea o manifestată Ora - măsor respiraţia pacientei şi o notez în Ora 13:00
bună prin 10:00 foaia de observaţie dimineaţa şi seara Pacienta
circulaţie tahipnee din Ca - aşez pacienta în poziţie semişezândă sau prezintă o
cauza pacienta într-o altă poziţie care să-i favorizeze respiraţie
 puseelor să respire repiraţia; satisfăcăto
dureroase normal în - aerisesc salonul şi umezesc aerul din are cu
termen încăpere cu apă alcoolizată; frecvenţa
de 3 ore Rol delegat: respiratori
- administrez medicaţia prescrisă de medic e normală
pentru a favoriza îmbunătăţirea respiraţiei;
- monitorizez răspunsul pacientei la terapie
prin măsurarea funcţiilor vitale şi le notez
în foaia de temperatură;
6. A Insomnie 25.02.20 Rol propriu: 26.02.201
dormi şi a manifestată 19 - menţin condiţiile necesare somnului, 9
se odihni prin Ora respectând dorinţele şi deprinderile Ora 08:00
dificultate 10:00 pecientei; Pacienta a
de a dormi Pacienta - observ dacă perioadele de relexare, beneficiat
şi a se să odihnă sunt în raport cu necesităţile de 7 ore
odihni din prezinte organismului şi întocmesc un programde de somn
cauza un somn odihnă corespunzător organismului; calitativ
neliniştii, calitativ - înlătur stimulii externi: auditivi,vizuali ce fără treziri
cefaleei şi şi ar putea perturba somnul pacientei; nocturne
durerii cantitativ - învăţ pacienta să practice tehnici de
epigastrice în limite relaxare, exerciţii respiratorii cu 5-10
fiziologic minute înainte de culcare, îi ofer un ceai de
e 7-8 ore tei sau o cană cu lapte cald;
pe noapte - observ şi notez calitatea, orarul somnului
. şi gradul de satisfacere a acestei nevoi;
Evaluare Rol delegat:
la 24 ore - la indicaţia medicului administrez:
• Fenobarbital 1 fiolă (2 ml)
intramuscular la ora 21:00
7. A se Dificultate 25.02.20 Rol propriu: 26.02.201
îmbrăca în a se 19 - identific capacitatea şi limitele fizice ale 9
şi îmbrăca şi Ca pacientei; Pacienta
dezbrăca dezbrăca pacienta - ajut pacienta să se îmbrace sau dezbrace; reuşeşte să
manifestată să poată - treptat o încurajez să se îmbrace şi se îmbrace
prin să se dezbrace singură acordându-i timp suficient şi
slăbiciune şi îmbrace şi asigurându-i sprijinul meu în caz de dezbrace
oboseală şi nevoie; singură
din cauza dezbrace - deleg personal auxiliar pentru a schimba
durerii şi singură lenjeria de pat de câte ori este necesar;
lipsei de în termen - sugerez aparţinătorilor să-i procure
odihnă de 24 ore pacientei haine largi, uşor de îmbrăcat
pentru a facilita satisfacerea nevoii prin
acţiuni proprii;
8. A fi Dezinteres 25.02.20 Rol propriu: 03.03.201
curat faţă de 19 - îi explic necesitatea toaletei zilnice şi o 9
îngrijit, a măsurile de Ca ajut să îşi satisfacă această nevoie; Pacienta
proteja igienă din pacienta - îi explic importanţa igienei cavităţii prezintă
tegument cauza lipsei să bucale după fiecare masă; tegumente
ele şi de prezinte - deleg personal auxiliar pentru a schimba curate pe
mucoasel cunoştinţă tegument lenjeria de corp şi de pat a pacientei de câte toată
e manifestată e curate ori este necesar; durata
prin îngrijiri pe tot - asigur condiţii pentru efectuarea toaletei spitalizării
deficitare parcursul zilnice, pun la îndemâna pacientei obiecte
spitalizări de care nu dispune pentru efectuarea
i corespunzătoare a toaletei;
- a ajut să îşi efectueze îngrijirile igienice
atunci când îmi solicită ajutorul,
respectându-i pudoarea;
- felicit pacienta atunci când are iniţiativa
de a-şi efectua singură toaleta;
9. A-şi 25.02.20 Rol propriu: 03.03.201
menţine 19 - măsor şi notez în foaia de temperatură la 9
temperatu Pacienta intervale regulate temperatura pacientei; Pe
ra să fie - creez un climat optim în salon, perioada
corpului afebrilă temperatura aerului 18-20 grade Celsius, spitalizării
în limite pe toată umiditate 50-60%; pacienta
normale durata - asigur o hidratare adecvată a pacintei atât este
spitalizări prin ingestia de lichide (supe, ceaiuri, afebrilă
i. sucuri naturale) cât şi endovenos doar la
indicaţia medicului;
- administrez la intervale regulate medicaţia
pentru a favoriza o bună evoluţie a bolii;
10. A Comunicare 25.02.20 Rol propriu: 03.03.201
comunica ineficace la 19 - încurajez pacienta să-şi exprime 9
nivel afectiv Ca sentimentele în legătură cu evoluţia bolii; Pacienta
din cauza pacienta - îi explic pacientei necesitatea comunicării comunică
anxietăţii să-şi pentru o bună colaborare cu personalul eficient cu
manifestată exprime sanitar şi o bună evoluţie a bolii; echipa de
prin stare de sentiment -o privesc în ochi în timpul conversaţiei îngrijire
nelinişte ele şi pentru a-i demonstra dorinţa de a o asculta; pe durata
emoţiile - comunic cât mai frecvent cu pacienta şi o spitalizării
pe tratez cu căldură dând dovadă de empatie;
parcursul - utilizez un vocabular simplu, pe înţelesul
internării pacientei;
- îi explic în amănunt toate îngrijirile ce
urmează să i se efectueze, în cuvinte clare
şi pe înţelesul ei;
- o încurajez să îşi exprime eventualele
sentimente negative;
- dacă consider necesar voi solicita
consultaţia unui medic psiholog;

11. A Deficit de 25.02.20 Rol propriu: 26.02.201

învăţa cunoştinţe 19 - explorez nivelul de cunoştinţe a pacientei 9
cum să-ţi în legătură Ca cu privire la afecţiune, mod de manifestare, Pacienta a
păstrezi cu pacienta de prevenire, proces de recuperare, factorii recepţiona
sănătatea menţinerea să declanşatori, tratament, regim de viaţă; t noile
sănătăţii acumulez - informez pacienta cu privire la mijloacele informaţii
manifestată e şi resursele de informaţie: broşuri, cărţi, cu privire
prin cunoştinţ reviste şi i le pun la dispoziţie dacă acesta la boala
cunoştinţe e doreşte; sa, este
insuficiente suficiente - stimulez dorinţa de cunoaştere a pacientei dornică să
despre despre şi motivez importanţa acumulării de noi afle cât
regimul boală pe cunoştinţe; mai multe
alimentar, toată - conştientizez pacienta asupra propriei lucruri noi
evoluţia durata responsabilităţi privind sănătatea sa; privind
bolii, spitalizări - verific dacă pacienta a înţeles corect modul
tratament i mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit noile cum să-şi
din cauza cunoştinţe; păstreze
inaccesibilit Fac pacientei educaţie pentru sănătate: sănătatea
ăţii la îi explic pacintei care sunt şi să
informaţii alimentele permise şi interzise; prevină
Alimente permise: lapte integral la complicaţi
interval de 3-4 ore, ouă fierte moi, ile
smântână, frişcă, brânză de vacă,
caş, biscuiţi, pişcoturi, supe cremă,
piureuri moi, făinoase fierte în apă
sau lapte, carne slabă de vacă sau
viţel, carne de pasăre fiartă, peşte la
cuptor, zarzavaturi fierte sau în
aburi;
Alimente interzise: supe de carne,
slănină, mezeluri, grăsimi prăjite,
sosuri cu rântaş, ciuperci, brânzeturi
fermentate, lapte bătut, legume tari,
condimente, pâine neagră,
ciocolată;
 Îi este cu desăvârşire interzis
alcoolul, băuturile carbogazoase,
tutunul, cafeaua;
Nu are voie să consume alimente
reci sau fierbinţi, trebuie să respecte
cu stricteţe orarul meselor;
Îi explic că trebuie să evite stresul,
să aibă un regim de viaţă echilibrat,
să urmeze tratamentul în ambulator,
să se prezinte la control.
12.A Dificulate 27.02.20 Rol propriu: 03.03.201
acţiona în a acţiona 19 - determin pacienta să-şi exprime propriile 9
conform în Ca convingeri şi valori; Pacienta
propriilor conformitat pacienta - caut modalităţi de practicare a religiei se roagă
convinger e cu religia să ajutând-o să vină în contact cu preotul în linişte
i şi valori sa din cauza beneficie spitalului cu care a doreşte să stea de vorbă; de câte ori
a practica spitalizării ze de - apreciez importanţa religiei în viaţa doreşte şi
religia modalităţ pacientei şi sentimentele acesteia faţă de îşi
i de boală; exprimă
practicare - asigur un climat adecvat rugăciunii în sentiment
a religiei fiecare seară şi în zilele de sărbătoare; ele de
pe -pun pacienta în legătură cu alţi pacienţi cu mulţumire
perioada aceleaşi convingeri religioase; .
spitalizări - îi pun la dispoziţie cărţi religioase şi un
i aparat de radio pentru a asculta slujba
duminica şi în sărbători;
13.A se Dificultate 27.02.20 Rol propriu: 01.03.201
recreea de a avea 19 - explorez ce activităţi recreative îi produc 9
activităţi Pacienta plăcere pacientei; Pacienta
recreative să - planific împreună cu acesta activităţile se
din cauza prezinte care îi fac plăcere; recreează
internării o stare de - facilitez vizitele familiei şi prietenilor, corespunz
 manifestate bună respectând orele de vizită din secţie ător.
prin dispoziţie - am în vedere ca activităţile şi vizitele să
plictiseală, în decurs nu o obosească, ci să-i creez o stare de
apatie. de 2 zile bună dispoziţie;
- antrenez şi stimulez pacienta în aceste
activităţi;
- îi explic pacientei importanţa de a se
recreea;
- pun la dispoziţia pacientei mijloace de
recreare (audiţii muzicale, vizionări de
filme, programe tv).
14. A fi Alterarea 26.02.20 Rol propriu: 28.02.201
preocupat imaginii de 19 - identific prin conversaţia cu bolnava 9
, a se sine din Ca cauza neputinţei sale şi situaţiile care îi Pacienta
realiza. cauza pacienta provoacă sentimentul de inutilitate; şi-a
neputinţei să - îi explic că este normal să se simtă inutilă recăpătat
provocată accepte atunci când e internată, dar pe parcurs va încrederea
de boală, statusul depăşii această situaţie; şi stima de
manifestată de bolnav - o ajut să-şi cunoască şi să-şi reevalueze sine.
prin şi să-şi capacităţile;
sentimente recapete - o orientez pe viitor spre activităţi
de încredere corespunzătoare capacităţii sale;
inutilitate şi a şi stima - dând dovadă de empatie câştig încrederea
nelinişte. de sine pacientei şi o conving să îmi descrie
temerile ei în legătură cu evoluţia bolii şi
aspiraţiile ei pe viitor;
- informez pacienta asupra dreptului de a
lua decizii care să îi uşureze viitorul;
- consult pacienta ori de câte ori vreau să
planific o activitate.
CAZUL II

Pacienta C.M. în vârstă de 48 de ani, este internată în data de 06.10.2019 în secţia de Interne a
SCUBA, prezentând dureri epigastrice şi în hipocondrul drept, cu caracter de arsură, pirozis,
greţuri, vărsături alimentare postprandiale cu miros acid, gust amar în gură, ameţeli, cefalee, cu
diagnosticul medical de gastrită cronică.

Aproximativ de o lună bolnava prezintă dureri în epigastru şi în hipocondrul drept cu caracter de

arsură cauzate de alimentaţie. Durerile se instalează postprandial cu pusee rare, nocturne.
Semnalează intoleranţă la grăsimi, murături, ouă, prăjeli. Pacienta prezintă scaune rare de
consistenţă tare şi se prezintă la cabinetul de Medicină Internă din Ambulatorul de Specialitate a
SCUBA şi este internată pe secţia Medicină Internă pentru completarea investigaţiilor şi
tratament.

Pacienta locuieşte în București împreună cu soţul şi fiica, este de religie ortodoxă, îi place să
meargă la Biserică în fiecare duminică şi să participe la slujbele religioase.

Situaţia materială este bună. Lucrează la un magazin ( non-stop) din București, serviciu care
implică multă atenţie, un mare efort psihic ( stress) şi fizic.

C.M. este o fire retrasă, comunică greu cu cei din jur şi cu personalul medical, având dificultate
în a-şi exprima nevoile, sentimentele şi emoţiile.

Nu fumeză, nu consumă alcool, îi plac supele de carne, plăcintele şi ciupercile, mâncarea este
tipică bucătăriei româneşti cu grăsimi din belşug şi condimente. Nu mănâncă la ore fixe, are zile
în care mănâncă doar o dată sau de două ori pe zi.

De aproximativ 2-3 zile prezintă insomnii din cauza durerii. Pacienta prezintă stimă de sine
foarte scăzută este nervoasă, neliniştită, anxioasă, nu ştie cum evoluează boala, cere informaţii
legate de evoluţia bolii.

La internare pacienta prezintă :

• Epigastralgii ritmate de alimentaţie, pirozis,

• Greţuri, vărsături alimentare postprandiale,

 • Stare generală alterată

• Facies anxios, palid, cu ochii uşor înfundaţi în orbite, buze uscate, limba saburală

• Tegumente palide, uscate, cu trugor persistent

• Astenie, tulburari de somn T.A. – 150/80 mmHg; P – 85 bătăi/minut; R – 18

respiraţii/minut; T – 36,5°C.

Gastroscopie: Esofag normal, Stomac= ulceraţie adâncă, cu margini bine delimitate,

înconjurate de congestie şi edem masiv cu diametru 0,1/1cm situată pe mica curbură.

NIVEL DE DEPENDENŢĂ : II

MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ PROBLEME DE DEPENDENŢĂ

Facies crispat Durere
Iritabilitate
Creşterea ritmului respirator
Temeri Anxietate
Nervozitate
Palpitaţii
Preocupări
Voce tremurătoare
Omisiuni ale meselor Alimentaţie inadecvată cantitativ şi
Mese neechilibrate calitativ
Ingerare de alimente interzise
Hidratare insuficientă
Regurgitaţie Greţuri şi vărsături
Vărsături alimentare cu miros acid
Gust amar
Scaune rare şi tari Constipaţie
Balonare
Crampe abdominale
Tristeţe Stare depresivă
Inapetenţă
Solicitare de informaţii Cunoştinţe insuficiente privind boala
Insomnie Dificultate în a se odihni
 Lipsa încrederii în sine Pierderea stimei de sine
Dificulate de a-şi expima ideile şi Comunicare ineficace la nivel afectiv
sentimetele si intellectual

NEVOIA DIAGNOST OBIECTIVE EVALUARE

FUNDAMENTA IC DE INTERVENŢIILE
LĂ NURSING ASISTENTEI MEDICALE

PROPRII ŞI DELEGATE
1. A evita Durere 06.10.2019 Rol propriu: 06.10.2019
pericolele epigastrică Ca pacienta - asigur condiţii de habitat Ora 11:00
şi în să-şi cu salon curat, aerisit cu un Pacienta acuză
hipocondrul exprime grad optim de umiditate şi dureri intense la
drept din diminuarea ionizare corespunzătoare a nivelul
cauza durerii în aerului, temperatura optimă epigastrului
lezării decurs de de 18-20 grade Celsius, Ora 15:00
mucosei 24-48 ore luminozitate adecvată; După
gastrice, - asigur pacientei repausul administrarea
manifestată fizic şi psihic în perioada analgezicelor,
prin dureroasă şi obligatoriu antispasticelor
expresie postprandial, repaus la pat se observă o
verbală a în poziţie antalgică – ameliorare a
dureri, decubit lateral stâng – durerilor.
poziţie ghemuit pentru a favoriza Ora 19:00
antalgică, diminuarea durerii; După dispariţia
pirozis - manifest empatie şi efectului
înţelegere faţă de suferinţa medicaţiei
pacientei; o încurajez să durerile s-au
descrie durerea şi să accentuat. Se
sesizeze momentele de administrează
remisie sau exacerbare; din nou
- evaluez caracterul durerii, analgezice
 durată, localizare, iradiere, Ora 22:00
intensitate şi de asemenea Durerile au
constat factorii care o diminuat după
declanşează, o agravează administrarea
sau o ameliorează; analgezicelor
- rog pacienta să descrie 07.10.2019
caracterul durerii; Între orele
- sfătuiesc să încerce să se 22:00 – 06:00
relaxeze, să practice o pacienta
respiraţie abdominală de 5- prezintă dureri
10 minute după suportabile
administrarea de analgezice; Ora 10:00
- distrag atenţia pacientei de Durerile
la durere implicând-o într-o epigastrice s-au
discuţie deschisă pentru ai redus
abate atenţia de la acest semnificativ
disconfort;
Rol delegat:
- pregătesc psihic pacienta
pentru recoltarea sângelui în
vederea efectuării
examanelor de laborator;
06.10.2019 - la indicaţia medicului
Ca pacienta pregătesc materialele
să îşi necesare pentru recoltare
exprime - efectuez puncţia venoasă
diminuarea şi pregătesc vacutainerele
anxietăţii în cu sânge pentru a le trimite 06.10.2019
Anxietate termen de 3 la laborator pentru La internare
moderată zile determinarea următoarelor pacienta
din cauza Să fie analize: prezintă
lipsei echilibrată Examene de anxietate,neliniş
cunoştinţelo fizic şi psihic laborator: te, temeri,
r privind şi să hemogramă,hematoc panică datorită
evoluţia beneficieze rit, VSH, leucocite, atingerii
bolii de un mediu glicemie, uree, integrităţii
manifestată de siguranţă creatinină, fosfatază fizice.
prin fără alcalină, TGP, TGO, 07.10.2019
expresia accidente şi colesterolemie, Pacienta
verbală a infecţii pe bilirubinemie totală prezintă
incertitudini toată durata şi directă, diminuarea
i şi spitalizării proteinograma, anxietăţii care îi
nervozităţii, electroforeza şi asigură
necunoaşter urină pentru examen confortul
ii evoluţiei sumar de urină. fizic şi psihic
bolii Examene adecvat în urma
paraclinice: MRF, intervenţiilor
echografie efectuate;
abdominală, TA =130/90
gastroscopie. mmHg;
- la indicaţia medicului P = 82
administrez următoarea bătăi/min; R=
06.10.2019 medicaţie: 18 resp/min.
Pacienta să Papaverină 3x 1 pe 08.10.2019
exprime zi Pacienta este
diminuarea Piafen 3x 1 pe zi liniştită dar
stării Ranitidină 3x 1 pe aşteptă cu
depresive în zi nerăbdare
decurs de 10 - supraveghez pacienta în externarea.
zile timpul administrării
medicamentelor şi după o
continuu supravegherea
 pentru a obseva efectul 15.10.2019
Stare medicaţiei asupra Pacienta este
depresivă organismului; liniştită, are
datorită sprijinul
perturbării familiei şi îşi
stimei de exprimă
sine diminuarea
stării depresive.

Rol propriu:
- asigur condiţiile de mediu
adecvate pentru a evita
pericolele prin accidentare;
- amplasez pacienta în salon
în funcţie de starea,
afecţiunea şi receptivitatea
acesteia;
- iau măsuri sporite de
evitare a transmiterii
infecţiilor în cazul
îmbolnăvirilor cu boli
transmisibile prin izolarea
pacienţilor, respectarea
circuitelor, măsuri de igienă
spitalicească (condiţii de
cazare, microclimat,
alimentaţie, aprovizionare
cu apă, îndepărtarea
rezidurilor, sterilizare,
curăţenie, dezinfecţie);
- favorizez adaptarea
persoanei la noul mediu;
- creez un mediu optim
pentru ca pacienta să-şi
poată exprima emoţiile
nevoile;
- ajut pacienta să-şi
recunoască şi să-şi accepte
anxietatea;
Rol delegat:
- administrez medicaţie
analgezică, sedative,
anxiolitice, antiaritmice la
indicaţia medicului;
Oxigenoterapie pe
sonda nazală;
Distonocalm;
Scobutil lfiolă/8h;
Zantac 2x zi;
Clopromazin
1fiolă/zi;
Perfuzie cu:
glucoză 10%+10
u.i.;
insulina/500ml+KC
l+10 u.i.
insulina/500ml
KC1.
Rol propriu :
- observ care sunt semnele
stării depresive a pacientei (
tristeţe, inapetenţă, gânduri
negative, oboseală,
devalorizare);
- apreciez intensitatea stării
depresive;
- identific împreună cu
pacienta cauzele stării
depresive;
- folosesc întrebări deschise
pentru a facilita exprimarea
sentimentelor negative, a
emoţiilor;
- situez intervenţiile într-un
climat de înţelegere
empatică;
- sugerez pacientei ca
înainte de culcare să
citească o carte care o ajută
să se relxeze, să bea o cană
de lapte călduţ sau o cană
de ceai de tei, ceea ce o va
linişti;
- asigur un climat care
favorizează odihna şi
somnul ;
- descopăr împreună cu
 pacienta mijloacele de
rezolvare a problemelor
cauzatoare de sau care
accentuează starea
depresivă;
- limitez atenţia gândurilor
triste;
- vorbesc zilnic cu pacienta
despre subiecte de
actualitate neameninţătoare
pentru pacientă;
- pun pacienta în legătură cu
un psiholog pentru a o ajuta
în a se adapta la noua
situaţie;

2. A bea şi a Alimentaţie 06.10.2019 Rol propriu: 10.10.2019

mânca inadecvată Ca pacienta - explic pacientei Pacienta nu mai
din cauza să-şi importanţa alimentaţiei în prezintă greţuri
distrucţiei diminueze procesul de vindecare şi vărsături şi se
ulceroase starea de actual, precum şi contribuţia alimentează
de la nivelul greaţă şi alimentaţiei la starea de corespunzător
stomacului, vărsături în sănătate în general; dietei de cruţare
manifestată termen de 24 - explorez preferinţele impuse de
prin greaţă, de ore; pacientei în legătură cu medic.
vărsături şi alimentaţia şi încerc să i le
durere Ca pacienta îndeplinesc în funcţie de
epigastrică. să se regimul alimentar impus de
alimenteze medic şi în funcţie de
conform posibilităţi;
recomandăril Rol delegat:
or şi În prima zi la indicaţia
stadiului medicului suprim
evolutiv al alimentaţia per-oral şi
bolii, alimentez pacienta
prezentând parenteral cu:
toleranţă Glucoză 5% - 1500 ml
digestivă şi Ser fiziologic 500 ml
apetit normal Medicaţie somptomatică:
în decurs de Metoclopramid 3x1tb/zi
7 zile; Plegomazin 2x1/2f i.m.- la
nevoie
Protecţie gastrică cu Venter
1 gr, câte 1 cp înainte de
fiecare masă cu 30 minute-
1 oră, 1 cp la culcare
dizolvate în 50 ml apă.
A doua zi: regim
hidrozaharat: lapte 150-200
ml/masă
A treia zi adăugăm supe
mucilaginoase: griş cu
lapte, piure;
- regim hidrozaharat, se
continuă cu supe
mucilaginoase, griş cu
lapte, budinci;
- în perioadele dureroase
alimentele vor fi repartizate
în 5-7 mese/zi; alimental de
bază va fi laptele integral,
se mai poate adăuga griş,
 orez, supe de zarzavat, puţin
unt, caş dulce, brânză de
vaci;
- treptat dieta se
îmbogăţeşte cu supe creme
de cartof, făinoase sau fierte
în apă sau în lapte, ulterior
se adaugă pâinea albă
prăjită sau uscată, carne de
vită, zarzavaturi fierte,
mere, pere coapte;
- se exclude din alimentaţie
supele de carne, mezelurile,
slănina, răntaşurile, ceapa,
usturoiul, condimentele,
conservele, ciupercile,
murăturile, iaurt, ceaiul
chinezesc;
- dieta trebuie să protejeze
mucoasa gastric, alimentele
să fie bine mestecate,
fărâmiţate în piure, tăiate, să
nu fie prea fierbinţi sau prea
reci;

3. A elimina Constipaţie 06.10.2019 Rol propriu: 08.10.2019

din cauza Pacienta să - explic pacientei Pacienta
alimentaţiei prezinte un necesitatea respectării prezintă un
inadecvate scaun/zi în regimnului alimentar, a scaun/zi de
manifestată decurs de 2 orarului meselor şi consistenţă
prin scaune zile. importanţa unei corecte medie;
rare de hidratări a organismului;
consistenţă - îi prezint alimentele care
tare, acţionează ca şi laxative
balonare şi naturale: prune uscate,
crampe compot de prune fără zahăr,
abdominale. iaurturi, ulei de măsline,
struguri, şi alimente care
conţin fibre însoţite de
ceaiuri sau apă;
06.10.2019 - recomand pacientei să
Ca pacienta reducă alimentele cu efect
Vărsături să nu mai constipant ( banane, compot 07.10.2019
alimentare prezinte de coarne, ceai de Obiectiv atins
acide vărsături în mentă...etc);
cauzate de decurs de o - mesele vor fi în număr de
intoleranţa zi. 5/ zi- 3 mese principale şi 2
digestivă gustări;
manifestate Rol delegat:
prin - la indicţia medicului
regurgitaţie administrez medicaţia
şi senzaţie prescrisă:
de rău Supozitoare cu glicerină;
stomacal. Laxative: Senna Lax 2x 1 /
zi;
La nevoie clismă
evacuatorie;

Rol propriu:
- asigur un climat calm,
evitând orice miros
dezagreabil din salon.
- poziţionez pacienta în
decubit lateral în timpul
vărsăturilor, îi asigur o
tăviţă renală pe care o
golesc frecvent;
- aşez o compresă rece pe
frunte şi-i spăl faţa la
nevoie;
- supraveghez şi notez în
foaia de temperatură
caracteristicile vărsăturilor:
frecvenţă, conţinut,
cantitate;
- asigur regimul alimentar
impus terapeutic: lapte în
doze fracţionate –
cîte 200 ml la interval de
două ore, lapte fiert
administrat rece, numărând
totodată toleranţa digestivă.
- după două trei zile
administrez în plus supe de
orez strecurate, griş, ouă
fierte moi, pireuri cu foarte
puţin unt, 1700-1800
calorii, 5-6 mese pe zi;
Rol delegat:
- administrez la indicaţia
medicului:
Metoclopramid 3x1 tb / zi
la 6-12-18.
4. A se mişca şi Dificultate 06.10.2019 Rol propriu: 08.10.2019
a avea o bună în a se Pacienta să - instruiesc pacienta privind Pacienta se
postură mişca din se posturile şi exerciţiile de mobilizează
cauza mobilizeze întreţinere a mobilităţii, activ
durerii, active în rotirea capului, aplecarea
greţurilor, timp de 2-3 capului în faţă şi în spate,
vărsăturilor zile mişcări de rotire a braţelor
manifestată cu amplitudine din ce în ce
prin mai mare, acest grupaj de
limitarea exerciţii se va face de 2
mişcărilor ori/zi dimineaţa şi seara;
- ajut pacienta în primele 2
zile să se mobilizeze în pat,
să se deplaseze la toaletă,
să-şi schimbe poziţia în pat
pentru prevenirea escarei,
trombozei,
- pun la îndemână obiectele
uzuale: ochelarii, cartea de
rugăciuni, cana cu apă,
papucii, capotul şi o ajut
dacă are nevoie;
- intruiesc pacienta ca
atunci sand se spală
pardoseala să nu facă
deplasări pentru a preveni
accidentele;
- permit pacientei ca în
 perioadele nedureroase să
facă mici plimbări pe holul
secţiei sau în salon.
5. A comunica Comunicare 06.10.2019 Rol propriu: 12.10.2019
ineficace la Ca pacienta - plasez pacienta într-un Pacienta
nivel să comunice salon cu paciente de aceeaşi comunică uşor,
afectiv din deschis, să-şi vârstă, cu o evoluţie deschis,
cauza exprime favorabilă a bolii, pantru a exprimându-şi
anxietăţii nevoile, creea o atmosferă de nevoile şi
manifestată sentimentele, optimism şi bună dispoziţie sentimentele
prin în decurs de în jurul pacientei;
dificultăţi în 6 zile - prezint pacientei,
a-şi pacientele din salon, pentru
exprima ca aceasta să se integreze cu
nevoile uşurinţă şi să se
sentimental familiarizeze în cel mai
e şi emoţiile scurt timp cu mediul
spitalicesc;
- prin comunicare încerc să
câştig încrederea pacientei
pentru o mai bună
colaborare;
- observ comportamentul
verbal şi non verbal al
pacientei;
- răspund la nevoile
neexprimate ale pacientei;
- sunt atentă la tot ce îmi
comunica pacienta prin
ascultare activă,
- identific cu pacienta stilul
său de comportament:
paşnic, non-afirmativ,
introvertit, anxios.
- identific cu pacienta
motivele pentru care nu-şi
exprimă sentimentele, atât
cele negative cât şi cele
pozitive;
- identific cu pacienta
comportamentul care indică
lipsa încrederii în sine;
- felicit pacienta când
manifestă comportament
pozitiv;
- identific cu pacienta
cauzele perturbării stimei de
sine;
- îi respect tăcerile,
plângerile care-i permit
pacientei să se descarce
emoţional, în fiecare zi îi
acord o perioadă de timp de
10-20 minute pentru a-i
permite să-şi exprime
neliniştea;
- dau explicaţii simple,
clare, asupra îngrijirilor
acordate;
- stimulez pacienta să
practice tehnici de relaxare
şi destindere: să citească, să
 complecteze rebus să
asculte muzica preferată sau
să vizioneze eminisiunea
TV preferată;
- iau legătura cu un
psiholog punându-l în
legătură cu pacienta pentru
a facilita adaptarea pacientei
la situaţia sa;
- urmăresc evoluţia stării
psihice a pacientei;
- iau legătura cu familia, îi
sfătuiesc să o viziteze cât
mai des, să adopte un
comportament cald faţă de
pacientă, stimulându-i astfel
interesul de viaţă;

6. A dormi şi a Dificultate 06.10.2019 Rol propriu: 08.10.2019

se odihni de a se Pacienta să - informez pacienta asupra Pacienta
odihni din doarmă 7-8 importanţei orelor de somn doarme 7-8
cauza ore / noapte pentru refacearea ore/noapte şi
durerii, a să prezinte organismului; prezintă un
vărsăturilor un somn - asigur un climat plăcut, somn liniştit
manifestată liniştit fără relaxant, ferit de zgomote; fără treziri în
prin treziri în - planific îngrijirile de aşa timpul nopţii.
insomnie timpul nopţii manieră încât să-i permit 7-
în termen de 8 ore de somn neîntrerupt în
48 ore. fiecare noapte;
- sugerez pacientei metode
de inducere a somnului: o
 cană de lapte cald înainte
de culcare sau o baie caldă;
Rol delegat:
- administrez la indicaţia
medicului:
-antispasticul prescris cu 30
de minute înainte de
culcare: No-Spa 40mg x 1
cp ;
-medicaţie sedativă:
Diazepam 10 mg x 1 cp;
- recuperez îngrijirile în aşa
fel încât să-i asigur 90-100
minute repaus pentru a-i
permite un ciclu complet de
somn;
- evaluez calitatea
somnului nocturn;
7. A învăţa cum Cunoştinţe 06.10.2019 Rol propriu: 10.10.2019
să-ţi păstrezi insuficiente Pacienta să - identific cu pacienta ceea Pacienta are
sănătatea privind primească ce trebuie să înveţe privind: informaţii în
boala, informaţii în boala, medicaţia, legătură cu
regimul legătură cu tratamentul, alimentaţia, modul în care
alimentar şi modul de a- îngrijirile după externare; să-şi gestioneze
măsurile şi gestiona - verific cunoştinţele pe care sănătatea
terapeutice sănătatea pe le are pacienta despre boala
din cauza perioada sa;
lipsei de spitalizării şi - în timp ce dau explicaţii
informaţii după ţin cont de problemele şi
manifestată spitalizare. nevoile pacientei: oboseală,
prin durere, foame, sete, nevoi
anxietate şi fiziologice de a elimina;
solicitare de - îi dau explicaţii clare
informaţii. privind boala evitând
detaliile inutile;
-în cursul perioadei
dureroase îi recomand
repaus la pat 12-14 h/zi şi
repaus postprandial 30-60
minute, în perioadele de
linişte, să evite eforturile
fizice prea mari, să respecte
10 ore/zi repaus la pat;
- îi recomand respectarea
regimului alimentar, mese
în cantităţi mici,5-7
mese/zi, să ia masa în
condiţii de linişte într-un
anturaj plăcut;
- dieta trebuie să protejeze
mucoasa gastric, alimentele
să fie bine mestecate,
fărâmiţate în pireu, rase,
tocate,să nu fie iritante, să
nu excite secreţia de HCI,
să nu staţioneze mult în
stomac;
- cantităţile moderate de
alimente;
- în perioadele dureroase îi
administrez o dietă simplă,
lapte şi preparate din lapte,
 ceai, compot, supe de
zarzavaturi;
- progresiv se trece la un
regim mai bogat;
Sunt interzise următoarele
alimente: iaurt, brânzeturi
fermentate, lapte bătut, supe
de carne, ciorbe, zarzavaturi
şi fructe crude, carne de
porc, miel, afumături, nuci,
alune;
- îi aduc la cunoştinţă că
regimul alimentar trebuie
respectat şi în perioada de
vindecare clinic şi
radiologică;
- pentru prevenirea
recidivelor îi recomand
pacientei să evite factorii
agresivi;
- recomand pacientei
tratamentul hidromineral la
Sângeorz Băi, Slănic
Moldova;
- verific înţelegearea
învăţămintelor prin întrebări
deschise

8. A respira şi a Respiraţie 06.10.2019 Rol propriu: Pacienta respiră

avea o bună în limite Pacienta să - urmăresc aspectul suplu, amplu,
circulaţie. normale aibă o tegumentar: culoare, lent, pe nas:
 respiraţie temperatură; 16-18
normală pe - aerisesc salonul câte 10 resp./minut
durata minute dimineaţa şi seara; T.A. 150/80
spitalizării. - măsor temperatura, pulsul, mmHg
respiraţia în fiecare Puls 82
dimineaţă şi le notez în bătăi/minut
foaia de temperatură;
- recomand exerciţii de
gimnastică respiratori în
faţa geamului deschis,
dimineaţa şi seara pentru o
mai bună oxigenare.
9 A-şi menţine Temperatur 06.10.2019 Rol propriu: Pacienta are
temperatura ă corporală Pacienta să - asigur condiţii de temperature
corpului în în limite îşi păstreze microclimat optim: căldură corpului în
limite fiziologice temperatura 18-20°C, umiditate 50%, limite normale
fiziologice corpului în aerisirea salonului 10 36,5°C
limite minute dimineaţa şi seara,
fizilogice linişte, semiobscuritate;
- sfătuiesc pacienta să evie
frigul, curenţii de aer
- măsor temperatura de 2
ori/zi dimineaţa la ora 7.00
şi seara la ora 18.00 şi notez
în foaia de temperatură;
10. A fi curat, Dezinteres 06.10.2019 - îi explic necesitatea 10.10.2019
îngrijit, a faţă de Ca pacienta toaletei zilnice şi o ajut dacă Pacienta
proteja măsurile de să prezinte este nevoie să-şi satisfacă prezintă
tegumentele şi igienă din tegumente şi această nevoie; tegumente şi
mucoasele cauza mucoase - îi explic importanţa igienei mucoase curate
stimei de curate pe tot cavităţii bucale după fiecare pe tot parcursul
sine scăzute parcursul masă, seara şi dimineaţa; spitalizării.
 manifestată spitalizării. - schimb lenjeria de pat şi
prin îngrijiri de corp a pacientei de câte
deficitare. ori este nevoie;
- asigur condiţii pentru
efectuarea igienei zilnice,
pun la îndemâna pacientei
obiecte de care nu dispune,
pentru efectuarea toaletei;
- o ajut să-şi facă îngrijirile
igienice atunci atunci când
mă solicită, respectându-i
pudoarea;
- felicit pacienta când are
iniţiativa de a-şi efectua
toaleta.
11. A se Dificultate 06.10.2019 Rol propriu:
îmbrăca şi în Pacienta să - identific capacităţile fizice
dezbrăca satisfacerea aibă o ale pacientei în legătură cu
nevoii din îmbrăcămint această nevoie;
cauze bolii e adevcată - solicit aparţinătorilor să îi
pe tot asigure îmbrăcăminte
parcursul comodă, lejeră care să îi
spitalizării faciliteze satisfacerea
acestei nevoi prin acţiuni
proprii;
- o ajut la manevrele de
îmbrăcat şi dezbrăcat de
câte ori de câte ori are
nevoie;
- respect intimitatea
pacientei.
12. A acţiona Incertitudin 06.10.2019 Rol propriu:
conform e privind Ca pacienta - caut cu pacienta valorile
propriilor semnificaţia să îşi care îi dau sens vieţii sale:
convigeri şi existenţei exprime Dumnezeu,familia şi
valori, a sale, rezolvarea cariera;
practica religia. cauzată de conflictului - palnific întâliri cotidiene
afecţiunea ( haosului cu preotul spitalului pentru
pe care o din mintea a-i permite să se exprime
consideră sa) în termen asupra celor mai
o ,,povară", de 10 zile semnificative pierderi
manifestată pentru ea şi să-şi clarifice
prin revoltă valorile;
faţă de - identific cu pacienta
divinitate. legătura existentă între
valorile sale şi capacitatea
ei de adaptare la situaţia de
faţă;
- permit pacientei să-şi
exprime absenţa scoupului
în viaţa sa;
- explorez cu pacienta
modul în care boala
modifică valorile sale;
- dezbat cu pacienta
importanţa, pentru ea a
rugăciunilor şi a prezenţei
divinităţii în viaţa sa;
- păstrez o atitudine de
respect, fără a o judeca, în
faţa preocupărilor şi
valorilor pacientei;
- explic pacientei că este
 normal să resimtă
incertitudine, frustrare şi
mânie în aceste
circumstanţe;
- favorizez exprimarea
frustrării, a mâniei privind
boala;
- cu calm şi răbdare ascult
pacienta pentru a o ajuta să-
şi identifice clar
sentimentele, valorile,
credinţele în relaţie cu boala
sa;
- explorez cu pacienta
mijloacele de conciliere a
problemei de sănătate, a
tratamentului şi viaţa sa
familială, socială, sexuală şi
profesională;
- verific percepţia sa privind
consecinţele asupra stării de
bine;

13. A se recreea Dezinteres 06.10.2011 Rol propriu: 13.10.2019

în Pacienta să - explic pacientei că Pacienta
îndeplinirea prezinte activităţile recreative sunt interacţionează
activităţilor interes în benefice pentru persoanele cu colegele de
recreative îndeplinirea cu moral scăzut; salon participă
datorită activităţilor - utilizez întrebări deschise la activităţi
îmbolnăvirii recreative în pentru a descoperii recreative şi
manifestat decurs de o activităţile care o urmăreşte
 prin săptămână. interesează; emisiunile
neîncredere, - împreună cu pacienta preferate.
pierderea facem o listă cu activităţile
răbdării şi care i-ar face plăcere şi ar
incapacitate ajuta-o să se destindă;
a de a - ofer pacientei diferite
descoperii activităţi recreative şi o voi
activităţi stimula să participe la ele:
captivante să citească cărţi, reviste, joc
de cărţi, scrable, rebus;
- cu ajutorul aparşinătorilor
procur un radio sau un
televizor, în cazul în care
pacienta îşi exprimă dorinţa
de a urmări anumite
programe sau emisiuni;
- discut zilnic cu pacineta
despre problemele care îi
stârnesc interesul sau care o
preocupă;
- recomand pacientei
diverse emisiuni pe care le
vom discuta împreună;
- evaluez progresul în
îndeplinirea activităţilor,
mai ales cele de grup.
14. A fi Dificultate 06.10.2019 Rol propriu: 12.10.2019
preocupat în de a se Ca pacienta - determin pacienta să Pacienta îşi
vederea realiza să exprime reflecte asupra devalorizării prezintă
realizării manifestată interesul în pe care nu o interesul de a
prin îndeplinirea conştientizează; realiza activităţi
expresia de activităţi - ajut pacienta să descopere utile pentru
sentimentul utile în elementele pozitive ale viitorul său
ui de decurs de 10 personalităţii sale;
inutilitate zile - caut cu pacienta mijloace
datorată de a se pune în valoare;
perturbării - cu empatie si calm
stimei de încurajez pacienta să-şi
sine şi a exprime sentimentele
neîncrederii privind dificultatea de a se
. realiza şi a se destinde;
- ajut pacienta să-şi
descopere punctele forte şi
cele slabe în planul
personalităţii;
- explorez cu pacienta
domeniile în care se poate
destinde;
- identific cu pacienta
factorii care o împiedică să
se realizeze;
- ajut pacienta să descopere
cum ar putea mai bine să
concilieze piedicile şi
dorinţa de a se realiza;
- o determin să reflecte la
faptul că dacă doreşte poate
să-şi schimbe viaţa, că ea
singură este responsabilă
pentru deciziile care îi
influenţează viitorul;
- ajut pacienta să-şi fixeze
 scopuri: de a se desoperi, de
a se aprecia şi să decidă
mijloacele de folosit pentru
a se realiza.

CAZUL III

În cursul nopţii de 23.03.2020 D.C. se prezintă la Spitalul Clinic de Urgenţă București, cu

stare generală alterată, paloare accentuată, durere în epigastru pe linia mediana cu iradiere în
spate, eructaţii acide, gust amar în gură, vărsături cu cheaguri de sânge, scaune păstoase cu
aspect de păcură, moi. Durerile sunt violente nu încetează după vărsătură, motiv pentru care D.C.
însoţit de vecina lui sa prezentat la Unitatea de Primire Urgenţe.

Pacientul afirmă că în urmă cu 4 luni a prezentat brusc o criză manifestată prin dureri epigastrice
şi în hipocondrul drept cu iradieri spre spate. Durerea a fost atât de violentă încât pacientul a
trebuit să-şi găsească o poziţie antalgică: ghemuit cu compresiunea pumnului deasupra regiunii
epigastrice. La scurt timp de la debut pacientul a prezentat vărsături alimentare şi cu suc gastric.
În urma vărsăturilor durerea începe să cedeze, până la dispariţie în acea zi pacientul a consumat
numai un compot de mere proaspăt.

Datorită faptului că aceste crize se răreau şi durerile care mai apăreau erau suportabile, el nu s-a
mai prezentat la medic. În ultimele 6 luni, pacientul a slăbit 10 kg, în prezent el are 66 kg şi 1,65
înălţime.

Este internat pe secţia de Interne pentru investigaţii şi tratament cu diagnosticul de : Gastrita

cronică, inceput de ulcer gastric.

D.C. este pensionar, văduv, locuieste în mediul rural, singur într-o casă mare. Copii lui sunt
căsătoriţi şi îl pot vizita doar odată pe săptămână, la treburile gospodăreşti ajutând-ul o vecină
mai tânără. Are obiceiuri igienice bune.

În general mănâncă după regimul de ulceros dar din când în când din cauza supărării în urma
pierderii recente a soţiei, mai bea câte un păhărel (2-3) de alcool, nu fumează. Timpul liber şi-l
petrece la televizor, sau în scurte plimbări, duminica şi de săbători frecventează biserica.
 Pacientul prezintă anxietate extremă neştiind cum va evolua boala, colaborează cu personalul
medical dar relaţia cu acestea se limitează strict la întrebări şi tehnici executate.

• Grup sanguin AII, Rh pozitiv

• T.A. – 140/180 mmHg;

• P – 80 pulsaţii/minut;

• R – 19 respiraţii/minut;

• T – 36,7°C.

• Ecografia abdominală: VB moderat extinsă cu pereţii subţiri reflectogeni, nelocuită, CBP

de calibru obstacol intrinsec evident. Ficat omogen, ambii rinichi cu dilatări moderate fără
margini de calcul.

• E.K.G- relații normale

• Rx pulmonar - ITN

GASTROSCOPIE 24.03.2020

• Esofag normal. Stomac cu mucosă palidă, antru un ulcer cu diametrul de 1cm cu margini
neregulate, infiltrate. Biopsii. Pilor permeabil, D1, D2 normale.

La internare pacientul prezintă:

• Comunicare ineficace la nivel afectiv;

• Durere acută;

• Anxietate severă;

• Circulaţie inadecvată;

• Hematemeză, melenă;
• Dificultatea de a-şi asigura îngrijirile igienice.

• Greţuri şi vărsături

Nivel de dependenţă: gradul III.

Tratament de urgenţă:

• Transfuzie de sânge AII pozitiv;

• Glucoză 5%, 1000 ml.;

• Ser fiziologic 1000 ml.;

• Fitomenadion 4x1 fiole/zi;

• Adrenostazin 4x1 fiole/zi;

• Etamsilat 4x1 fiole/zi;

• Nexium 3x1 fiole/zi;

• Dicarbocalm 3x1 tablete/zi.

MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ PROBLEME DE DEPENDENŢĂ

Durere în epigastru pe linia mediana cu Durere acută
iradiere în spate
Facies crispat
Iritabilitate
Agitaţie Anxietate severă
Nelinişte
Nervozitate
Hipotensiune arterială Alterarea circulaţie
Tahicardie
Paloare
Hematemeză Eliminare patologică din tubul digestiv
Melenă
Vărsături alimentare
Refuz de a se alimenta şi hidrata Alimentaţie inadecvată prin deficit
 Slăbiciune
Tegumente şi mucoase uscate
Urini concentrate
Slăbiciune Dificultate de a se îmbrăca şi dezbrăca
Oboseală
Neîndemânare
Pierderea capacităţii de concentrare Dificultate de a se odihni
Ochi încercănaţi
Privire înceţoşată
Faţă palidă
Astenie
Nelinişte Dificultate de a menţine o poziţie
Mişcări frecvente antalgică
Iritabilitate Comunicare ineficientă la nivel afectiv
Tristeţe
Apatie

Cunoştinţe insuficiente despre Lipsă de cunoştinţe despre sănătate şi

prevenirea îmbolnăvirilor menţinerea ei
Importanţa respectării tratamentului
prescris
Prevenirea complicaţiilor

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢIIL EVALUARE

FUNDAMENTAL DE NURSING E ASISTENTEI
Ă MEDICALE
PROPRII ŞI
DELEGATE
1. A evita Durere acută 23.03.2020 Rol propriu: 23.03.2020
pericolele cauzată de Ca pacientul să - evaluez Pacientul îşi
pierderea de exprime caracteristicile exprimă
substanţă a diminuarea durerii: diminuarea parţială
peretului durerii în localizare (în a durerii, se
gastric, decurs de o zi. epigastru pe linia continuă
manifestată mediană) intervenţiile
prin intensitate
exprimarea (mare), durată
verbală a (afirmativ
durerii, facies continuu),
crispat iradiere (în
spate);
- observ poziţia
de protecţie
adoptată de
pacient: ghemuit
în pat, apăsând în
regiunea
epigastrică cu
pumnul;
23.03.2020 - recomand
24.03.2020
Ca pacienta să pacientului să
Pacientul îşi
exprime semnaleze
exprimă
Anxietatea diminuarea apariţia durerii
diminuarea
extremă anxietăţii în imediat pentru a
anxietăţii, este mai
cauzată de decurs de trei acompania
liniştită şi
incertitudinea zile. medicaţia
colaborează cu
privind analgezică cu un
personalul sanitar.
evoluţia bolii, masaj al
manifestată extremităţilor
prin agitaţie, spatelui.
insomnie -arăt pacinetului
că ne preocupăm
de el ca şi o
entitate umană şi
nu numai de
durere;
-schimb poziţia
pacientului în pat
la interval de
două ore moment
în care execut
masaj al spatelui,
picioarelor timp
de 3-4 minute;
-explic
pacientului că-i
este permis să-şi
exprime frica,
mânia sau
frustrarea îl
ascult pentru a-i
permite să-şi
exprime durerea;
Rol delegat:
-la indicaţie
administrez
următoarea
medicaţie:
Nexium 3x1
fiole/zi;
Dicarbocalm 3x1
tablete/zi;
Omeran 2x1 / zi;
Rol propriu:
- identific cu
pacientul cauzele
declanşatorii ai
anxietăţii:
necunoaşterea
evoluţiei bolii;
- asigur un climat
calm şi de
securitate: salon
curat, aerisit,
luminos, colegă
de salon cu
aceeaşi afecţiune
şi evoluţie bună;
- stau lângă
pacient, îi
vorbesc calm şi îl
asigur de tot
ajutorul meu;
- îl încurajez să
practice exerciţii
respiratorii de
relaxare:
respiraţie
abdominală
profundă şi
concentrarea
asupra expiraţiei,
de 3-4 ori pe
tură, câte 1-2
 minute;
- la nevoie îi dau
explicaţii simple
şi concrete la
întrebările sale;
- îl ţin de mână
dacă doreşte, îi
fac masaj al
spatelui şi
picioarelor, de 2-
3 ori pe zi câte 3-
4 minute;
- ajut pacientul
să identifice
factorii care-i
alterează
capacitatea de a-
şi menţine
sănătatea cum ar
fi: nu urmează
constant
recomandările de
regim, consumă
alcool chiar dacă
nu zilnic dar des
şi în cantitate
mare.
2. A respira şi a Circulaţie 23.03.2020 Rol propriu: 25.03.2020
Obiectiv atins
avea o bună inadecvată Ca pacienta să - poziţionez
circulaţie cauzată de aibă indicatori pacientul, în pat, T.A.=140/80mmH
g
pierderea de hemodinamici, în poziţie uşor
masă sangvină în limite Trendelenburg, Puls 80 b/min
circulantă, normale, în fără pernă;
Resp. 20/min.
manifestată decurs de 3 zile - urmăresc
prin T.A. funcţiile vitale
scăzută, puls din oră în oră şi
tahicardic, notez în foaia de
paloare temperatură
marcată. valorile
înregistrate;
- urmăresc
cantitatea de
sânge pierdută
prin vărsături şi
scaune şi notez
în foaia de
temperatură;
- conştientizez
pacientul de
necesitatea
păstrării
repausului
absolut la pat în
perioada
sângerării;
- schimb poziţia
în pat a
pacientului la 2
ore- ocazie cu
care efectuez 2-3
minute masaj al
spatelui şi
 mambrelor
inferioare în
sensul întoarcerii
venoase;
-pregătesc punga
cu gheaţă, la
nevoie, pentru
regiunea
epigastrică;
Rol delegat:
- la indicaţie
medicului
instalez:
-perfuzie endo-
venoasă cu
glucoză 5% şi ser
fiziologic;
-supraveghez
transfuzia de
sânge izogrup,
izoRh (AII
pozitiv);
Administrez
următoarea
medicaţie:
Fitomenadion,
Adrenostazin,
Etamsilat
1 fiolă la 6 ore.
3. A bea şi a Alimentaţie 23.03.2020 Rol propriu: 27.10.2012
mânca deficitară din Ca pacientul să - întocmesc Pacientul se
cauza leziunii aibă o împreună cu alimentează
ulceroase a alimentaţie de pacientul orarul corespunzător şi
stomacului cruţare a meselor (8-10- respectă regimul
manifestată stomacului şi să 13-17-20) şi alimentar impus
prin paloare şi respecte meniul
astenie fizico- regimul corespunzător
psihică alimentar impus nevoilor sale
progresivă. pe durata cantitativ şi
spitalizării calitativ;
- urmăresc zilnic
respectarea
meniului şi
orarul meselor;
-identific care
sunt alimentele
preferate de
pacient şi i le
ofer în limita
posibilităţilor;
- asigur un climat
calm, plăcut, fără
mirosuri
dezagreabile în
timpul meselor;
- sugerez
colegului de
salon să ia masa
în acelaşi timp cu
pacientul pentru
a-i creşte pofta
de mâncare;
- urmăresc curba
ponderală, îl
cântăresc o dată
pe săptămână şi
notez greutatea
în foaia de
observaţie;
-urmăresc
aspectul şi
culoarea
tegumentelor şi a
mucoaselor;
- felicit pacientul
dacă se
alimentează
conform
indicaţiilor
cantitative şi
calitative;
-informez
pacientul că în
prima zi de
internare se
administrează cu
linguriţa, doar
mici cantităţi de
ceai, sau apă
zaharată rece.
- după 24 de ore
administrez
alimentaţia
constând în lapte,
supă
mucilaginoasă,
gelatină de suc
de fructe
tatonând
toleranţa
digestivă.
- până la
externare,
administrez un
regim cât mai
diversificat,
incluzând ou
moale, griş cu
lapte, carne slabă
tocată-fiartă,
piure de legume,
făinoase cu lapte;
- reamintesc
pacientului că
dieta trebuie să
protejeze
mucoasa gastrică
din punct de
vedere mecanic
(alimente bine
fărâmiţate, în
pireuri, rase,
tocate), termic
(să nu fie prea
 fierbinţi sau prea
reci), chimic (să
nu fie iritante, să
nu staţioneze
mult în stomac);
- alimentul de
bază, va fi
laptele integral
repertizat la 3-4
ore, la culcare şi
noaptea;
Rol delegat:
- la indicaţia
medicului dacă
vărsăturile nu
încetează se va
alimenta
pacientul pe cale
parenterală;
4. A elimina Hematemeza 23.03.2020 Rol propriu: 24.03.2020
şi melena din Ca pacientul să - evaluez Pacientul prezintă
cauza fie echilibrat gravitatea scaun norma
hemoragiei Hidroelectroliti hemoragiei prin 23.10.2012
digestive, c şi să prezinte măsurarea P şi Pacientul nu mai
manifestată dispariţia T.A ( AV = 82 prezintă
prin stare hemoragiei b/min; TA = hematemeză.
generală digestive în 130/80 mmHg );
alterată, termen de 3 zile - liniştesc şi
traspiraţii reci, încurajez
extremităţi pacientul;
reci, paloare - îl imobilizez
accentuată, total la pat în
puls poziţie
tahicardic, semişezândă;
hipotensiune - protejez
arterială. lenjeria cu
muşama şi aleză;
- aplic măsuri de
hemostază;
- aplic pungă cu
gheaţă sau
comprese reci pe
epigastru;
- îi ofer cuburi de
gheaţă mici să le
ţină în gură;
- administrez
lichide reci;
- colectez
sângele eliminat,
îl măsor şi îl
notez în foaia
de observaţie,
apreciind
cantitatea şi
aspectul;
- urmăresc şi
notez în foaia de
observaţie ritmul
eliminărilor,
consistenţa şi
culoarea
scaunului;
- îndemn
pacientul să
consume lichide
reci;
- însoţesc
pacientul să facă
clismă;
- liniştesc,
supraveghez şi
încurajez
pacientul;
Rol delegat:
- instalez o
perfuzie endo-
venoasă şi
transfuzia de
sînge izogrup,
izoRh (AII
pozitiv);
- administrez
tratamentul
prescris:
hemostatice ca
Adrenostazin 3x
1 fiolă
Etamsilat 3x 1
fiolă;
împotriva
vărsăturilor:
Metoclopramid;
 - alimentez
pacientul
parenteral prin
perfuzii cu:
Glucoză 10 %;
Ringer;
Ser fiziologic.

5. A comunica Comunicare 23.03.2020 Rol propriu: 24.03.2020

ineficace la Ca pacientul - mă prezint Pacientul comunică
nivel afectiv să-şi exprime pacientului cu şi colaborează
din cauza diminuarea numele şi funcţia eficient cu echipa
anxietăţii anxietăţii, să pentru ca acesta de îngrijire.
manifestată comunice să ştie cui şi în ce
prin agitaţie, eficace cu calitate să mi se
tristeţe. achipa de adreseze;
îngrijiri în - îi prezint
termen de 2 zile salonul, colegul
de salon, îi arăt
unde este camera
de baie şi
balconul;
- îi vorbesc cu
calm şi blândeţe
dobândindu-i
astfel încrederea;
- favorizez
adaptarea
pacientului la
mediul nou;
- răspund
întrebărilor lui,
clar şi la subiect
privind boala şi
evoluţia ei;
- observ
comportamentul
verbal şi non
verbal al
pacientului;
- îi explic
necesitatea de a
stabili contacte
semnificative cu
echipa de
îngrijire,
identific
manifestările
anxietăţii
( închiderea în
sine, plâns
frecvent);
-îi dau explicaţii
clare şi simple
asupra îngrijirilor
utilizate;
-prevăd zilnic o
perioadă de timp
pentru a-i
permite
persoanei să-şi
exprime
incertitudinile şi
o asigur de
prezenţa mea
permanentă;
-răspund la
întrebările
persoanei;
-îl determin să
practice o
tehnică de
relaxare: inspir
profund, expir
prelungit, cu
buzele ţuguiate,
ori de câte ori
simte că îl
asaltează
problemele;
-creez, tot
timpul, un climat
de înţelegere
empatică;
-îi facilitez
întâlnirea cu
singura persoană
semnificativă,
vecina ei;
- identific cu
personalul
atitudinile,
reacţiile,
 comportamentele
faţă de pacient;
6. A se mişca şi a Limitarea 23.03.2020 Rol propriu: 24.03.2020
avea o bună mişcării Pacientul va - explic Pacientul respectă
postură. impusă respecta pacientului repausul la pat.
terapeutic. repausul la pat necesitatea
timp de 2 zile. repausului la pat
( este slăbit,
ameţeşte);
- efectuez masaje
şi fricţiuni ale
extremităţilor,
23.03.2020 pentru a favoriza 24.03.2020
Ca pacientul să circulaţia Pacientul se
Dificultate de se mobilizeze sângelui (de 3 ori mobilizează
a se mişca din singur fără nici pe zi câte 5 singur.
cauza o dificultate în minute) şi pentru
hemoragiei şi două zile. prevenirea
hipotensiunii atrofiei
arteriale musculare;
manifestată - îi explic
prin ameţeli, necesitatea
oboseală. mişcărilor active
articulare, după
îmbunătăţirea
stării sale;
- cu ocazia
mobilizării în
pat, tapotez
toracele pentru a
favoriza
eliminarea
secreţiilor din
arborele traheo-
bronşic;
- identific
capacităţile şi
limitele fizice ale
pacientului;
- îi permit să
execute singur
activităţile
posibile, plasând
obiectele uzuale
la îndemâna
pacientului;
- la început
însoţesc
pacientul în timp
ce face câţiva
paşi prin salon,
apoi când se
mobilizează
singur îl
sfătuiesc ca la
început să
meargă sprijinit,
sub controlul
pulsului şi a
tensiunii
arteriale;
- când doreşte să
 iasă pe balcon îi
permit dar îl
însoţesc, şi-i cer
ca aceste
plimbări să le
facă doar cerând
acordul nostru.

7. A dormi şi a se Incapacitate 23.03.2020 Rol propriu: 25.03.2020

odihni de a dormi şi a Ca pacientul să - poziţionez Pacientul prezintă
se odihni se odihnească şi pacientul comod somn liniştit,
suficient, din să aibă un somn în poziţie care să odihnitor.
cauza durerii liniştit, în 2 zile. îi favorizeze
şi anxietăţii respiraţia;
manifestată - asigur un
prin disconfort microclimat
şi somn liniştit,ambianţă
întrerupt plăcută,
temperatură
constantă în
salonul
pacientului;
- aerisesc salonul
înainte de
culcare 15
minute;
- aranjez patul,
verific lenjeria
de pat, să fie
curată, bine
întinsă, fără cute;
 - îl învăţ tehnici
de relaxare
înainte de
culcare: să se
gândească şa
ceva plăcut, să
inspire profund,
să expire
prelung;
- la indicaţia
medicului
administrez un
somnifer înainte
de culcare.
8. A fi curat Carenţe de 23.03.2020 Rol propriu: 26.03.2020
îngrijit, a-ţi igie-nă din Pacientul să - pregătesc Pacientul respectă
proteja cauza prezinte materialele regulile de igienă şi
tegumentele dezinteresului tegumente şi pentru baie: este curat şi îngrijit
manifestate mucoase curate prosop curat, pe perioada
prin: în termen de 12 sapun, şampon spitalizării.
- aspect ore. lenjerie curată;
neîngrjit; - reglez
-deprinderi temperatura apei
igienice la 40˚C şi asigur
incorecte temperatura
(tegumente camerei la 20-
murdare, 22˚ C;
miros - evit curenţii de
dezagreabil). aer prin
închiderea
geamurilor şi a
uşilor;
- ajut pacientul
să facă duş;
- ofer lenjerie de
corp curată de
câte ori este
necesar;
- schimb lenjeria
de pat de câte ori
este nevoie;
- stimulez
pacientul pentru
a-şi face toaleta,
insistând sub
axilă, la spaţiul
interdigital al
membrelor
inferioare, de
câte ori este
nevoie pe zi;
- asigur
intimitate în
timpul toaletei;
- iau legătura cu
frizerul spitalului
pentru a-l tunde
şi a-l bărbieri;
-î i permit şi îl
încurajez să fie
cât mai autonom
în acordarea
 îngrijirilor;
- îl felicit când
îşi asigură igiena
corporală
corepunzătoare;
9. A-şi menţine Pacientul este 23.03.2020 Rol propriu: 27.03.2020
temperatura afebril. Pacientul să - îl învăţ cum să Pe perioada
corpului în limite evite orice se protejeze spitalizării
normale. infecţie care împotriva pacientul este
ar putea infecţiilor; afebril.
determina - îl educ în ceea
creşterea ce priveşte
temperaturii. îmbrăcămintea
adecvată în
funcţie
de anotimp.
10. A se îmbrăca Dificultate de 23.03.2020 Rol propriu: 24.03.2020
şi dezbrăca a se îmbrăca şi Pacientul să se - identific Pacientul se
dezbrăca din îmbrace/dez- capacitatea şi îmbracă şi se
cauza brace cu aju-tor limitele fizice ale dezbracă singur.
imobilizării şi apoi singur în pacientului;
temporare termen de 24 de - acord timp
impusă de ore suficient pentru a
boală se îmbrăca şi
manifestată dezbrăca;
prin: - sugerez
slăbiciune, aparţinătorilor
oboseală, să-i procure
neîndemânare. pacientului haine
largi, uşor de
îmbrăcat, cu mod
de încheiere
 simplu şi
încălţăminte fără
şiret;
- asigur bolnavul
de întreaga mea
disponibilitate în
acordarea
îngrijirilor;
- îndemn
pacientul să-mi
solicite ajutorul
ori de câte ori
este necesar;
- răspund prompt
şi plină de
solicitudine la
chemarea
pacientului;
11. A învăţa cum Cunoştinţe 23.03.2020 Rol propriu: 24.03.2020
să-ţi păstrezi insuficiente Ca pacientul - verific nivelul Pacientul îşi
sănătatea din cauza să-şi de cunoştinţe al exprimă dorinţa de
dezinte-resului exprime dorinţa pacientului în a acumula noi
de a acu-mula de a acumula ceea ce priveşte informaţii despre
cunoştinţe noi boala, modalităţile
despre starea informaţii modalitatea de de prevenire a
de sănătate şi despre manifestare îmbolnăvirilor,
menţinerea ei, modalităţile (semne şi importanţa
manifestate de prevenire simptome), respectării
prin informaţii a îmbolnă- metodele tratamentului
insuficiente virilor, curative şi de prescris, a
despre importanţa prevenţie; regimului şi
modalităţile respectării - stimulez măsurile de
de prevenire a tratamentului dorinţa de a prevenire a
îmbolnăvirilor prescris şi dobândi noi complicaţiilor.
, importanţa măsurile de informaţii şi
respectării prevenire a justific
tratamentului complicaţiilor importanţa
prescris şi în termen de 3 acumulării de noi
măsurile de zile cunoştinţe;
prevenire a - mă asigur că
complicaţiilor. pacientul este
conştient de
responsabilitatea
pe care o are în
ceea ce priveşte
starea sa de
sănătate,
punându-i
întrebări şi stând
de vorbă cu el;
- facilitez
contactul cu
bolnavii
restabiliţi pentru
a-l încuraja,
pentru a permite
schimbul de idei
şi de a învăţa
unii de la alţii;
- organizez
activităţi de
educaţie pentru
sănătate care
permit
pacientului să
înveţe modalităţi
concrete de a se
alimenta raţional,
de a duce un
mod de viaţă
echilibrat şi de a
dobândi
deprinderi
igienice corecte;
- prezint
materiale cu
subiecte
interesante şi
atractive care să
determine
pacientul să-şi
modifice stilul de
viaţă (filme,
interviuri
înregistrate cu
persoane care
povestesc despre
cum si-au
schimbat
obiceiurile
nesănătoase,
despre impactul
pe care l-au avut
aceste schimbări
asupra sănătăţii
şi a relaţiilor cu
cei din jur si
despre obţinerea
unei stări de bine
atât fizic cât şi
psihic );
- încurajez
bolnavul să
citească
broşurile,
revistele şi
cărţile privind
educaţia pentru
sănătate pe care i
le pun la
dispoziţie;
- încurajez
pacientul să-mi
pună întrebări
dacă are
nelămuriri în
ceea ce priveş-te
boala şi
tratamentul;
- la sfârşitul
conversaţiei rog
pacientul să
redea pe scurt,
folosind propriile
 cuvinte,
noţiunile
discutate pentru
a verifica dacă a
înţeles şi şi-a
însuşit corect
noile cunoştinţe.
12.A acţiona Dificultate de 23.03.2020 Rol propriu: 27.03.2020
conform propriilor a acţiona după Ca pacientul să- - încurajez Pacientul vorbeşte
convingeri şi credinţa şi şi accepte pacientul să-şi cu preotul
valori, a practica valorile sale statusul de exprime spitalului despre
religia. manifestate bolnav şi să-şi sentimentele şi starea sa fizică şi
prin îndeplinească nevoile despre convingerile
neacceptarea acestă nevoie spirituale; lui religioase.
bolii pe durata - caut modalităţi
spitalizării de practicare a
religiei ajutându-
l să vină în
contact cu
preotul
spitalului;
- asigur un climat
liniştit adecvat
rugăciunii în
fiecare seara sau
în zilele de
sărbătoare;
- la solicitarea
pacientului îl
însoţesc sau
deleg personal
 auxiliar pentru al
însoţii la slujbele
reliogioase ce au
loc la capela
spitalului;
- îi pun la
dispoziţie cărţi
religioase şi un
televizor pentru a
urmări slujba
religioasă;
- pun pacientul în
legătură cu alţi
pacienţi cu
aceleaşi
convingeri
religioase.
13. A se recreea Dificultate de 23.03.2020 Rol propriu: 27.03.2020
a desfăşura Ca pacientul să -discut cu Pacientul ascultă
activităţi desfăşoare pacientul pentru emisiuni la radio în
recreative activităţi a identifica fiecare zi, citeşte
datorită recreative pe activităţile care îl ziare, jocă cărţi şi
mediului perioada interesează; table cu colegul de
spitalicesc spitalizării -sugerez familiei salon
conform stării să-i aducă cărţi,
sale de sănătate ziare, reviste
preferate precum
şi cărţi de joc,
joc de table;
-recomand
pacientului să
 asculte la radio
stirile, emisiuni
sportive, muzică
şi să discute cu
colegul de salon
pe tema acestor
emisiuni;
-discut zilnic cu
pacientul despre
problemele care
îl intereseză,
-sugerez
pacientului să
joace cărţi cu
colegul de
cameră pe balcon
la soare;
-felicit pacientul
dacă participă la
activităţi
recreative;

14. A fi Alterarea 23.03.2020 Rol propriu: 27.03.2020

preocupat, a se imaginii de Ca pacientul - dând dovadă de Pacientul s-a
realiza. sine din să-şi accepte empatie, câştig adaptat la situaţia
cauza statusul de încrederea pacientului actuală.
neputinţei bolnav şi să-şi şi-l conving să-mi
provocată de recapete stima descrie temerile lui,
boală, de sine. în legătură cu evoluţia
manifestată bolii şi aspiraţiile lui
prin pe viitor;
sentimente de - îl ajut să-şi
inutilitate şi recunoască şi să-şi
nelinişte. reevalueze
capacităţile;
- consult pacientul ori
de câte ori vreau să
planific o activitate;
- îl încurajez
spunându-i că va
putea să-şi desfăşoare
activitatea dinainte de
a fii internat cu mici
restricţii;
- îi explic pacientului
că este normal să se
simtă inutil la
început, dar pe
parcurs va depăşii
situaţia;
- cer ajutorul copiilor
lui pentru a se implica
în procesul de
acceptare şi de
înţelegere a
schimbărilor ce se
impun legat de starea
de boală.
 CONCLUZII:

Gastrita cronica impruna cu alte complicații

precum ulcerul gastroduodenal presupune inflamaţia mucoasei de la nivelul stomacului sau
duodenului.

Majoritatea ulcerelor sunt cauzate de infecţia cu H. Pylori. Altele sunt cauzate de consumul
excesiv de AINS. Stressul şi alimentele condimentate intervin mai puţin în declanşarea acestei
patologii.

H. Pylory poate fi transmisă cu uşurinţă de la o persoana la alta.

Complicaţiile bolii ulceroase (hemoragia, perforaţia, penetraţia,stenoza) pot pune în pericol viaţa
pacientului.

Datorită metodelor noi de tratament, pacienţii cu ulcer gastroduodenal pot duce o viaţă normală,
fără să li se impună modificarea stilului de viaţă sau restricţii dietetice .
Următorii factori de risc pot creşte ăansa de a dezvolta un ulcer peptic si pot incetini vindecarea
unui ulcer deja existent:folosirea antiinflamatoarelor nesteroidiene (ca aspirina), fumatul, abuzul
de alcool.

Unii factori necontrolabili pot creşte riscul de a dezvolta un ulcer. Acestia includ: infectia cu H.
pylori, care este cea mai frecventă cauza de ulcer, stressul fizic dat de o boala severă sau
traumatism (traumă majoră, dependenţa de un aparat de ventilaţie sau intervenţia chirurgicală),
secreţii excesive de acid gastric, ulcer in antecedentele heredocolaterale (familiare).

Masuri profilactice pentru a preveni recidivele. Pentru ulcer profilaxia inseamna suprimarea sau
neutralizarea factorilor de risc: fumatul este contraindicate, stări de suprasolicitare psihică,
eforturi intense, conflictele si enervările vor fi pe cat posibil evitate, programul de viata trebuie
sa fie ordonat, cu respectarea orelor de odihna.

Dietoterapia in boala ulceroasa trebuie sa respecte cateva principii generale: un orar zilnic
regulat al meselor, mese reduse cantitativ şi mai dese (5-6 mese/zi, la ore regulate, în liniste),
practicarea unei bune masticaţii, evitarea consumului de alimente prea fierbinţi sau prea reci,
evitarea de condimente sau produse iritante (acrituri, usturoi, ceapa),excluderea alimentelor
puternic stimulatoare ale secretiei si motilităţii digestive (carne grasă sau afumată, ciorbe acre,
fructe crude, brânzeturi fermentate, ciocolată, cafea, băuturi carbogazoase), consumul
alimentelor permise si preparate corespunzator (brânză de vaci, caş, ouă moi, supe, soteuri de
carne slabă şi legume, fructe coapte, gelatine, deserturi cu lapte).
BIBLIOGRAFIE

1. ACALOVSCHI IURIE – Manual de anestezie terapie intensivă, Ediţia aII-a, Editura

CLUSIUM, 2002

2. ANTONIE L. – Primul ajutor in HDS , urgenta majora medicochirurgicala, Viata medicala,

1984

3. BORUNDEL CORNELIU – Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editura ALL,
Bucuresti, 1994

4. BRAUN J.,SCHAFFLER A., RENZ U. – Medicina interna – Ghid clinic, Editura Medicala,
Bucuresti, 1997

5. CIUREA TUDOREL, PASCU OLIVIU, STANCIU CAROL – Gastroenterologie si

hepatologie – Actualitati 2003 – Editura Medicala, Bucuresti,2003

6. CONSTANTINESCU C. – Patologia chirurgicală a stomacului în „Tratat de patologie

chirurgicală” (sub redactia Proca E). , volumul VI, Editura Medicala, Bucuresti,1986

7. DUMITRASCU D., GRIGORESCU M., PASCU O. – Urgenţe gastroenterologice, Editura

Tehnică, Bucuresti,1995

8. GHERASIM L. – Medicina Internă, Bolile digestive hepatice si pancreatice, volumul III,

Editura Medicala, 1999

9. GRIGORE VIOREL – Semiologie medicală, Editura Didactică si Pedagogică, Bucuresti,

1977

10. GRIGORESCU M., PASCU O. – Tratat de gastroenterologie clinică, volumul I, Editura

tehnică, Bucuresti, 1996

11. IONESCU GEORGE, SZABO IUDITH, CARDAN EMIL – Hemoragiile digestive

superioare, Editura Dacia, Cluj – Napoca, 1988
12. MIHAILESCU M. – Chirurgie pentru cadre medii, Editura Medicală, Bucuresti, 1991

13. MOZES C. – Tehnica ingrijirii bolnavului, Editura Medicală, Bucuresti,1978

14. ORBAN SCHIOPU ANA – MARIA – Ghid practic de gastroenterologie, Editura Didactică
si Pedagogică, Bucuresti,1996

15. PAPILIAN VICTOR – Anatomia omului, volumul II, Editura Didactică si Pedagogică,
Bucuresti 1982

16 .PANAITESCU GHEORGHE – Ulcer gastric si duodenal, Medicina Interna, volumul II

(sub redactia Bruckner I.), Editura Medicala, 1980

17. PASCU O., PORR PJ – Endoscopische Wandsklerosierung von Oesophagusvarizen, Med

Klinik, 1988

18. PROCA E. – Tratat de patologie chirurgicala, Volumul VI, Editura Medicala 1986

19. SILVIS ST. E – Therapeutic Gastointestinal Endoscopy, Igaku – Shoin, New York, Tokyo,
1991

20. SUSEANU S. – Diagnosticul si tratamentul bolilor interne, Editura Medicala, Bucuresti,

1992

22. TITIRCA LUCRETIA– Urgente medico- chirurgicale, Editura Medicala, Bucuresti, 1989

23. TITIRCA LUCRETIA– Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistentii

medicali, Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 1998

24. TITIRCA LUCRETIA– Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,

Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 1996

25. TITIRCA LUCRETIA– Ghid de nursing, Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti,
1995