“Economic growth in conditions of internationalization: sustainable development models” Volume II

IMPACTUL SPORTULUI ASUPRA DEZVOLTĂRII

ECONOMICE A SOCIETĂȚII MODERNE

Constantin ȚUȚU, drd.,

Universitatea de Stat din Moldova

Prezentul articol științific conține reflecții cu referire la impactul activităților sportive asupra dezvoltării
economice a societății moderne. Sportul și educația fizică sunt importante pentru viața social-politică a țării, și prin
faptul că pot contribui la consolidarea potențialului economic. Sportul este deseori pus în strânsă legătură cu sectorul
privat de afaceri, care, în mod normal, este orientat spre obținerea de profit pe termen scurt, lucru ce intră în contradicţie
cu conservarea. În zonele cu potenţial şi cerere pentru practicarea sportului, planificarea şi monitorizarea pot furniza
un suport solid pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor bazate pe sport şi educație fizică. Cu referire la componenta
publică în managementul sportiv, considerăm că optimizarea și eficientizarea gestionării proprietății publice poate fi o
modalitate de a reduce deficitul bugetar la nivel de stat. În contextul dat, instituțiile sportive vor fi obligate să realizeze
două obiective importante: a servi drept sursă de venit pentru bugetul de stat și a asigura îndeplinirea funcțiilor sociale.
Ca metode de studiu au fost utilizate analiza logică, metoda comparativă, analiza dinamicii indicatorilor economici,
metoda sistemică, analiza economică, evaluarea de experţi etc.
Cuvinte-cheie: management, educație fizică, sport, sector public, sector privat, efect economic.

This scientific article contains reflections with reference to the impact of sports activities on the economic
development of the modern society. Sport and physical education are important for the social and political life of the
country, and by the fact that can contribute to the consolidation of the economic potential. Sport is often put in close
liaison with the private business sector which, normally, is geared towards obtaining short-term profit, which contradicts
conservation. In areas with potential and demand for sport, planning and monitoring can provide solid support for the
sustainable development of communities based on sport and physical education. With reference to the public component
in sports management, one considers that optimizing and streamlining the management of public property can be a way
of reducing the budget deficit at the State level. In the context, sports institutions will be required to realize two important
goals: to serve as a source of income for the State budget and to ensure the fulfillment of the social duties. As the study
methods, were used, the logical analysis, comparative method, analysis of the dynamics of the economic indicators,
systemic method, economic analysis, valuation by experts.
Keywords: management, physical education, sport, public sector, private sector, economic effect.

JEL Classification: L80, L83.

Introducere. Actualmente, atât la nivel internațional, cât și la cel național, crește importanța dezvoltării
armonioase a societății bazată pe utilizarea principiilor economiei inovaționale, astfel sporind rolul factorilor sociali ai
creșterii economice. Evident, indicatorii economici sub forma volumului PIB sau a stabilizării macroeconomice nu au
sens dacă sănătatea țării se deteriorează și speranța de viață scade. În acest sens, activitățile sportive au o mare semnificație
și un deosebit potențial social. Sportul și educația fizică sunt importante pentru viața social-politică a țării, și prin faptul
că pot contribui la consolidarea potențialului economic. Astfel, reprezentând un anumit tip de activitate antreprenorială,
acestea sunt chemate să alimenteze partea de venituri ale bugetelor locale.
Bazându-ne pe literatura de specialitate, constatăm prezența unei noi ramuri în știința economică: servicii de
cultură fizică şi sport, care este definită ca știința care studiază metode de rezolvare a problemelor practice ce apar în
domeniul relațiilor sportive în legătură cu utilizarea de materiale, de muncă, financiare și de alte resurse la nivelul
organizațiilor sportive individuale și societate în general. În practica Republicii Moldova, ca de altfel și în țările CSI, se
folosesc doi termeni: „cultură fizică” și „sport”. În prezent nu există o tratare univocă a acestor concepte, dar se crede că
cultura fizică presupune sportul de reabilitare, recreere și tonifiere incluzând infrastructura respectivă.
Conform legislației în vigoare a RM, sportul este o parte componentă a culturii fizice, o sferă specifică de
activitate, orientată spre dezvoltarea posibilităţilor extreme ale omului în condiţii competiţionale şi în procesul sportiv-
pedagogic. Cultura fizică şi sportul cuprind: educaţia fizică, sportul pentru toţi (în masă), sportul de performanţă
(profesionist), exerciţiile fizice practicate cu scop de întremare, profilactic şi terapeutic [1].
Dezvoltarea domeniului culturii fizice şi sportului prin racordarea la valorile şi principiile europene presupune
promovarea principiilor şi mecanismelor capabile să determine mutaţii profunde de mentalitate şi comportament în rândul
comunităţii sportive, alocarea constantă şi pertinentă a unor importante resurse financiare şi materiale în acest scop.
Discuții și rezultate. Dezvoltarea culturii fizice și sportului este durabilă atunci când are la bază atât obiective
economice, cât si obiective sociale și de mediu. Întrucât dezvoltarea durabilă este un obiectiv fundamental al Uniunii
Europene, acesta trebuie abordat și în domeniul sportiv, iar scopul principal al acesteia trebuie să-l constituie îmbunătăţirea
continuă a calității vieţii și a bunăstării generațiilor prezente și viitoare prin practicarea activităților sportive într-un mediu
ecologic, printr-o abordare integrată a dezvoltării economice, a protecției mediului și a justiției sociale [2; pag. 65-71].
Precizăm că noțiunea de „sport” are un înțeles ușor diferit, adică reprezintă în mare parte un sistem profesional. În
acest caz, de regulă se delimitează sportul profesionist de sportul pentru amatori. Sportul pentru amatori este o mișcare
sportivă în masă, pe scară largă, fiind o componentă organică a sistemului de educație fizică a cetățenilor. Sportul în masă
are misiunea de a identifica atleții talentați și promițători în diverse sporturi. Fără doar şi poate, baza sportului de
291
Volume II International Conference on Theoretical and Applied Economic Practices

performanţă este sportul de masă, or sportul profesional este o activitate antreprenorială, al cărei scop este satisfacerea
intereselor organizațiilor sportive profesioniste, sportivilor care au ales sportul ca profesie. Cea mai importantă parte a
culturii fizice este sportul profesionist.
În activitatea noastră de cercetare a interdependenței sportului de aspectele economice ale societății, am atras
atenția asupra faptului că evaluările economice ale complexului sportiv din țara noastră sunt deseori efectuate în aspect
sectorial. Fără a exclude interacțiunea strânsă dintre sportul de masă și cel profesional, trebuie recunoscut faptul că acestea
încep să fie din ce în ce mai izolate. Complexul sportiv în ansamblu și în parte pe componentele sale constitutive, nu poate
fi perceput ca o zonă de activitate a entităților economice din țară. Secționarea relativă a activităților sportive pe diferite
sfere se referă nu numai la ținte, motivația participanților, dar și la management, infrastructură, asigurarea cu resurse etc.
În special, eficiența economică a funcționării sportului în masă nu poate fi evaluată de piața concurențială, de
competitivitatea produselor și serviciilor din acest domeniu de activitate.
Sportul este deseori pus în strânsă legătură cu sectorul privat de afaceri, care, în mod normal, este orientat spre
obținerea de profit pe termen scurt, lucru ce intră în contradicţie cu conservarea. În zonele cu potenţial şi cerere pentru
practicarea sportului, planificarea şi monitorizarea pot furniza un suport solid pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor
bazate pe sport şi educație fizică. Totodată, din punct de vedere al costurilor, sportul de performanță (profesional)
depășește adesea sportul amator. Din punct de vedere al activității economice, sportul profesional oferă pentru
consumatori și servicii „de divertisment”, iar spectatorii obțin satisfacție psihologică din consumul acestor servicii și, prin
urmare, sunt gata să plătească pentru el. În același timp, cu cât este mai mare calitatea serviciilor furnizate (ceea ce este
exprimat în prestigiul competiției), cu atât prețul este mai mare.
Totuși, trebuie să ținem cont că majoritatea sportivilor părăsesc sportul profesional la vârsta de 35-38 de ani. Din
punct de vedere economic, această circumstanță influențează în mod esențial calitatea serviciului furnizat, deoarece odată
cu atingerea pragului de vârstă, atletul își reduce indicatorii de viteză și putere. Atunci când se analizează relațiile
economice în domeniul sportului profesional, este necesar să se țină cont de sistemul special al relațiilor de muncă
existente pe piața muncii a atleților profesioniști. Acest sistem de relații dintre angajator și atlet nu are analogii apropiate
pentru alte profesii și piețe.
Componenta economică a educației fizice și a sportului este împărțită în două, ținându-se cont de și de activitatea
economică la nivelul macroeconomic și microeconomic. Macroeconomia dezvăluie tendințele generale în dezvoltarea
culturii fizice și sportului, dezvoltă măsuri pentru reglementarea statală a relațiilor economice în sfera sportivă.
La nivel microeconomic se pune accentul pe analiza comportamentului economic al anumitor entități din domeniul
culturii fizice și al sportului.
Astfel, la ambele nivelul educația fizică și sportul au scopul de a realiza următoarele sarcini:
 acumularea și sistematizarea cunoștințelor economice în domeniul culturii fizice și al sportului;
 generarea de noi cunoștințe și cercetări în domeniul economiei activității fizice și al sportului;
 identificarea problemelor economice apărute în procesul de dezvoltare a relațiilor economice în domeniul
culturii fizice și sportive, precum și determinarea anumitor modalități de soluționare a acestora;
 determinarea tendințelor de dezvoltare a proceselor economice în activitățile sportive în interiorul și exteriorul
țării, prognozarea direcției și dinamicii acestora;
 elaborarea recomandărilor practice pentru ridicarea eficienței relațiilor economice în domeniul culturii fizice
și al sportului.
Studiul aspectelor economice, atât în plan teoretic, cât și practic, ale culturii fizice și sportului se realizează cu ajutorul
metodelor speciale de cunoaștere științifică, cum ar fi: metoda comparativ-istorică, care permite evidențierea nivelului de
dezvoltare a proceselor studiate, determinarea tendințelor și tiparelor dezvoltării educației fizice; metoda de analiză și sinteză;
metodă de abstractizare științifică etc. Relațiile economice în domeniul sportului sunt în continuă evoluție.
Astfel, principalele caracteristici ale pieței forței de muncă ale sportivilor profesioniști sunt:
1. Subiecții principali ai tranzacțiilor de vânzare pe piața forței de muncă ale sportivilor profesioniști sunt
persoanele purtători de abilități și cunoștințe sportive.
2. Existența unui sistem special de selecție și angajare a sportivilor profesioniști.
3. Utilizarea unui sistem special de formare a prețurilor bazat în mare măsură pe estimări subiective, face ca
domeniul businessului sportiv să devină destul de riscant.
4. Aplicarea unui sistem special de mediere, argumentat prin structura specifică a pieței forței de muncă ale
sportivilor profesioniști.
Deci, după cum afirmă specialiștii din domeniu, cultura fizică și sportul influențează intens sfera economică a
societății. Rolul economic al educației fizice și sportului se manifestă cel mai relevant pe următoarele direcții [3; pag. 419]:
În primul rând, educația fizică și sportul reprezintă una dintre principalele componente ale pregătirii resurselor de
muncă de calitate și, prin urmare, un factor de asigurare a creșterii economice;
În al doilea rând, sportul de masă contribuie la minimizarea pierderilor economice în aproape toate sferele vieții,
fiind o alternativă la obiceiurile proaste care au un puternic efect distructiv asupra sistemului socio-economic;
În al treilea rând, activitatea fizică, sportul și turismul reprezintă în prezent sfera cea mai importantă a activității
antreprenoriale, care, pe de o parte, oferă locuri de muncă pentru o mare parte a populației și, pe de altă parte, în contul
veniturilor fiscale, alimentează bugetele de la diferite niveluri ale sistemului bugetar;
În al patrulea rând, activitatea fizică este un factor semnificativ în creșterea speranței de viață a populației și
afectează în mod pozitiv majorarea vârstei de pensionare.
Concluzionăm, că un număr mare de persoane au o nevoie motivată de îmbunătățirea sănătății și de un mod de
292
“Economic growth in conditions of internationalization: sustainable development models” Volume II

viață sănătos, realizând că bunăstarea lor materială și calitatea vieții sunt direct proporționale cu starea de sănătate, iar
cultura fizică și sportul devin pentru ei un mijloc de conservare.
Cu toate acestea, în ultimii ani, în țara noastră există o tendință îngrijorătoare de reducere a nivelul de sănătate a
populației, rămâne ridicată rata mortalității, a morbidității și handicapului. Această tendință este cauzată de faptul că în
republică populația sărăcește pe an ce trece iar condițiile de trai sunt incompatibile cu un mod de viață sănătos.
În acest context, trebuie remarcat rolul și importanța deosebită a educației fizice și a sportului pentru economie și societate:
 educația fizică și sportul de masă ajuta la minimizarea pierderilor economice în aproape toate sferele societății;
 activitatea fizică are rolul unui factor important în creșterea speranței de viață a populației și un impact pozitiv
asupra creșterii numărului persoanelor apte de muncă;
 sportul este o componentă majoră a forței de muncă de calitate și, prin urmare, poate fi considerat un factor de
creștere economică;
Actualmente sportul are rolul de componentă importantă a activităților antreprenoriale, care prevede, pe de o parte,
asigură angajarea multor persoane în industria sportivă, iar pe de altă parte, industria sporturilor contribuie la majorarea
veniturilor bugetare prin defalcări fiscale, ceea ce permite statului să rezolve prompt anumite probleme sociale ale populației.
În același timp, cultura fizică și sportul influențează pozitiv speranța de viață a populației și majorează vârsta activă
a oamenilor. Comparând acești indicatori în RM și în Uniunea Europeană, constatăm că în RM acestea sunt mult mai
mici. În aspect economic, speranța de viață este, mai presus de toate, o pierdere a celor mai pregătite și mai experimentate
părți a forței de muncă.
Toate aceste pierderi nu includ: consecințele sociale, problemele referitoare la reproducerea populației etc. Astfel,
ca o argumentare a celor menționate, amintim că construcțiile sportive în țară, începând cu anul 2012 sunt în descreștere,
statul nu se mai îngrijește de deschiderea a noi săli sportive sau stadioane. Acut se simte lipsa promovării sportului în
mase (tabelul 1).
Tabelul 1. Evoluția susținerii activităților
sportive prin noi construcții și promovarea în mase
2016
Indicator 2010 2011 2012 2013 2014 2015
(estimat)
Construcții sportive, total, din care: 4 891 4 885 4 910 4 901 4 901 4 806 4800
 Stadioane cu tribune pentru 500 locuri şi peste 52 51 51 51 51 50 50
 Săli sportive 1 274 1 273 1 267 1 267 1 268 1 268 1268
Numărul de persoane care practică sportul, mii 154,6 154,7 134,5 108,7 140,3 135,5 132,4
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Biroului Național de statistică al RM.

Cu toate acestea, multe dificultăți apar din cauza faptului că construcțiile sportive păstrează încă stereotipuri de
comportament „non-piață”, caracterizată prin utilizarea ineficientă a instalațiilor aflate sub controlul lor, precum și lipsa
de transparență a activităților. Considerăm că în sport este posibilă utilizarea controlului corporativ precum și utilizarea
mecanismelor de gestionare a proprietății mixte.
De asemenea, este important să reînvie și să fie răspândită ideea cu privire la cultivarea permanentă a atitudinii
prudente a cetățenilor față de construcțiile sportive - proprietății de stat.
Astfel, ținând cont de realitatea în domeniul promovării sportului și impactul acestuia asupra dezvoltării economice a
societății moderne, noi am încercat de a realiza analiza SWOT pentru a scoate în evidență atât laturile slabe și pericolele existente
în acest domeniu în Republica Moldova, cât și pentru a pune accentual pe anumite oportunități de viitor (vezi tabelul 2).

Tabelul 2. Analiza SWOT în domeniul promovării educației

fizice și a sportului în Republica Moldova
PUNCTE TARI
Diversitatea acţiunilor realizate;
Tradiţie de promovare a politicilor de sport;
Posibilitatea de accesare a fondurilor
Uniunii Europene pentru politicile de sport;
Existenţa unor programe şi acorduri privind
colaborarea internaţională în domeniul sportului etc.
OPORTUNITĂŢI
Promovarea de către stat a practicării
activităţilor fizice sportive ca prioritate a politicilor sociale cu
efect în ameliorare a stării de sănătate şi creştere a calităţii vieţii;
Sporirea competenţelor angajaţilor prin participarea la diferite
seminare și training-uri la nivel regional şi internaţional;
Crearea şi dezvoltarea unor instrumente de promovare a
politicilor de sport la nivel local etc.
Sursa: Elaborat de autor.
PUNCTE SLABE
Personal insuficient pentru exercitarea
funcţiilor în cadrul instituțiilor sportive;
Capacităţi reduse de atragere şi menţinere a personalului
calificat;
Inexistenţa unor instituţii sportive la nivel local etc.
PERICOLE
Lipsa unui sistem informaţional integrat în sistemul de sport;
Imperfecţiunea cadrului legislativ;
Insuficienţa proiectelor pentru dezvoltarea domeniilor de sport;
Lipsa unor măsuri coerente pentru satisfacerea necesităţilor
sportive în localitățile îndepărtate de capitală;
Excluderea domeniilor de sport din cadrul documentelor
principale de politici naţionale; Lipsa de motivare a populaţiei
privind practicarea sportului etc.

293
Volume II International Conference on Theoretical and Applied Economic Practices

Încheiere. În urma analizei efectuate, considerăm că pentru a atrage fonduri financiare în sportul de masă, este
recomandabil să se utilizeze anumite stimulente fiscale, compensații și dobânzi din împrumuturile acordate organizațiilor
sportive, venituri din amenzi, proprietatea organizațiilor sportive lichidate, precum și alte încasări.
În acest sens, optimizarea și eficientizarea gestionării proprietății publice poate fi o modalitate de a reduce deficitul
bugetar și chiar de a spori solvabilitatea țării. Bineînțeles, în contextul dat, instituțiile sportive vor fi obligate să realizeze
două obiective importante:
1. a servi drept sursă de venit pentru bugetul de stat;
2. a asigura îndeplinirea funcțiilor sociale.
Subliniem că regulile de joc pentru întreprinderile de stat și cele comerciale sunt diferite. Deși afacerile private,
de regulă, prezintă o cerere mai elastică și sunt mai active în activitățile lor, nu întotdeauna pot concura cu întreprinderi
care beneficiază de sprijin financiar și de altă natură din partea statului.
În aceste condiții, se formează un tip special de conștiință, când primirea de fonduri, beneficii și / sau privilegii de
la stat se subînțelege drept un succes pentru implementarea propriilor activități. Dar să nu uităm că aceasta este un fel de
„capcana instituțională”, caracterizat prin ineficiența acțiunilor și a distrugerii din punctul de vedere al intereselor statului
în dezvoltarea economiei naționale.
În altă ordine de idei, referindu-ne la impactul sportului asupra dezvoltării economice a societății moderne,
subliniem că din punct de vedere social, activitatea sportivă are un rol semnificativ în combaterea consumului excesiv de
alcool și tutun, în combaterea obiceiurilor proaste și a unui stil de viață sedentar. Businessul și sportul au o caracteristică
comună: activitatea antreprenorială bazată pe concurență și competiție.
Și nu în ultimul rând trebuie să conștientizăm că sportul este un bun uman intangibil, este o oportunitate pentru
toată lumea să-și lărgească orizonturile, să-și sporească nivelul intelectual în procesul de participare la competiții sportive
culturale și educaționale. Cultura fizică și sportul dau fiecărei persoane ocazia de exprimare, perfecționare și autoafirmare.

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
1. Legea cu privire la cultura fizică şi sport, nr. 330 din 25.03.1999. Publicat în Monitorul Oficial Nr. 83-86 din
05.08.1999.
2. Manolachi V., Aspecte teoretice privind dezvoltarea durabilă a culturii fizice şi sportului în Republica Moldova.
Publicat în: Știința culturii fizice, nr. 20(4) / 2014.
3. Noll R., Zimbalist A. Sports, Jobs, and Taxes: The Economic Impact of Sports Teams and Stadiums Paperback.
Washington D.C.: Brookings Institution Pres., 2011. 525 pag.

294