Sunteți pe pagina 1din 148

_____________________

”Aprobat”
Directorul _________________
____________________________
„Coordonat”
Director-adjunct ___________________

PROIECTARE DE LUNGĂ
DURATĂ
Clasa: a III-a
ÎNVĂȚĂTOR: ________________

Discutat şi recomandat spre aprobare


la şedinţa Catedrei Învățămînt Primar
din data____________ Proces-verbal Nr.____

2016 -2017
LIMBA și LITERATURA ROMÂNĂ

Clasa: a III-a
Numărul de ore: 7 ore
Anual - 238 ore
COMPETENȚE SPECIFICE
1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare.

MIJLOACE INSTRUCȚIONALE : 2. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a


1. Curriculumul şcolar pentru clasele I-IV, Chişinău, 2010 universului emoţional şi estetic al textelor literare şi
utilitatea textelor nonliterare.
2. Ghid de implementare a curriculumului. Chișinău, 2011. 3. Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de
3. Buruiană M., Ermicioi A., Cotelea S. Limba română. exprimare a gîndurilor.
Manual pentru clasa a III-a. 4. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale, fonetice,
4. Marin M. Tainele cărții. Agenda de lectură. Cartier, 2010. morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor
5. Lecturi literare. REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ŞI PE UNITĂŢI DE comunicative.
TIMP (din curriculum). 5. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură.
Secvenţele de conţinut Clasa I Clasa Clasa Clasa a IV-a
a II-a a III-a

Anual - ore
Total: 264 Total: Total: 231 Total: 231
231

Comunicare orală 30 30 24 30

Comunicarea scrisă: 116 85 96 85


 Lectura 102 86 81 86
 Scrisul
Tainele cărţii 16 30 30 30
Elemente de construcţie a comunicării Conţinutul acestei teme se va repartiza
în cadrul celor 4 secvenţe de conţinut
SUBCOMPETENŢE

CONŢINUTURI

ORE

DATA

Activităţi de învăţare evaluare


(orientativ)
Evaluare

NOTE

1.8. Aplicarea tehnicilor de combinare corectă a formulelor din etica comunicării (de salut, de adresare etc.) cu formularea replicilor într-un dialog oral sau scris.

UNITATEA 1:
SUNĂ CLOPOŢELUL TOAMNEI
ŞCOALA-I UN BUCHET DE FLORI... (31 ore)

1.Comunicarea dialogată. Organizarea dialogului oral. Impresii din vacanţă. Prezentarea manualului.
1

Exerciţii de dialog cu persoane diferite: colegi, învăţători, părinţi; jocuri de rol;

2.1. Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură corectă, conştientă şi fluidă, în scopul ajustării lor aproape de ritmul vorbirii fiecăruia.
2. Tehnica citirii (cu voce şi în gând). Extinderea cîmpului vizual de citire.
Textul-suport: Învăţătura de Nicolae Tăutu
1

Povestirea succesivă a unor fapte şi întîmplări din viaţa cotidiană, folosind adecvat mijloacele expresive ale comunicării;
Manual p. 7-8

2.8.Recunoaşterea în baza textului a elementelor de versificaţie: strofă, vers, rimă.


3. Versificaţia. Poezia cu tematică diversă. Strofa. Versul. Rima. Lizibilitate, înclinaţie uniformă, acurateţe, poziţia corpului şi a caietului, igiena scrisului.
Exerciţii aplicative
1

Exerciţii practice de identificare a elementelor de versificaţie; jocuri de rimă, încercări de a scrie poezii de 4 versuri etc.

p. 8
2.3.Recunoaşterea părţilor structurale (introducerea, cuprinsul, încheierea) într-un text.
4. Textul narativ. Semnificaţia componentelor textului: titlul, autorul, conţinutul.
Textul-suport:,,Sorin, cartea şi calculatorul”

Exerciţii de identificare a întîmplărilor într-o succesiune logică dintr-un text citit;

p.9-10
2.12.Utilizarea raţională a diverselor sensuri ale cuvântului - antonime, sinonime; sens propriu şi sens figurat în comunicări orale şi scrise.
5. Categorii semantice ale limbajului textual: sinonime, antonime Textul-suport:,,Sorin, cartea şi calculatorul”

Activităţi ludice: „Recunoaşte personajul”; conferinţă de presă simulată; jocuri de rol;

p.11

2.15.Manifestarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi utilizarea eficientă în comunicarea verbală.
6. Evaluare iniţială.
Compunere.Ce s-ar întâmpla dacă nu ar exista cărţi?
1

Compunere
I
p.13
2.1. Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură corectă, conştientă şi fluidă, în scopul ajustării lor aproape de ritmul vorbirii fiecăruia.

7. TAINELE CĂRTII. Agenda de lectură a cărţilor citite. Cărți, texte literare cu genericul Sună clopoţelul toamnei...
1

Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri de lectură (explicativă, selectivă) pentru formarea deprinderilor de a citi corect, conştient, fluid şi expresiv;

1.16.Interpretarea corectă a mijloacelor comunicative nonverbale care înlesnesc, îmbogăţesc, mesajele exprimate oral.
1.17.Conştientizarea rolului mijloacelor de transpunere a informaţiilor în viaţa omului şi în viaţa personală.
8. Mijloace de transmitere a informaţiei (televizor, radio, telefon, internet) Textul-suport: Cartea de Maria Petra. Familia de cuvinte.
1

Exerciţii de citire a textelor, respectînd intonaţia impusă de conţinut şi semnele de punctuaţie;

p.12
1.12.Utilizarea corectă a mijloacelor expresive (tonul, timbrul etc.) în comunicarea orală.

9. Cartea. Componentele cărţii: coperta (titlul şi autorul cărţii), filele cu text, imaginile, cuprinsul şi rolul lor.
Situaţii de comunicare.
1

Exerciţii aplicative de sesizare din context a cuvintelor cu sens propriu şi figurat, a mijloacelor artistice: comparaţia şi personificarea.

p.13
2.7.Reproducerea integrală a textului în succesiunea planului, folosind adecvat mijloacele expresive.
10. Analiză, recuperare, ameliorare
1

Exerciţii de aplicare a regulilor de despărţire în silabe şi de trecere la capăt de rând (în dictări şi autodictări, copieri sau în scrierea unor enunţuri proprii);
Fişe de recuperare şi dezvoltare

2.2. Recunoaşterea unor specii literare în baza celor mai simple trăsături.

11. Modurile de expunere: naraţiune, dialog, descriere.


Textul-suport: Nenea directorul după George Şovu.
1

Exerciţii de explorare a emoţiilor şi a senti-mentelor redate de textul literar;

p.14-15
2.12.Utilizarea raţională a diverselor sensuri ale cuvântului - antonime, sinonime; sens propriu şi sens figurat în comunicări orale şi scrise.
12. Cuvintele noi din text. Categorii semantice ale limbajului textual: sinonime, antonime.
Textul-suport: Nenea directorul după George Şovu.

Exerciţii aplicative de sesizare din context a cuvintelor cu sens propriu şi figurat, a mijloacelor artistice: comparaţia şi personificarea.

p.15-16
3.5.Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin grupuri de litere, a cuvintelor cu cratimă (în limita standardelor de conţinut).
13. Scrierea cuvintelor cu cratimă la, l-a.
Exerciţii aplicative.

Exerciţii de aplicare a regulilor de despărţire în silabe şi de trecere la capăt de rînd (în dictări şi autodictări, copieri sau în scrierea unor enunţuri proprii);
Planşa ortografică
p.16

2.1.Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură corectă, conştientă şi fluidă, în scopul ajustării lor aproape de ritmul vorbirii fiecăruia.

14. Evaluare sumativă orală. Citirea unui text nou necunoscut

Grilă de evaluare
ES

1.8.Aplicarea tehnicilor de combinare corectă a formulelor din etica comunicării (de salut, de adresare etc.) cu formularea replicilor într-un dialog oral sau
scris.

15. Adaptarea la situaţia de comunicare, la parteneri (prin îndeplinirea rolului de emiţător şi receptor). Tipuri de comunicare. Formule de politeţe.
1

Exerciţii de sesizare a unor mijloace nonverbale (gesturi, mimică) prin care se pot comunica diferite stări, atitudini etc.;

p.17
1.5.Transpunerea actului de comunicare dialogată în situaţii adecvate, în scopul adaptării la interlocutor.

16. Îmbinarea adecvată a replicilor de dialog cu noţiunile învăţate din eticheta comunicării, adaptându-le adecvat la situaţiile diverse ale comunicării verbale.
Comunicarea orală-dialogul.
1

Exerciţii de dialog cu persoane diferite: colegi, învăţători, părinţi; jocuri de rol;


Postere

p. 18-19

1.6.Construirea dialogurilor cu ajutorul replicilor eliptice (da/nu) şi argumentarea conţinutului acestora


17. Dialogul. Linia de dialog. Exerciţii aplicative.

Exerciţii de explicare a sensului cuvintelor noi în diverse contexte cu sau fără dicţionar;

p.19

2.4.Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură corectă, conştientă şi fluidă, în scopul ajustării lor aproape de ritmul vorbirii fiecăruia.

18. Tehnica citirii (cu voce şi în gând). Cuvintele noi din text. Textul-suport: Luchi în prima zi de şcoală după Otilia Cazimir.
1

Povestirea succesivă a unor fapte şi întîmplări din viaţa cotidiană, folosind adecvat mijloacele expresive ale comunicării

p.20-21
2.12.Utilizarea raţională a diverselor sensuri ale cuvîntului - antonime, sinonime; sens propriu şi sens figurat în comunicări orale şi scrise.
2.4.Desprinderea ideilor din părţile structurale ale textului în scopul formării planului simplu.

19. Categorii semantice ale limbajului textual: sinonime, antonime. Ideea principală, ideile secundare Textul-suport: Luchi în prima zi de şcoală după Otilia
Cazimir.
1

Exerciţii de explicare a sensului cuvintelor noi în diverse contexte cu sau fără dicţionar;

p.21-22
1.16.Interpretarea corectă a mijloacelor comunicative nonverbale care înlesnesc, îmbogăţesc, mesajele exprimate oral.
3.5.Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin grupuri de litere, a cuvintelor cu cratimă (în limita standardelor de conţinut).
20. Comunicarea nonverbală: gestica, mimica, semne convenţionale, semnale. Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin grupuri de litere (ce, ci, ge, gi, che, chi,
ghe, ghi)
1

Exerciţii de inten-sificare a transferului informaţional cu refe-rinţă la comunicarea nonverbală şi utilizarea acestora în situaţii practice, de ex. cule-gerea
informaţiilor personale;

p.23

2.1.Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură corectă, conştientă şi fluidă, în scopul ajustării lor aproape de ritmul vorbirii fiecăruia.

21. Calităţile citirii: corectă, conştientă, cursivă, expresivă (dezvoltarea lor). Vocabularul textului.
Textul-suport: Fructul cel mai valoros (poveste bulgară)
1

Exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia impusă de conţinut şi semnele de punctuaţie;

p.25-26
2.6.Exprimarea gândurilor, emoţiilor şi a sentimentelor faţă de mesajul textelor citite sau a unor secvenţe textuale.

22. Povestirea selectivă a fragmentului indicat sau a unei ilustraţii la text. Textul-suport: Fructul cel mai valoros.

Exerciţii de identificare a întâmplărilor într-o succesiune logică dintr-un text citit;


p.25-27
3.4.Scrierea corectă după auz a dictării şi aplicarea semnelor de punctuaţie adecvate.

23. Lucrări scrise – copieri, transcrieri, dictări, autodictări. Exerciţii aplicative.


1

Exerciţii de alcătuire a planului simplu de idei şi redactare a unor compuneri pe baza acestuia;

p.27
5.4.Folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea prin transferul lor în lectura particulară.

24. TAINELE CĂRTII. Fişa de lectură. Atelier de lectură. Cărți, texte literare cu genericul: Omul cât trăiește - învață!
1

p.29-30
3.8.Elaborarea de texte pe baza unui plan de idei şi prezentarea expunerii în faţa colectivului.

25 Atelier de creaţie. Compunerea. Părţi componente: introducerea, cuprins, încheiere.

Exerciţii de alcătuire a planului simplu de idei şi redactare a unor compuneri pe baza acestuia;

p.28
3.1. Conştientizarea utilizării eficiente a scrisului lizibil cu păstrarea înclinaţiei şi aranjarea estetică pe pagina caietului.

26. Atelier de scriere: Organizarea estetică a scrisului pe caiete, în pagină. Redactarea compunerii ,,Prima zi de şcoală”
1

Exerciţii de alcătuire a planului simplu de idei şi redactare a unor compuneri pe baza acestuia;
p.28
3.4.Scrierea corectă după auz a dictării şi aplicarea semnelor de punctuaţie adecvate.

27. Exerciții de postscriere a compunerii.

Exerciţii de respectare a cerinţelor organizării estetice a scrisului în pagină: alineatul, spaţiul, elementele auxiliare – sublinierea, parantezele, trecerea la capăt
de rând;

2.15.Manifestarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi utilizarea eficientă în comunicarea verbală.
28. Atelier de lectură, creație și discuție. Consolidare şi generalizare.
1

Exerciţii de respectare a cerinţelor lucurului in grup

p.31
4.1. Utilizarea eficientă a lexicului învăţat în diferite construcţii de comunicare orală şi scrisă.
29.Evaluare sumativă. Test.

Test.
Grilă de evaluare

ES

2.12.Utilizarea raţională a diverselor sensuri ale cuvîntului - antonime, sinonime; sens propriu şi sens figurat în comunicări orale şi scrise.

30. Exerciții de recuperare, ameliorare, dezvoltare


1

Exerciţii aplicative
5.4.Folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea prin transferul lor în lectura particulară.

31. TAINELE CĂRTII. Cărți, texte literare cu genericul


1

Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri de lectură (explicativă, selectivă) pentru formarea deprinderilor de a citi corect, conştient, fluid şi expresiv;

2.15.Manifestarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi utilizarea eficientă în comunicarea verbală.
32. Proiect de grup Școala e cetatea mea

Tehnci de aplicare in timpul lucrului în grup

SUBCOMPETENȚE

UNITATEA 2
ŞI IAR CAD FRUNZE COLORATE
DIN CARTEA TOAMNEI AURII... (28 ore)

2.3. Recunoaşterea părţilor structurale (introducerea, cuprinsul, încheierea) într-un text.

4. Semnificaţia componentelor textului: titlul, autorul, conţinutul.


Structura conţinutului Textul-suport: Toamna în Moldova de Petru Cărare.
1

Exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia impusă de conţinut şi semnele de punctuaţie;


p.32

2.8.Recunoaşterea în baza textului a elementelor de versificaţie: strofă, vers, rimă.

5. Versificaţia. Poezia cu tematică diversă. Strofa. Versul. Rima. Textul-suport: Toamna în Moldova de Petru Cărare .
1

Exerciţii practice de identificare a elemen-telor de versificaţie; jocuri de rimă, încercări de a scrie poezii de 4 versuri etc.

p.32-33

2.14.Aprecierea textului literar prin valorificarea vocabularului.

6. Extinderea câmpului vizual de citire. Cuvintele noi din text. Textul-suport: Sărbătoarea frunzelor după Călin Gruia.

Exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia impusă de conţinut şi semnele de punctuaţie;

p.34-35

2.4. Desprinderea ideilor din părţile structurale ale textului în scopul formării planului simplu.
7. Alineatul în text - scrierea din rând nou - cu un spaţiu liber faţă de celelalte rînduri; marcarea schimbării ideilor. Textul-suport: Sărbătoarea frunzelor după
Călin Gruia.

Exerciţii de respectare a cerinţelor organizării estetice a scrisului în pagină: alineatul, spaţiul, elementele auxiliare – sublinierea, parantezele, trecerea la capăt
de rând;

p.35
2.7. Reproducerea integrală a textului în succesiunea planului, folosind adecvat mijloacele expresive.
8. Povestirea textului pe fragmente şi în întregime. Scrierea cuvintelor cu cratimă ia, i-a, ea. Exerciţii aplicative.
1

Exerciţii de identificare a întâmplărilor într-o succesiune logică dintr-un text citit;

p.34-36

1.2.Recunoaşterea tipurilor de propoziţii utilizate în textele citite în scopul înţelegerii semnificaţiei lor.
1.3. Transformarea propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate şi invers.
9. Propoziţia ca mod de exprimare a unui gând scris sau spus. Tipuri de propoziţii după scopul comunicării: enunţiativă, interogativă şi exclamativă (cu
utilizarea terminologiei).
1

Activităţi ludice: „Recunoaşte personajul”; conferinţă de presă simulată; jocuri de rol;

p.37

2.8.Recunoaşterea în baza textului a elementelor de versificaţie: strofă, vers, rimă.

10. Versificaţia. Strofa. Versul. Rima.


Textul-suport: Ce te legeni de Mihai Eminescu.
Proiect de grup (I) Aurul toamnei
1

Exerciţii practice de identificare a elementelor de versificaţie; jocuri de rimă, încercări de a scrie poezii de 4 versuri etc.

p.38-39

2.13.Identificarea în textul citit a mijloacelor artistice: comparaţia şi personificarea în scopul evidenţierii semnificaţiei lor.
11.Mijloace de expresie artistică: comparaţia şi personificarea. Textul-suport: Ce te legeni de Mihai Eminescu.
1

Exerciţii aplicative de sesizare din context a cuvintelor cu sens propriu şi figurat, a mijloacelor artistice: comparaţia şi personificarea.

p.39-40

5.1. Manifestarea interesului de a citi cărţi, texte literare de diferite specii şi presa periodică pentru copii.

9. TAINELE CĂRTII. Impresii şi preferinţe de lectură. Cărți, texte literare cu genericul DIN CARTEA TOAMNEI AURII...

Exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia impusă de conţinut şi semnele de punctuaţie;

Agenda de lectură.

2.3. Recunoaşterea părţilor structurale (introducerea, cuprinsul, încheierea) într-un text.


10. Semnificaţia componentelor textului: titlul, autorul, conţinutul.
Structura conţinutului Textul-suport: Culesul porumbului după Ion Agârbiceanu.
1

Exerciţii de explicare a sensului cuvintelor noi în diverse contexte cu sau fără dicţionar;

p.41-42

2.5. Sesizarea trăsăturilor fizice şi morale ale unor personaje, conform faptelor descrise.
11. PersonaJele textului, locul şi timpul desfăşurării acţiunii. Textul-suport: Culesul porumbului după Ion Agârbiceanu.
1

Exerciţii de identificare a întâmplărilor într-o succesiune logică dintr-un text citit;


p.42

2.5.Sesizarea trăsăturilor fizice şi morale ale unor personaje, conform faptelor descrise.
12. Calităţile (însuşirile, trăsăturile) personajului literar.
Exerciţii aplicative.
1

Exerciţii de identificare a calităţilor umane

p.43

2.3.Recunoaşterea părţilor structurale (introducerea, cuprinsul, încheierea) într-un text.


13. Cuvântul. Sensurile cuvintelor.
1

Exerciţii de explicare a sensului cuvintelor noi în diverse contexte cu sau fără dicţionar;

p.44

2.12.Utilizarea raţională a diverselor sensuri ale cuvîntului - antonime, sinonime; sens propriu şi sens figurat în comunicări orale şi scrise.
14. Cuvântul. Sinonime. Antonime. Exerciţii aplicative

Exerciţii de explicare a sensului cuvintelor noi în diverse contexte cu sau fără dicţionar;

p.45

2.12.Utilizarea raţională a diverselor sensuri ale cuvîntului - antonime, sinonime; sens propriu şi sens figurat în comunicări orale şi scrise.
15.Sensul propriu şi sensul figurat al cuvintelor. Exerciţii aplicative
1

Exerciţii aplicative de sesizare din context a cuvintelor cu sens propriu şi figurat, a mijloacelor artistice: comparaţia şi personificarea.

p.44-45

2.3.Recunoaşterea părţilor structurale (introducerea, cuprinsul, încheierea) într-un text.

16. Semnificaţia componentelor textului: titlul, autorul, conţinutul.


Structura conţinutului. Textul-suport: S-au aurit a toamnă pădurile după Gheorghe Tomozei.
1

Exerciţii de reflecţie asupra valorilor, încercări de ilustrare grafică a fragmentelor de text, a personajelor, experimente imagina-tive;

p.46-47

2.2.Recunoaşterea unor specii literare în baza celor mai simple trăsături.

17. Modurile de expunere: naraţiune, dialog, descriere.


Textul-suport: S-au aurit a toamnă pădurile după Gheorghe Tomozei. Propoziţii lacunare.
1

Dialoguri despre cărţi, personaje din texte cunoscute, despre biblioteci, librării etc.

p.48

4.2.Identificarea la auz şi în scris a componentelor simple: sunet-literă; silabă-cuvînt; cuvînt-propoziţie, text.


18. Aprofundare: sunetul şi litera. Corespondenţa dintre ele. Vocalele – rolul lor în formarea silabei. Consoanele – citirea lor sprijinită de vocale.
1

Exerciţii de identificare a vocalelor-consoanelor.


p.49

3.5.Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin grupuri de litere, a cuvintelor cu cratimă (în limita standardelor de conţinut).
19. Grupurile de sunete: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi. Analiza sonoră a cuvintelor care nu conţin grupurile de sunete indicate.
1

Exerciţii lacunare

p.50

5.4.Folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea prin transferul lor în lectura particulară.
20. TAINELE CĂRTII. Atelier de lectură
Texte cu genericul: Şi iar cad frunze colorate
Si păsările iarăşi pleacă...

Agenda de lectură

p.52-53

3.8.Elaborarea de texte pe baza unui plan de idei şi prezentarea expunerii în faţa colectivului.
21. Atelier de creaţie. Compunere după un şir de imagini şi un plan simplu de idei. Părţi componente: introducerea, cuprins, încheiere.
1

Exerciţii de alcătuire a planului simplu de idei şi redactare a unor compuneri pe baza acestuia;

p.51

3.1.Conştientizarea utilizării eficiente a scrisului lizibil cu păstrarea înclinaţiei şi aranjarea estetică pe pagina caietului.
22. Organizarea estetică a scrisului pe caiete, în pagină.
Redactarea compunerii ,,Toamna-zâna belşugului şi regina culorilor.”
1

Exerciţii de respectare a cerinţelor organizării estetice a scrisului în pagină: alineatul, spaţiul, elementele auxiliare – sublinierea, parantezele, trecerea la capăt
de rând;

p.51

3.2.Redactarea textelor proprii cu şi fără repere, aplicând tehnicile de redactare învăţate.

23. Exerciții de postscriere a compunerii.


1

Exerciţii de aplicare a regulilor de despărţire în silabe şi de trecere la capăt de rînd (în dictări şi autodictări, copieri sau în scrierea unor enunţuri proprii);

2.1.Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură corectă, conştientă şi fluidă, în scopul ajustării lor aproape de ritmul vorbirii fiecăruia.
24. Atelier de lectură, creație și discuție. Consolidare şi generalizare.
1

Exerciţii de creativitate

p.54

2.15.Manifestarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi utilizarea eficientă în comunicarea verbală.
25. Evaluare sumativă. Dictare.Exerciţii de selectare a sinonimelor şi antonimelor din text.
1

Exerciţii de selectare a sinonimelor şi antonimelor din text

3.4.Scrierea corectă după auz a dictării şi aplicarea semnelor de punctuaţie adecvate.


26. Exerciții de recuperare, ameliorare, dezvoltare

Exerciţii de respectare a cerinţelor organizării estetice a scrisului în pagină

5.6.Manifestarea interesului de a organiza expoziţii de cărţi şi presă periodică pentru copii, pe baza unei hărţii conceptuale a proiectului de grup.
27. TAINELE CARTII. Agenda de lectură şi atitudine a cărţilor citite. Topul literar.
1

Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri de lectură (explicativă, selectivă) pentru formarea deprinderilor de a citi corect, conştient, fluid şi expresiv;

Agenda de lectură a cărţilor citite

5.6.Manifestarea interesului de a organiza expoziţii de cărţi şi presă periodică pentru copii, pe ltarebaza unei hărţii conceptuale a proiectului de grup.
28. Proiect de grup Aurul toamnei
1

UNITATEA 3.
STRĂBUNII NOŞTRI NE LĂSARĂ TRECUTUL SFÎNT ŞI O FRUMOASĂ ŢARĂ...
(29 ore)
2.8. Recunoaşterea în baza textului a elementelor de versificaţie: strofă, vers, rimă.
1. Versificaţia. Poezia cu tematică diversă. Strofa. Versul. Rima. Textul-suport: Către pasăre de Ion Vatamanu. Lectură şi observare.
1

Exerciţii practice de identificare a elementelor de versificaţie; jocuri de rimă, încercări de a scrie poezii de 4 versuri etc.

p.55
1.1.Intonarea propoziţiilor în funcţie de scopul comunicării, de starea emotivă (admiraţie, repulsie, indignare, surpindere etc.) transmisă prin mesajul ei.
2.Mijloace de expresie artistică. Intonaţia. Textul-suport: Către pasăre de Ion Vatamanu. Exerciţii aplicative.

Exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia impusă de conţinut şi semnele de punctuaţie;

p.55-56
2.3. Recunoaşterea părţilor structurale (introducerea, cuprinsul, încheierea) într-un text.
3.Textul narativ. Semnificaţia componentelor textului: titlul, autorul, conţinutul.
Textul-suport: Din viaţa dacilor după Alexandru Vlăhuţă.
1

Activităţi ludice: „Recunoaşte personajul”; conferinţă de presă simulată; jocuri de rol;

p.57-58
2.1.Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură corectă, conştientă şi fluidă, în scopul ajustării lor aproape de ritmul vorbirii fiecăruia.
4 .Calităţile citirii: corectă, conştientă, cursivă, expresivă (dezvoltarea lor). Ideea principală, ideile secundare
Textul-suport: Din viaţa dacilor după Alexandru Vlăhuţă.
1

Exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia impusă de conţinut şi semnele de punctuaţie;

p.58-59
3.5.Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin grupuri de litere, a cuvintelor cu cratimă (în limita standardelor de conţinut).
5. Scrierea cuvintelor cu cratimă neam, ne-am.
Exerciţii aplicative

Exerciţii de aplicare a regulilor de despărţire în silabe şi de trecere la capăt de rînd (în dictări şi autodictări, copieri sau în scrierea unor enunţuri proprii);

p.60
4.5.Identificarea în diferite enunţuri a părţilor de vorbire, observând rolul lor în contrucţia comunicării.
Utilizarea raţională în vorbire
6. Cuvântul-parte de vorbire. Exerciţii aplicative.

Exerciţii aplicative, lacunare.

2.12.Utilizarea raţională a diverselor sensuri ale cuvântului - antonime, sinonime; sens propriu şi sens figurat în comunicări orale şi scrise
7. Vocabularul textului. Categorii semantice ale limbajului textual: sinonime, antonime.
Textul-suport: Muma lui Ştefan cel Mare de Dimitrie Bolintineanu.

Exerciţii de explicare a sensului cuvintelor noi în diverse contexte cu sau fără dicţionar;

p.62-63
2.5.Sesizarea trăsăturilor fizice şi morale ale unor personaje, conform faptelor descrise.

8. Calităţile (însuşirile, trăsăturile) personajului literar. Atitudinea / opinia faţă de comportamentul personajelor descrise.
Textul-suport: Muma lui Ştefan cel Mare de Dimitrie Bolintineanu.
1

Exerciţii de explorare a emoţiilor şi a senti-mentelor redate de textul literar;


Exerciţii de reflecţie asupra valorilor, încercări de ilustrare grafică a fragmentelor de text, a personajelor, experimente imagina-tive;

p.63-64
5.1.Manifestarea interesului de a citi cărţi, texte literare de diferite specii şi presa periodică pentru copii

9. TAINELE CARTII. Atelier de lectură


Cărți, texte literare cu genericul ,,Nasc şi la Moldova oameni” Elementele cărţii după care poţi afla mai mult: prefaţă, adnotarea, postfaţa (informaţie
biobliografică despre scriitori).
1

Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri de lectură (explicativă, selectivă) pentru formarea deprinderilor de a citi corect, conştient, fluid şi expresiv;

Agenda de lectură.
4.6.Utilizarea raţională în vorbire a noţiunilor gramaticale învăţate prin analiza categoriilor morfologice, clasificarea părţilor de vorbire dintr-un şir de cuvinte
sau dintr-un mic text.
10. Substantivul –parte de vorbire. Exerciţii aplicative.

Exersări de înlocuire a substantivelor cu pronume personale şi de politeţe;

EF
p.65
2.6. Recunoaşterea în baza textului a elementelor de versificaţie: strofă, vers, rimă.

11. Versificaţia. Strofa. Versul. Rima.


Textul-suport: Daniel Sihastru de Dimitrie Bolintineanu. Lectură şi observare.
1

Exerciţii practice de identificare a elementelor de versificaţie; jocuri de rimă, încercări de a scrie poezii de 4 versuri etc.

p.66
2.3.Recunoaşterea părţilor structurale (introducerea, cuprinsul, încheierea) într-un text.

12. Modurile de expunere: naraţiune, dialog, descriere. Citirea pe roluri. Textul-suport: Daniel Sihastru de Dimitrie Bolintineanu.
1

Exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia impusă de conţinut şi semnele de punctuaţie;

p.66-67

2.5.Sesizarea trăsăturilor fizice şi morale ale unor personaje, conform faptelor descrise.
13. Caracterizări simple de persoane/personaje literare după faptele descrise şi organizate pe baza unor repere.
Tehnica scrisului (intensificare şi automatizare).
1

Exerciţii de explorare a emoţiilor şi a senti-mentelor redate de textul literar;

p.68
4.8.Înlocuirea substantivelor cu pronume personale în scopul înlăturării repetărilor iritante.
14. Felul substantivelor: comune şi proprii.
Substantivele comune. Exerciții aplicative.
1

Exersări de înlocuire a substantivelor cu pronume personale şi de politeţe;

p.69
3.6.Utilizarea corectă a majusculei la începutul propoziţiei şi a substantivelor proprii, în limita conţinuturilor învăţate
15. Substantivele proprii. Majuscula la substantivele proprii. Exerciții aplicative.
1

Exerciţii de folosire corectă a majusculei la începutul propoziţiei şi a substantivelor proprii;

p.70
3.6.Utilizarea corectă a majusculei la începutul propoziţiei şi a substantivelor proprii, în limita conţinuturilor învăţate
16. Majuscula în scrierea numelor proprii (numele, prenumele propriu, al colegilor; denumire de sate/oraşe, ţări, capitale, denumiri de râuri ale Moldovei).
Exerciții de antrenare a competenței de scriere.

Exerciţii de folosire corectă a majusculei la începutul propoziţiei şi a substantivelor proprii;

p.69-70
5.6.Manifestarea interesului de a organiza expoziţii de cărţi şi presă periodică pentru copii, pe baza unei hărţii conceptuale a proiectului de grup.
17. TAINELE CARTII. Expoziție de cărţi din literatura artistică naţională dedicate istoriei neamului.
1

Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri de lectură (explicativă, selectivă) pentru formarea deprinderilor de a citi corect, conştient, fluid şi expresiv;

Agenda de lectură.
1.5.Transpunerea actului de comunicare dialogată în situaţii adecvate, în scopul adaptării la interlocutor.

18. Organizarea dialogului oral. Textul-suport: ,,Chişinău, capitala ţării mele” Lectură şi observare.
1

Exerciţii de dialog cu persoane diferite: colegi, învăţători, părinţi; jocuri de rol;

p.71-72
2.7. Reproducerea integrală a textului în succesiunea planului, folosind adecvat mijloacele expresive.
19. Reproducerea orală a textelor citite (succesiunea pe baza unor repere logice sau a unui plan de idei dat). Textul-suport: ,,Chişinău, capitala ţării mele”
1

Exerciţii de identificare a întâmplărilor într-o succesiune logică dintr-un text citit;

p.72-73
4.8.Înlocuirea substantivelor cu pronume personale în scopul înlăturării repetărilor iritante.

20.Numărul substantivelor. Tehnica scrisului (intensificare şi automatizare).


1

Exerciţii de ortografie a substantivelor proprii, a substantivelor la numă-rul plural, pronumelor;

p.74
4.8.Înlocuirea substantivelor cu pronume personale în scopul înlăturării repetărilor iritante.

21.Evaluare sumativă.Probă scrisă


Scrierea corectă a substantivelor
1

Exerciţii de ortografie a substantivelor proprii, a substantivelor la numă-rul plural, pronumelor;

ES
p.75
3.8.Elaborarea de texte pe baza unui plan de idei şi prezentarea expunerii în faţa colectivului.
22. Atelier de creaţie. Compunere ,,Satul meu”
1

Exerciţii de alcătuire a planului simplu de idei şi redactare a unor compuneri pe baza acestuia;

p.76
3.1.Conştientizarea utilizării eficiente a scrisului lizibil cu păstrarea înclinaţiei şi aranjarea estetică pe pagina caietului
23. Lizibilitate, înclinaţie uniformă, acurateţe Redactarea compunerii ,,Satul meu”
1

p.76
3.4.Scrierea corectă după auz a dictării şi aplicarea semnelor de punctuaţie adecvate.

24. Exerciții de postscriere a compunerii.


1

Analiza compunerii

5.2.Identificarea componentelor obligatorii ale cărţii în scopul înţelegerii rolului lor în viaţa cititorului
25. TAINELE CARTII. Atelier de lectură: Cărți și texte literare cu genericul,,Moldovă-vatra mea străbună”
1

Agenda de lectură.

p.77
2.1.Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură corectă, conştientă şi fluidă, în scopul ajustării lor aproape de ritmul vorbirii fiecăruia.

26. Atelier de lectură, creație și discuție. Consolidare şi generalizare.


1

Exerciţii de determinare corectă a părţilor prin-cipale şi secundare cu ajutorul întrebărilor (ghidat de către învăţă-tor);

p.78
2.15.Manifestarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi utilizarea eficientă în comunicarea verbală.
27.Evaluare sumativă orală: Povestirea textului
2

Text suport
Grila de evaluare
ES

2.1.Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură corectă, conştientă şi fluidă, în scopul ajustării lor aproape de ritmul vorbirii fiecăruia.
28.Exerciții de recuperare, ameliorare și dezvoltare.
1

Exerciţii de completare a propoziţiilor lacunare cu structurile morfolo-gice învăţate;


UNITATEA 4
CAD DIN CER MĂRGĂRITARE PESTE PLAIUL MEU IUBIT...
(26 ore)

2.8. Recunoaşterea în baza 1. Versificaţia. Poezia cu tematică 1 Exerciţii practice de identificare a p.79-80
textului a elementelor de diversă. Strofa. Versul. Rima. elementelor de versificaţie; jocuri de
versificaţie: strofă, vers, rimă. Textul-suport: Iarna de Vasile rimă, încercări de a scrie poezii de 4
Alecsandri.
versuri etc.

2.9. Compararea a două poezii 2. Semnificaţia componentelor 1 Exerciţii de explicare a sensului p.79-80
cu aceeaşi tematică, de diferiţi textului: titlul, autorul, conţinutul. cuvintelor noi în diverse contexte cu
autori, evidenţiind trăsăturile Vocabularul textului. sau fără dicţionar;
Textul-suport: Iarna de Vasile
comune şi distincte.
Alecsandri.
3. Cuvinte greşite în pronunţare şi 1. Exerciţii de aplicare a regulilor de EF p.81
3.5.Scrierea corectă a cuvintelor ce scriere: cuvinte care încep cu e şi cu î- despărţire în silabe şi de trecere la
conţin grupuri de litere, a i; î-u şi ie-e (practic). capăt de rând (în dictări şi autodictări,
cuvintelor cu cratimă (în limita Exerciţii aplicative. Dictare. copieri sau în scrierea unor enunţuri
standardelor de conţinut). proprii);

4.5.Identificarea în diferite 4. Adjectivul– parte de vorbire. 1 Exerciţii de determinare corectă a p.82


enunţuri a părţilor de vorbire, Exerciţii aplicative părţilor prin-cipale şi secundare cu
observînd rolul lor în contrucţia ajutorul întrebărilor (ghidat de către
comunicării. învăţă-tor);

2.3.Recunoaşterea părţilor 5. Modurile de expunere: naraţiune, 1 Exerciţii de identificare şi de p.83-84


structurale (introducerea, dialog, descriere. Structura argumentare a folosirii secvenţelor
cuprinsul, încheierea) într-un text. conţinutului. Textul-suport: de dialog şi a elementelor de
Decembrie după George Coşbuc.
descriere în textele narative;

6. Ordonarea ideilor 1 Exerciţii de identificare şi de p.84-85


2.4.Desprinderea ideilor din părţile textului.Reproducerea fragmentelor argumentare a folosirii secvenţelor
structurale ale textului în scopul textului. de dialog şi a elementelor de
formării planului simplu. Textul-suport: Decembrie după descriere în textele narative;
George Coşbuc.

4.5.Identificarea în diferite 7. Adjectivul. Familia lexicală a Exerciţii de determinare corectă a EF p.85


enunţuri a părţilor de vorbire, cuvîntului. Exerciţii aplicative. 1 părţilor prin-cipale şi secundare cu
observînd rolul lor în contrucţia ajutorul întrebărilor (ghidat de către
învăţă-tor);
comunicării.

5.4. Folosirea unor tehnici/ 8. TAINELE CARTII. Atelier de 1 Exerciţii de utilizare a diverselor
strategii de lucru cu textul/ cartea lectură. Texte cu genericul Cad din cer tipuri de lectură (explicativă,
prin transferul lor în lectura mărgăritare... selectivă) pentru formarea
particulară.
deprinderilor de a citi corect,
conştient, fluid şi expresiv;

4.5.Identificarea în diferite 9. Acordul adjectivului cu substantivul 1 Exersări de înlocuire a p.86


enunţuri a părţilor de vorbire, (poziţia faţă de substantiv). Exerciţii substantivelor cu pronume
observînd rolul lor în contrucţia aplicative personale şi de politeţe;
comunicării.
3.5.Scrierea corectă a cuvintelor ce 10. Scrierea adjectivelor cu nn. 1 Exerciţii de determinare corectă a p.87
conţin grupuri de litere, a Formarea adjectivelor de la cuvinte. Să părţilor prin-cipale şi secundare cu
cuvintelor cu cratimă (în limita învăţăm jucîndu-ne! ajutorul întrebărilor (ghidat de către
standardelor de conţinut). învăţă-tor

2.6.Exprimarea gîndurilor, 11. Atitudinea / opinia faţă de 1 Exerciţii de explorare a emoţiilor şi p.88-89
emoţiilor şi a sentimentelor faţă de comportamentul personajelor descrise a sentimen-telor redate de textul
mesajul textelor citite sau a unor Textul-suport: Colindătorii după literar;
secvenţe textuale. Mihail Sadoveanu.

2.4.Desprinderea ideilor din părţile 12. Ideea principală, ideile secundare. 1 Exerciţii de identificare în diverse p.89-90
structurale ale textului în scopul Exerciţii aplicative. Textul-suport: contexte a părţilor de vorbire
formării planului simplu. Colindătorii după Mihail Sadoveanu. învăţate şi explicaţia rolului lor în
construcţia propoziţiei;

3.5.Scrierea corectă a cuvintelor ce 13. Scrierea cuvintelor cu cratimă nai, 1 Exerciţii de utilizare corectă a p.90
conţin grupuri de litere, a n-ai. cuvintelor scrise cu cratimă;
cuvintelor cu cratimă (în limita Exerciţii aplicative.
standardelor de conţinut).

3.1.Conştientizarea utilizării 14. Tehnica scrisului (intensificare şi 1 Copieri, transcrieri în vederea


eficiente a scrisului lizibil cu automatizare). automatizării tehnicii scrisului;
păstrarea înclinaţiei şi aranjarea Copieri, transcrieri.
estetică pe pagina caietului.
15. TAINELE CĂRTII. Impresii şi 1 Exerciţii de utilizare a diverselor Expoziț
preferinţe de lectură. Expoziția de carte tipuri de lectură (explicativă, ia de
cu tematica sărbătorilor de iarnă. selectivă) pentru formarea carte
Proiect de grup Bucuriile iernii.
deprinderilor de a citi corect,
conştient, fluid şi expresiv;

2.1.Utilizarea eficientă a tehnicilor 16. Calităţile citirii: corectă, conştientă, 1 Exerciţii de citire a textelor, p.91
de lectură corectă, conştientă şi cursivă, expresivă (dezvoltarea lor). respectând intonaţia impusă de
fluidă, în scopul ajustării lor Textul-suport: Poezia Ajunul conţinut şi semnele de punctuaţie;
aproape de ritmul vorbirii Crăciunului de Elena Farago.
fiecăruia.

2.12.Utilizarea raţională a 17. Cuvintele noi din text. Categorii 1 Exerciţii de explicare a sensului p.91-92
diverselor sensuri ale cuvântului - semantice ale limbajului textual: cuvintelor noi în diverse contexte cu
antonime, sinonime; sens propriu şi sinonime, antonime. sau fără dicţionar;
sens figurat în comunicări orale şi
scrise.
3.1.Conştientizarea utilizării 18. Organizarea estetică a scrisului pe 1 Exerciţii de respectare a cerinţelor p.93
eficiente a scrisului lizibil cu caiete, în pagină. organizării estetice a scrisului în
păstrarea înclinaţiei şi aranjarea (Invitaţia) pagină: alineatul, spaţiul,
estetică pe pagina caietului. elementele auxiliare – sublinierea,
parantezele, trecerea la capăt de
rînd;

3.2.Redactarea textelor proprii cu 19. Atelier de creaţie: lucrări scrise: 1 Activităţi de scriere corectă a unei p.94
şi fără repere, aplicînd tehnicile de Scrierea imaginativă Scrisoare lui Moş scrisori, respectînd tehnicile de
redactare învăţate. Crăciun. redactare;

8.8.Elaborarea de texte pe baza 20. Redactarea scrierii imaginative .1 Activităţi de scriere corectă a unei p.94
unui plan de idei şi prezentarea Scrisoare lui Moş Crăciun. scrisori, respectînd tehnicile de
expunerii în faţa colectivului. redactare;

3.4.Scrierea corectă după auz a 21. Exerciții de postscriere a scrisorii. Dictări,transcrieri.


dictării şi aplicarea semnelor de
punctuaţie adecvate
5.6.Manifestarea interesului de a 22. TAINELE CARTII. Impresii şi 1 p.95-96
organiza expoziţii de cărţi şi presă preferinţe de lectură. Expoziția de carte
periodică pentru copii, pe baza din literatura română a Republicii
unei hărţii conceptuale a Moldova cu genericul: Despre iarnă...
proiectului de grup.
2.1.Utilizarea eficientă a tehnicilor 23. Atelier de lectură, creație și 1 Exerciţii de citire selectivă (citire pe p.96
de lectură corectă, conştientă şi discuție. Consolidare şi generalizare. fragmente, pe roluri); de stabilire a
fluidă, în scopul ajustării lor relaţiilor dintre titlul, conţinut şi
aproape de ritmul vorbirii
valoarea autorului în oglindirea
fiecăruia.
acestei teme;

4.1.Utilizarea eficientă a lexicului 24.Evaluare finală . 1 Test


învăţat în diferite construcţii de Test Grilă de evaluare ES
comunicare orală şi scrisă.
4.6.Utilizarea raţională în vorbire a 25. Exerciții de recuperare, ameliorare 1 Exerciţii de completare a p.97
noţiunilor gramaticale învăţate și dezvoltare. propoziţiilor lacunare cu structurile
prin analiza categoriilor morfologice învăţate;
morfologice, clasificarea părţilor
de vorbire dintr-un şir de cuvinte
sau dintr-un mic text.
5.1.Manifestarea interesului de a 26. TAINELE CĂRTII. Texte literare 1 Exerciţii de utilizare a diverselor
citi cărţi, texte literare de diferite cu genericul: Cum se sărbătoreşte tipuri de lectură (explicativă,
specii şi presa periodică pentru Crăciunul în alte ţări? selectivă) pentru formarea
copii.
deprinderilor de a citi corect,
conştient, fluid şi expresiv;

UNITATEA 5
IARNA MULTE JOCURI ŞTIE PRIN ZĂPADA ARGINTIE... (22 ore)
1. Semnificaţia componentelor textului: 1 Exerciţii de citire selectivă (citire p.98
titlul, autorul, conţinutul. Proza rimată. pe fragmente, pe roluri); de
1.12. Utilizarea corectă a
mijloacelor expresive (tonul, Textul-suport: La Polul Nord după stabilire a relaţiilor dintre titlul,
timbrul etc.) în comunicarea Marin Sorescu. conţinut şi valoarea autorului în
orală. oglindirea acestei teme;

2.11 Utilizarea în exprimarea 2.Cuvintele noi din text. Categorii 1 Exerciţii de citire selectivă (citire p.99-
orală şi scrisă a vocabularului semantice ale limbajului textual: pe fragmente, pe roluri); de 100
din textul citit (cuvinte, sinonime, antonime. stabilire a relaţiilor dintre titlul,
expresii). Calităţile citirii: corectă, conştientă,
conţinut şi valoarea autorului în
cursivă, expresivă (dezvoltarea lor).
Textul-suport: La Polul Nord după oglindirea acestei teme;
Marin Sorescu.

4.8.Înlocuirea substantivelor cu 3. Pronumele. Pronumele personal. 1 Exerciţii de identificare a p.101


pronume personale în scopul Persoana. Numărul. pronumelui în textele citite.
înlăturării repetărilor iritante. Exerciţii aplicative.

4.8.Înlocuirea substantivelor cu 4. Pronumele personal. Exerciţii 1 Exerciţii de identificare a p.102


pronume personale în scopul aplicative. pronumelui în textele citite.
înlăturării repetărilor iritante.

2.13.Identificarea în textul citit a 5. Mijloace de expresie artistică: 1 Exerciţii de determinare corectă a p.103
mijloacelor artistice: comparaţia comparaţia şi personificarea. părţilor prin-cipale şi secundare
şi personificarea în scopul Textul-suport: La săniuş după Ion cu ajutorul întrebărilor (ghidat de
evidenţierii semnificaţiei lor. Agârbiceanu. către învăţă-tor);

3.2.Redactarea textelor proprii 6. Scrieri imaginative (schimbarea 1 Exerciţii aplicative p.105


cu şi fără repere, aplicând finalului unui text citit;
tehnicile de redactare învăţate.

5.5.Compararea textelor 7. TAINELE CĂRTII. Cărți, texte 1 Exerciţii de citire selectivă (citire
selectate din literatura pentru literare cu genericul În lumea poveştilor. pe fragmente, pe roluri); de
copii cu textele de bază. stabilire a relaţiilor dintre titlul,
conţinut şi valoarea autorului în
oglindirea acestei teme;
2.1.Utilizarea eficientă a 8. Calităţile citirii: corectă, conştientă, 1 Exerciţii de citire selectivă (citire p.106
tehnicilor de lectură corectă, cursivă, expresivă (dezvoltarea lor). pe fragmente, pe roluri); de
conştientă şi fluidă, în scopul Vocabularul textului stabilire a relaţiilor dintre titlul,
ajustării lor aproape de ritmul Textul-suport: Copiii şi păsărelele după
conţinut şi valoarea autorului în
vorbirii fiecăruia. Eugen Jianu. oglindirea acestei teme;

1.7.Improvizarea dialogului în 9. Comunicare în baza imaginilor şi a 1 Exerciţii de alcătuire a planului p.107


baza a două-trei imagini şi planului de idei. simplu de idei şi redactare a unor
verbalizarea propriu-zisă. Textul-suport: Copiii şi păsărelele după compuneri pe baza acestuia;
Eugen Jianu.

2.5.Sesizarea trăsăturilor fizice10. Personajele textului. Caracterizări 1 Exerciţii de explorare a emoţiilor p.108
şi morale ale unor personaje, simple de personaje literare după faptele şi a sentimen-telor redate de textul
conform faptelor descrise. descrise pe baza unor repere. literar;
Textul-suport: Copiii şi păsărelele după
Eugen Jianu.
3.8.Elaborarea de texte pe baza 11. Evaluare sumativă. 1 Compunere ES
unui plan de idei şi prezentarea Compunere cu început dat:Ninge peste
expunerii în faţa colectivului. tot.Uliţele înguste s-au transformat în
poteci albe...

4.8.Înlocuirea substantivelor cu 12.Pronumele personal de politeţe. 1 Exerciţii de identificare a p.109


pronume personale în scopul Exerciţii aplicative. pronumelui în textele citite.
înlăturării repetărilor iritante. Exersări de înlocuire a
substantivelor cu pronume
personale şi de politeţe;

2.3.Recunoaşterea părţilor 13. Semnificaţia componentelor textului. 1 Exerciţii de utilizare a diverselor p.110
structurale (introducerea, Structura conţinutului. tipuri de lectură (explicativă,
cuprinsul, încheierea) într-un Textul-suport: Cheiţa după Mircea selectivă) pentru formarea
text. Sîntimbreanu.
deprinderilor de a citi corect,
conştient, fluid şi expresiv;

2.6.Exprimarea gîndurilor, 14.Atitudinea / opinia faţă de 1 Exerciţii de explorare a emoţiilor p.112


emoţiilor şi a sentimentelor faţă comportamentul personajelor descrise. şi a sentimen-telor redate de textul
de mesajul textelor citite sau a Exerciţii aplicative.
unor secvenţe textuale. Textul-suport: Cheiţa după Mircea literar;
Sîntimbreanu.

3.8.Elaborarea de texte pe baza 15. Atelier de creaţie. Compunere după 1 Exerciţii de alcătuire a planului p.113
unui plan de idei şi prezentarea un şir de imagini. Jocurile de iarnă ale simplu de idei şi redactare a unor
expunerii în faţa colectivului. copiilor compuneri pe baza acestuia;

3.8.Elaborarea de texte pe baza 16.Licitaţie de compunere. Redactarea 1 Activităţi de precizarea ghidată a p.114
unui plan de idei şi prezentarea compunerilor. stării postlec-torale, utilizând
expunerii în faţa colectivului. lexeme-tip: m-a îngîndurat, m-a
impresionat, am admi-rat faptul;
am rămas uimit; m-a frapat, m-a
încîntat, am devenit trist;

5.6.Manifestarea interesului de a 17. TAINELE CĂRTII. Atelier de 1 Exerciţii de utilizare a diverselor


organiza expoziţii de cărţi şi lectură tipuri de lectură (explicativă,
presă periodică pentru copii, pe Expoziția de carte: Poveștile copilăriei selectivă) pentru formarea
baza unei hărţii conceptuale a
deprinderilor de a citi corect,
proiectului de grup.
conştient, fluid şi expresiv;

3.2.Redactarea textelor proprii 18. Analiza compunerii. Exerciţii de post- 1 Copieri, transcrieri în vederea
cu şi fără repere, aplicând scriere. automatizării tehnicii scrisului;
tehnicile de redactare învăţate.

2.1.Utilizarea eficientă a 19. Atelier de lectură, creație și discuție. 1 Exerciţii de explorare a emoţiilor
tehnicilor de lectură corectă, Consolidare şi generalizare. şi a sentimen-telor redate de textul
conştientă şi fluidă, în scopul literar;
ajustării lor aproape de ritmul
vorbirii fiecăruia.

2.15.Manifestarea unei atitudini 20. Evaluare sumativă orală. 1 Citirea cu voce a unui text noi ES
pozitive faţă de limba română şi Citirea cu voce a unui text noi necunoscut necunoscut
utilizarea eficientă în Grilă de evaluare
comunicarea verbală.
3.2.Redactarea textelor proprii 21. Exerciții de recuperare, ameliorare și 1 Exerciţii aplicative.
cu şi fără repere, aplicînd dezvoltare.
tehnicile de redactare învăţate.

5.6.Manifestarea interesului de a 22. TAINELE CĂRTII. Prezentarea de 1 Exerciţii de utilizare a diverselor


organiza expoziţii de cărţi şi carte: Cartea preferată. tipuri de lectură (explicitivă,
presă periodică pentru copii, pe selectivă) pentru formarea
baza unei hărţii conceptuale a
deprinderilor de a citi corect,
proiectului de grup.
conştient, fluid şi expresiv;
UNITATEA 6
ŞI EI AU FOST COPII... (26 ore)
2.1.Utilizarea eficientă a 1. Tehnica citirii (cu voce şi în gînd). 1 Exerciţii de citire selectivă (citire pe p.118-
tehnicilor de lectură corectă, Extinderea cîmpului vizual de citire. fragmente, pe roluri); de stabilire a 119
conştientă şi fluidă, în scopul Cuvintele noi din text. Categorii relaţiilor dintre titlul, conţinut şi
ajustării lor aproape de ritmul semantice ale limbajului textual:
valoarea autorului în oglindirea
vorbirii fiecăruia. sinonime, antonime.
Textul-suport: Despărţirea de Ipoteşti acestei teme;
după Boris Crăciun.
2.7.Reproducerea integrală a 2. Delimitarea fragmentelor textului. 1 Povestirea succesivă a unor fapte şi p.120
textului în succesiunea planului, Povestirea textului după ideile întâmplări din viaţa cotidiană,
folosind adecvat mijloacele principale. folosind adecvat mijloacele
expresive. Textul-suport: Despărţirea de Ipoteşti expresive ale comunicării;
după Boris Crăciun.
3.4.Scrierea corectă după auz a 3. Tehnica scrisului (intensificare şi 1 Copieri, transcrieri în vederea
dictării şi aplicarea semnelor de automatizare). Dictare textuală.Exerciţii automatizării tehnicii scrisului;
punctuaţie adecvate aplicative.
4.5.Identificarea în diferite 4. Verbul-parte de vorbire. Exerciţii 1 Exerciţii de completare a EF p.121
enunţuri a părţilor de vorbire, aplicative. propoziţiilor lacunare cu structurile
observînd rolul lor în contrucţia morfolo-gice învăţate;
comunicării.
5.3.Cunoaşterea tipurilor de cărţi 5. TAINELE CĂRTII. Personajele literare 1 Exerciţii de utilizare a diverselor
după indicii propuşi: carte de pozitive şi negative în literatura pentru tipuri de lectură (explicativă,
poveşti, de poezii; despre natură, copii. Personaje reale, personaje selectivă) pentru formarea
viaţa copiilor, a animalelor. fantastice.
deprinderilor de a citi corect,
conştient, fluid şi expresiv;

2.3.Recunoaşterea părţilor 1. 6.Semnificaţia componentelor textului: 1 Exerciţii de citire selectivă (citire pe p.122-
structurale (introducerea, titlul, autorul, conţinutul. Textul-suport: fragmente, pe roluri); de stabilire a 123
cuprinsul, încheierea) într-un O amintire de neuitat după George relaţiilor dintre titlul, conţinut şi
text. Sbîrcea.
valoarea autorului în oglindirea
acestei teme;
2.12.Utilizarea raţională a 7.Cuvintele noi din text. Categorii 1 Exerciţii de explicare a sensului p.124
diverselor sensuri ale cuvîntului semantice ale limbajului textual: cuvintelor noi în diverse contexte cu
- antonime, sinonime; sens sinonime, antonime. Exerciţii aplicative. sau fără dicţionar;
propriu şi sens figurat în Textul-suport: O amintire de neuitat
comunicări orale şi scrise. după George Sbîrcea.

4.11.Identificarea părţilor 8. Persoana şi numărul verbului. Exerciţii 1 Exerciţii de identificare în diverse


principale şi secundare ale aplicative. contexte a părţilor de vorbire învăţate p.125
propoziţiei cu ajutorul şi explicaţia rolului lor în construcţia
întrebărilor. propoziţiei;

4.11.Identificarea părţilor 9.Verbul. Exerciţii aplicative. Exerciţii de 1 Exerciţii de identificare în diverse EF p.126
principale şi secundare ale caligrafie. contexte a părţilor de vorbire învăţate
propoziţiei cu ajutorul şi explicaţia rolului lor în construcţia
întrebărilor propoziţiei;
Exerciţii de respectare a cerinţelor
organizării estetice a scrisului în
pagină
2.5.Sesizarea trăsăturilor fizice 10. Caracterizări simple de 1 Descrierea, în coope-rare, a unor p.127-
şi morale ale unor personaje, persoane/personaje literare după faptele obiecte (forma, mărimea, culoarea,) 128
conform faptelor descrise. descrise şi organizate pe baza unor şi a unor personaje literare, în baza
repere. faptelor descrise;
Textul-suport: Atelier în pădure după
Peter Neagoe
2.6.Exprimarea gîndurilor, 11. Atitudinea / opinia faţă de 1 Activităţi de precizarea ghidată a p.129
emoţiilor şi a sentimentelor faţă comportamentul personajelor descrise. stării postlec-torale, utilizând
de mesajul textelor citite sau a Textul-suport: Atelier în pădure după lexeme-tip: m-a îngândurat, m-a
unor secvenţe textuale. Peter Neagoe
impresionat, am admi-rat faptul; am
rămas uimit; m-a frapat, m-a
încântat, am devenit trist;

4.4.Utilizarea eficientă a 12. Silaba. Despărţirea cuvintelor în Exerciţii de utilizare corectă a


regulilor învăţate de despărţire a silabe. Trecerea cuvintelor la capăt de 1 cuvintelor scrise cu cratimă sau
cuvintelor pe silabe la capăt de rînd (1-2 reguli) Exerciţii aplicative. separat.
rînd.
5.1.Manifestarea interesului de a 13. TAINELE CĂRTII. Atelier de 1 Exerciţii de utilizare a diverselor
citi cărţi, texte literare de lectură
diferite specii şi presa periodică Proiect de grup Emisiune pentru copii tipuri de lectură (explicativă,
pentru copii. ”Tip-top, mini top”. selectivă) pentru formarea
deprinderilor de a citi corect,
conştient, fluid şi expresiv;

4.11.Identificarea părţilor 14. Timpul verbului: prezent, trecut şi 1 Exerciţii de determinare corectă a p.130
principale şi secundare ale viitor. părţilor principale şi secundare cu
propoziţiei cu ajutorul ajutorul întrebărilor.
întrebărilor
3.5.Scrierea corectă a cuvintelor 15. Scrierea cuvintelor cu cratimă va/v-a. 1 Exerciţii lacunare p.131
ce conţin grupuri de litere, a Exerciţii aplicative.
cuvintelor cu cratimă (în limita
standardelor de conţinut).

2.14.Aprecierea textului literar 16. Semnificaţia componentelor textului . 1 Exerciţii de citire selectivă (citire pe p.132-
prin valorificarea vocabularului. Cuvintele noi din text. fragmente, pe roluri); de stabilire a 133
Textul-suport: Cea mai fericită zi relaţiilor dintre titlul, conţinut şi
după Alexandru Vlăhuţă.
valoarea autorului în oglindirea
acestei teme;

2.13.Identificarea în textul citit a 17. Mijloace de expresie artistică: 1 Exerciţii aplicative de sesizare din p.134
mijloacelor artistice: comparaţia comparaţia şi personificarea. Sensurile context a cuvintelor cu sens propriu
şi personificarea în scopul propriu şi figurat ale cuvintelor. şi figurat, a mijloacelor artistice:
evidenţierii semnificaţiei lor. Textul-suport: Cea mai fericită zi comparaţia şi personificarea.
după Alexandru Vlăhuţă.
2.7.Reproducerea integrală a 18. Povestirea selectivă a fragmentului 1 Povestirea succesivă a unor fapte şi p.134
textului în succesiunea planului, indicat sau a unei ilustraţii la text. Textul- întâmplări din viaţa cotidiană,
folosind adecvat mijloacele suport: Cea mai fericită zi după folosind adecvat mijloa-cele
expresive. Alexandru Vlăhuţă. expresive ale comunicării;
Exerciţii aplicative.
2.7.Reproducerea integrală a 19. Reproducerea orală a textelor citite 1 Antrenament de structurare corectă a
textului în succesiunea planului, în acest modul (succesiunea pe baza unor diverselor tipuri de compuneri:
folosind adecvat mijloacele repere logice sau a unui plan de idei dat). introducere, cuprins şi încheiere
expresive.
3.8.Elaborarea de texte pe baza 20. Atelier de creaţie. Compunere după 1 Exerciţii de alcătuire a planului p.135
unui plan de idei şi prezentarea un plan de idei. Visez să devin... simplu de idei şi redactare a unor
expunerii în faţa colectivului. compuneri pe baza acestuia;

3.4.Scrierea corectă după auz a 21. Analiza compunerii. Exerciţii de post- Copieri, transcrieri în vederea
dictării şi aplicarea semnelor de scriere 1 automatizării tehnicii scrisului;
punctuaţie adecvate.

5.4.Folosirea unor tehnici/ 22. TAINELE CĂRTII. Atelier de 1 Exerciţii de citire a textelor, p.136
strategii de lucru cu textul/ lectură respectând intonaţia impusă de
cartea prin transferul lor în Şi ei au fost copii… Topul literar conţinut şi semnele de punctuaţie;
lectura particulară.

2.1.Utilizarea eficientă a 23. Atelier de lectură, creație și discuție. 1 Exerciţii de utilizare a diverselor
tehnicilor de lectură corectă, Consolidare şi generalizare. tipuri de lectură (explicativă,
conştientă şi fluidă, în scopul selectivă) pentru formarea
ajustării lor aproape de ritmul
deprinderilor de a citi corect,
vorbirii fiecăruia.
conştient, fluid şi expresiv;

2.15.Manifestarea unei atitudini 24. Evaluare sumativă 2 Test


pozitive faţă de limba română şi Test.Verbul ES
utilizarea eficientă în
comunicarea verbală.
4.5.Identificarea în diferite 25. Exerciții de recuperare, ameliorare și 1 Exerciţii aplicative.
enunţuri a părţilor de vorbire, dezvoltare.
observînd rolul lor în contrucţia
comunicării.
UNITATEA 7
SALUTARE, PRIMĂVARĂ, TIMP FRUMOS, BINE- AI VENIT! (38 ore)
1. Modurile de expunere: naraţiune, 1 Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri p.138-
dialog, descriere. de lectură (explicativă, selectivă) 139
2.2.Recunoaşterea unor specii Textul-suport: Ghiocelul după Hans pentru formarea deprinderilor de a citi
literare în baza celor mai Christian Andersen. corect, conştient, fluid şi expresiv;
simple trăsături.
2.Dialogul în text. Citire pe roluri. 1 Exerciţii de citire selectivă (citire pe p.140
Textul-suport: Ghiocelul după Hans fragmente, pe roluri); de stabilire a
1.7. Improvizarea dialogului în
Christian Andersen. relaţiilor dintre titlul, conţinut şi
baza a două-trei imagini şi
verbalizarea propriu-zisă. valoarea autorului în oglindirea acestei
teme;

2.12.Utilizarea raţională a 3. Cuvinte cu mai multe sensuri. 1 Exerciţii aplicative de sesizare din
diverselor sensuri ale Exerciţii aplicative. context a cuvintelor cu sens propriu şi
cuvântului - antonime, figurat, a mijloacelor artistice:
sinonime; sens propriu şi sens comparaţia şi personificarea.
figurat în comunicări orale şi
scrise.
4.11.Identificarea părţilor 4. Predicatul- parte principală de 2 Exerciţii de identificare în diverse p.141-
principale şi secundare ale propoziţie. contexte a părţilor de vorbire învăţate 142
propoziţiei cu ajutorul Exerciţii aplicative. şi explicaţia rolului lor în construcţia
întrebărilor. propoziţiei;
5.1.Manifestarea interesului de Exerciţii de citire a textelor,
a citi cărţi, texte literare de 5. TAINELE CĂRTII. Atelier de lectură 1 respectând intonaţia impusă de
diferite specii şi presa cu tematica ,, Salutare, primăvară !” conţinut şi semnele de punctuaţie;
periodică pentru copii.

2.8.Recunoaşterea în baza 6. Versificaţia. Strofa. Versul. Rima. 1 Exerciţii practice de identificare a p.143-
textului a elementelor de Textul-suport: Poezia Cîntec de elementelor de versificaţie; jocuri de 144
versificaţie: strofă, vers, rimă. primăvară de Grigore Vieru. rimă, încercări de a scrie poezii de 4
versuri etc.
2.13.Identificarea în textul citit 7.Mijloace de expresie artistică. 1 Exerciţii practice de identificare a p.145
a mijloacelor artistice: Tablourile poeziei. elementelor de versificaţie; jocuri de
comparaţia şi personificarea în Textul-suport: Poezia Cîntec de rimă, încercări de a scrie poezii de 4
scopul evidenţierii primăvară de Grigore Vieru.
versuri etc.
semnificaţiei lor
3.7.Utilizarea corectă a 8. Linia de dialog. Exerciţii creatoare. 1 Imagini,desene
semnelor de punctuaţie la Proiect de grup Gazeta de perete: „Zîna
dialog şi la enumerare. Primăvară...”

2.14.Aprecierea textului literar 9. Cuvintele noi din text. 1 Exerciţii de explicare a sensului p.146-
prin valorificarea Categorii semantice ale limbajului textual cuvintelor noi în diverse contexte cu 147
vocabularului. Textul-suport: Moş Viscol şi Primăvara sau fără dicţionar;
după Mihail Sadoveanu.

2.5.Sesizarea trăsăturilor fizice 10. Caracterizarea personajelor. 1 Descrierea, în coope-rare, a unor p.148
şi morale ale unor personaje, Să învăţăm jucîndu-ne! obiecte (forma, mărimea, culoarea,) şi
conform faptelor descrise. Textul-suport: Moş Viscol şi Primăvara a unor personaje literare, în baza
după Mihail Sadoveanu. faptelor descrise;

4.11.Identificarea părţilor 11. Subiectul –baza propoziţiei. 1 Exerciţii de determinare corectă a p.149
principale şi secundare ale părţilor principale şi secundare cu
propoziţiei cu ajutorul ajutorul întrebărilor.
întrebărilor.
4.11.Identificarea părţilor 12. Părţile principale de propoziţie. 1 Exerciţii de determinare corectă a p.150
principale şi secundare ale Exerciţii aplicative. părţilor principale şi secundare cu
propoziţiei cu ajutorul ajutorul întrebărilor.
întrebărilor.
5.5.Compararea textelor 13. TAINELE CĂRTII. Medalion 1 Exerciţii de citire selectivă (citire pe
selectate din literatura pentru literar ,,Cu opera lui Ion Creangă am fragmente, pe roluri); de stabilire a
copii cu textele de bază. crescut.” relaţiilor dintre titlul, conţinut şi
valoarea autorului în oglindirea acestei
teme
2.14.Aprecierea textului literar 14. Vocabularul textului.Momentele 1 Exerciţii de explicare a sensului p.151-
prin valorificarea textului. cuvintelor noi în diverse contexte cu 152
vocabularului. Textul-suport: Cuibul de păsărele după sau fără dicţionar;
Cezar Petrescu.
2.1.Utilizarea eficientă a 15. Calităţile citirii: corectă, conştientă, 1 Exerciţii de citire a textelor, p.153
tehnicilor de lectură corectă, cursivă, expresivă (dezvoltarea lor). Ideea respectând intonaţia impusă de
conştientă şi fluidă, în scopul principală, ideile secundare. Textul- conţinut şi semnele de punctuaţie;
ajustării lor aproape de ritmul suport: Cuibul de păsărele după Cezar
vorbirii fiecăruia. Petrescu.
3.2.Redactarea textelor proprii 16. Atelier de creaţie. Descrierea unui 1 Exerciţii de alcătuire a planului simplu p.154
cu şi fără repere, aplicând anotimp. Primăvara. de idei şi redactare a unor compuneri
tehnicile de redactare învăţate pe baza acestuia;

3.8.Elaborarea de texte pe baza 17. Organizarea estetică a scrisului pe 1 Exerciţii de respectare a cerinţelor
unui plan de idei şi prezentarea caiete, în pagină. organizării estetice a scrisului în
expunerii în faţa colectivului. pagină: alineatul, spaţiul, elementele
Redactarea compunerii
auxiliare – sublinierea, parantezele,
trecerea la capăt de rând;
3.4.Scrierea corectă după auz a 18. Exerciţii de postscriere. Exerciții de 1 Exerciţii de aplicare a regulilor de
dictării şi aplicarea semnelor recuperare, ameliorare și dezvoltare. despărţire în silabe şi de trecere la capăt
de punctuaţie adecvate. de rând (în dictări şi autodictări, copieri
sau în scrierea unor enunţuri proprii);

4.11.Identificarea părţilor 19. Părţile principale de propoziţie. 1 Exerciţii de determinare corectă a


principale şi secundare ale Exerciţii aplicative. părţilor principale şi secundare cu
propoziţiei cu ajutorul ajutorul întrebărilor.
întrebărilor.
4.1.Utilizarea eficientă a 20. Evaluare sumativă. 1 Expunere scrisă ES
lexicului învăţat în diferite Expunere
construcţii de comunicare orală
şi scrisă.

5.3.Cunoaşterea tipurilor de 21. TAINELE CĂRTII. Snoavele din 1 Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri
cărţi după indicii propuşi: carte folclorul pentru copii. Impresii şi de lectură (explicativă, selectivă)
de poveşti, de poezii; despre preferinţe de lectură. pentru formarea deprinderilor de a citi
natură, viaţa copiilor, a
corect, conştient, fluid şi expresiv;
animalelor.

2.5.Sesizarea trăsăturilor fizice 22. Naraţiunea. Personajul principal. 1 Descrierea, în coope-rare, a unor p.155-
şi morale ale unor personaje, Textul-suport: Povestea cu obiecte (forma, mărimea, culoarea,) şi 156
conform faptelor descrise privighetoarea după Mihail Sadoveanu. a unor personaje literare, în baza
faptelor descrise;

2.6.Exprimarea gîndurilor, 23. Analiza literară a textului. 1 Activităţi de precizarea ghidată a stării p.157
emoţiilor şi a sentimentelor Atitudinea / opinia faţă de postlec-torale, utilizînd lexeme-tip: m-
faţă de mesajul textelor citite comportamentul personajelor descrise. a îngîndurat, m-a impresionat, am
sau a unor secvenţe textuale. Textul-suport: Povestea cu admi-rat faptul; am rămas uimit; m-a
privighetoarea după Mihail Sadoveanu. frapat, m-a încîntat, am devenit trist;
4.11.Identificarea părţilor 24. Părţile secundare de propoziţie. 1 Exerciţii de determinare corectă a p.158
principale şi secundare ale Propoziţia simplă. părţilor princi-pale şi secundare cu
propoziţiei cu ajutorul Exerciţii aplicative. ajutorul întrebărilor (ghidat de către
întrebărilor. învăţă-tor);

4.11.Identificarea părţilor 25. Părţile secundare de propoziţie. 1 Exerciţii de completare a propoziţiilor p.159
principale şi secundare ale Exerciţii aplicative. lacunare cu structurile morfolo-gice
propoziţiei cu ajutorul învăţate;
întrebărilor.
1.12.Utilizarea corectă a 26. Mijloacele expresive ale comunicării 1 Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri p.160
mijloacelor expresive (tonul, orale: tonul şi tempoul; intonaţia şi de lectură (explicativă, selectivă)
timbrul etc.) în comunicarea timbrul vocii (comunicarea paraverbală). pentru formarea deprinderilor de a citi
orală. Textul-suport: Poezia Dimineaţa de
corect, conştient, fluid şi expresiv;
Vasile Alecsandri.
2.8.Recunoaşterea în baza 27.Versificaţia. Poezia cu tematică 1 Exerciţii practice de identificare a p.161
textului a elementelor de diversă. Strofa. Versul. Rima. Exerciţii elementelor de versificaţie; jocuri de
versificaţie: strofă, vers, rimă. aplicative rimă, încercări de a scrie poezii de 4
Textul-suport: Poezia Dimineaţa de
versuri etc.
Vasile Alecsandri.

5.2.Identificarea 28. TAINELE CĂRTII. Pildele biblice. 1 Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri
componentelor obligatorii ale Poezia pascală. de lectură (explicativă, selectivă)
cărţii în scopul înţelegerii pentru formarea deprinderilor de a citi
rolului lor în viaţa cititorului.
corect, conştient, fluid şi expresiv;

2.14.Aprecierea textului literar 29.Vocabularul textului. Cuvintele noi Exerciţii de explicare a sensului p.162-
prin valorificarea din text. Categorii semantice ale 1 cuvintelor noi în diverse contexte cu 163
vocabularului. limbajului textual: sinonime, antonime. sau fără dicţionar;
Textul-suport: Salcîmi în floare după
Ion Agîrbiceanu.
2.5.Sesizarea trăsăturilor fizice 30.Calităţile (însuşirile, trăsăturile) 1 Descrierea, în coope-rare, a unor p.164
şi morale ale unor personaje, personajului literar. obiecte (forma, mărimea, culoarea,) şi
conform faptelor descrise. Textul-suport: Salcîmi în floare după a unor personaje literare, în baza
Ion Agîrbiceanu faptelor descrise;

4.9.Intensificarea actului 31. Propoziţia simplă. Propoziţia 1 Exerciţii de redactare a propoziţiilor p.165
comunicării prin transformarea dezvoltată. simple şi a propoziţiilor dezvoltate etc.
propoziţiilor simple în Exerciţii aplicative.
propoziţii dezvoltate şi invers.

4.9.Intensificarea actului 32.Propoziţia afirmativă. Propoziţia 1 Exerciţii de redactare a propoziţiilor p.166


comunicării prin transformarea negativă. simple şi a propoziţiilor dezvoltate etc.
propoziţiilor simple în
propoziţii dezvoltate şi invers.

4.9.Intensificarea actului 33. Exerciţii aplicative. Exerciţii de redactare a propoziţiilor


comunicării prin transformarea 1 simple şi a propoziţiilor dezvoltate etc.
propoziţiilor simple în
propoziţii dezvoltate şi invers

2.8.Recunoaşterea în baza 34. Versificaţia . Strofa. Versul. Rima. 1 Exerciţii practice de identificare a p.167
textului a elementelor de Cuvintele noi din text. Textul-suport: elementelor de versificaţie; jocuri de
versificaţie: strofă, vers, rimă. Poezia Paştile de M. Popescu. rimă, încercări de a scrie poezii de 4
versuri etc.

2.1.Utilizarea eficientă a 35. Mijloace de expresie artistică . 1 Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri p.168
tehnicilor de lectură corectă, Calităţile citirii: corectă, conştientă, de lectură (explicativă, selectivă)
conştientă şi fluidă, în scopul cursivă, expresivă (dezvoltarea lor). pentru formarea deprinderilor de a citi
ajustării lor aproape de ritmul 1
Textul-suport: Poezia Paştile de M. corect, conştient, fluid şi expresiv;
vorbirii fiecăruia.
Popescu
5.4.Folosirea unor tehnici/ 36. TAINELE CĂRTII. Atelier de Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri p.169
strategii de lucru cu textul/ creaţie de lectură (explicativă, selectivă) pentru
cartea prin transferul lor în Ilustrarea textelor despre Paşti lecturate. formarea deprinderilor de a citi corect,
lectura particulară.
conştient, fluid şi expresiv;

2.15.Manifestarea unei 37. Proiect de grup Gazeta de perete: 1 Exersări de constatare a ilustrării
atitudini pozitive faţă de limba „Zâna Primăvară...” cărţilor prin diferite procedee artistice:
română şi utilizarea eficientă în desen, pictură, colaj, foto;
comunicarea verbală.

UNITATEA 8
ZĂBOVEŞTE ŞI ASCULTĂ: TOATE-N FELUL LOR CUVÎNTĂ...
(31 ore)
2.3.Recunoaşterea părţilor 1.Semnificaţia componentelor textului: 1 Exerciţii de citire selectivă (citire pe p.171
structurale (introducerea, titlul, autorul, conţinutul. Textul-suport: fragmente, pe roluri); de stabilire a
cuprinsul, încheierea) într-un Noi, albinele... după Călin Gruia. relaţiilor dintre titlul, conţinut şi
text.
valoarea autorului în oglindirea acestei
teme;

2.1.Utilizarea eficientă a 2. Citire expresivă şi pe roluri. Calităţile 1 Exerciţii de citire a textelor, p.172
tehnicilor de lectură corectă, (însuşirile, trăsăturile) personajului respectând intonaţia impusă de
conştientă şi fluidă, în scopul literar. conţinut şi semnle de punctuaţie;
ajustării lor aproape de ritmul Textul-suport: Noi, albinele... după
vorbirii fiecăruia. Călin Gruia.
2.7.Reproducerea integrală a 3.Povestirea selectivă a fragmentului 1 Povestirea succesivă a unor fapte şi p.172
textului în succesiunea indicat sau a unei ilustraţii la text întîmplări din viaţa cotidiană, folosind
planului, folosind adecvat Textul-suport: Noi, albinele... după adecvat mijloacele expresive ale
mijloacele expresive. Călin Gruia comunicării;

2.4.Desprinderea ideilor din 4. Descrierea. Ideea principală, ideile 1 p.173


părţile structurale ale textului secundare Descrierea, în coope-rare, a unor
în scopul formării planului Textul-suport: Veveriţa după Mihail obiecte (forma, mărimea, culoarea,) şi
simplu. Sadoveanu. a unor personaje literare, în baza
faptelor descrise;

1.16.Interpretarea corectă a 5.Îmbinarea comunicării verbale cu 1 Povestirea succesivă a unor fapte şi


mijloacelor comunicative elemente din comunicarea nonverbală. întîmplări din viaţa cotidiană, folosind
nonverbale care înlesnesc, Exerciţii aplicative. Dictare de cuvinte. adecvat mijloa-cele expresive ale
îmbogăţesc, mesajele comunicării;
exprimate oral
3.8.Elaborarea de texte pe baza 3. Atelier de creaţie. Descrierea unei 1 Descrierea, în coope-rare, a unor p.173-
unui plan de idei şi prezentarea vieţuitoare. Veveriţa. Selectarea obiecte (forma, mărimea, culoarea,) şi 174
expunerii în faţa colectivului. informaţiilor. a unor personaje literare, în baza
faptelor descrise;

3.1.Conştientizarea utilizării 7. Redactarea compunerii. Lizibilitate, 1 Exerciţii de alcătuire a planului simplu p.175
eficiente a scrisului lizibil cu înclinaţie uniformă, acurateţe de idei şi redactare a unor compuneri
păstrarea înclinaţiei şi pe baza acestuia;
aranjarea estetică pe pagina
caietului.

3.4.Scrierea corectă după auz a 8. Analiza compunerii. Exerciţii de post- 1 Dictări,transcrieri.


dictării şi aplicarea semnelor scriere.
de punctuaţie adecvate.

2.8.Recunoaşterea în baza 9.Fabula. Structura fabulei. 1 Exerciţii practice de identificare a p.176-


textului a elementelor de Textul-suport: Racul, broasca şi ştiuca elementelor de versificaţie; jocuri de 177
versificaţie: strofă, vers, rimă rimă, încercări de a scrie poezii de 4
versuri etc.

2.15.Manifestarea unei 10. Evaluare sumativă orală. 1 Racul,


atitudini pozitive faţă de limba Recital de poezie Recital de poezie ES broasc
română şi utilizarea eficientă în a şi
comunicarea verbală. ştiuca
5.5.Compararea textelor 11. TAINELE CĂRTII. Atelier de 1 Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri
selectate din literatura pentru creaţie de lectură (explicativă, selectivă)
copii cu textele de bază. Lectura fabulelor pentru formarea deprinderilor de a citi
corect, conştient, fluid şi expresiv;

2.5.Sesizarea trăsăturilor fizice 12.Personaje pozitive, personaje 1 Descrierea, în coope-rare, a unor p.179
şi morale ale unor personaje, negative. obiecte (forma, mărimea, culoarea,) şi
conform faptelor descrise. Textul-suport: Povestea crocodilului a unor personaje literare, în baza
care plîngea după Vladimir Colin. faptelor descrise;
2.1.Utilizarea eficientă a 13. Citirea textului pe roluri. Anrtenere, 1 Exerciţii de citire selectivă (citire pe p.179
tehnicilor de lectură corectă, dezvoltare. fragmente, pe roluri); de stabilire a
conştientă şi fluidă, în scopul Textul-suport: Povestea crocodilului relaţiilor dintre titlul, conţinut şi
ajustării lor aproape de ritmul care plîngea după Vladimir Colin.
valoarea autorului în oglindirea acestei
vorbirii fiecăruia.
teme

2.5.Sesizarea trăsăturilor fizice 14. Calităţile (însuşirile, trăsăturile) 1 Povestirea succesivă a unor fapte şi p.181
şi morale ale unor personaje, personajului literar. Caracterizări simple întâmplări din viaţa cotidiană, folosind
conform faptelor descrise de personaje literare după faptele descrise adecvat mijloa-cele expresive ale
.Atelier de creaţie. comunicării;
2.11.Utilizarea în exprimarea 15. Vocabularul textului. Lectură 1 Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri p.182-
orală şi scrisă a vocabularului expresivă. de lectură (explicativă, selectivă) 183
din textul citit (cuvinte, Textul-suport: Poezia Cartea cu pentru formarea deprinderilor de a citi
expresii). Apolodor de Gellu Naum.
corect, conştient, fluid şi expresiv;

2.13.Identificarea în textul citit 16. Mijloace de expresie artistică . 1 Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri p.184
a mijloacelor artistice: Calităţile citirii: corectă, conştientă, de lectură (explicativă, selectivă)
comparaţia şi personificarea în cursivă, expresivă (dezvoltarea lor). pentru formarea deprinderilor de a citi
scopul evidenţierii Textul-suport: Poezia Cartea cu
corect, conştient, fluid şi expresiv;
semnificaţiei lor. Apolodor de Gellu Naum.

2.6.Exprimarea gîndurilor, 17. Atitudinea / opinia faţă de 1 Descrierea, în coope-rare, a unor p.184
emoţiilor şi a sentimentelor comportamentul personajelor descrise. obiecte (forma, mărimea, culoarea,) şi
faţă de mesajul textelor citite Exerciţii aplicative. a unor personaje literare, în baza
sau a unor secvenţe textuale. faptelor descrise;

3.7.Utilizarea corectă a 18. Propoziţia după scopul comunicării. 1 Exerciţii de redactare a propoziţiilor
semnelor de punctuaţie la Semnele de punctuaţie respective . simple şi a propoziţiilor dezvoltate etc.
dialog şi la enumerare. Consolidare şi dezvoltare

2.1.Utilizarea eficientă a 19. Atelier de lectură, creație și discuție. 1 Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri
tehnicilor de lectură corectă, Consolidare şi generalizare. de lectură (explicativă, selectivă)
conştientă şi fluidă, în scopul pentru formarea deprinderilor de a citi
ajustării lor aproape de ritmul
corect, conştient, fluid şi expresiv;
vorbirii fiecăruia.
3.1.Conştientizarea utilizării 20.Evaluare sumativă. 1 Compunere de caracterizare ES
eficiente a scrisului lizibil cu Compunere de caracterizare
păstrarea înclinaţiei şi
aranjarea estetică pe pagina
caietului.

3.1.Conştientizarea utilizării 21. Analiză, recuperare, ameliorare 1 Exerciţii aplicative


eficiente a scrisului lizibil cu
păstrarea înclinaţiei şi
aranjarea estetică pe pagina
caietului.

5.1.Manifestarea interesului de 22. TAINELE CĂRTII. 1 Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri


a citi cărţi, texte literare de Agenda de lectură a cărţilor citite de lectură (explicativă, selectivă)
diferite specii şi presa Topul literar pentru formarea deprinderilor de a citi
periodică pentru copii.
corect, conştient, fluid şi expresiv;

2.10. Redactarea celor mai 23. Textul nonliterar. Scopul şi structura 1 exerciţii de redactare corectă a unui
simple texte nonliterare: textelor nonliterare. Anunţul anunţ (respectarea cerinţelor);
anunţul.
2.11. Redactarea celor mai 24. Redactarea textelor nonliterare. 1 exerciţii de redactare corectă a unui
simple texte nonliterare: Anunţul anunţ (respectarea cerinţelor);
anunţul.
2.1.Utilizarea eficientă a 25. Tehnica citirii (cu voce şi în gînd). 1 Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri p.185-
tehnicilor de lectură corectă, Extinderea cîmpului vizual de citire. de lectură (explicativă, selectivă) 186
conştientă şi fluidă, în scopul pentru formarea deprinderilor de a citi
Textul-suport: Fram, ursul polar după
ajustării lor aproape de ritmul corect, conştient, fluid şi expresiv;
Cezar Petrescu
vorbirii fiecăruia.
2.7.Reproducerea integrală a 26.Ordonarea ideilor textului. Povestirea 1 Povestirea succesivă a unor fapte şi p.187
textului în succesiunea textului. Exerciţii aplicative. întâmplări din viaţa cotidiană, folosind
planului, folosind adecvat Textul-suport: Fram, ursul polar după adecvat mijloa-cele expresive ale
mijloacele expresive. Cezar Petrescu comunicării;

5.4.Folosirea unor tehnici/ 27. TAINELE CĂRTII. Atelier de 1 Exerciţii de utilizare a diverselor p.188
strategii de lucru cu textul/ lectură tipuri de lectură (explicativă,
cartea prin transferul lor în Textul Puiul după I.Al.Brătescu- selectivă) pentru formarea
lectura particulară. Voineşti . Harta textului. Fişa de lectură.
deprinderilor de a citi corect,
conştient, fluid şi expresiv;

5.2. Identificarea Exerciţii de utilizare a diverselor


componentelor obligatorii 28. TAINELE CĂRTII. Atelier de tipuri de lectură (explicativă,
ale cărţii în scopul lectură 1 selectivă) pentru formarea
înţelegerii rolului lor în Din folclorul copiilor
deprinderilor de a citi corect,
viaţa cititorului.
conştient, fluid şi expresiv;

2.1.Utilizarea eficientă a 29. Atelier de lectură, creație și 1 Exerciţii de citire selectivă (citire pe
tehnicilor de lectură corectă, discuție.Victorină literară fragmente, pe roluri); de stabilire a
conştientă şi fluidă, în scopul relaţiilor dintre titlul, conţinut şi
ajustării lor aproape de ritmul
valoarea autorului în oglindirea
vorbirii fiecăruia.
acestei teme;

5.3. Cunoaşterea tipurilor de 30.Evaluare finală. Test 1 Test EF


cărţi după indicii propuşi:
carte de poveşti, de poezii;
despre natură, viaţa
copiilor, a animalelor.

2.15.Manifestarea unei 31. Proiect de grup Miracolul din jur. 1 TOT


atitudini pozitive faţă de limba AL
română şi utilizarea eficientă în 231
comunicarea verbală. ore
COMPETENŢE SPECIFICE
1. Identificarea şi utilizarea conceptelor matematice şi a limbajului
matematic în situaţii diverse.
2. Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora în contexte
variate.
3. Rezolvarea şi formularea de probleme, utilizînd achiziţiile matematice.
4. Explorarea/investigarea unor situaţii-problemă reale sau modelate,
integrînd achiziţiile matematice şi cele din alte domenii.

MATEMATICA
Clasa: a III-a
Numărul de ore: 4 ore
Anual - 136 ore
Subcompetenţe Nr. de rînd Conţinuturi Nr. Data Activităţi de învăţare şi
ore evaluare Note
Modulul I
Evocare Efectuarea comentată, oral şi în
1 scris, a operaţiilor aritmetice;
3.1. Utilizarea elementelor de limbaj (10ore) 1. Numerele de la 0 la 100. calcul oral în lanţ.
matematic aferent conceptelor de
număr natural, operaţie 2. Adunarea şi scăderea pînă 1 Exerciţii fără paranteze cu 2
aritmetică. la 100, fără trecere peste ordin operaţii de acelaşi ordin şi de
3.2. Efectuarea operaţiilor aritmetice ordin diferit;
în exerciţii cu 2 operaţii, cu şi
fără paranteze, explicînd ordinea 3. Adunarea şi scăderea pînă 1 exerciţii cu 2 operaţii, cu
efectuării operaţiilor. la 100, cu trecere peste ordin paranteze; citirea expresiilor
3.3. Aplicarea operaţiilor aritmetice şi numerice compuse, cu 2 operaţii.
a proprietăţilor acestora pentru:
compunerea şi descompunerea 4. Tabla înmulţirii şi împărţirii 1
numerelor; aflarea unor numere Exerciţii de aflare anumerelor
necunoscute în exerciţii. necunoscute
3.4. Completarea unor succesiuni de 5. Antrenare, dezvoltare. Aflarea unor numere
numere asociate după reguli 1 necunoscute în exerciţii, în baza
simple, indicate sau identificate încercărilor, a regulilor de aflare
prin observare. a componentelor necunoscute, a
3.5. Rezolvarea problemelor cu plan probelor, a organizării datelor în
sau cu justificări, prin exerciţiu. tabele.
6. Probleme rezolvabile prin 1-2 din 1
operaţiile aritmetice învăţate. Rezolvarea de probleme cu 1-2
operaţii
7. Ordinea efectuării operaţiilor în 1 Estimarea prin comparare, fără
1.1. Identificarea, citirea şi scrierea, exerciţii cu 2 operaţii, fără şi cu efectuarea calculelor, a două
numerelor naturale 0-1000. paranteze. expresii simple, care se
deosebesc printr-un număr.
1.2. Compararea şi ordonarea
numerelor naturale 0-1000. 1 Exerciţii cu 1-2 operaţii,
8. Recapitilare rezolvarea de probleme

1.3. Utilizarea elementelor de limbaj 9. Evaluare iniţială 1 Continuarea, completarea unor


matematic aferent conceptului de succesiuni de numere asociate
după o regulă legată de operaţiile
număr natural. învăţate

10.Analiză, recuperare, ameliorare 1 Exerciţii cu 1-2 operaţii,


rezolvarea de probleme
Modulul II
Numere
Numere naturale
naturale 0- 1  000 (12 ore)
0- 1 000 Produsul evaluat:
1.4. Explorarea modalităţilor de (12 ore) -Citirea/scrierea numerelor natural 0-
compunere a numerelor şi de 1000
descompunere zecimală a lor, -compunerea şi descompunerea
folosind adunarea şi scăderea. zecimală a numerelor
-compararea şi ordonarea numerelor
natural 0-100
-completarea unei succesiuni de Numărarea cu startul, finalul şi
1.5. Completarea unor succesiuni de numere pasul dat, în ordinea precizată.
numere naturale asociate după Identificarea numerelor naturale
reguli indicate sau identificate prin în contexte uzuale.
Compunerea numerelor şi
observare.
descompunerea zecimală a lor,
1.Formarea şi scrierea numerelor cu sprijin în obiecte, scheme,
naturale de la 100 pînă la 1 000 tabele, schimb de bani. Adunarea
şi scăderea dedusă din
2. Compunerea şi descompunerea descompunerea zecimală,
zecimală a numerelor comentînd modul de calcul.
Localizarea, compararea,
3. Adunarea şi scăderea dedusă din ordonarea numerelor în baza:
descompunerea zecimală scrierii zecimale; comparării
poziţiilor în şirul numerelor
2.1. Efectuarea adunării şi scăderii 4. Exerciţii de fixare 1 naturale.
în concentrul 0-1000, fără şi cu Continuarea, completarea unor
5. Compararea numerelor de la 0 pînă succesiuni de numere asociate
treceri peste ordin.
la 1 000 1 după o regulă simplă, legată de
descompunerea zecimală a
6. Ordonarea numerelor de la 0 – 1000 numerelor.
1
7. Continuarea, completarea unor
2.2. Explicarea modului de calcul succesiuni de numere asociate după o
şi a ordinii efectuării operaţiilor în regulă simplă 1
exerciţii cu, cel mult, trei operaţii.
8. Exerciţii de fixare 1 Rezolvarea, formularea de
Înmulţirea şi împăr Înmulţirea orală şi în scris,
Modulul comentarea etapelor de calcul.
IV
ţirea în concentrul
0 – 1  000 Efectuarea împărţirii cu rest cu
3.1 Efectuarea operaţiilor de înmulţire Înmulţirea
sprijin obiectual, în baza folosirii
şi împărţire în concentrul 0-1000, şi împărţi- Produsul evaluat:
tablei înmulţirii; verificarea prin
fără şi cu treceri peste ordin. -efectuarea fluent,mintală sau scrisă a
rea în probe.
calculelor
con- -efectuarea unui exerciţiu cu 3 operaţii
centrul Împărţirea orală şi în scris;
cu şi fără paranteze.
0 – 1 000 -rezolvarea problemelor compuse
3.2 .Explicarea modului de calcul şi a comentarea etapelor de calcul;
-formularea de probleme
ordinii efectuării operaţiilor în -completarea tabelelor
( 59 ore) verificarea prin probe; estimarea
exerciţii cu, cel mult, trei operaţii, -aflarea numerelor necunoscute
1 ordinului de mărime al cîtului
cu şi fără paranteze. 1. Evocare. Operaţia de înmulţire şi
(cu cîte cifre va fi scris cîtul).
împărţire
1 Exerciţii cu 2-3 operaţii învăţate,
2. Înmulţirea exactă cu 10, 100
cu şi fără paranteze. Calcul oral
1 în lanţ, cu efectuarea succesivă a
3. Antrenare, dezvoltare.
operaţiilor învăţate.
4. Înmulţirea cu numere formate din
1 Aflarea unor numere
zeci sau sute întregi
necunoscute în exerciţii, în baza
regulilor de aflare a
5. Antrenare, dezvoltare.
3.3 Aplicarea înmulţirii, împărţirii şi 1 componentelor necunoscute ale
a proprietăţilor acestora pentru operaţiilor şi a probelor.
6. Înmulţirea fără trecere peste ordin a
aflarea unor numere necunoscute 1 Estimarea prin comparare, fără
unui număr de două cifre cu un
în exerciţii. efectuarea calculelor, a două
număr de o cifră
expresii simple, care se
deosebesc printr-un număr.
7. Exerciţii de fixare
1
Continuarea unor succesiuni de
8. Înmulţirea fără trecere peste ordin a
1 numere, asociate după o regulă
unui număr de trei cifre cu un număr
de o cifră
simplă; identificarea şi
formularea regulii de formare;
9. Antrenare, dezvoltare.
1 propunerea de reguli pentru
formarea unor succesiuni de
3.4 Completarea unor succesiuni de 10. Exerciţii aplicative 1 numere.
numere asociate după reguli
indicate sau identificate prin 11. Înmulţirea unui număr cu o sumă 1 Rezolvarea, formularea,
modificarea problemelor cu 1-3
observare.
operaţii.
12. Exerciţii aplicative 1
Completarea de tabele rubricile
13. Rezolvarea problemelor prin două 1 cărora indică componentele
metode operaţiei, cuvintele-cheie ale
unei probleme. Completarea unor
3.5 Rezolvarea problemelor cu plan 14. Înmulţirea cu trecere peste ordin a 1 scheme-lanţuri de calcule.
sau cu justificări, prin exerciţiu. unui număr de două cifre cu un
număr de o cifră Activităţi matematice instructive
cu caracter ludic, utilizînd tehnici
15. Exerciţii de fixare 1 antreprenoriale în contextul
orientării profesionale.
16. Antrenare, dezvoltare. 1

17. Înmulţirea cu trecere peste ordin a 1


unui număr de trei cifre cu un număr Aflarea unor numere
de o cifră necunoscute în exerciţii, în baza
regulilor de aflare a
3.6 Formularea de probleme pornind 18. Exerciţii de fixare 1 componentelor necunoscute ale
de la: enunţ incomplet; schemă;
operaţii aritmetice; exerciţiu; 19. Exerciţii aplicative 1 operaţiilor şi a probelor.
tematică. Estimarea prin comparare, fără
20. Consolidare şi dezvoltare 1 efectuarea calculelor, a două
expresii simple, care se
21. Lecţie de sinteză 1 deosebesc printr-un număr.
22. Evaluare sumativă 1
Continuarea unor succesiuni de
23. Analiza evaluării 1
numere, asociate după o regulă
24. Împărţirea exactă la 10, 100 1
simplă; identificarea şi
25. Împărţirea exactă a unui număr 1 formularea regulii de formare;
format din zeci sau sute la un număr propunerea de reguli pentru
de o cifră formarea unor succesiuni de
3.7 Explorarea unor modalităţi numere.
elementare de organizare şi 26. Exerciţii de fixare 1
clasificare a datelor în scheme, Rezolvarea, formularea,
tabele. 27. Împărţirea cu rest 1 modificarea problemelor cu 1-3
operaţii.
28. Exerciţii de fixare 1
Completarea de tabele rubricile
29. Exerciţii şi probleme cu împărţiri 1 cărora indică componentele
exacte şi împărţiri cu restul diferit de operaţiei, cuvintele-cheie ale
zero unei probleme. Completarea unor
scheme-lanţuri de calcule.
30. Exerciţii aplicative 1
Activităţi matematice nstructive
31. Împărţirea unei sime la un număr 1 cu caracter ludic, utilizînd tehnici
3.8 Investigarea unor situaţii- antreprenoriale în contextul
problemă din cotidian, care 32. Exerciţii de fixare 1 orientării profesionale.
solicită aplicarea operaţiilor şi
metodelor învăţate. 33. Împărţirea unui număr de două 1 Aflarea unor numere
3.9 Aplicarea înmulţirii, împărţirii şi cifre la un număr de o cifră, cînd necunoscute în exerciţii, în baza
a proprietăţilor acestora pentru zecile deîmpărţitului se împart exact la regulilor de aflare a
aflarea unor numere necunoscute împărţitor componentelor necunoscute ale
în exerciţii.
34. Exerciţii de fixare 1 operaţiilor şi a probelor.
Estimarea prin comparare, fără
35. Împărţirea unui număr de trei cifre 1 efectuarea calculelor, a două
la un număr de o cifră, cînd sutele şi expresii simple, care se
zecile deîmpărţitului se împart exact la deosebesc printr-un număr.
împărţitor
Continuarea unor succesiuni de
36. Exerciţii de fixare 1
numere, asociate după o regulă
3.10 Completarea unor succesiuni 37. Exerciţii şi probleme cu împărţiri 1
de numere asociate după reguli simplă; identificarea şi
38. Exerciţii şi probleme cu împărţiri 1 formularea
indicate sau identificate prin
regulii de formare; propunerea de
observare. 39. Împărţirea unui număr de două 1 reguli pentru formarea unor
cifre la un număr de o cifră, cînd
zecile deîmpărţitului nu se împart succesiuni de numere.
exact la împărţitor

40. Exerciţii de fixare 1


3.11 Rezolvarea problemelor cu plan
sau cu justificări, prin exerciţiu. 41. Împărţirea unui număr de trei cifre 1
la un număr de o cifră, cînd zecile
deîmpărţitului nu se împart exact la
împărţitor
3.12 Formularea de probleme pornind
de la: enunţ incomplet; schemă; 42. Exerciţii de fixare 1
operaţii aritmetice; exerciţiu;
tematică. 43. Rezolvare şi creare de probleme 1

44. Probleme, rezolvabile prin 1 – 3 1


operaţii învăţate

45. Împărţirea unui număr de trei cifre 1


la un număr de o cifră, cînd sutele
deîmpărţitului nu se împart exact la
împărţitor, iar cîtul este scris cu trei
cifre
46. Exerciţii de fixare 1

47. Consolidare şi dezvoltare 1


3.13 Explorarea unor modalităţi
elementare de organizare şi
48. Împărţirea unui număr de trei cifre 1
clasificare a datelor în scheme,
la un număr de o cifră, cînd cîtul
tabele.
este un număr format din zeci şi
unităţi

49. Exerciţii de fixare 1

50. Consolidare şi dezvoltare 1

51. Probleme ce se rezolvă prin 1


metoda reducerii la unitate

52. Exerciţii cu cel mult 3 operaţii, 1


fără paranteze

53. Rezolvare de exerciţii şi probleme 1


54. Exerciţii cu cel mult 3 operaţii, cu 1
paranteze

55. Exerciţii de fixare 1

56. Consolidare şi dezvoltare 1

57. Lecţie de sinteză 1


58. Evaluare sumativă 1
59. Analiza evaluării 1

Înmulţirea orală şi în scris,


comentarea etapelor de calcul.
4.1. Identificarea şi descrierea în
Modulul V Elemente intuitive de Efectuarea împărţirii cu rest cu
limbaj matematic a formelor Elemente geometrie şi măsurări sprijin obiectual, în baza folosirii
geometrice, indicate în intuitive tablei înmulţirii; verificarea prin
Produs evaluat :
conţinuturi. de probe.
-recunoaşterea figurilor geometrice
geometrie -exprimarea şi compararea Împărţirea orală şi în scris;
4.2. Exprimarea, compararea, şi comentarea etapelor de calcul;
rezultatelor unor măsurători
estimarea rezultatelor unor verificarea prin probe; estimarea
măsurări -completarea tabelelor
măsurători, folosind unităţi ordinului de mărime al cîtului
potrivite de măsură şi (cu cîte cifre va fi scris cîtul).
(22 ore) 1.Figuri geometrice 1
transformări ale lor. Exerciţii cu 2-3 operaţii învăţate,
2. Corpuri geometrice cu şi fără paranteze.
1
4.3. Explorarea unor modalităţi Calcul oral în lanţ, cu efectuarea
3. Măsurarea lungimii 1
elemen-tare de organizare a succesivă a operaţiilor învăţate.
rezultatelor unor observări şi
4. Exerciţii de fixare 1
măsurători: tabele, desene. Aflarea unor numere
necunoscute în
5. Măsurarea masei 1
4.4. Investigarea unor situaţii- exerciţii, în baza regulilor de
problemă din cotidian, care 6. Exerciţii de fixare 1 aflare a componentelor
necunoscute ale operaţiilor şi a
presupun efectuarea a 1-3 operaţii
7. Măsurarea capacităţii 1 probelor. Estimarea prin
aritmetice învăţate asupra comparare, fără efectuarea
rezultatelor unor măsurători. 8. Exerciţii de fixare 1 calculelor, a două expresii
simple, care se deosebesc printr-
1 un număr.
9. Măsurarea timpului. Ceasul
4.5. Identificarea şi descrierea în 1
10. Exerciţii de fixare Continuarea unor succesiuni de
limbaj matematic a formelor
geometrice, indicate în 1 numere, asociate după o regulă
conţinuturi. 11. Măsurarea timpului. Calendarul, simplă; identificarea şi
deceniul, secolul formularea regulii de formare;
4.6. Exprimarea, compararea, 1 propunerea de reguli pentru
estimarea rezultatelor unor 12. Exerciţii de fixare formarea unor succesiuni de
măsurători, folosind unităţi numere.
potrivite de măsură şi 13. Unităţi monetare 1 Rezolvarea, formularea,
transformări ale lor. modificarea problemelor cu 1-3
14. Exerciţii de fixare 1 operaţii.
15. Consolidare şi dezvoltare 1
4.7. Explorarea unor modalităţi 16. Evaluare sumativă 1 Completarea de tabele rubricile
elemen-tare de organizare a cărora indică componentele
rezultatelor unor observări şi 17. Analiza evaluării 1 operaţiei, cuvintele-cheie ale
măsurători: tabele, desene. unei probleme.
18. Sinteză: folosirea operaţiilor 1
aritmetice Completarea unor scheme-lanţuri
de calcule.
19. Sinteză: crearea şi rezolvarea 1
problemelor Activităţi matematice instructive
cu caracter ludic, utilizînd tehnici
20. Sinteză: recunoaşterea formelor 1 antreprenoriale în contextul
geometrice orientării profesionale.

21. Sinteză: efectuarea măsurărilor 1

22. Recapitulare finală 1


ŞTIINŢE
( 34 ORE ANUAL)

COMPETENŢE SPECIFICE DISCIPLINEI ŞTIINŢE

1. Receptarea informaţiilor ştiinţifice


2. Explorarea şi investigarea lumii înconjurătoare
3. Comunicarea orală şi scrisă utilizând stilul ştiinţific
4. Adoptarea unui comportament adecvat în cadrul mediului natural şi al celui social
Subcompetenţe Nr. de rînd Conţinuturi Nr Data Activităţi de învăţare şi Surse
. evaluare didactic
ore
Modulul I 1.Viziuni (ştiinţifică şi Prezentarea unor imagini care
1.1. Achiziţionarea şi utilizarea în religioasă ) despre apariţia 1 ilustrează planeta Pămînt;
comunicarea ştiinţifică a termenilor - Pămîntului discuţii privind cele două viziuni
cheie: Pămînt, ape, uscat, ţară, Planeta despre apariţia Pămîntului, despre
capitală. Pămînt călătorii întreprinse în jurul lumii;
2. Uscatul şi apele
1 jocuri de orientare pe globul
1.2. Reproducerea prin enunţuri pămîntesc şi pe o hartă;
3. Evaluare iniţială
simple a viziunilor despre apariţia 7 ore 1 identificarea Republicii Moldova, a
Pămîntului. unor localităţi pe hartă cu indicarea
4.Globul pămîntesc. Harta 1 continentului, a ţărilor vecine etc.);
1.3. Descrierea unor locuri după un descrierea plaiului natal după un
plan propus. 5. Republica Moldova. 1 algoritm propus;
activităţi de documentare despre
1.4. Identificarea diverselor locuri 6.Capitala Republicii Moldova oraşul Chişinău prin intermediul
utilizînd globul pămîntesc, harta. 1 Internetului;
acţiuni de colectare a informaţiilor
1.5. Colectarea unor date, informaţii cu privire la starea ecologică
7.Evaluare sumativă la finele
ştiinţifice din surse diferite. 1 globală;
modulului Planeta Pămînt evaluare – concurs de afişe, alte
1.6. Proiectarea unor acţiuni de materiale de sesizare a populaţiei
ocrotire a mediului înconjurător. privind impactul negativ a unor
acţiuni ale omului asupra mediului
ambiant;
evaluare – panou „Terra - casa
noastră comună!”;

Modulul II 1.Stările de agregare: solidă, 1 Colectarea informaţiilor, desenelor,


lichidă, gazoasă imaginilor cu referire la înfăţişarea
2.1. Achiziţionarea şi utilizarea în planetei Pămînt;
comunicarea ştiinţifică a termenilor - Învelişurile 2. Învelişurile interne şi externe 1 reprezentarea grafică a învelişurilor
cheie: solid-lichid-gazos; înveliş, Pămîntului ale Pămîntului pămîntului;
relief, sol, aer, apă, starea apei, experimente simple de observare a
curgător-stătător, circuit, fenomene 1 însuşirilor corpurilor;
naturale, vreme 12 ore 3. Învelişul solid al Pămîntului. clasificarea corpurilor în
dependenţă de starea lor de
2.2. Distingerea caracteristicilor 4. Formele de relief. Relieful 1 agregare: solide, lichide, gazoase;
principale ale învelişurilor interne şi Republicii Moldova Excursie exerciţii de comparare a unor
externe ale Pămîntului. tematică corpuri de acelaşi tip;
evaluare – descrierea unui corp
2.3. Compararea corpurilor pe baza 5. Solul (proprietăţile solului) 1 după un anumit algoritm (formă,
unor criterii date. mărime, culoare, stare de agregare,
duritate, transparenţă, materialul
6. Bogăţiile subsolului,
2.4. Efectuarea experienţelor simple, 1 din care este confecţionat,
materiale prelucrate
pe baza unei fişe de instrucţiuni date. întrebuinţări etc.)
experienţe pentru evidenţierea
2.5. Formularea întrebărilor, 7. Învelişul gazos al Pămîntului: caracteristicilor solului, apei,
răspunsurilor referitoare la Aerul (proprietăţile aerului, 1 aerului;
fenomenele din natură observate. temperatura aerului) lectura unui desen, a unui tabel sau
a unei scheme ce reprezintă
8.Învelişul lichid al Pămîntului: proprietăţi
2.6. Descrierea unor stări, procese, Apa (proprietăţile apei, formele 1 ale corpurilor;
fenomene, folosind terminologia apei în natură) exerciţii de completare de scheme,
specifică. tabele;
1 efectuarea măsurărilor temperaturii
9.Circuitul apei în natură. Starea
aerului;
vremii
2.7. Măsurarea cu instrumente înregistrarea datelor obţinute în
convenţionale şi neconvenţionale, urma observaţiilor şi ale
comparînd rezultatele cu propriile 10.Apele curgătoare şi cele măsurărilor în fişa de observaţii;
1
estimări. stătătoare evaluare – interpretarea unei fişe
2.8. Înregistrarea datelor, de observaţii despre starea vremii /
informaţiilor în fişe de observaţii, despre schimbările care se produc
tabele, scheme. în natură, în viaţa unui animal sau a
11.Învelişul viu al Pămîntului: unei plante etc.;
Plantele, animalele şi oamenii 1
(grupuri de animale, legături de
hrănire între vieţuitoare)
1
12.Evaluare sumativă la finale
semestrului I

3.1. Achiziţionarea şi utilizarea în Modulul Discuţii după vizionarea unor


comunicarea ştiinţifică a filme documentare, artistice, cu
III desene animate despre animale,
termenilor-cheie: plante
sălbatice, 1.Plantele de cîmpie 1 plante;
cultivate, medicinale; ierburi- Lumea exerciţii de identificare pe planşe a
vegetală şi 2. Plantele acvatice diverselor plante şi animale din
arbuşti-arbori; animale sălbatice, 1 Republica Moldova;observarea şi
domestice; legături de hrănire. animală
din Repub- 3.Plante de pădure 1 descrierea verbală a unor plante din
Evaluare formativă mediulapropiat;
lica activităţi în grup în scopul colectării
3.2. Stabilirea relaţiilor între
Moldova plantelor pentru ierbare (Atenţie la
părţile 4.Plantele decorative 1
plantele rare!);
componente ale unui sistem
9 ore întocmirea unei liste cu măsuri ce
studiat (plante spontane şi 5.Plante de cultură – livada, via 1 pot fi întreprinse în scopul
cultivate; animale sălbatice şi protecţiei mediului din localitatea
domestice; lanţuri trofice etc.). 6.Grădina de legume, cerealele 1 natală;
colectarea de informaţii în urma
3.3. Explorarea efectelor factorilor 7. Lumea animală din Republica 1 unei excursii, drumeţii,expediţii;
de mediu asupra plantelor şi Moldova (animale sălbatice şi jocuri de rol, dramatizări;redactarea
animalelor. domestice) unor reguli de comportare în mediul
înconjurător;
8. Oamenii. Ocupaţiile oamenilor studii de caz;
3.4. Argumentarea importanţei din ţara noastră 1  evaluare - rezolvarea unei
situaţii-problemă,
protejării mediului înconjurător.
excursii tematice;
9. Evaluare sumativă la finele 1
modulului Lumea vegetală şi
animală din Republica Moldova

4.1. Achiziţionarea şi utilizarea în 1


comunicarea ştiinţifică a 1.Plantele şi animalele exotice Descrierea plantelor şi animalelor
ModululIV exotice după un algoritm dat;
termenilor - cheie: plante-animale
Protecţia exerciţii de identificare a plantelor
exotice, zonă naturală, grădina 1
zoologică, Cartea Roşie, mediului 2. Zonele naturale şi animalelor conform descrierilor
înconjură- propuse;
protecţie. Evaluare formativă identificarea legăturilor care se
tor 1 stabilesc între lumea vie şi mediul
4.2. Descrierea relaţiilor între 3. Grădina zoologică de viaţă;
sistemele mediului înconjurător. 6 ore Grădina botanică organizarea datelor în tabele şi
Cartea Roşie a Moldovei realizarea unor grafice referitoare la
4.3. Înregistrarea unor date, 1 informaţiile achiziţionate;
informaţii despre plante şi animale 4.Protecţia mediului în care colectarea de informaţii cu referire
în fişe de observaţii. trăiesc la caracteristici şi comportamente
ale plantelor şi animalelor în
4.4. Comunicarea rezultatelor în 1 vederea adaptării la diferite medii
(camuflajul, schimbarea culorii,
urma observaţiilor asupra relaţiilor 5.Evaluare sumativă finală
grosimea blănii etc.);
unui sistem.
1 elaborarea de referate, jurnale,
4.5. Formularea de probleme pe 6. Excursie la muzeul ţinutului proiecte referitoare la lumea
baza acţiunilor omului natal vegetală şi animală din diverse zone
(stabilizatoare, perturbatoare) ale Pămîntului;
crearea de jocuri didactice „Puzzle”
asupra mediului înconjurător.
în baza unor imagini ce reprezintă
plante,animale;
4.6. Analiza consecinţelor vizionarea de emisiuni,
activităţii omului asupra mediului documentarea unor surse
ambiant cu elucidarea măsurilor ştiinţifice: enciclopedii, atlase;
de remediere.  evaluare - realizarea unor cărţulii
tematice despre plantele, animalele
4.7. Determinarea efectelor protejate de lege şi despre măsurile
factorilor de mediu asupra de prevenire a dispariţiei unor
plantelor şi animalelor. specii;
joc didactic „Grădina Zoologică”;
dialoguri improvizate cu animale de
la Grădina Zoologică;
comunicarea verbală,
EDUCAŢIA MORAL-
SPIRITUALĂ
COMPETENŢE SPECIFICE
1. Utilizarea conceptelor specifice
valorilor moral-spirituale pentru
cunoaşterea şi respectarea tradiţiilor
Clasa: a III-a naţionale, experienţei religioase,
Numărul de ore: 1 ore normelor de convieţuire în
societate.
Anual - 33 ore 2. Aplicarea normelor din sfera
valorilor umane in stabilirea
relaţiilor interpersonale pozitive.
3. Manifestarea unui comportament
social activ şi responsabil adecvat
unei lumi in schimbare.
4. Participarea la luarea deciziilor şi la
rezolvarea problemelor comunităţii.
Conţinuturi Nr Data Activităţi de Surse
Subcompetenţe . învăţare didactice
ore şi evaluare
1.Motive folclorice, biblice, artistice specifice vieţii moral – spirituale -10 ore
- Identificarea 1. „ Grădina sufletului” 1 - Realizarea unui
situaţiilor din proiect la tema
cotidian din 2. „Viaţa” (parabolă) 1 obiceiurilor
perspectiva strămoşeşti păstrate în
valorilor moral- 3. „Ajutor dezinteresat” 1 localitate;
spirituale;
1
4. „Acul albinei” (legendă)
- explicarea moralei - portofolii
textelor biblice/literare în 1 individuale;
raport cu situaţiile din 5. „Dragostea călugărului” (parabolă)
viaţă;
6. „Din sfaturile unchiaşului înţelept” de A. 1 - joc creativ;
Pann
1
- acceptarea noţiunii de 7. „Îndemn” de D. Botez
valoare moral-spirituală 1
în texte artistice, 8. „Legenda lăcustei”
scripturale, folclorice; 1
9. „Patria” de V. Romanciuc
1
10.„Acasă” de D. Matcovschi

2.Valori centrale ale religiei creştine: Libertatea; Dragostea; Dreptatea ,Adevărul - 5 ore
- identificarea în
- explicarea moralei textele citite a
textelor biblice/literare în 1. “Povestea trandafirului”(legendă) 1 valorilor centrale
raport cu situaţiile din creştine: libertate,
viaţă; 2. “Legenda lăcrimioarei” 1 dragostea faţă de
altul, dreptatea,
adevărul;
- identificarea valorilor
naţionale proprii 1
neamului nostru; 3. “Dreapta educaţie” - memorarea unor
1 versuri cu conţinut
4. „Pilda celor doi pomi” educativ;
- acceptarea noţiunii de
valoare moral-spirituală 1 - exerciţii de
în texte artistice, 5. „Dumnezeu este iubire” elaborare a unui text
scripturale, folclorice; scurt de caracterizare
a acţiunilor într-o
situaţie concretă;
- acţiuni de inters
comunitar;

3.Crăciunul în familie. Crăciunul în comunitate - 5 ore


- explicarea moralei - memorarea unor
textelor biblice/literare în 1. Naşterea Domnului - prilej de bucurie 1 versuri cu conţinut
raport cu situaţiile din pentru toţi creştinii. “În seara de Crăciun” educativ;
viaţă; de G. Coşbuc
- identificarea valorilor - exerciţii de
naţionale proprii 1 elaborare a unui text
2. Un dar pentru micul Iisus
neamului scurt de caracterizare
- Identificarea situaţiilor 3. “Florile dalbe” de V. Alecsandri 1 a acţiunilor într-o
din cotidian din situaţie concretă;
perspectiva valorilor 1 - acţiuni de inters
4. “O, ce veste minunată”
moral-spirituale; comunitar;
1
5. “Sorcova” (folclor) “Pluguşorul”

4. Sărbătoarea Paştelui în Familie şi în comunitate - 3 ore


- explicarea moralei - discuţii în grup în
1. “Răstignirea Domnului Iisus Hristos” 1
textelor biblice/literare în baza textelor şi
raport cu situaţiile din imaginilor
viaţă; 2. Învierea. “Paştile” de M. Popescu 1 despre tezaurul
- identificarea valorilor cultural naţional;
naţionale proprii 3. “Hristos a înviat” de A. Vlăhuţă. Cum 1 - jurnalul personal:
neamului sărbătores copiii Paştile impresii notate în
timpul orelor;
miniproiecte de
acţiune moral-
spirituală.

5. Aplicarea învăţăturilor biblice în viaţa de zi cu zi - 11 ore


- reacţionarea adecvată la 1. “Adevărata comoară” 1 - completarea
morala textelor biblice; Agendei Faptelor
2. “ Cele patru piersici” (parabolă) 1 Bune;
- argumentarea - realizarea de mini
semnificaţiei şi 3. Să ne iubim părinţii” 1 proiecte;
respectului faţă de - discuţii în grup în
normele din sfera 1 baza textelor şi
4. “Mama” de P. Cerna
valorilor moral- imaginilor
spirituale. 1 despre tezaurul
5. “Cea mai demnă” cultural naţional;
- explicarea moralei 1 - jurnalul personal:
textelor biblice/literare în 6. “Răsplata” impresii notate în
raport cu situaţiile din 1 timpul orelor;
viaţă; 7. “Cîinele şi pisica” - miniproiecte de
1 acţiune moral-
- identificarea valorilor 8. “Iubiri nerăsplătite” spirituală.
naţionale proprii 1
neamului 9. “Să fim buni cu vieţuitoarele”
1
10.“Prietenie minunată”
1
11.Evaluare sumativă
EDUCAŢIA TEHNOLOGICĂ
COMPETENȚE SPECIFICE

1. Elaborarea unui proiect de


Clasa: a III-a confecţionare a unui obiect, care să
răspundă unei trebuinţe;
Numărul de ore: 1 ore prezentarea acestui proiect;
Anual - 33 ore 2. Conceperea şi organizarea
mijloacelor de confecţionare a unui
obiect conform proiectului elaborat;
3. Realizarea obiectului conform
proiectului elaborat, respectînd
regulamentul tehnologic;
4. Evaluarea lucrării realizate,
memorizarea etapelor procesului
tehnologic;
Subcompetenţe Conţinuturi Nr Data Note
Module .
ore
1. Lucrări de toamnă: recoltarea, sortarea,
1. Elaborarea unui proiect de semănare şi îngrijire a Modulul păstrarea roadei (seminţelor); pregătirea terenului 1
plantelor de ridiche, sfeclă roşie, morcovi: pentru sădirea plantelor cu bulbi (ceapa,
„Activităţi
- prezentarea proiectului; usturoiul).
- pregătirea solului şi a seminţelor pentru semănat; agricole”
- respectarea normelor de protecţie a muncii în timpul 4 ore 2. Creşterea legumelor rădăcinoase şi a celor cu 1
lucrului pe teren (acasă). bulbi.
2. Conceperea şi orgnizarea modului de îngrijire a Plantarea bulbilor de usturoi ,ceapă.
plantelor răsărite, a celor plantate:
- plantarea în sol a plantelor sănătoase, viguroase; 3. Lucrări de primăvară-vară: 1
În luna
- sădirea acasă a plantelor decorative de cameră; - prelucrarea solului;
- îngrijirea lor; udarea, plivirea la timp. mai
- pregătirea seminţelor şi semănatul; - îngrijirea
3. Recoltarea legumelor cultivate pe teren (acasă): plantelor răsărite pe lot.
- evidenţierea factorilor ce au influenţat obţinerea unei
roade bogate; 4. Îngrijirea plantelor decorative de cameră. 1 În luna
- comentarea rolului şi a importanţei legumelor pentru mai
sănătatea omului;
4. Evaluarea lucrărilor realizate, a calităţii recoltei
adunate:
- participarea la activităţile de organizare şi desfăşurare
a expoziţiilor (clasei, şcolii) de produse agricole
cultivate pe lotul şcolii (acasă);

1. Explicarea unor informaţii despre componenţa


nutritivă a alimentelor şi rolul acestora în organism: Arta culinară şi sănătatea
1
- elaborarea unui meniu pentru alimentaţia unui copil Modulul 1. Noţiuni despre o bună bucătărie şi o
de 10 ani (corespunzător unei alimentaţii echilibrate); „Arta alimentaţie echilibrată:
- componenţa nutritivă a produselor alimentare;
culinară şi - verificarea calităţii produselor alimentare;
sănătatea” - condiţii adecvate de păstrare a produselor
2. Evaluarea calităţii unor produse alimentare după alimentare.
aspect, culoare, miros, gust, pipăit etc.:
5 ore
1
- explicarea unor informaţii despre calitatea nutritivă a 2. Normele de igienă şi protecţie a muncii:
produselor alimentare în funcţie de prospeţimea şi - igiena personală;
starea acestora; - îngrijirea şi utilizarea corectă a ustensilelor, vaselor
etc.;
- prevenirea contaminării alimentelor în timpul
prelucrării culinare.
- respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii în
timpul preparării şi consumării produselor culinare; 1
3. Comportarea corectă în timpul mesei.
4. Evaluarea activităţilor în grup, sub aspect estetic,
aranjarea mesei. 1
4. Întreţinerea ordinii şi curăţeniei în încăpere,
1. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unei măşti la masa de lucru .
Salata din legume fierte. Prepararea salatei
după modelul din natură sau şablon, corespunzînd unui
anumit ritual:
- identificarea din imagini a tipurilor de măşti şi rolul 1
5. Evaluare finală
lor în desfăşurarea obiceiurilor şi tradiţiilor de iarnă.

2. Conceperea şi organizarea mijloacelor şi materialor


necesare pentru realizarea obiectului proiectat
(plastilină sau lut, hîrtie, clei, vopsea acrilică, cuţit de Sărbători calendaristice de iarnă
modelare etc.): 1. Obiceiuri şi tradiţii de iarnă:
- aprecierea calitatăţii materialelor pregătite şi - Crăciun, Anul Nou (sf. Vasile), Boboteaza; 1
proprietăţilor acestora (ruperea, uscarea, lipirea, - Cete de colindători şi urători, capra, malanca.
netezimea suprafeţei etc.); Sărbători
- pregătirea materialelor şi ustensilelor necesare pentru calenda- 2. Obiecte şi accesorii, simboluri etnoculturale:
confecţionarea articolului proiectat; - măşti, clopoţei . Elaborarea unui proiect de
ristice confecţionare a unei măşti
- păstrarea în condiţii adecvate a materialele şi 1
ustensilelor selectate.
9 ore 3. Materiale şi ustensile:
- lut sau plastilină;
3. Confecţionarea obiectului proiectat respectînd - carton, bucăţi de ziar, hîrtie albă, clei PVA, 1
tehnologia operaţiilor şi etapele de confecţionare a hîrtie abrazivă, guaş, riglă, foarfece.
modelului de mască:
- decorarea obiectului de ritual proiectat (mască), ţinînd 4. Tehnologia confecţionării
cont de caracteristicile personajului selectat; măştilor.Confecţionarea unei măşti
- prezentarea etapele de confecţionare a obiectului - modelarea formei; 1
(mască) realizat în scopul însuşirii etapelor tehnologice. - aplicarea straturilor de hîrtie;
- şlefuirea suprafeţei de hîrtie;
- vopsirea modelului;
4. Evaluarea calităţii confecţionării obiectului de ritual
proiectat după aspectul estetic, calitate şi utilitate. 5.Confecţionarea unei măşti
- aplicarea decorului în caracter;
- finisarea măştii. 1
1. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui
ştergărel decorat cu cusături şi elemente decorative 6Decoraţiuni pentru pomul de Crăciun
simple: -ghirlanda de hîrtie
- prezentarea schiţei grafice a ştergărelului ce doreşte 1
să-l confecţioneze; 7 Decoraţiuni pentru pomul de Crăciun
- stabilirea etapelor tehnologice la confecţionarea -Jucării din diverse materiale
ştergărelului. 1
8. Brăduţul din materiale recilcabile.

2. Stabilirea şi organizarea mijloacelor de confecţionare 9. Evaluare finală Cete de colindători şi urători, 1


a unui ştergărel cu decor simplu cusut: capra, malanca., înscenări folosind măştile
- selectarea şi păstrarea în condiţii adecvate a Cusutul şi brodatul tradiţional 1
materialelor şi ustensilelor necesare pentru 1. Ştergare tradiţionale cu decor realizat la ţesut
confecţionarea ştergărelului; sau la cusut, năfrămiţe, şerveţele Modele de
- evaluarea calităţii materialelor şi ustensilelor utilizate decor pentru un ştergărel.. 1
pentru confecţionare;
- respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. Arta acului 2. Materiale şi ustensile:
- pînză de bumbac, in, cînepă cu textura uşor 1
(Cusutul şi
vizibilă;
*3. Confecţionarea unui ştergărel cu decor brodat brodatul - fire colorate muline;
conform proiectului. tradiţional) - aţă albă subţire, nr. 50, 60;
*- executare practică: croirea unui ştergărel de - ace, foarfece mici, gherghef etc.
dimensiuni mici; tivirea marginilor. Norme de igienă şi protecţie a muncii.
4. Evaluarea ştergărelului confecţionat: 10 ore 3. Tehnici de cusut şi brodat:
- memorarea etapelor tehnologice; însăilătura; 1
- evaluarea lucrărilor în aspect estetic şi calitativ Exerciţii de cusut;
4. Punctul înaintea acului. Punctul cruciuliţă
Exerciţii de cusut; 1
1. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui vas
de formă întinsă după şablon sau figurine, jucării etc.:
- prezentarea schiţei grafice a unui vas de formă întinsă 5.Găurele simple. Exerciţii de cusut; 1
(farfurie) sau a altui obiect;
- descrierea tehnică a modelării după şablon a unui vas 6. Etape tehnologice de confecţionare a unui
de formă întinsă. ştergărel.Confecţionarea unui ştergărel cu 1
decor simplu cusut.
2. Pregătirea materialelor necesare modelării unui vas - selectarea şi croirea pînzei;
sau a altui obiect: - tivirea marginilor;
- pregătirea ustensilor şi a locului de lucru pentru 7. Exerciţii de coasere;
modelarea din lut; -finisarea lucrării; 1
8.Felicitare originală
- respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. 9.Finisarea felicitării.
3. Modelarea unui vas de formă întinsă sau a altui 10. Evaluare finală Expoziţie de lucrări 1
obiect (jucărie, figurină) prin tehnica modelării după Modelarea artistică din lut
şablon: 1. Obiecte de ceramică tradiţională: 1
- vase pentru preparat bucate (oale de diverse
- obţinerea plasticităţii necesare la prelucrarea lutului; tipuri); 1
- confecţionarea unei bile mari de lut; - vase pentru apă (ulcioare, căni etc.);
- întinderea bilei pentru a obţine o placă suficient de - farfurii, străchini etc.;
groasă şi presarea ei pe şablon; Modulul - figurine-jucării, ţuruiece etc.
- finisarea lucrării prin tăierea resturilor de pe margine, „Modelarea
scoaterea de pe şablon. artistică din 2. Materiale şi ustensile: 1
lut” - lut preparat, vas cu apă;
4. Evaluarea lucrărilor confecţionate în aspect estetic, - şlicher, angobă, pînză, sîrmuliţă etc.
calitativ, funcţional: 5 ore
- comentarea etapelor tehnologice, utilizînd 3. Modelarea unui vas. Tehnici de modelare:
terminologia specifică. - tehnica modelării prin suprapunerea spiralică a 1
vergelelor;
- tehnica prin suprapunerea bilelor mici, 1
- modelarea liberă.
4. Elemente decorative, motive populare;
cromatica ceramicii tradiţionale: 1
- elemente decorative simple.

5. Evaluare finală
Oformarea expoziţiei ,,De la lume adunate, 1
obiecte din lut modelate...”
EDUCAŢIA PLASTICĂ
Clasa: a III-a
Numărul de ore: 1 ore
Anual - 34 ore

COMPETENŢE SPECIFICE
5. Explorarea diverselor
instrumente, materiale şi tehnici
de artă.
6. Valorificarea elementelor de
limbaj plastic în exprimarea
artistico-plastică.
7. Realizarea lucrărilor plastice în
diverse tehnici şi materiale de
artă.
8. Cunoaşterea noţiunilor
elementare din domeniul artelor
plastice.
SUBCOMPETENŢE CONŢINUTURI N. DATA RESURSE NOTE
MODULUL ORE
I. Materiale, Materiale, instrumente şi
instrumente şi tehnici de artă Planşa 1,
tehnici de artă 1.Materiale netradiţionale în arta
1
plastică. Subiectul “Toamna de aur”
1.1. Experimentarea materialelor şi
tehnicilor netradiţionale în exprimarea 1
individual-creativă.
6 ore 2. Modalităţi de expresie ale
materialelor naturale şi artificiale
Tehnici mixte.
1 planşa 2
3. Tehnica colajului
Colaj din materiale naturale “Păunul”
1.2. Realizarea proiectelor artistice în
diverse materiale şi tehnici de artă. 1 planşa 3
4. Tehnica formelor din diverse
planşa 27
materiale textile, hîrtie. Colaj
“Vază cu flori”. Mozaic Peisaj de
primăvară
1 planşa 4
5. Compoziţie din materiale naturale
Colaj “Iepuraşi”
1 planşa 6
6.Tehnica Origami Subiectul : Căţeluş
1.3. Crearea diverselor forme din II. Elemente de
1 Planşa 7
materiale naturale şi artificiale. limbaj plastic Elemente de limbaj plastic
10 ore 1.Punctul ca element constructiv.
Subiectul: Buburuze pe frunze Planşa 8
1
2.1. Utilizarea punctului ca element
decorativ în lucrările plastice. 2. Punctul ca element decorativ.
Subiectul: Tavă pentru tort 1 Planşa 9

2.2. Perceperea funcţiilor decorativă şi


constructivă a punctelor şi liniilor. 3. Funcţia constructivă a liniei. Planşa 10
Subiectul: Dealuri.
1
Subiectul: Valuri
Planşa 11
2. 3. Producerea petelor picturale şi 1
decorative prin amestecul culorilor.
4. Funcţia decorativă a liniei. Planşa 12
Subiectul: Fulgi fantastici
1
2.4. Crearea de forme geometrice pe
suprafaţa plană şi în volum din diferite 5. Pata picturală. Planşa 13
materiale. Subiectul:Felicitare de Crăciun 1

Planşa 14
6. Pata decorativă. 1
2.5. Identificarea culorilor primare,
binare pe reproduceri, planşe didactice, Subiectul: Pomul de Crăciun
Planşa 15
mediul înconjurător. 1
7. Forma geometrică.
Subiectul: “Veselă”
2.6. Obţinerea expresivităţii plastice prin
diverse procedee de modificare a culorii. 1
Planşa 30
8. Culori primare, culori binare.
Subiectul: Natură statică

3.1. Exprimarea preferinţelor în alegerea 9. Procedee de modificare a culorii:


subiectelor pentru realizarea compoziţiei III. Iniţiere în amestecul culorilor, fuzionarea. Planşa 16
realiste. Subiectul: Peisaj 1
compoziţie
10.Culori complementare
15 ore Subiectul:Clovn 1 Planşa 17
3.2. Reprezentarea structurilor din natură
în compoziţii volumetrice utilizînd
diverse materiale. Planşa 18
1

Iniţiere în compoziţie
1. Compoziţia realistă. Planşa 19
3.3. Evidenţierea centrelor de interes ale
1
compoziţiei folosind creativ mijloace de Subiectul: Jocuri de iarnă.
expresie.
2. Compoziţia realistă. Planşa 20
Subiectul: Adio, iarnă.
1
3. Plasarea elementelor
3.4. Promovarea valorilor general- compoziţionale în spaţiul plastic.
umane în lucrările efectuate. Subiectul: La gura sobei
Planşa 21
1
4. Plasarea elementelor
compoziţionale în spaţiul plastic.
Subiectul: Eroul preferat Planşa 22
1
3.1 Exprimarea preferinţelor în alegerea 5. Evidenţierea centrelor
subiectelor pentru realizarea compoziţiei compoziţionale (culoarea),
realiste. Subiectul: Sărbători de primăvară 1
Colaj Planşa 23

6. Evidenţierea centrelor
Planşa 24
compoziţionale (mărimea),
1
Subiectul: Ciripit de păsărele
3.2. Reprezentarea structurilor din natură
în compoziţii volumetrice utilizînd 7. Echilibrul în compoziţia plastică
diverse materiale. Subiectul: Poieniţa veselă Planşa 25
1
8. Organizarea cromatică a spaţiului
plastic.
3.3. Evidenţierea centrelor de interes ale Subiectul: Masa de Paşti, Ou
compoziţiei folosind creativ mijloace de încondeiat 1 Planşa 29
expresie.
9. Tangram
1
Subiectul: Improvizări Planşa 28

3.4. Promovarea valorilor general- 10. Structuri compoziţionale


umane în lucrările efectuate. (structură orizontală). 1
Subiectul: Lumea subacvatică

11. Structuri compoziţionale (structură 1 Planşa 32


verticală) Subiectul:Singur acasă

12. Structuri compoziţionale (structură


pe diagonală) 1 Planşa 30

Subiectul: Vin cocostîrcii

IV. Iniţiere în 13. Centru de interes


domeniul Preferinţe libere.
artelor plastice 14.Amplasarea elementelor pe foaia de
3 ore lucru
1.1. Identificarea ramurilor artelor plastice. Subiectul: Lac 1

15. Amplasarea elementelor pe foaia de


4.2. Perceperea calităţilor estetice ale lucru 1
Subiectul: La păscut
operelor şi mesajelor de artă plastică. Iniţiere în domeniul
artelor plastice 1
4.3. Manifestarea interesului pentru 1. Ramurile artei plastice.
cunoaşterea Subiectul: Curtea şcolii
artei plastice populare, naţionale şi
universale. 2. Muzee şi galerii de artă.
Excursie la muzeul de arte plastice

3. Maeştri şi capodopere
Excursie la muzeul de arte plastice
Educaţia fizică
COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI
1. Cunoaşterea noţiunilor, cerinţelor şi legităţilor elementare referitoare la educaţia
fizică şi aplicarea acestora în practica educaţională:
Ø competenţe cognitive generale;
Ø competenţe cognitive specifice.
2. Dezvoltarea competenţelor fizice de bază prin intermediul exerciţiilor fizice:
Ø competenţe psihomotorice.
3. Formarea calităţilor de personalitate, comportamentului civilizat a deprinderilor
comunicative şi de interacţiune socială:
Ø competenţe de atitudini.
SUBCOMPETEȚE N CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ore Data Evaluare Note
R. Jocuri
- să respecte regulile de 1. Cunoştinţe conceptuale -dialog pe tema echipamentului adecvat 1
securitate în cadrul lecţiilor 1. Principiile călirii organismului -Principiile călirii organismului
de educaţie fizică. Noţiuni de regulament sportiv

- Să demonstreze atitudine 2 1. Rolul exerciţiilor fizice în


- reamintirea măsurilor de prevenire a 1
conştientă şi disciplină în fortificarea sănătăţii omulu
accidentelor
cadrul lecţiei de educaţie -Rolul exerciţiilor fizice în fortificarea
fizică; 2. Reamintirea măsurilor de sănătăţii omulu
- să manifeste atitudine prevenire a accidentelor
grijulie faţă de sănătatea
proprie.
- Să cunoască regulile de 3. 1.Exerciţii de front şi formaţii: - repetarea exerciţiilor de front şi 1
acţiune individuală şi în Enumerarea la unu-doi, cîte3, formaţii învăţate
comun. cîte 4. - învăţarea raportului
2. Raportul
- să stabilească legături 4. Teste motrice Alergarea de suveică: 3×10 m (s); 1
dintre activitatea motrice Teste antropometrice: ridicarea trunchiului din culcat dorsal
independentă şi sănătatea (nr. de repetări);
omului. * flotări (fete) din sprijin culcat,
- Să demonstreze rezistenţă mâinile pe banca de gimnastică (nr. de
în regim aerobic, calităţi de repetări);
viteză şi precizie a mişcării. * masa corporală (kg);
- să stabilească legături 5. Teste motrice * tracţiuni în braţe (băieţi, nr. de 1
dintre activitatea motrice Teste antropometrice: repetări).
independentă şi sănătatea * sărituri în lungime de pe loc (cm);
omului. talia (înălţimea corpului) (cm.);
* perimetrul toracic (cm.);
- să stabilească legături 6. Teste motrice * din stînd pe banca de gimnastică, 1
dintre activitatea motrice Teste funcţionale aplecare înainte (cm).
independentă şi sănătatea * frecvenţa pulsului în stare de repaus
omului. (timp de 1 min.);frecvenţa respiraţiei în
stare de repaus (timp de 1 min.).
-Să formeze competenţe de 7. 1. Regrupare în deplasare cu - repetarea exerciţiilor de front şi 1
a comunica, aplicînd întoarcere; formaţii învăţate
terminologia exerciţiilor Formaţia de adunare în linie pe -formaţia de adunare în linie pe două
învăţate; două rânduri. rânduri
- alinierea în linie, formaţii de
- Să demonstreze rezistenţă 2. Exerciţii de reglare a adunare în linie, pe două rânduri
în regim aerobic, calităţi de respiraţiei, re relaxare şi de - exerciţii de reglare a respiraţiei, re
viteză şi precizie a mişcării. refacere după efort relaxare şi de refacere după efort
- Să cunoască regulile de 8. 1.. Mers pe cerc mare şi mediu;, - repetarea exerciţiilor de front şi 1
acţiune individuală şi în formaţii învăţate.
comun. 2.Repetarea exerciţiilor de front - învăţarea alinierii în linie şi în
şi formaţii învăţate. coloană.
-mers: cu pas obişnuit, cu pas
accentuat, cu ridica- genunchilor, cu
pas balansat, cu pas încrucişat
- exerciţii de reglare a respiraţiei, de
relaxare şi de refacere după efort
Propunerea de exerciţii 9. 1.Desfăşurare la dispoziţia - repetarea exerciţiilor de front şi 1
fizice în scopul exersării profesorului (braţele depărtate formaţii învăţate
ţinutei corecte a corpului prin paşi alăturaţi, sărituri).. - exerciţii de adunare în linie, pe două
rânduri
2.Poziţiile drepţi şi pe loc repaus - repetarea poziţiilor drepţi şi pe loc
repaus
- ex. de mers şi alergare - învăţare cu
accent pe execuţia corectă a mersului
şi alergării.
- activităţi practice de exersare;
- activităţi în diferite formaţii de lucru
- Să cunoască regulile de 10. 1. Deplasarea în coloană câte - repetarea exerciţiilor de front şi 1
acţiune individuală şi în unul şi câte doi formaţii învăţat
comun. - formaţii de deplasare în coloană de
- să execute corect acţiunile 2. Mers în figuri: contramers (în câte unul şi de câte doi;
motrice orientate spre
sens opus); şerpuire; pe cerc. - învăţarea întoarcerilor la stânga şi la
dezvoltarea capacităţilor de
coordonare, viteză şi forţă -
dreapta, la stânga împrejur
explozivă. 3. Întoarceri la stânga şi la - ex. de mers şi alergare - învăţarea
dreapta de pe loc corectă a tehnicii.
- să manifeste îndemânare în
realizarea acţiunilor
învăţate.
- Să formeze competenţe de a 11. 1. Regrupare dintr-o linie pe un - ex de trecere din linie pe un rând în 1
comunica, aplicînd rând – în cerc; în două linii. formaţii de semicerc şi cerc.
terminologia exerciţiilor - ex de trecere din coloană câte unul în
învăţate; 2. Pasul alergător de accelerare. formaţii de semicerc şi cerc
- să formeze concluzii - mers şi alergare – repetare cu accent
referitor la importanţa călirii 3. Întreceri de alergare de viteză pe execuţie corectă
organismului. - activităţi practice de exersare;
- activităţi în diferite formaţii de lucru;
- exersarea alergării accelerate în linie
dreaptă până la un reper la distanţă de
10m;
- exersarea alergării de viteză în tempo
variat;

- Să cunoască regulile de 12. 1. Exerciţii de front şi formaţii. - repetarea exerciţiilor de front şi 1


acţiune individuală şi în Pornire şi oprire din mers, „Pasul formaţii învăţate
comun. mai mare”; „Pasul mai mic!” - ex. de pornire cu mers pe loc şi
oprire (pornire şi oprire din mers);
- să execute corect acţiunile 2. Întreceri- alergare de viteză cu - activităţi practice de exersare;
motrice orientate spre întoarceri. - jocuri, întreceri
dezvoltarea capacităţilor de
- activităţi în diferite formaţii de lucru
coordonare, viteză şi forţă -
explozivă. - navetă 5x5 m;
- jocuri dinamice sau ştafete cu
deprinderea de alergare;
- Să cunoască regulile de 13. 1. Evaluare - probă de evaluare 1 ES
acţiune individuală şi în Exerciţii de front şi formaţii.
comun. Exerciţiicu caracter aplicativ.

- să execute corect acţiunile 14. 1. Complex de exerciţii pentru - învăţarea complexului de exrciţii 1
motrice orientate spre influenţarea aparatului pentru influenţarea aparatului
dezvoltarea capacităţilor de locomotor locomotor;
coordonare, viteză şi forţă - - săritura pe loc şi cu deplasare, cu
explozivă. 2. Sărituri: naturale fără desprindere de pe unul şi ambele
întoarceri şi cu întoarceri; picioare.
- sărituri pe loc cu desprindere de pe
3. Jocuri, întreceri unul şi ambele picioare;
- sărituri pe loc cu desprindere de pe
unul şi ambele picioare cu mâinile în
diferite poziţii;
- sărituri pe loc cu desprindere de pe
unul şi ambele picioare cu deplasare
dreapta-stânga, înainte înapoi;

- execuţia poziţiilor după modelul


demonstrat
- jocuri, întreceri
- să execute corect acţiunile 15. 1. Poziţii ale braţelor - poziţii cu braţe întinse: braţe întinse 1
motrice orientate spre înainte, braţele sus, braţele lateral,
dezvoltarea capacităţilor de 2. Repetarea exerciţiilor de front braţale jos;
coordonare, viteză şi forţă - şi formaţii învăţate; - poziţii cu braţele pe direcţii
explozivă. intermediare: braţele lateral-jos,
3. Sărituri: cîte 3,4 şi mai mulţi braţele lateral-sus, braţale îninte-sus,
executanţi; pe obstacole cu braţele înainte-jos, braţele înapoi-jos.
bătaie; - execuţia poziţiilor după modelul
demonstrat
-- exersarea săriturii în lungime de pe
loc

- să execute corect acţiunile 16. 1. Mers şi variante de mers - ex de executare a poziţiei „stând” a 1
motrice orientate spre membrelor inferioare: stând, stând
dezvoltarea capacităţilor de 2. Poziţii ale membrelor depărtat, stând pe genunchi;
coordonare, viteză şi forţă - inferioare: stând, stând depărtat, - ex de adoptare a poziţiei „şezând” a
explozivă. stând pe genunchi, şezând, membrelor inferioare:aşezat depărtat,
culcat aşezat ghemuit, aşezat încrucişat;
- ex de adoptare a poziţiei „culcat” a
- să manifeste îndemânare în 3. Sărituri cu coarda mare în membrelor inferioare: din culcat
realizarea acţiunilor echipe. dorsal (depărtate întinse, îndoite,
învăţate. ridicate), din culcat facial (întinse,
depărtate, înbrucişate), din culcat
costal (sus, înainte, întins sau îndoit);
- execuţia poziţiilor după modelul
demonstrat
-Sărituri peste coardă timp de 1 min.
(nr. de repetări).

- să manifeste îndemânare în 17. 1. Poziţii ale trunchiului - ex. de adoptare a poziţiilor 1


realizarea acţiunilor Mers pe vârfuri, mers pe călcâie, trunchiului: trunchi îndoit înainte,
învăţate. mers ghemuit lateral spre dreapta sau spre stânga,
- să execute corect acţiunile 2. Săritura din ghemuit în trunchi extins, trunchi aplecat,trunchi
motrice orientate spre ghemuit. răsucit spre dreapta sau spre stânga
dezvoltarea capacităţilor de -activităţi practice de exersare, . - execuţia poziţiilor după modelul
coordonare, viteză şi forţă - 3. Săritură în lungime (de pe loc demonstrat
explozivă. şi cu elan).; - exersarea săriturii din ghemuit în
ghemuit: sărituri din ghemuit în
ghemuit de o parte şi de alta a unei
linii sau a unei corzi; trei sărituri din
ghemuit în ghemuit fără să calce
circumferinţa cercului; săritura
iepuraşului

Propunerea de exerciţii 18. 1. Alergări: cu întoarcere; din - ex. de adoptare a poziţiilor capului: 1
fizice în scopul exersării diferite poziţii; cap aplecat îninte, lateral stânga sau
ţinutei corecte a corpului dreapta, înapoi, cap răsucit spre stânga
2. Poziţii ale capului- exersarea sau spre dreapta
mişcărilor şi poziţiilor specifice - execuţia poziţiilor după modelul
segmentelor corpului cu aparat demonstrate
portativ. - exersarea unui complex de exerciţii
de dezvoltare fizică cu aparate
portative (minge, steguleţ, baston
- Să demonstreze rezistenţă 19. 1. EDFG cu obiecte. - exersarea unui complex de exerciţii 1
în regim aerobic, calităţi de de dezvoltare fizică cu aparate
viteză şi precizie a mişcării. 2. Viteza – dezvoltarea vitezei de portative pe fond muzical.
reacţie şi execuţie la nivelul - startul din picioare şi lansarea de la
întregului corp. start;
Alergări: cu paşi încrucişaţi; la - şcoala alergării.
viteză. - alergare de viteză cu start de sus şi
lansarea de la start pe distanţa de 10 –
15 m;
- să execute corect acţiunile 20. 1.Evaluare - probă de evaluare: complex de 1 ES
motrice orientate spre Exerciţii de dezvoltare fizică exerciţii pentru influenţarea
dezvoltarea capacităţilor de generală cu obiecte, alergări aparatului locomotor cu
coordonare, viteză şi forţă - Săritură în lungime (de pe loc şi obiecte,
explozivă. cu elan). - alergare de viteză pe distanţa de 30
m cu plecări din diferite poziţii în linie
dreaptă (viteza de reacţie)

- să manifeste îndemânare în 21. 1. EDFG fără obiecte: varietăţi. - repetarea exerciţiilor de front şi 1
realizarea acţiunilor formaţii învăţate;
învăţate. 2. Exerciţii speciale de viteză
- să execute corect acţiunile - ex. pt. dezvoltarea vitezei de reacţie
motrice orientate spre şi execuţie la nivelul întregului corp;
dezvoltarea capacităţilor de
coordonare, viteză şi forţă -
explozivă.

- să manifeste îndemânare în 22. 1. Împingeri: între doi - repetarea exerciţiilor de front şi 1


realizarea acţiunilor executanţi; formaţii învăţate;
învăţate. - repetarea acţiunilor motrice cu
- să execute corect acţiunile împingere reciprocă între parteneri; se
motrice orientate spre 2. Ştafete spotrive. execută pe perechi, faţă în faţă, palmă
dezvoltarea capacităţilor de în palmă; pe perechi faţă în faţă cu
coordonare, viteză şi forţă - palmele sprijinite pe umerii
explozivă.
partenerului; pe perechi faţă în faţă în
ghemuit; împingeri reciproce din
stând spate în spate; se vor executa 4-
8 repetări, de 3-4 ori; pauză activă
15-30 secunde, exerciţii de relaxare.

- ex. pentru dezvoltarea vitezei de


reacţie şi deplasare
- dezvoltarea vitezei prin joc
- să manifeste îndemânare în 23. 1. Împingeri: pe echipe-din stând - dezvoltarea îndemnării în cadrul 1
realizarea acţiunilor faţă în faţă, spate la spate, umăr acţiunilor motrice cu obiecte;
învăţate. la umăr- repetare . - repetarea acţiunilor motrice cu
- să execute corect acţiunile împingere reciprocă între parteneri
motrice orientate spre 2. Îndemânarea - dezvoltare prin
dezvoltarea capacităţilor de săritura la coardă şi prin acţiuni - repetarea exerciţiilor de front şi
coordonare, viteză şi forţă - motrice individuale. formaţii învăţate;
explozivă. - sărituri la coardă,
- dezvoltarea îndemânării prin acţiuni
motrice individuale;
- dezvoltarea îndemânării prin joc
- să manifeste îndemînare în 24. 1. Forţa Exerciţii speciale de - repetarea exerciţiilor de front şi 1
realizarea acţiunilor forţă formaţii învăţate;
învăţate. - ex. pt. dezvoltarea forţei dinamice la
2. EDFG cu obiecte. nivelul musculaturii abdomenului şi
spatelui;
- dezvoltarea forţei prin joc.

- Să demonstreze rezistenţă în 25. 1. Forţa – dezvoltarea forţei - repetarea exerciţiilor de front şi 1 EF


regim aerobic, calităţi de viteză dinamice la nivelul membrelor formaţii învăţate;
şi precizie a mişcării. inferioare şi superioare. - ex. pentru dezvoltarea forţei
dinamice la nivelul membrelor
2. Alergare în tempou mediu inferioare şi superioare;
(durata 5-10 min.). - dezvoltarea forţei prin joc;
- să manifeste îndemânare în 26. 1. EDFG cu obiecte pe loc şi în - mers cu paşi mici şi mari pe o linie 1
realizarea acţiunilor mişcare (în stînd, aşezat, culcat). trasată pe sol;
învăţate. - mers cu pas adăugat pe o linie trasată
2. Echilibru: cu variante de pe sol;
mers- deplasări în echilibru pe - mers cu diferite mişcări de braţe,
suprafeţe înguste şi înălţate. balansări, rotări, pe o linie trasată pe
sol;
- mers cu păşire şi trecere peste
obstacole joase;
- mers în echilibru pe banca de
gimnastică pe muchia lată;
- să execute corect acţiunile 27. 1. EDFG cu obiecte pe loc şi în - mers pe banca de gimnastică cu 1
motrice orientate spre mişcare (în stînd, aşezat, culcat). ducerea de mingi sub braţ;
dezvoltarea capacităţilor de - mersul ,,ursului” pe banca de
coordonare, viteză şi forţă - 2. Echilibru: cu variante de mers gimnastică;
explozivă. –- deplasări pe suprafeţe înălţate - mers pe banca de gimnastică cu un
combinate cu alte deprinderi. picior celălalt pe sol;
- mers pe banca de gimnastică cu
- să manifeste îndemânare în 3. Jocuri, întreceri opriri pe vârfuri, întoarceri 1800 paşi
realizarea acţiunilor mici şi revenire la locul de plecare
învăţate. - activităţi practice de exersare;
- jocuri, întreceri
- să execute corect acţiunile 28. 1. Echilibru:cu variante de - alergare şerpuită, cu ocolire de 1
motrice orientate spre alergare; cu transportarea obstacole, peste obstacole
dezvoltarea capacităţilor de greutăţilor; -exersare:
coordonare, viteză şi forţă - - mers în echilibru pe banca de
explozivă. 2. Târâre pe genunchi şi antebraţ gimnastică pe muchia îngustă;
combinat cu alte deprinderi - mers în echilibru pe banca de
- să manifeste îndemânare în motrice. gimnastică cu transport de obiecte;
realizarea acţiunilor - mers în echilibru pe banca de
învăţate. gimnastică cu transport de obiecte şi
căţărare
- explicare, demonstrare;
- sprijin pe genunchi şi antebraţ,
deplasare înainte prin mutarea
simultană a antebraţului şi a piciorului
pe aceeaşi parte;
- exersare: târâre pe genunchi şi
antebraţ;
- activităţi practice de exersare;
- jocuri, întreceri
- să execute corect acţiunile 29. 1. Alergare cu genunchii sus - alergare cu călcâiele la şezută - 1
motrice orientate spre învăţarea tehnicii corecte;
dezvoltarea capacităţilor de 2. Sărituri cu accent pe - alergare cu genunchii sus
coordonare, viteză şi forţă - desprinderea de pe unul şi de pe - săritura cu accent pe desprinderea de
explozivă. ambele picioare; pe unul şi de pe ambele picioare;
- sărituri ca mingea de pe loc
- să execute corect acţiunile 30. 1. Echilibru:cu variante de - mers în echilibru pe banca de 1
motrice orientate spre alergare; cu transportarea gimnastică pe muchia îngustă;
dezvoltarea capacităţilor de greutăţilor; - mers în echilibru pe banca de
coordonare, viteză şi forţă - gimnastică cu transport de obiecte;
explozivă. 2. Ttârâre- consolidare - mers în echilibru pe banca de
gimnastică cu transport de obiecte şi
căţărare
- explicare, demonstrare;
- sprijin pe genunchi şi antebraţ,
deplasare înainte prin mutarea
simultană a antebraţului şi a piciorului
pe aceeaşi parte;
- exersare: târâre pe genunchi şi
antebraţ;
- activităţi practice de exersare;
- jocuri, întreceri
- Să demonstreze rezistenţă în 31. Lecţie-întrecere Alergare de viteză 30m. 1
regim aerobic, calităţi de viteză Startul de jos
şi precizie a mişcării.
- Să demonstreze rezistenţă 32. 1. Ex. de alergare cu accent pe - activităţi practice de exersare; 1
în regim aerobic, calităţi de viteza de execuţie - jocuri, întreceri
viteză şi precizie a mişcării.
2. Echilibru- generalizare

3. Startul de sus

- să stabilească legături dintre 33. 1. Lecţie organizatorică: - prezentarea regulilor de igienă 1


activitatea motrice prezentarea cerinţelor, a personală;
independentă şi sănătatea probelor de evaluare pe - prezentarea probelor de evaluare;
omului. semestrul al II-lea şi a măsurilor - prezentarea importanţei activităţilor
- Să demonstreze atitudine
de prevenire a accidentelor, în fizice asupra sănătăţii copiilor;
conştientă şi disciplină în
cadrul lecţiei de educaţie
ora de educaţie fizică - recomandări pentru echipamentul
fizică; necesar şi explicarea unor norme de
2. Activitate motrice prevenire a accidentelor în ora de
independentă educaţie fizică;
obiective, conţinuturi şi finalităţile
activităţii motrice independente;
sarcini pentru acasă la educaţia fizică
– component important al activităţii
motrice independente; rolul exersării
independente sistematice în scopul
dezvoltării calităţilor motrice,
întremării sănătăţii
- să execute corect acţiunile 34. 1. Aruncări şi prinderi a - exersarea ţinerii mingii cu o mână; 1
motrice orientate spre obiectelor portative - stând cu mingea în mână, aruncarea
dezvoltarea capacităţilor de - ţinerea şi aruncarea cu o mână mingii în sus şi prinderea ei cu două
coordonare, viteză şi forţă - şi prinderea cu două mâini. mâini;
explozivă. - stând cu un picior în faţă, cu mâna
- să manifeste îndemînare în 2. Transport lângă ureche, aruncarea mingii în
realizarea acţiunilor podea şi prinderea ei
învăţate. -Transportul partenerului în spate; 5-8
metri; de 2 ori; pauză 45 secunde

- să execute corect acţiunile 35. 1. Aruncarea azvârlită cu o mână ;- învăţarea aruncării şi prinderii cu 1
motrice orientate spre din diferite poziţii şi prinderea accent pe aruncarea tip azvârlire;
dezvoltarea capacităţilor de cu două mâini. - aruncarea la ţintă;
coordonare, viteză şi forţă - - aruncarea la partener
explozivă. 2. Tracţiune - prinderea cu două mâini.
aruncarea la ţintă; la distanţă
- aruncarea la partener
- prinderea cu două mâini
- tracţiune – învăţare cu accent pe
- să manifeste îndemânare în deplasarea propriului corp prin
realizarea acţiunilor tracţiune simultană cu braţele;
învăţate. - Din stând faţă în faţă, apucat cu
două mâini, tracţiune, alternativ sau
simultan; 6-8 repetări; de 2-4
ori;pauză 15 secunde; exerciţii de
relaxare.
- să execute corect acţiunile 36 1. Aruncarea mingii în ţintă aruncarea la ţintă; la distanţă 1
motrice orientate spre orizontală şi verticală de la - aruncarea la partener
dezvoltarea capacităţilor de distanţa de 8-10m. - prinderea cu două mâini
coordonare, viteză şi forţă - - tracţiune – învăţare cu accent pe
explozivă. 2. Tracţiune - învăţare deplasarea propriului corp prin
- să manifeste îndemînare în tracţiune simultană cu braţele;
realizarea acţiunilor
învăţate.
- să execute corect acţiunile 37. 1. Evaluare - probă de evaluare 1 ES
motrice orientate spre Aruncarea mingii în ţintă
dezvoltarea capacităţilor de orizontală şi verticală de la
coordonare, viteză şi forţă - distanţa de 8-10m.
explozivă. Jocuri, întreceri
- să manifeste îndemânare în
realizarea acţiunilor
învăţate.

- să execute corect acţiunile 38. 1. Atîrnări şi sprijine mixte. - explicare, demonstrare 1


motrice orientate spre căţărare – coborâre pe scara fixă - exersare:
dezvoltarea capacităţilor de
coordonare, viteză şi forţă - 2. Mers şi alergare – învăţarea - stând cu faţa la scara fixă căţărare şi
explozivă.
corectă a tehnicii coborâre din şipcă în şipcă cu braţ
- să manifeste îndemînare în picior opus;
realizarea acţiunilor - ex. de menţinere a echilibrului în
învăţate. atîrnat la scara de gimnastică
- să execute corect acţiunile 39. 1. Căţărare pe o bancă de - repetarea complexului de exrciţii 1
motrice orientate spre gimnastică pentru influenţarea aparatului
dezvoltarea capacităţilor de Învăţarea poziţiilor stând locomotor
coordonare, viteză şi forţă - depărtat, şezând culcat - repetarea exerciţiilor de front şi
explozivă.
formaţii învăţate;
- să manifeste îndemânare în 2. Mers şi alergare – repetare cu - ex de câţârare – coborâre cu accent
realizarea acţiunilor accent pe execuţie corectă pe realizarea prizei corecte;
învăţate.
- să execute corect acţiunile 40. 1. Căţărare – coborâre - - repetarea complexului de exrciţii 1
motrice orientate spre exersarea pe scara fixă pentru influenţarea aparatului
dezvoltarea capacităţilor de locomotor
coordonare, viteză şi forţă - 2. Startul de sus şi lansarea din - repetarea exerciţiilor de front şi
explozivă.
start – învăţarea tehnicii corecte formaţii învăţate;
- să manifeste îndemînare în ex de câţârare – coborâre pe scara fixă
realizarea acţiunilor
învăţate.
- să execute corect acţiunile 41. 1. Căţărare – coborâre - - repetarea complexului de exrciţii 1
motrice orientate spre exersarea pe suprafeţe înclinate pentru influenţarea aparatului
dezvoltarea capacităţilor de locomotor
coordonare, viteză şi forţă - 2. Complex de exerciţii pentru - repetarea exerciţiilor de front şi
explozivă. influenţarea selectivă a aparatuli formaţii învăţate;
- să manifeste îndemînare în locomotor – învăţare ex de câţârare – coborâre pe suprafeţe
realizarea acţiunilor înclinate
învăţate.
- să execute corect acţiunile 42. 1. Complex de exerciţii pentru - repetarea complexului de exrciţii 1
motrice orientate spre influenţarea selectivă a aparatuli pentru influenţarea aparatului
dezvoltarea capacităţilor de locomotor –repetare locomotor
coordonare, viteză şi forţă - - repetarea exerciţiilor de front şi
explozivă. 2. Căţărare pe scara fixă formaţii învăţate;
- să manifeste îndemînare în - transport de greutăţi cu accent pe
realizarea acţiunilor apucarea cu ambele mâini a obiectelor
învăţate. ex de câţârare – coborâre la scara fixă

- să observe greşelile altora în 43. 1. poziţii de bază în gimnastică; - repetarea exerciţiilor de front şi 1
vederea obţinerii informaţiei - elemente acrobatice dinamice: formaţii învăţate;
despre corectitudinea - rulare laterală -ex. de transportatre a colegului;
executării exerciţiilor. - rulare pe abdomen şi piept. - exersarea poziţiilor stand, depărtat
stand, ghemuit, stand cu diferite
2. Sărituri – repetarea săriturilor poziţii de braţe
la coarddă - explicaţie-demonstraţie
- exersare rulare laterală din culcat
facial, transversal pe saltea
- exersare rulare pe abdomen din
culcat facial
- să observe greşelile altora în 44. Stînd pe omoplaţi după rulare înapoi
vederea obţinerii informaţiei 1. Elemente acrobatice statice de din aşezat, din aşezat ghemuit, din
despre corectitudinea echilibru: sprijin ghemuit
executării exerciţiilor. - cumpănă pe un genunchi şi
palme
- stând pe omoplaţi
2. Îndemânare – dezvoltarea
îndemânării pri sărituri la coardă
- să observe greşelile altora în 45. 1. elemente acrobatice statice de - exersare semisfoară; 1
vederea obţinerii informaţiei mobilitate: - corectări individuale;
despre corectitudinea - semisfoară; - exersare podul de jos;
executării exerciţiilor. - podul de jos. - alergare liberă prin sală, la semnal
2.Formaţii de deplasare în execută semisfoară sau podul de jos.
coloană de câte şi de câte doi,
întreceri prin sărituri la stânga şi
la dreapta cu indicarea anumitor
repere

- să observe greşelile altora în 46. 1. Escaladare cu apucare şi exersare escaladare cu apucare cu 1


vederea obţinerii informaţiei încălecarea obstacolului. ambele mâini a băncii de gimnastică
despre corectitudinea 2. - elemente acrobatice sau a capacului de la lada de
executării exerciţiilor. dinamice: gimnastică, încălecarea obstacolului şi
- rostogolire înainte din ghemuit trecerea în partea opusă;
în ghemuit; - escaladare cu păşire pe un scaun,
- elemente acrobatice statice. apucarea unui capac de ladă,
încălecarea obstacolului şi trecere în
partea opusă;

- explicare, demonstrare;
- exersare:
- rulări înapoi din poziţia şezând cu
genunchii îndoiţi, cu întinderea şi
depărtarea picioarelor în stand pe
omoplaţi şi aşezarea mâinilor lângă
urechi;
- rostogolire înapoi în depărtat din
şezând apoi din ghemuit pe un plan
uşor înclinat;
- rostogolire înapoi din ghemuit în
depărtat;
- corectări individuale.
- să observe greşelile altora în 47. 1. Rostogoliri în îmbinare cu - exersarea rostogolirilor înainte şi 1
vederea obţinerii informaţiei elementele însuşite. înapoi învăţate;
despre corectitudinea 2. Escaladare cu apucare şi - legări de elemente acrobatice:
executării exerciţiilor. încălecarea obstacolului. - rostogolire înainte din ghemuit în
ghemuit, apoi rostogolire înapoi din
ghemuit în depărtat, săritură în
apropiat;
- rostogolire înapoi din ghemuit în
depărtat, săritură în apropiat,
rostogolire înainte din ghemuit în
ghemuit.
exersare escaladare cu apucare cu
ambele mâini a băncii de gimnastică
sau a capacului de la lada de
gimnastică, încălecarea obstacolului şi
trecerea în partea opusă;
- escaladare cu păşire pe un scaun,
apucarea unui capac de ladă,
încălecarea obstacolului şi trecere în
partea opusă;

- să observe greşelile altora în 48. Evaluare- exerciţii acrobatice - probă de evaluare 1 ES


vederea obţinerii informaţiei - - cumpănă pe un genunchi şi
despre corectitudinea palme, semisfoara, stând pe
executării exerciţiilor. omoplaţi şi podul de jos.

- să acţioneze în activitatea de 49. 1.Pasarea şi prinderea mingii cu - în perechi, pasa cu două mâini de pe loc; 1
învăţare a elementelor tehnico- două mâini de pe loc. - pase din poziţia şezând în formaţie pe
tactice din jocuri sportive. 2. Dezvotarea rezistenţei prin joc două rânduri sau cerc;
- câte doi faţă în faţă, pasă cu două mâini de
pe loc însoţită de pas înainte la aruncare şi
pas înapoi la prindere. Acelaşi lucru
executat la perete;
- copiii sunt împărţiţi în patru grupe cu faţa
la perete în formaţie de coloană. Primii au
câte o minge. Copiii care au mingea o
pasează în perete cu două mâini, după care
trece la coada şirului, mingea ricoşată din
perete este recuperată de partenerul care
urmează. Mingea se poate prinde după
ricoşarea din perete sau se poate lăsa să
cadă pe sol şi prinsă după aceea - ex. de
alergare cu accent pe dezvoltarea rezistenţei
- dezvoltarea rezistenţei prin parcurs
aplicativ
- dezvotarea rezistenţei prin joc
- să acţioneze în activitatea de 50. 1. Dribling simplu şi multiplu pe - explicare, demonstrare; 1
învăţare a elementelor tehnico- loc şi din deplasare. - exersare: dribling de pe loc cu
tactice din jocuri sportive. 2. Dezvoltarea vitezei prin joc modificarea direcţiei de împingere a mingii
în sol;
- dribling din mers;
- dribling din mers cu ocolire de obstacole;
- dribling printre obstacole cu schimbarea
alternativă a braţului care execută mişcarea
- ex. de alergare cu accent pe viteza de
execuţie
- dezvoltarea vitezei prin joc
- să acţioneze în activitatea de 51. 1. Jocuri sportive - copiii sunt pe patru coloane la distanţa de 1
învăţare a elementelor tehnico- 2. Pasarea cu o mână şi 2 m de perete. Primii au câte o minge. La
tactice din jocuri sportive. prinderea cu două mîini de pe semnal primii copii aruncă mingea în perete
loc şi din deplasare. cu două mâini, o prind, se răsucesc, o dau
următorilor după care trec la coada şirului.
Câştigă grupa care termină mai repede.
- copiii sunt pe patru coloane faţă în faţă la
distanţă de 8 m. Primii copii dintr-o parte au
câte o minge. La semnalul învăţătorului
primii execută dribling din mers pe distanţă
de 6 m, prind mingea cu două mâini, o
pasează celor din faţă şi trec la coada şirului
din alergare, următorul continuă acţiunea.
Câştigă grupa care ajunge mai repede în
vechea formaţie
- să acţioneze în activitatea de 52. 1. Pasarea şi preluarea mingii cu . - copiii sunt pe două rânduri în spatele unei 1
învăţare a elementelor tehnico- piciorul din deplasare. linii de plecare. Primii au câte o minge. La
tactice din jocuri sportive. 2. Exersarea unui complex de semnal execută dribling din mers pe distanţa
exerciţii de dezvoltare fizică de 6 m, prind mingea cu două mâini, o
libere, 5-7 exerciţii aruncă în perete, o prind, se întorc în
dribling, predau mingea următorului elev şi
trec la coada şirului.
- copiii sunt pe patru coloane faţă în faţă la
distanţă de 7 m. Un rând de copii au câte o
minge. La semnal copiii cu mingea conduc
din mers pe distanţă de 5 m, prind mingea şi
o pasează cu două mâini la cei din faţă,
după care trec la şirul unde au pasat,
următorul continuă acţiunea.
Joc: ,,Ţine mingea”
- să acţioneze în activitatea de 53. 1. Pasarea şi preluarea mingii cu - copiii sunt pe grupe de doi cu faţa la 1
învăţare a elementelor tehnico- piciorul din deplasare. perete, primii au câte o minge. Primii elevi
tactice din jocuri sportive. 2. Deplasări pe suprafeţe înălţate pasează mingea în perete cu două mâini, iar
cu transport de obiecte următorul o prinde.
-acelaşi exerciţiu cu lăsarea mingii să cadă
jos.
Pasarea şi preluarea mingii cu piciorul din
deplasare.
- mers în echilibru pe banca de
gimnastică cu transport de obiecte;
- mers în echilibru pe banca de
gimnastică cu transport de obiecte şi
căţărare

- să acţioneze în activitatea de 54. 1. Dribling simplu şi multiplu pe - dribling simplu şi multiplu pe loc – 1
învăţare a elementelor tehnico- loc şi din deplasare. învăţarea tehnicii execuţiei;
tactice din jocuri sportive. 2. Jocuri cu deprinderea de - dribling din mers – 10 m; aruncarea mingii
aruncare şi prindere. într-un perete cu o mână de deasupra
umărului şi reprinderea ei, distanţa de perete
–3m
- dribling din mers, pasa cu o mână de
deasupra umărului
- să acţioneze în activitatea de 55. 1. Dezvoltarea vitezei de reacţie - exerciţii şi jocuri cu deprinderea de 1
învăţare a elementelor tehnico- şi de deplasare. aruncare şi prindere.
tactice din jocuri sportive. 2. Pasarea cu o mînă şi prinderea - alergare de viteză cu plecări din diferite
cu două mîini de pe loc şi din poziţii;
deplasare. - alergare de viteză şi culegere de obiecte de
pe sol;

- Să demonstreze rezistenţă în 56. 1. Aruncarea la poartă cu o -pasa cu două mâini de pe loc, din poziţie 1
regim aerobic, calităţi de viteză mână de pe loc. Dribling din fundamentală;
şi precizie a mişcării. mers 10 m, aruncarea mingii în -aruncarea la poartă cu o mînă de pe loc.
- să acţioneze în activitatea de poartă cu o mână de deasupra - exersarea alergării accelerate, cu atingerea
învăţare a elementelor tehnico- umărului distanţa de poartă- 3 vitezei maxime la sfârşitul accelerării,
tactice din jocuri sportive. m urmată de alergare uşoară;
- alergare de viteză cu start din picioare cu
ocolire de obstacole, cu păşire peste obiecte
2. Alergare de viteză din startul
de sus.

- Să demonstreze rezistenţă în 57. 1. Alergare de viteză - plecări la - alergare de viteză pe distanţa de 10-20 m 1 EF
regim aerobic, calităţi de viteză semnal, păstrarea direcţiei de cu plecări din diferite poziţii în linie dreaptă
şi precizie a mişcării. deplasare. (viteza de reacţie)
- să acţioneze în activitatea de 2. Aruncarea la poartă cu o mână -aruncarea la poartă cu o mînă de pe loc.
învăţare a elementelor tehnico- de pe loc
tactice din jocuri sportive.
- Să demonstreze rezistenţă în 58. 1. . Aruncarea la coş de pe loc - alergare de viteză pe distanţa de 30, 50 m 1
regim aerobic, calităţi de viteză 2. Alergare de viteză 30m, 50m
şi precizie a mişcării. din startul de sus. -evaluare
- să acţioneze în activitatea de
învăţare a elementelor tehnico-
tactice din jocuri sportive.
- să acţioneze în activitatea de 59. 1.Aruncarea mingii mici de pe 1
învăţare a elementelor tehnico- loc – învăţare cu accent pe
tactice din jocuri sportive. aruncarea cu braţ, picior opus în
faţă
2. Dribling din mers– repetare
3. Jocuri sportive
- Să demonstreze rezistenţă în 60. 1.Aruncarea mingii mici de pe - aruncarea la ţintă; 1
regim aerobic, calităţi de viteză loc – repetare cu accent pe - aruncarea la partener
şi precizie a mişcării. aruncarea tip azvârlire cu un braţ - prinderea cu două mâini.
- să acţioneze în activitatea de 2.Alergare de durată în tempo aruncarea la ţintă; la distanţă
învăţare a elementelor tehnico- moderat – învăţarea tehnicii - aruncarea la partener
tactice din jocuri sportive.
3. Ştafete cu alergări. - prinderea cu două mâini
- alergare cu spatele pe distanţă de 5 m, la
semnal întoarcere şi alergare de viteză pe
distanţa de 20 m;
- alergare cu handicap cu faţa sau cu spatele
pe direcţia de deplasare pe distanţa de 10-15
m;

- ştafete pe echipe, cuprinzând alergare,


culegere de sticle de plastic pline cu apă sau
săculeţi cu nisip.

- Să demonstreze rezistenţă în 61. 1. Aruncarea mingii în ţintă la - aruncarea la ţintă; 1


regim aerobic, calităţi de viteză distanţă de 5, 7, 10m. - aruncarea la partener
şi precizie a mişcării. 2. Alergarea de rezistenţă - prinderea cu două mâini.
- să acţioneze în activitatea de aruncarea la ţintă; la distanţă
învăţare a elementelor tehnico- - aruncarea la partener
tactice din jocuri sportive.
- prinderea cu două mâini
- alergare uşoară, alternată cu mers şi
exerciţii de respiraţie; de 2 ori 100m; pauză
40 secunde;

- Să demonstreze rezistenţă în . 1
regim aerobic, calităţi de viteză 62. 1. Săritura în lungime cu - săritura în lungime cu elan 7 -9 paşi, cu
şi precizie a mişcării. elan. trecere peste diferite obstacole aşezate după
- să acţioneze în activitatea de locul de bătaie; de 6-8 ori; Se urmăreşte
învăţare a elementelor tehnico- 2. Dezvotarea rezistenţei prin joc înălţarea după desprindere şi ucerea
tactice din jocuri sportive.
genunchilor la piept; pauză activă: mers; 2
coloane a câte 5 elevi;

- să execute corect acţiunile 63. 1. Lecţie de evaluare elan moderat, bătaie în zone marcate şi 1 ES
motrice orientate spre Săritura în lungime cu elan. aterizare în groapa cu nisip; de 4-6 ori;
dezvoltarea capacităţilor de Cros -500m pauză activă: mers; 2 coloane a câte 5 elevi;
coordonare, viteză şi forţă - ( se insistă pe următoarele elemente: pe
explozivă. elan, elevul trebuie să alerge în viteză
- Să demonstreze rezistenţă în
maximă, bătaia pe un picior să fie energică
regim aerobic, calităţi de viteză
şi precizie a mişcării. şi scurtă, zborul cât mai înalt cu genunchii
ghemuiţi la piept, iar aterizarea amortizată,
elastică).
- Să demonstreze rezistenţă în 64. Teste motrice Alergarea de suveică: 3×10 m (s); 1 ES
regim aerobic, calităţi de viteză Teste antropometrice: ridicarea trunchiului din culcat dorsal (nr.
şi precizie a mişcării. de repetări);
* flotări (fete) din sprijin culcat, mâinile pe
banca de gimnastică (nr. de repetări);
* masa corporală (kg);
- să stabilească legături 65 Teste motrice tracţiuni în braţe din culcat orizontal 1 ES
dintre activitatea motrice Teste antropometrice: (băieţi, nr. de repetări). * sărituri în
independentă şi sănătatea lungime de pe loc (cm
omului. talia (înălţimea corpului) (cm.);
* perimetrul toracic (cm.);
- Să cunoască regulile de 66. 1. Repetarea exerciţiilor de front Identificarea modelului de mişcări specifice 1
acţiune individuală şi în şi formaţii, învăţarea poziţiilor pentru fiecare segment al corpului.
comun. de bază şi a celor derivate.
2. Ştafete sportive şi jocuri
cuprinzînd elemente din atletism,
- să stabilească legături 67. Activităţi practice de exersare 1
dintre activitatea motrice 1. EDFG cu obiecte pe loc şi în
independentă şi sănătatea mişcare
omului. 2. Ştafete sportive şi jocuri
- să acţioneze în activitatea de cuprinzînd elemente din atletism,
învăţare a elementelor tehnico- jocuri sportive din gimnastică.
tactice din jocuri sportive.
68. Recapitulare 1
Proiectarea de lungă durată

EDUCAŢIA MUZICALĂ
Clasa a III-a
Semestru – I – 16 ore
Semestru – II – 18 ore
Anual – 34 ore
Curriculum disciplinar
Educaţia muzicală
Clasa III

Conţinuturi:
Limbajul muzical
Melodia – mijloc important al limbajului muzical
Forma muzicală

Repartizarea orelor:
Predare – învăţare 27 ore
Recapitulare 2 ore
Evaluare 3 ore
Totalizare 2 ore
I semestru
Nr Subcompetenţe Tematica Conţinutul Nr. Termen Activităţi de Note
. Abordată muzical de de învăţare
d/r (orientativ) ore realizar (recomandate)
e
1. Identificarea auditivă a 1. Limbajul muzical. Cânt vocal: „Muzica” 1 Exerciţii de
elementelor limbajului Elemente de limbaj muz. Ana-Maria Fusu intonare
muzical: melodie, ritm, muzical (melodie, ritm, vers. Gr.Vieru expresivă şi
dinamică, timbrul instru- nuanţe dinamice, Exerciţiu vocal: „Buna frazare, de
mental din contextul unor timbru) dimineaţa” – muz. solmizare, solfe-
lucrări audiate şi R.Buciucianu, vers. giere
interpretate P.Cărare elementară,
Audiţia: „Dimineaţa” din conştientă a
suita nr. 1 „Peer Gynt” de melo-diilor
E. Grieg simple
Comunicări
Audiţia şi
analizarea
2. Distingerea auditivă a 2.Ce este ritmul Interpretarea 1 Ritmul ( cu
trăsăturilor specifice muzical? cântecului ,,Nimeni nu păstrarea liniei
muzicii este singurel” (din melodice) pentru
folclorul copiilor) consolidarea
noţiunii de gen
musical.
3. Interpretare expresivă a 3. Specificul limbajului Cânt vocal: „Acum e 1 Lecturi ale
cîntecelor studiate. muzical comparativ cu toamna, da!” muz. manualu-lui
Reamintirea noţiunilor de alte modalităţi artistice G.Teodosiu, „7 note şi a altor
linie melodică, nuanţe de exprimare. Limbajul muzicale” muz. mijloace,
dinamice, tempo, timbrul sunetelor muzicale R.Buciucianu, vers. surse privind
muzical T.Ştirbu însuşi-rea
Exerciţiu vocal: noţiunilor de
„Clopoţelul” (cânt.didac.) dra-matică
Audiţia: „Dimineaţa” muzicală
Interpretarea,
audiţia,
analiza
4. Realizarea unui plan 4. Rolul elementelor Exerciţiu vocal: 1 Utilizarea
structurat de caracterizare limbajului muzical în „Clopoţelul” (cânt. dicţionaru-lui
a muzicii. Identificarea redarea imaginii muzi- Didac.) de termeni
diversităţii de ritmuri în cal-artistice a lucrării Audiţia: „Dans ţărănesc” muzi-cali
muzică: ritmuri în măsuri- (ritmul). Ce este ritmul (dans ritmic) de pentru
le binare şi ternale muzical C.Dimitrescu explicarea
unor noţiuni,
fenome-ne
muzicale
Exersarea
interpretării
la
instrumente
de per-cuţie
în baza melo-
diilor simple
5. Determinarea modului în 5. Rolul elementelor Cânt vocal: „Drag mi-e 1 Discuţii,
care se măsoară timpul în limbajului muzical în jocul românesc” – din explicaţii,
muzică: succedarea regu- redarea imaginii folclorul copiilor lucrul cu
lată a timpilor acclutuaţi muzical „Toamna” muz. P.Anton, manualul,
şi neacclutuaţi, însuşirea artistice(metrul). Cum vers. A.Lozan comunicări,
noţiunilor de măsură se măsoară timpul în Exerciţiu vocal: „Hop şi- relatări
binară şi ternală muzică? aşa” vers. şi muz. Jocul
R.Rausch; „Cuc, cuculeţ”- muzical-
cîntec populat didactic
Audiţia: „Vals Interpretarea
sentimental” (opus Analiza
51,nr.6) de P.I.Ceaikovski Audiţia
6. Identificarea tempoului de 6. Rolul tempoului în Cânt vocal: 1 Lecturi ale
execuţie a unor lucrări redarea imaginii „Moldovioară, floare rară” manualului,
muzicale: tempouri rare, muzical-artistice muz. I.Macovei, vers. discuţii,
moderate, rapide Gr.Vieru „Trageţi hora” – explicaţii
Interpretarea expresivă a cîntec popular Audierea,
cîntecelor studiate Exerciţiu vocal: „Marşul interpretarea
piticilor” de E.Grieg
- Joc dobrogean de
P.Constantinescu
7. Determinarea nuanţelor 7. Nuanţele dinamice Cânt vocal: „Toamna” 1 Exerciţii
dinamice în executarea şi ca element de expresie muz. D.Radu, vers. melodice,
audierea unor lucrări muzicală V.Nedelcu ritmice
muzicale - „Cartea-i surioara mea” Audiţia,
Interpretarea expresivă a muz. D.Radu, vers. interpretarea,
cîntecelor studiate C.Dragomir comentarea,
Exerciţiu vocal: „Ceasul” comparaţia,
– melodie germană concluzia
- „Doina” muz. D.Radu
vers. C.Dragomir
Audiţia: „În peştera
împăratului munţilor” de
G.Grieg
- „Reverie” din ciclul
„Scene din copilărie” de
R.Schumam

8. Recunoaşterea interpretă- 8. Rolul timbrului în Cânt vocal: „Măi stejar” – 1 Exerciţii de


rii muzicii vocale şi redarea imaginii cântec popular după intonare
instrumentale muzical-artistice. G.Muzucescu simplă şi
Redactarea unor eseuri cu Timbrul vocal şi „Lăutarii” muz.R.Krauss, frazare
privire la mesajul şi instrumental vers.populare Audiţia
imaginea muzical-artistică Exerciţiu vocal: „Ceasul”, Imaginaţia
a lucrării „Doina” (continuare) Comunicări
Audiţia: Concertul coral Lecturi ale
nr. 1 p.I „Cine, cine” de manualu-lui
G.Muzicescu şi a altor
Povestea simfonică mijloace,
„Petrică şi lupul” de surse
S.Procofiev
9. Evaluarea sumativă 9. Lecţie de recapitula- Repertoriul muzical studiat 1 Activităţile,
Subcompetenţele re a conţinuturilor metodele şi
antrenate studiate mijloacele
de utilizare
10 Identificarea prin audiere 10. Melodia mijloc Cânt vocal: „La noi” muz. 1 Exerciţii de
. şi interpretare a elemente- important al limbajului A.Chiariac, vers. Gr.Vieru intonare
lor limbajului muzical în muzical Exerciţiu vocal: „Cînte-cul expresivă şi
melodie (ritp, tempo, Ce este melodia? Gamei” muz. R.Rogees frazare,
nuanţe, timbru) „Cimpoiul” exerciţii de
Audiţia: P.I.Ceaikovski intonare la
două voci,
solmiza-re,
solfegierea
melo-diilor
simple
11 Identificarea auditivă a 11. Melodia – Cânt vocal: „Spicule din 1 Exerciţii de
. elementelor structurale ale componentul de bază a vîrf de pai” precizare a
melodiei: motive-into- limbajului muzical. Ce Exerciţiu vocal: „Cânte- elementelor
naţii, fraze muzicale, pro- este structura? cul Gamei” muz. R.Rogees defini-torii a
poziţii, perioada muzicală „Cimpoiul” limbajului
Audiţia: „Preludiul nr. 7 mu-zical şi
pentru pian” de F.Chopin alte arte
Comunicări,
relatări

12 Identificarea auditivă a 12. Modul muzical – Cânt vocal: „Hora 1 Lecturi ale
. melodiilor care sună în felul în care se combi- copiilor” muz. D.Radu, manualu-lui şi
modul major şi în modul nă sunetele în melodie. vers. V.Romanciuc, a altor
minor Modul major şi modul „Limba românească” muz. mijloace,
minor I.Cartu, vers. G.Sion surse. Audiţia,
Exerciţiu vocal: „Coasa” – intonarea,
melodie populară caracterizarea
Audiţia: „Preludiu” de F- Comunicări,
Chopin relatări despre
compozitori,
creaţii
13 Identificarea caracteristi- 13. Melodia în lumea Cânt vocal: „Nu uita” 1 Audiţia,
. cilor principale ale cântecului muz.I.Ţîbulschi, vers. interpretarea,
melodiei în sfera Gr.Vieru solmizarea
cântecului Exerciţiu vocal: „Cavatina Analiza
lui Figaro” de auditivă,
W.A.Mozart creativitatea,
Audiţia: Fragment din muzicierea
opera „Nunta lui Figaro”
de W.A.Mozart
14 Interpretarea expresivă a 14. Melodiile Cânt vocal: „Am plecat să 1 Audiţia,
. colindelor de Crăciun şi a cîntecelor de Crăciun şi colindăm” – din colecţia interpretarea,
cântecelor de Anul Nou. de Anul Nou G.Cucu comparaţia
Caracterizarea muzicală a „O ce veste minunată”
lucrărilor interpretate şi muz. D.G.Kiriac
audiate „O brad frumos” –
melodie germană
Audiţia: Colinde şi cîntece
de Anul Nou

15 Evaluare sumativă a 15. Evaluare sumativă Conţinuturile muzicale 1 Test de Sumativă


. subcompetenţelor a conţinuturilor studiate evaluare
antrenate pe parcursul I studiate în I semestru
semestru
16 Lecţie de totalizare 1 Sumativă
. fixarea
rezultatelor
Semestrul II
17. Remarcarea caracterului 17. Melodii de cîntece Cânt vocal: „Casa părin- 1 Caracterizarea
cantabil al melodiilor de propriu-zise interpretate tească nu se vinde” – poetică a
cântece interpretate la la instrumentele mel.populară pe vers. muzicii
diferite instrumente muzi- muzicale Gr.Vieru Fişe şi imagini
cale (vioară, fluer, nai, Exerciţiu vocal: (o melo- cu
trompetă, cobză, ţîmbal, die populară cu caracter instrumentele
acordeon) cantabil) muzicale
Audiţia: Melodii popula-
re instrumentale cu ca-
racter cantabil la diferite
instrumente (la alegerea
prof.)
18. Identificarea caracterului 18. Melodia şi caracterul - „Romanţa” – din muzi- 1 Audiţia şi
cantabil al unor lucrări cantabil al muzicii ca la filmul „Tăunul” de caracterizarea
instrumentale instrumentale. Cantinela D.Şostakovici muzicii,
- Piesa pentru pian „Ia- asemănarea şi
nuarie” din ciclul „Ano- contrastul
timpurile”,de
D.I.Ceaikovski
imagini poetice-pastel.,
poezii pe tema „Iarna”
19. Interpretarea expresivă a 19. Melodia şi caracterul Cânt vocal: „Bătuta” – 1 Exerciţii
unor cântece populare de dans al muzicii cîntec popular vocale ritmice,
Identificarea caracterului „Sîrba în căruţă” – melodice,
dansant al unor lucrări mel.populară de joc mişcări ritmice
instrumentale populare Exerciţiu vocal: „Coasa” Anticiparea şi
Executarea unor mişcări – melodie populară revenirea,
în ritm Audiţia: „Bătuta” – caracterizarea
cîntec popular ş.a.
20. Identificarea lucrărilor de 20. Melodia şi caracterul - „Dans ungar” de 1 Audiţia,
dans al lucrărilor instru- de dans al muzicii I.Brahms (audiere şi analiza,
mentale de factură instrumentale simfonice fredonare) fredonarea,
academică - „Dansul Anitrei” din interpretarea,
Fredonarea motivelor – Suita simfonică nr. 1 de caracterizarea,
intonaţii principale din E.Grieg (audiere şi comparaţia,
lucrările audiate fredonare) concluzionarea
- „Mazurca” de F.Chopin
(audiere şi fredonare)
- „Valurile Dunării” de
I.Ivanovici (audiere şi
fredonare)
- Vals din filmul
„Gingaşa şi tandra mea
fiară” (audiere,
fredonare)

Identificarea caracteristi- 21. Melodia şi caracterul Cânt vocal: „Să iubim al 1 Interpretarea,
21. cilor principale ale melo- de marş al muzicii ţării tricolor” analiza
diilor de marş. Intonarea Exerciţiu vocal: O melo- auditivă,
unor fragmente din crea- die cu caracter de marş exerciţii
ţiile audiate. Executarea (la alegerea prof.) ritmice,
la instrumente muzicale Audiţia: „Marş” din muzicierea,
elementare a acompania- „Albumul pentru creativitate
mentului ritmic la lucrări- tineret”de R.Schumann
le audiate şi interpretate - „Marşul toreadorului”
din opera „Carmen” de
G.Bizet
22. Iniţierea în modul de or- 22. Forma muzicală – Cânt vocal: „Moldova” 1 Intonarea,
ganizare a ideilor muzica- modalitate de organizare muz. M.Ungureanu, analiza şi
le în muzica vocală şi a ideilor muzicale vers. A.Ciocanu caracterizarea
instrumentală (forma strofică) „Răsai lună” din colecţia muzicii
Identificarea formelor lui G.Muzicescu - fişe cu
muzicale, a elementelor „Doina noastră” muz. sarcini
de structură şi înţelegerea D.Radu, vers. I.Filip creative, plan
semnificaţiei lor în dez- Exerciţiu vocal: „Dacă de dezvoltare
voltarea ideii muzicale vesel se trăieşte”–joc m. a mesajului
Audiţia: „Hora” în pre- muzical
lucrare pian de C.Miculi

23. Interpretarea expresivă, 23. Forma muzicală, Cânt vocal: „Fata de 1 Lecturi ale
individual, în grup a monopartită (formă păs-tor şi cucul” din manualului şi
cântecelor cu forma strofică cu refren) colecţia lui D.G.Kiriac a altor surse
strofi-că, forma strofică vers.pop. şi mijloace
cu refren Exerciţiu vocal: „Dacă privind
vesel se trăieşte” – joc însuşirea
muzical noţiunilor de
Audiţia: Piesa „Vine gramatică
ştiuca de la baltă” de muzicală
G.Musicescu
24. Evaluare sumativă a 24. Evaluare sumativă a Conţinuturile muzicale 1 Activităţile Sumativă
subcompetenţelor conţinuturilor studiate studiate antrenate Fisarea
antrenate anterior anterior rezultatelor
25. Identificarea caracterului 25. Forma muzicală Cânt vocal: „Santa 2 Stimularea
contrastant a părţilor cre- bipartită Lucia” –(cantonetă napo- imaginaţiei,
aţiilor muzicale de formă letană) traducerea vers. anticiparea şi
bipartită. Compararea S.Ciurumelescu revenirea,
lucrărilor muzicale şi Exerciţiu vocal: p. 82,83 asemănarea,
caracterizarea diferenţilor Audiţia: „Badinerul” contrastul,
sau similitudinilor (S.Cherzo) din Suita intonarea
pentru flaut şi orchestră vocală,
nr. 2 de J.S.Bach analiza şi
„Cântec napolitan” de caracterizarea
P.Ceaikovski

26. Identificarea prin audiţii 26. Forma muzicală Cânt vocal: „Hora” din 1 Analiza,
şi interpretare, modul de tripartită colecţia lui T.Brediceanu interpretarea
organizare a ideilor muzi- Exerciţiu vocal: p.87 Exerciţii
cale în ideile muzicale, în Audiţia: Piesa „Ploaie şi ritmice şi
lucrări de forma tripartită curcubeu” de melodice
simplă. Compararea părţi- S.Prokofiev Compataţia
lor din forma tripartită - Piesa de concert „Sârba Euristica
torească” de C.Rusnac

27. Remarcarea caracterului 27. Forma rondo Cânt vocal: „Cântec de 2 Audiţia,
contrastant al părţilor primăvară” de analiza, in-
formei muzicale rondo. W.A.Mozart terpretarea
Reprezentarea schematică Exerciţiu vocal: „Eu sînt vocală, ritmică,
a formei muzicale rondo numai un copilaş” muz. solmizarea,
W.A.Mozart solfegiu
Audiţia: „Rondo în stil Lucrul cu
turcesc” din „Sonata nr, manualul
11 pentru pian” de
W.A.Mozart
- „Rondo” de
L.Boceherini

28 Identificarea auditivă a 28. Tema cu variaţiuni Cânt vocal: „Primăvara, 1 Improvizaţia,


. modificărilor, varierii primăvara” –cânt.popul. creati-vitatea,
unei melodii (teme expu- Exerciţiu vocal: Impro- emisia
se iniţial) vizarea unei variaţiuni pe vocală,solmizar
Interpretarea expresivă a o melodie simplă ea, solfegiu,
unor lucrări vocale Audiţia: „Primăvara, pri- reproduce-rea
Exprimarea impresiilor măvara” – variaţiuni ritmică şi
muzicale proprii. Impro- pentru pian de A.Stîrcea melodi-că,
vizarea unor variaţiuni pe -Variaţiuni pentru pian analiza şi
teme muzicale simple pe tema unui cîntec fran- caracte-rizarea
ţuzesc de W.A.Mozart
29 Identificarea caracterului 29. Forma liberă Cânt vocal: Cântece de 1 Interpretarea
. diferit al muzicii în (deschisă) la lecţiile anterioare expresivă,
lucrările muzicale de Exerciţiu vocal de la analiza
formă liberă (deschisă). lecţiile anterioare teoretică şi
Fredonarea unor teme Audiţia: „Capriciul caracterizarea
muzicale. Analiza auditi- italian” de
vă a conţinutului de ima- P.I.Ceaikovski
gini muzicale al lucrărilor
de formă liberă
30 Subcompetenţele 30. Lecţii de Conţinuturile muzicale 1 Victorină, Sumativă
. antrenate anterior recapitulare interpretate şi audiate lecţie-concurs Integrarea
Conţinuturile abordate
31 Subcompetenţele 31. Evaluare sumativă Conţinuturile muzicale 1 Test de Sumativă
. antrenate anterior Conţinuturi abordate pe interpretate şi audiate evaluare
parcursul sem. II
32 32. Lecţie de totalizare 1 Fixarea re-
. zultatelor
finale
Matematica distractivă

Ora opțională
PRELIMINARII

Motto:„Obiectul matematicii este atât de serios, încât este util să nu


pierdem ocazia de a-l face puţin mai distractiv”
Blaise Pascal.

În contextul noii societăţi moderne trebuie o reformă a matematicii cît mai


puţin cantitativ şi mai mult calitativ plecînd de la ideea că este necesară o
deschidere a elevului spre cultură şi formarea capacităţilor necesare achiziţionării
noutăţilor. Se pleacă de la aspectul formarii de specialişti bine pregătiţi
profesional, capabili de a se angaja creator în efortul constructiv al rezolvării
ploblemelor cotidiene. „Nu trebuie să educăm copiii pentru ceea ce suntem noi
azi, ci pentru ceea ce vor fi ei mâine” (academician Gheorghe Mihoc în
„Matematica în ciclul primar”). O contribuţie esenţială la realizarea acestei sarcini
o dă studiul opţionalului “Matematica distractivă”.

Definirea statutului curriculumului.


Curriculumul la disciplina Matematica distractivă e un document normativ
pentru realizarea procesului de predare-învăţare al acestei discipline de studiu în
clasele I-IV. Opţionalul răspunde nevoilor de dezvoltare a personalităţii elevilor
prin formarea de capacităţi, competenţe şi atitudini bazate pe gîndirea critică,
logică, divergentă şi creativă.

Funcţiile curriculumului

 reper pentru proiectarea didactică şi desfăşurarea


procesului educaţional din perspectiva unei
pedagogii axate pe competenţe;

 act normativ al procesului de predare –învăţare –


evaluare a disciplinei Matematicadistractivă în
contextul unei pedagogii axate pe competenţe;

 componentă de bază pentru elaborarea strategiei de


evaluare la disciplina Matematicadistractivă
 componentă fundamentală pentru elaborarea
manualelor, ghidurilor metodologice;
Modalităţi de aplicare
Lecţii, activităţi extracurriculare.

Beneficiari
 Elevilor, părinţilor – prin informaţii concise despre scopurile,
conţinuturile şi principiile învăţării într-un sistem de învățămînt adaptat
acestui mileniu.
 Managerilor școlari și cadrelor didactice – pentru organizarea învățării
și pentru recurgerea la cele mai bune și mai adecvate strategii de predare-
învățare-evaluare.
 Specialiștilor din direcțiile de învățămînt – prin sugestii utile pentru
monitorizarea procesului de implementare a curriculumului.
Autorilor de resurse de predare și învățare tradiționale sau deschise –
prin oferirea unui ghidaj pentru focalizarea pe necesitățile de învățare ale
elevilor în mediul socio-economic dinamic contemporan.

Administrarea disciplinei

Statutul Aria Clasa Nr. de Nr. de ore pe an


disciplinei curriculară unităţi de
conţinuturi
pe clase
I 8 34
 Disciplină Matematică II 7 34
opţională şi ştiinţă III 7 34
IV 7 34

I. CONCEPŢIADIDACTICĂ A DISCIPLINEI
Definirea disciplinei
Cadrul diferit în care se pune problema, precum şi numele obiectului
"Matematica distractivai", îi familiarizează pe elevi cu problemele cotidiene, îi
învaţă să gîndească pe un plan mai general.
Opţionalul "Matematica distractivă" îi îndeamnă pe elevi să creadă că este
vorba de rezolvarea unor probleme distractive, usoare, care nu cer nici eforturi
deosebite, nici o cultură matematică adecvată. În realitate, folosind în general
limbajul obişnuit matematic, elevii vor rezolva probleme şi exerciţii care cer
adesea cunoştinţe şi îndemînare în folosirea gîndirii logice.

Statutul disciplinei în planul de învăţămînt


Matematica distractivă este disciplină opţională în aria curriculară
,,Matematică şi ştiinţe”.

Valoarea formativă a disciplinei


Opţionalul ,, MATEMATICĂ DISTRACTIVĂ ” îi pregăteşte pe elevi pentru
rezolvarea unor situaţii problematice din viaţa cotidiană prin cultivarea
perseverenţei , încrederii în sine, voinţei de a duce la bun sfîrşit un lucru început,
cooperării în cadrul unui grup.
Matematica, regina tuturor ştiinţelor, considerată de unii aridă, abstractă şi
accesibilă unui număr restrîns de persoane poate fi înţeleasă de oricine se va
apropia cu interes de ea.
tru
o
n
m
a
s
d
P
ic
î-

.z
b
/g
fv
ă
lţp
e
r
Principiile specifice predării-învăţării disciplinei

Orientări generale de predare-învăţare a disciplinei


Procesul general de predare-învăţare a disciplinei date este elaborat în
contextul sistemului de competenţe pentru învăţământul primar.
“Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe,
capacităţi, deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în
contexte specifice de realizare, adaptate vîrstei elevului şi nivelului cognitiv al
acestuia, în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în
viaţa reală.”
Orientarea la formarea de valori şi atitudini - constituente
ale competenţelor
Această disciplină îi învaţă pe copii să fie atenţi, să se gândească mai mult asupra
datelor unei probleme, să observe orice amănunt interesant, să facă deosebirea
între informaţiile relevante şi cele nerelevante pentru obţinerea unei soluţii
corecte. Sarcinile didactice vizează şi dezvoltarea unei judecăţi analitice, necesară
formării unei personalităţi inventive, puternic investigatoare.
II. COMPETENŢE-CHEIE/ TRANSVERSALE

Sistemul de competenţe-cheie transversale pentru sistemul de învăţămînt din


Republica Moldova a fost definit pe baza competenţelor-cheie stabilite de
Comisia europeană şi a profilului absolventului:
1. Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi;
2. Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat;
3. Competenţe de comunicare într-o limbă străină;
4. Competenţe acţional-strategice;
5. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare;
6. Competenţe interpersonale, civice, morale;
7. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie;
8. Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi
comunicaţionale (TIC);
9. Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi a crea valori);
10.Competenţe antreprenoriale.

III. COMPETENŢE TRANSDICIPLINARE PE TREAPTA PRIMARĂ


DE ÎNVĂŢĂMÎNT

Pentru treapta primară a sistemului de învăţămînt din Republica Moldova au fost


stabilite competenţele transdisciplinare descendente din sistemul de competenţe-
cheie transversale menţionate.
Competenţe de învăţare/ de a învăţa să înveţi
• Competenţe de a învăţa din surse diverse, independent şi împreună cu alţii.
• Competenţe de a acţiona în vederea satisfacerii unor nevoi prin autoformare
(stabileşte scopuri şi realizează planuri de învăţare a unor abilităţi).
Competenţe de comunicare în limba maternă/ limba de stat
• Competenţe de a aplica abilităţile de bază integratoare în situaţiile de învăţare şi
comunicare cotidiană. • Competenţe de a comunica idei şi a concluziona pe baza
unui text citit independent.
Competenţe de comunicare într-o limbă străină
• Competenţe de a comunica, aplicînd un minimum lexical şi gramatical în limba
dată.
Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie
• Competenţe de observare, de utilizare a instrumentelor de măsurare şi de
descriere în vederea obţinerii informaţiei despre lumea vie şi inertă.
• Competenţe de utilizare a operaţiilor matematice de bază şi a proprietăţilor lor
pentru a inventa soluţii econome a problemelor în activitatea de învăţare.
• Competenţe de utilizare a diverselor forme de sistematizare şi prezentare a
informaţiei.
• Competenţe de a-şi construi comportamentul său în raport cu natura pe baza
cunoaşterii relaţiei „cauză - efect”.
Competenţe acţional-strategice
• Competenţe de a acţiona conform unui plan în activitatea de învăţare şi odihnă.
• Competenţe de a stabili legătură între propriile capacităţi, eforturi şi rezultatele
activităţii.
Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi de
comunicare (TIC)
• Competenţe de utilizare a resurselor informatice digitale destinate învăţării şi
odihnei.
Competenţe interpersonale, civice, morale
• Competenţe de a interacţiona constructiv cu oamenii din jur, pe bază de
colaborare.
• Competenţe de valorizare a familiei, clasei, şcolii, a relaţiilor de prietenie.
• Competenţe de a identifica apartenenţa sa naţională, a-şi valoriza propriul
popor, ţară, a respecta normele de comportament legate de simbolurile Republicii
Moldova.
Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare
• Competenţe de a manifesta atitudine pozitivă şi încredere în forţele proprii.
• Competenţe de autoreflecţie, autoevaluare şi autocontrol în activitatea de
învăţare, în relaţiile cu alte persoane.
• Competenţe de a-şi asuma responsabilitatea faţă de înfăţişarea şi sănătatea sa,
faţă de obiectele personale.
• Competenţe de securitate personală.
Competenţe culturale, interculuturale (de a recepta şi a crea valori)
• Competenţe de utilizare a mijloacelor artistice pentru autocunoaştere şi
autoexprimare.
• Competenţe de a respecta diversitatea dorinţelor şi posibilităţilor oamenilor,
recunoaşte drepturile persoanelor reprezentante ale diferitor culturi.
Competenţe antreprenoriale
• Competenţe de analiză a relaţiei „costuri - beneficii” pentru a lua decizii în
activitatea cotidiană şi cea de învăţare.
• Competenţe de iniţiere a jocurilor, activităţilor în grup şi contactelor cu colegii
săi.

IV. COMPETENLŢE GENERALE

1. Demonstrareainteresului şi motivaţiei pentru studiul şi aplicarea


matematicii;
2. Valorificarea valenţelor formative ale problemelor ce nu se supun unei
anumite metode de rezolvare,prin gradul lor de particularitate;
3. Integrarea exerciţiilor şi jocurilor de divertisment şi destindere în
activităţile cu caracter matematic;
4. Aplicarea spiritului imaginativ-creator şi a gândirii probabilistice într-o
formă recreativă şi atractivă;
5. Experimentarea jocului didactic matematic ca activitate ce stimulează
interesul, motivaţia, curiozitatea.
V. REPARTIYAREATEMELORPE CLASEŞI PE UNITĂŢI DE
TIMP
Clasa Temele Nr. de ore

I 1.Elemente pregătitoare 3
2.Numerele naturale de la 0 la 10 6
3.Adunarea şi scăderea numerelor 6
naturale de la 0 la 20
4.Numerele naturale de la 0 la 100 6
5.Adunarea şi scăderea numerelor 5
naturale de la 0 la 100
6.Figuri geometrice. 3
7.Măsurarea timpului. 2
8.Lucrul cu pătratele Tangram. 3
1. Să ne jucăm cu un număr natural- 8
II probleme de numeraţie,de
probabilistică, operaţii cifrate.
8
2. Metode de rezolvare a problemelor
tipice şi netipice. 2
3. Curiozităţi, amuzamente matematice. 4
4. Elemente de logică matematică. 7
5. Organizarea datelor - citirea şi 3
interpretarea informaţiilor. 2
6. Elemente de geometrie.
7. Exerciţii – joc de tip competiţie.
1.Exerciţii de paleoaritmetică 6
III 2.Exerciţii şi probleme cu conţinut 3
inspirat din alte arii curriculare şi
discipline
3.Probleme de logică, de perspicacitate 8
4.Exerciţii cu caracter distractiv
5.Rebusuri cu conţinut matematic. 5
6."Alt fel de probleme" 3
7.Exerciţii şi probleme cu conţinut de 5
geometrie . 4
1. Numere naturale 7
IV 2. Operaţii cu numere naturale 8
3. Diverse tipuri de probleme 10
4. Pătrate magice. 2
5. Operaţii cifrate. 2
6. Rebusuri matematice. 2
7. Curiozităţi aritmetice. 3
Competenţe Secvenţe de conţinut Nr. de Activităţi de învăţare şi
ore Data
specifice evaluare
1.Exerciţii de paleoaritmetică Clasa a
1.1 Utilizarea algoritmilor  înlocuirea unor cifre cu litere  Exerciţii de criptografie
de calcul în vederea sau simboluri ; (determinarea unor numere ale căror
III-a
efectuării de operaţii  exerciţii codificate : toate cifrele cifre au fost înlocuite cu simboluri)
aritmetice cu numere numerelor sunt înlocuite de  Exerciţii de calcul rapid
mari. diverse simboluri (litere, folosind adunări, scăderi, înmulţiri,
cuvinte, figuri geometrice) împărţiri.
1.2 Completarea unor 2.Exerciţii şi probleme cu conţinut  Efectuarea unor calcule ce
succesiuni de numere inspirat din alte arii curriculare şi necesită un număr de maxim 5
asociate după reguli discipline : operaţii.
indicate sau identifica te  cu conţinut informaţional  Exerciţii joc cu cifre,
prin observare. (Ştiinţe) ; relaţii matematice în vederea
 ghicitori matematice completării rezultatelor potrivit unui
 inspirate din poveşti, basme algoritm descoperit.
2.1 Formularea de proble
(Limbă şi comunicare) ;  Rezolvarea de probleme în
-me pornind de la: enunţ
 în versuri (Limbă şi versuri, de probabilistică.
incomplet; schemă; operaţii
comunicare) .  Rezolvarea unor probleme
aritmetice; exerciţiu;
3.Probleme de logică, de care necesită doar atenţie, logică,
tematică.
perspicacitate . perspicacitate, nu şi utilizarea unor
4.Exerciţii cu caracter distractiv : metode de rezolvare.
2.2 Explorarea unor moda-
lităţi elementarede organi-  de descoperire a regulii şi de  Descoperirea problemelor
zare şi clasificare a datelor completare a şirului ; existente în conţinutul unor texte
în scheme, tabele.  de creare de şiruri pe baza unor literare, poveşti, şi a modului
reguli; artificii surprinzător de rezolvare.
3.1 Investigarea unor situaţii- matematice ;"pătratul magic".  Jocuri matematice prin
problemă din cotidian, care 5.Rebusuri cu conţinut matematic. care pot „ghici” diverse numere, pot
solicită aplicarea operaţiilor 6."Alt fel de probleme" : cu erori ; memora modul de executare a unui
şi metodelor învăţate. cu date în plus ; din care lipsesc joc matematic.
date numerice.  Iluzii optice
3.2 Descoperirea anumitor 7.Exerciţii şi probleme cu conţinut  Curiozităţi despre numere
particularităţi curioase, de geometrie - "Geometria  Concursuri, întreceri
distractive, privind relaţia năzdrăvană": matematice.
dintre numere.  forme plane: decupare,  Construirea unor figuri de
desenare, alcătuire de tablouri, Tangram.
4.3 Sesizarea asocierii dintre colaje;  Compunerea de modele
elementele a două catego rii geometrice cu ajutorul compasului
de desene sau numere; să şi/ sau riglei.
continuie metodele  Completarea de rebusuri
repetitive reprezentate prin matematice(reconstituirea unui
VII.STRATEGII DIDACTICE:ORIENTĂRI GENERALE
(METODOLOGICE)

Educaţia şcolară trebuie să aibă ca principiu minimizarea efortului în zona


cantitativului şi maximizarea în cea a calitativului şi că în atingerea acestui deziderat
informatica, prin metodele şi mijloacele ei, are un rol determinant.
Strategia didactică presupune implicarea mjloacelor (materialelor) didactice,
metodelor de învăţămînt, formelor de activitate didactică pentru formarea
competenţelor specifice disciplinei MATEMATICA DISTRACTIVĂ.
Prin acest curs se presupune plasarea elevului în centrul procesului educațional,
transformându-l astfel în subiectul învățării. Strategiile didactice utilizate contribuie la
dezvoltarea gândirii critice, imaginaţiei şi creativităţii ce tind la formarea aptitudinilor
de integrare a elevilor în societate.
La studierea acestei discipline profesorul singur poate alege, crea strategia de
formare a competenţelor conceptelor fundamentale îmbinînd metodici tradiţionale cu
tehnologii formative moderne respectînd coerenţa între competenţe, conţinuturi,
strategii,obiective, sarcini didactice, metode de predare-învăţare-evaluare.
Pentru asimilarea de către elevi a cunoştinţelor se recomandă utilizarea metodelor
ca: expunerea de material teoretic,lucrări practice, învăţarea prin descoperirea,jocuri
didactice, demonstraţia didactică, lucrul în grup, studiu de caz,Călătorie în lumea
matematicii,Gîndeştete-Perechi-Prezintă,rezolvare în lanţ, exemplu,Volei
matematic,Dictare matematică,Reporterul,Loto-matematic etc.

VIII. STRATEGII DE EVALUARE

Axarea procesului de învăţare-predare-evaluare pe competenţe generează o structură


continuă a evaluării, realizată prin evaluare formativă şi testări sumative (finale). În
baza activităţilor de evaluare se obţine motivarea elevilor şi recepţionarea unui feed-
back continuu, care permite corectarea operativă a procesului de învăţare; stimularea
autoevaluării şi evaluării reciproce; evidenţierea succeselor; implementarea evaluării
selective sau individuale. Un element inovativ al evaluării este posibilitatea de utilizare
a resurselor educaţionale digitale pentru testările asistate de calculator, atât local cât şi
on-line. În acest context, valoarea evaluării formative constă în formarea permanentă,
continuă a competenţelor la elevi reflectate în standardele educaţionale.

Modalităţi de evaluare folosite pentru evaluarea continuă sînt:

Probe orale: jocuri matematice, exerciţii şi probleme


Probe scrise: teste de evaluare, fişe de lucru, „cartea” – culegere realizată de elevi
Probe practice: desene, colaje
Proiecte individuale şi în grup
Jocuri pe calculator ( în laboratorul AEL)
Portofoliul: exerciţii, fişe de exerciţii şi probleme, jocuri matematice,curiozităţi
matematice, etc.
Realizarea evaluării continue permite o apreciere obiectivă a cunoştinţelor şi
competenţelor elevilor, precum şi a progreselor înregistrate de aceştia.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1.Achiri I.,Cara A.Proiectarea didactică:orientări metodologice.Chişinău:


Lyceum,2004.
2.Achiri O.,Ceapa V.,Şputeanu O.Matematică.Ghid de implementare a curriculumului
modernizat în învăţămîntul liceal.Chişinău,2010.
3. Cartaleanu T.,Cosovan O.,Goraş-Postică V.ş.a.Formarea de competenţe prin
strategii didactice interactive.Chişinău:C.E.Pro Didactica,2008.
4.Cartaleanu T.,Ghicov A.Predarea interactivă centrată pe elev.
5.Educaţia centrată pe cel ce învaţă.Ghide metodologic.Coordonator Vl.Guţu.
Chişinău:CEP USM,2009.
6.Evaluarea de învăţămînt:orientări conceptuale.Ghid metodologic.
Coordonatori:Pîslaru V.,Cabac V.Chişinău:I.Ş.E.,2002.
7.G. Apostol-Ciubară, V. Plîngău, S. Musteaţă, Jocuri didactice matematice, Editura
Lumina Chişinău, 1996;
8.Guţu V.,Pîslaru ş.a. Tehnologii educaţionale.Ghid metodologic. Chişinău: Editura
Cartier,1998.
9. Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova.Matematică.Curriculum şcolar clasele I-
IV , Chişinău 2010;
10. M. Braghiş, Matematica curs opţional clasa I, aII-a,a III-a şi aIV-a;
11.V. Marţ, E. Enciu, Matematica aplicativă şi distractivă clasa a-II-a. 7.
„APROBAT”_______ ______ „COORDONAT”__________
________________________, directorul instituției _____________________, director-adjunct
________________________ 2016 ________________________ 2016

PROIECT DIDACTIC DE LUNGĂ DURATĂ


TAINELE COMUNICĂRII
Oră opțională
Pentru anul de studii 2016-2017
Clasa a III-a

Proiectul este elaborat conform Curriculumului la disciplina opțională, aprobat de Ministerul Educației,
Coordonator ştiinţific: Mariana MARIN, dr.conf.univ, IŞE
Discutat şi aprobat la şedinţa catedrei
Proces - verbal nr. ___ din ___________ 2016
Conducătorul catedrei ____________
Competențe generale ale disciplinei

1. Comprehensiunea, reproducerea şi producerea mesajului oral şi scris.


2. Optimizarea exprimării orale în contextul situațiilor de viață.
3. Exprimarea scrisă în mod corect, logic, coerent şi concis a observaţiilor, gîndurilor, ideilor,
sentimentelor.
Concepţia didactică a disciplinei
Definirea disciplinei: Tainele comunicării.
Competenţa fundamentală a educaţiei lingvistice şi literar-artistice este comunicarea, iar îmbogăţirea
cunoştinţelor elevilor şi formarea unui vocabular bogat şi nuanţat sunt priorităţile oricărui dascăl.
Premisele date constituie reperele cursului opţional Tainele comunicării, la nivelul ariei curriculare
,,Limbă şi comunicare”, destinat elevilor claselor I-IV.
Comunicarea în limba maternă este abilitatea de a exprima şi de a interpreta concepte, gânduri,
sentimente, fapte şi opinii, atât în formă scrisă, cât şi orală (ascultare, vorbire, citire şi scriere), şi de a
interacţiona lingvistic adecvat şi creativ, în diverse contexte sociale şi culturale: în educaţie şi formare, la
muncă, acasă şi în timpul liber.
Tainele comunicării oferă discuții libere, texte şi sarcini oportune pentru dezvoltarea competenţelor
de comunicare prin variate situaţii concrete și implementarea cu succes a acestora in situații concrete din
viață.
Situaţiile concrete pornesc de la o maximă, o întrebare, un text, explorându-le şi redând o gamă
variată de domenii de referinţă ce influenţează receptorul, provocând la el anumite reacţii care ar conduce
la realizarea unor obiective scontate.
Prin urmare, în activitatea de predare învăţătorul va avea în vedere sporirea la elevi a competenţei de
exprimare orală şi creşterea calitativă a nivelului acesteia, prin apelul la elemente de retorică şi de
semantică a discursului oral. Este evidentă, astfel, necesitatea abordării curriculumului dintr-o perspectivă
inter- şi transdisciplinară, care să valorifice creator potenţialul semantic al limbajului reflectat în eficienţa
comunicării atât orale, cât şi scrise.
Includerea în schema orară a disciplinei nominalizate este argumentată şi de contextul actual de
modernizare a învăţămîntului din perspectiva educaţiei centrate pe elev care presupune asigurarea
dezvoltării şi autodezvoltării elevului în raport cu particularităţile individuale ale acestuia în calitate de
subiect al procesului educaţional; oferirea fiecărui elev a posibilităţii de a realiza potenţialul propriu în
cunoaştere, comportament, socializare; dezvoltarea experienţelor individuale ale elevilor şi includerea lor
în activitatea de instruire activă.
Statutul disciplinei în planul de învățămînt: Disciplină opțională în aria curriculară Limbă și
comunicare
Valoarea formativă a disciplinei: formarea deprinderilor practice de comunicare în diverse situații
de viață; dezvoltarea abilităților de comunicare; dezvoltarea creativității în comunicare.
Beneficiari:
 Cadrele didactice vor utiliza acest document pentru proiectarea didactică, elaborarea şi
aplicarea tehnologiilor educaţionale moderne, formarea şi evaluarea competenţelor elevilor.
 Elevii vor utiliza curriculumul pentru stabilirea obiectivelor de autoformare, planificarea
carierei, conceperea strategiilor proprii de învăţare.
 Părinţii vor apela la curriculum pentru monitorizarea calităţii procesului educaţional.
 Autorii manualelor, ghidurilor şi altor materiale didactice vor utiliza acest document, pentru
crearea ofertei de auxiliare didactice, evitând suprasolicitarea informaţională.
 Factorii de decizie vor utiliza acest document pentru monitorizarea calităţii procesului educaţional
la disciplina opţională.
Principiile specifice predării – învăţării disciplinei:
a) Centrarea educației lingvistice pe comunicarea în diverse sfere ale cotidianului, pe formarea
competențelor comunicative.
b) Întemeierea educației lingvistice şi literar-artistice pe legile și fenomenele receptării și pe
interpretarea textelor literare.
c) Educația prin valori și pentru valori.
d) Corelarea sistemelor instrumentale comunicative/literare.
e) Diferențierea sistemelor de activitate a elevilor în funcție de: obiectivul urmărit; vîrsta elevului;
textul abordat/elaborat; situația de comunicare.
Administrarea disciplinei

Statutul Aria curriculară Clasa Nr/ore Nr/ore


disciplinei săptăm. anual
Disciplină Limbă și I 1 34
opțională comunicare
II 1 34
III 1 34
IV 1 34

Repartizarea temelor pe clase şi pe unităţi de timp

CLASA MODULE NR .DE ORE

I 1.Omul și comunicarea. Clasa mea. 34


2.Întrebări și răspunsuri. Sînt școlar.
3. Comoara literelor. Hărnicie.
4.Comunicarea postlectorală prin tainele lecturii.
II 1.Învățătura este o comoară. Discuția. 34
2.Modalități de desfășurare a dialogului.
3.Feeria iernii. Comunicarea în acțiune.
4. Narațiunea. Munca aduce fericire.
5.Comunicarea nonverbală și paraverbală.
6.Caracterizarea personajelor. Legenda și basmul.
III 1.Castelul înțelepciunii. Normele comunicării 34
eficiente.
2. Întrebări și răspunsuri. Tălmăcirea proverbelor.
3. Comunicarea orală și scrisă. Clopoțeii iernii.
3.Narațiunea. Țara mea privită din stele.
4.Scrisoarea. Școala și mama.
5.Comunicarea nonverbală. Vestitorii primăverii.
6.Recital de poezie. Țara florilor.
IV 1.Pomul comunicării. Școala – casa cu suflet de 34
lumină.
2.Comunicarea eficientă. Limba îmi sfințește
neamul.
3 Scrisoarea. Avem o țară sfântă.
4.Comunicarea prin internet. Aventuri.
5.Toleranța în comunicare. Învață de la toate.
6.Pgini de jurnal. Farmecul ninsorii.
7. Caracterizarea personajelor. Prietenie.
8. Felicitarea. Casa părintească.
9.Articolul de ziar. Evantaiul primăverii.
10.Compunerea în proză și în versuri. Școala – o
șansă sigură de a reuși în viață.
Clasa a III-a
Competențe specifice Conținuturi Nr. de Data Activități de învățare și Note
ore evaluare
Mijloace instrucţionale
 Deschide cartea comunicării.  exerciții de identificare a
1.1. Stimularea capacităţii de a citi Normele comunicării eficiente. propozițiilor care afirmă,
şi a audia mesaje specifice Textul Îndemn, demonstrează, aprobă anumite
activităţii şcolare şi vieţii  N. Mîndru. 1
stări emotive ale vorbitorului;
cotidiene.  Cultura comunicării. Culege
 exerciții de transformare a
înţelepciune. Textul Castelul
înțelepciunii, A. Mîndru. 1 propozițiilor simple în
1.2.Comentarea informaţiilor noi, propoziții dezvoltate;
 Publicitatea. Cartea – prietena
interesante şi utile. mea. Textul Cum se face o  idei de buzunar;
carte, G. Vieru. 1
 reporterii și jurnaliștii;
1.3.Memorarea şi utilizarea  Lecţii – lecţii... Tălmăcirea  plimbarea cu geamantanul;
cuvintelor, îmbinărilor de cuvinte, proverbelor.
1  exerciţii de reformulare a unui
expresiilor în diverse situaţii de  Comunicarea eficientă.
Caruselul toamnei. Textul Cad mesaj;
comunicare.
frunzele, M. Peneș.  activități de construcție a
2
 Concurs: Recital de poezie. dialogurilor orale și scrise;
1.4.Expunerea propriilor opinii
 Reproducerea şi producerea  exerciţii de reglare a intonaţiei,
vizavi de cele audiate şi citite.
mesajului. Fauna ţării. Textul a tonului şi a vitezei proprii de
1
Ciocănitoarea, E. Jianu. a vorbi;
1.5.Construirea corectă şi logică a  Descrierea naturii. Flora.
enunţurilor în cadrul unui mesaj.  exerciţii de realizare orală a
Textul Fagul, S. Mehedinți. 1
 Dialogul. Povestea timpului. unui plan simplu de idei;
Textul O întîmplare deosebită,  activităţi de comunicare pe
1.6.Formularea întrebărilor şi C. Gruia. 1 baza unui plan de idei realizat
răspunsurilor, respectând etica  Întrebăm și răspundem. anterior;
Minunile tehnicii. Textul  exerciţii de trecere de la
comunicării.
Creierul-minune. 1 vorbirea directă la vorbirea
 Ascultăm interlocutorul.
indirectă;
Misterele legendei. Textul 1  povestirea unor texte citite;
2.1.Utilizarea deprinderilor de Haina ariciului, legendă.  jocuri de cuvinte: ex. de rostire
normare a dialogului în relaţii  Comunicarea orală şi scrisă. corectă a cuvintelor cu
interpersonale. Clopoţeii iernii. Textul Iarna,
probleme de accentuare;
Gh. Dimitriu. 2  activități de organizare a
 Concurs: Recital de poezie.
 Salutul. La Mulţi Ani! Textul concursurilor-recital de poezie
2.2.Identificarea şi selectarea Vals stelar, T. Artiemeva. cu aprecieri verbale reciproce;
1
unităţilor lexicale din diverse  Vacanța de Crăciun.  exerciţii de ascultare a unor
contexte.  Luceafărul poeziei. Textul mesaje ;
Cîntecul străinătății, M. 1 exerciţii de observare,
Eminescu. interpretare a unor imagini,
 Concurs: Recital de poezie.
semne, semnale auditive şi
2.3.Redactarea textelor proprii cu  Receptarea mesajului. În 2
relaţie cu natura. Textul Omul vizuale;
şi fără repere, aplicând regulile 1  exerciții de alcătuire a planului
și pasărea, I. Creangă.
învăţate. simplu de idei și redactare a
 Ordonarea logică a enunțurilor 1
 Plecăciune graiului şi pîinii, 1 unor compuneri pe baza
A. Zaporojanu. acestuia;
2.4.Manifestarea interesului pentru  Întrebăm, răspundem, 1  interviuri, dialoguri;
o comunicare eficientă în cadrul povestim. Avem o ţară sfîntă. 1  exerciții de recitare expresivă a
dialogului şi a discuţiilor în grup. Textul Țara florilor, M.
Roman. 1 versurilor;
 Naraţiunea. Textul Ţara mea  exerciţii de reproducere a
2
privită din stele, Iurie Miron. mesajelor ascultate, citite sau
3.1.Respectarea corectitudinii de 2
 Creare de texte scurte. Ascultă vizionate;
scriere în procesul emiterii
sfatul bătrînesc. Textul Pinul 2  exerciţii de dialog elev-elev,
mesajelor.
singuratic, A. Mitru. elev-învăţător;
 Sfătosul bunic din Humuleşti.
 simulări ale unor situaţii de
Textul La Humulești, N. Nasta. 1
3.2.Utilizarea adecvată a cuvintelor  Scrisoarea. Şcoala copilului e comunicare;
cu ortograme noi în redactarea inima mamei. Textul Mama, I.  exerciţii de stabilire a
propoziţiilor, a enunţurilor proprii. Creangă. 1 acordurilor gramaticale;
 Părţile textului. Amintiri  exerciţii de fixare a accentului
plăcute. Textul Primele în cuvânt;
3.3. Scrierea din memorie a unor impresii, I. Iachim. 1  exerciții practice de stabilire a
cuvinte ce arată acţiuni, însuşiri şi  Comunicarea nonverbală. acordului gramatical;
denumesc obiecte. Vestitorii primăverii. Textul  identificarea cuvintelor cheie
Buburuza, E. Jianu. 1
într-un enunț;
 Concurs: Recital de poezie.
 Zorii dimineţii se revarsă.  exerciții de completare a
3.4. Utilizarea conştientă a propozițiilor lacunare cu
Textul Dimineața, F. Mironov.
semnelor de punctuaţie în scrierea  Glasul pădurii. Textul structurile morfologice
sau transcrierea mesajelor. Pădurea, N. Dabija. învățate.
 Întrebări şi răspunsuri. Ploiţa  exersări de completare și de
cuminte. Textul Stăpîna ploii. organizare corectă a agendei
3.5. Scrierea unor propoziţii și mici  Reproducerea şi producerea de lectură după modelul
texte alcătuite pe baza ilustraţiilor. mesajului. Ţara florilor. Textul
propus de către învățător, în
Vioreaua, F. Ionescu.
 Vara. Comunicare orală și cooperare cu părinții.
 exerciții de redactare a paginii
scrisă.
de jurnal;
exerciții de orientare a
preferințelor de lectură prin
ceea ce le a atras atenția sau
pentru scopul urmărit.
Referinţe bibliografice
Documente oficiale:
1. Curriculum școlar. Clasele I-IV. Chișinău: Tipografia Centrală, 2010.
2.Ghid de implementare a Curriculumului modernizat pentru treapta primară de învățămînt,Chișinău: Lyceum, 2011.
Literatură didactică:
1. Callo, T. Educaţia comunicării verbale. Chișinău: Editura Litera, 2003,
2. Cemortan, S. Jocuri literare. Chişinău. Stelpart SRL, 2008,
3. Dumitriu, Gh. Comunicare şi învăţare. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1998,
3. Mîndru, N., Prisacari, S. Arta discuției, Chișinău, Lyceum, 2004
4. Mîndru, N. Tainele comunicării, Curs opțional pentru clasa I, Chișinău, Lyceum, 2013;
5. Mîndru, N. Tainele comunicării, Curs opțional pentru clasa a II-a, Chișinău, Lyceum, 2010;
6. Mîndru, N. Tainele comunicării, Curs opțional pentru clasa a III-a, Chișinău, Lyceum, 2011;
7. Mîndru, N. Tainele comunicării, Curs opțional pentru clasa a IV-a, Chișinău, Lyceum, 2012;

„APROBAT”_______ ______ „COORDONAT”__________


________________________, directorul instituției _____________________, director-adjunct
________________________ 2016 ________________________ 2016
PROIECT DIDACTIC DE LUNGĂ
DURATĂ
EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE
Oră opțională
Clasa a III-a
Pentru anul de studii 2016-2017

Proiectul este elaborat conform Curriculumului la disciplina opțională, aprobat de Ministerul Educației,
Coordonator ştiinţific: Mariana MARIN, dr.conf.univ, IŞE
Discutat şi aprobat la şedinţa catedrei
Proces - verbal nr. ___ din ___________ 2016
Conducătorul catedrei ____________
Competențe generale ale disciplinei

1. Receptarea termenilor specifici educaţiei pentru sănătate.

2. Adoptarea unui comportament şi a atitudinii responsabile de protejare a sănătăţii personale


şi a mediului natural, social.

3. Elaborarea strategiilor de rezolvare a anumitor situaţii problemă privind sănătatea, mediul.


Preliminarii
„Nouă zecimi din fericirea noastră au la baza sănătatea.
Cu ea, totul este un izvor de putere si bucurie. Fără ea, nu este nici un bine, indiferent de ce
natură ar fi.”
Educaţia constituie un sistem complex şi unitar, care prezintă mai multe dimensiuni,
corespunzătoare principalelor laturi ale personalităţii umane: educaţia intelectuală, educaţia
civică, educaţia fizică, educaţia pentru sănătate, educaţia tehnologică, educația ecologică etc.
Aceste dimensiuni se află în raporturi de interdependenţă şi complementaritate, ce-i conferă
educaţiei în cadrul şcolii un caracter sistemic, deschis şi dinamic. Din acest punct de vedere,
educaţia pentru sănătate în şcoală devine o componentă esenţială a educaţiei
Dreptul la sănătate este unul din drepturile fundamentale ale omului. Conform Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii, sănătatea individului este definită drept "o stare de bine fizică, mentală şi
socială şi nu doar absenţa bolii sau a infirmităţii".
În contextul schimbărilor majore şi accelerate ale lumii contemporane, asigurarea unei stări
de sănătate a copiilor reprezintă una dintre direcţiile prioritare ale strategiei educaţionale.
Curriculumul la disciplina Educația pentru sănătate este un document normativ pentru
realizarea procesului de predare-învăţare al disciplinei opționale Educația pentru sănătate în
clasele I- IV.
Educaţia pentru sănătate are ca prioritate formarea unor abilităţi de viaţă sănătoasă. Astăzi,
la începutul mileniului trei, cînd viaţa individului a devenit mai complicată, cînd ştiinţa şi
întreaga societate au evoluat, educaţia pentru sănătate se impune ca o necesitate şi devine o
condiţie esenţială a educaţiei unei naţiuni civilizate .
Disciplina dată contribuie considerabil la dezvoltarea multilaterală a personalităţii evaluând
cîteva niveluri:
 informarea copiilor, a tineretului şi a întregii populaţii cu cunoştinţe, noţiuni, idei din
domeniul sănătăţii. Este o sarcină teoretică, având o funcţie cognitivă urmărind formarea
unor reprezentări teoretice igienico-sanitare, a bazei cognitive necesare înţelegerii
ştiinţifice a măsurilor de apărare şi promovare a sănătăţii.
 al doilea nivel al educaţiei igienice urmăreşte formarea unei poziţii (stării) efectiv
emoţională a individului, dirijarea sa afectivă - pozitivă spre acceptarea fenomenelor şi
faptelor educativ – sanitare. Aceasta este o treaptă esenţială în calea spre practică, deoarece
numai prin crearea unor sentimente şi emoţii pozitive, favorizează adoptarea cunoştinţelor
teoretice li transpunerii lor în viaţă
 al treilea nivel cu caracter practic urmăreşte formarea deprinderilor, obişnuinţelor şi
capacităţii de acţiune practică sanitară, a voinţei de a acţiona în folosul propriei sănătăţi şi
a sănătăţii colectivului - formarea unei concepţii,a unui comportament , stil de viaţă
sănătos.
Principiile specifice predării – învăţării - evaluării disciplinei opţionale
Educaţia pentru sănătate
• Principiul funcţionalităţii asigură respectarea particularităţilor de vîrstă, a motivaţiilor,
intereselor elevilor şi oferă continuitatea în momentul trecerii de la o clasă la alta.
• Principiul integrării stimulează caracterul inter-, pluri- şi transdisciplinar al educaţiei prin
integrarea disciplinei opţionale.
• Principiul accesibilităţii care solicită respectarea nivelului de gîndire conform vîrstei
elevilor şi învăţarea gradată.
• Principiul însuşirii temeinice se referă la formarea deprinderilor de învăţare logică, ritmică
şi capacităţilor de autocontrol.
• Principiul racordării la societate presupune asigurarea legăturilor optime dintre şcoală şi
cerinţele sociale.
Principii generale de orientare a cadrelor didactice în desfăşurarea activităţilor de
educaţie pentru sănătate a copiilor.
• Copiii trebuie să conceapă îngrijirea pentru sănătate ca forme de comportare care
caracterizează un tânăr civilizat şi corect educat.
• Educaţia pentru sănătate trebuie să influenţeze copilul încât acesta să ştie: ce trebuie să
facă în problemele de sănătate: să ştie de ce este important să facă astfel; să ştie cum să
facă; sa vrea să facă; să facă efectiv; iar efectuarea să producă mulţumire.
• Motivaţiile constituie puntea între cunoştinţe şi practică. Copilul trebuie să-şi însuşească
acele motivaţii, care să-l determine să dorească a aplica riguros cunoştinţele sale .
Motivaţiile trebuie bazate pe argumentările legate de interesele specifice ale copiilor în
funcţie de satisfacţiile imediate pe care practicarea regulilor le poate aduce (favorizează o
creştere mai rapidă, o stare de vioiciune şi veselie care uşurează munca şi joaca, o
înfăţişare personală frumoasă şi sănătoasă ş.a).
Sănătatea emoţională se referă la capacitatea de exprimare şi de soluţionare a emoţiilor unei
persoane într-un mod constructiv. Sănătatea intelectuală se referă la capacitatea de evaluare a
informaţiei şi de luare a unei decizii importante. Sănătatea fizică se referă la condiţia
organismului şi la răspunsul acestuia în cazul vătămării şi a bolii. Sănătatea socială reprezintă
capacitatea de a aranja, de a se bucura, de a contribui şi beneficia de relaţiile dezvoltate cu alte
persoane.
Şcoala, prin autoritatea morală pe care o are, poate aduce o contribuţie substanţială în
transmiterea cunoştinţelor de educaţie pentru sănătatea elevilor.
În contextul schimbărilor majore şi accelerate ale lumii contemporane, asigurarea unei stări
de sănătate a copiilor reprezintă una dintre direcţiile prioritare ale strategiei educaţionale.
Educația pentru sănătate ca disciplina opțională urmăreşte promovarea cunoștințelor corecte
privind diferite aspecte ale sănătății și formarea de atitudini și deprinderi indispensabile unui
comportament responsabil și sănătos.
Școala îi învață pe copii cum să se comporte în natură și în societate, cum să se raporteze la
ceilalţi semeni, cum să trăiască frumos, demn și sănătos.
Educația pentru sănătate trebuie să înceapă la vîrste mici pentru ca în această etapă se
dobîndesc deprinderi care sunt relevante pentru activitățile ulterioare.
Funcţiile curriculumului Educația pentru sănătate:
 act normativ al procesului de predare-învăţare-evaluare a Educației pentru sănătate în
contextul unei pedagogii axate pe competenţe;
 reper pentru proiectarea didactică şi desfăşurarea procesului educaţional din perspectiva
unei pedagogii axate pe competenţe;
 componentă de bază pentru elaborarea strategiei de evaluare la Educația pentru sănătate;
Beneficiari:
 Cadrele didactice vor utiliza acest document pentru proiectarea didactică, elaborarea
şi aplicarea tehnologiilor educaţionale moderne, formarea şi evaluarea competenţelor
elevilor.
 Elevii vor utiliza curriculumul pentru stabilirea obiectivelor de autoformare,
planificarea carierei, conceperea strategiilor proprii de învăţare.
 Părinţii vor apela la curriculum pentru monitorizarea calităţii procesului educaţional.
 Autorii manualelor, ghidurilor şi altor materiale didactice vor utiliza acest document,
pentru crearea ofertei de auxiliare didactice, evitând suprasolicitarea informaţională.
 Factorii de decizie vor utiliza acest document pentru monitorizarea calităţii procesului
educaţional la disciplina opţională.

Administrarea disciplinei:
Statutul disciplinei Aria curriculară Clasa Nr. de unităţi de Nr. de ore
conţinuturi pe pe an
clase
 ,,Matematică și I 7 34
 opţionale științe II 7 34
 III 7 34
IV 7 34
Repartizarea temelor pe clase şi pe unităţi de timp

Clasa Temele Nr. de ore


1.Micul meu univers 4
I 2. Activitate şi odihnă 3
3. Noţiuni elementare de anatomie şi fiziologie 4
4.Igiena personală 6
5. Sănătatea alimentaţiei 6
6. Un mediu curat –o viaţă sănătoasă 5
7. Viaţa are prioritate 4
Evaluare 1
Lecţie de sinteză 1
4
1. Micul meu univers 3
II 2. Activitate şi odihnă 4
3. Noţiuni elementare de anatomie şi fiziologie 6
4.Igiena personală 6
5. Sănătatea alimentaţiei 5
6. Un mediu curat –o viaţă sănătoasă 4
7. Viaţa are prioritate 1
Evaluare 1
Lecţie de sinteză
4
1. Micul meu univers 3
2. Activitate şi odihnă 4
III 3. Noţiuni elementare de anatomie şi fiziologie
4.Igiena personală 5
5. Sănătatea alimentaţiei 5
6. Un mediu curat –o viaţă sănătoasă 6
7. Viaţa are prioritate 5
Evaluare 1
Lecţie de sinteză 1
1. Micul meu univers
2. Activitate şi odihnă 4
3. Noţiuni elementare de anatomie şi fiziologie 3
4.Igiena personală 4
IV 5. Sănătatea alimentaţiei
6. Un mediu curat –o viaţă sănătoasă 5
7. Viaţa are prioritate 5
Evaluare 6
Lecţie de sinteză 5
1
1
Clasa III
Competenţe specifice Conţinuturi Nr. Data Activităţi de învăţare şi evaluare Note,
de ore observații
1. Micul meu univers - stabilirea unor măsuri de
1.1. Descrierea beneficiilor  Formula succesului prevenire a îmbol-năvirilor;
alimentaţiei sănătoase, activităţii  Recompense şi satisfacţii -alcătuirea de enunţuri, mici texte;
fizice, odihnei pentru sănătatea -rebusuri, careuri de cuvinte.
 Egalitatea GENDER
omului. -expoziţii tematice
 Controlul emoţiilor şi dirijarea lor -activităţi în aer liber, excursii;
-joc de rol
1.2. Formularea opiniei referitoare -formulări de concluzii;
la sănătatea personală, a mediului. 2. Activitate şi odihnă -completarea de fişe.
 Să învăţăm rapid şi eficient -exemple de observare şi evaluare
 Modalităţi de diminuarea a a valabilităţii produselor
1.3.Compararea diverselor oboselii alimentare;
comportamente în situaţii cotidiene  Activităţi culturale-relaxare şi - modalităţi de evitare a folosirii
în baza normelor de igienă/valori utilitate substanţelor
morale. toxice;
-analiza unor imagini cu subiecte
3. Noţiuni elementare de anatomie la temă de ex.“Ce e bine şi ce e
1.4. Utilizarea corectă a noţiunilor şi fiziologie rău?”
privind calitatea produselor  Organismul un tot unitar - exerciţii de evitare a
alimentare, a proceselor din mediul accidentelor, îmbolnăvirii
înconjurător.  Dezvoltarea musculară la vîrsta surmenajului şi stresului
 şcolarului mic
1.5. Identificarea unor tipuri de boli  ţinută frumoasă -discuţii şi luare de decizii prin
şi pericole pentru sănătate şi  Călirea organismului tehnica „Cărările”
securitatea omului, folosind un
limbaj simplu. -expoziţii cu lucrări realizate de
2.1.Analiza factorilor interni şi 4. Igiena personală elevi (desene, compoziţii plastice,
externi care determină starea de  Autonomie personală în machete);
boală şi de sănătate. activitățile dezbateri pe teme date;
2.2.Aprecierea activităților fizice şi -formulări de concluzii simple;
al odihnei, motivînd rolul lor în  de igienă - exerciţii de recunoaştere a unor
menţinerea sănătăţii.  De ce trebuie să ne vaccinăm? substanţe toxice şi agenţi nocivi
2.3.Analiza efectelor pe termen  Obiecte, produse de întreţinere a pentru organismul uman
scurt şi lung ale substanţelor nocive igienei,
asupra organismului, mediului. -discuţii de grup asupra
2.4.Identifacarea soluţiilor proprii  folosirea lor raţională conceptelor
pentru rezolvarea problemelor din  Gripa și virozele respiratorii. ”sănătate”/”boală”;
viaţa cotidiană specifice vîrstei. - comentarii de imagini.
Cauzele,
2.5.Validarea unui regim alimentar exerciţii de luare a deciziilor;
corect, motivîndu-l prin norme şi  prevenirea gripei. -joc de rol ’’Proces judiciar’’
comportamente ale culturii  Proiect Curat şi aranjat sunt pe -concurs: „Cea mai sănătoasă
alimentare.  placul meu şi al tuturor’’ reţetă”
2.6. Manifestarea responsabilităţii - discuţii despre substanţele cu
pentru un mediului curat, potenţial vătămător;
implicîndu-se în activităţi de 5. Sănătatea alimentaţiei - portofolii
protecţie  Hrana şi accesibilitatea ei -exerciţii de rezolvare a unor
3.1. Interpretarea valorilor  Influenţa alimentelor de origine situaţii problemă;
fundamentale şi drepturilor omului vegetală -studiul unor statistici medicale
prin aprecierea şi respectarea asupra populaţiei infantile
acestora.  Influenţa alimentelor de origine -discuţii de grup;
3.2. Aplicarea conştientă a animală - portofolii;
regulilor pentru menţinerea  Boli cauzate de alimentaţie -miniproiecte;
sănătăţii şi ecologiei acasă, la  Regimul alimentar este oglinda ta -activităţi practice în şcoală,
şcoală, în comunitate. comunitate
3.3 .Angajarea în activităţi de -aprecierea timpului acordat
prevenire şi combatere a factorilor 6. Un mediu curat –o viaţă activităţii fizice
de risc asupra sănătăţii şi mediului sănătoasă şi odihnei;
ambiant.  Situaţii de poluare identificate în - prezentarea unui program zilnic;
3.4. Utilizarea corectă a unor mediul înconjurător. analiza unor situaţii de abuz;
instrumente speciale, obiecte în  De ce plînge Pămîntul ? -comentarea unor cazuri din media
situaţii adecvate(obiecte de Realizarea de
igienă,obiecte de uz casnic). evitarea atitudinilor negative faţă
3.5.Manifestarea adaptabilității în  pliante cu mesaje ecologice de ceilalţi ;
diferite situaţii cotidiene.  Subsolul şi dărnicia lui. Cum - dramatizare ;
putem opri - joc de rol .
 poluarea solului? - exemplificarea responsabilităţii
 Paşi spre un mediu mai curat rolului de elev coleg/ prieten ;
- definirea responsabilităţilor în
 Apa, sursă de viaţă. Folosirea familie şi în şcoală; rolul de
raţională prieten .
 Şi deşeurile pot fi de folos.
Confecţionarea - discutarea unor cazuri reale sau
imaginare;
 obiectelor din materiale reciclabile - selectarea unor soluţii corecte ;
- expoziţii de desene .
7. Viaţa are prioritate -realizarea unui tabel cu
 Transportul auto de pasageri principalele grupe de alimente şi
 Comportamentul în timpul expunerea în faţa clasei pentru
furtunilor, discuţii pe marginea lui (se lucrează
 fulgerelor. în echipe);
 Prevenirea accidentelor la - exerciţii de identificare şi de
domiciliu colectare corectă a
 Recomandări medico-sanitare în unor deşeuri;
- studierea cazurilor reale şi
 perioada caniculară
precizarea
 Trusa medicală. Cazuri de
regulilor respectate/ nerespectate;
utilizare
 Evaluare “Mama, tata şi eu,/
Împreună suntem mereu!”
Activitate în parteneriat cu
părinţii
 Lecţie de sinteză
Referințe bibliografice

A. Documente oficiale:
1. Curriculum școlar. Clasele I-IV. Chișinău: Tipografia Centrală,2010.
2. Ghid de implementare a Curriculumului modernizat pentru treapta primară de învățămînt,Chișinău: Lyceum,2011.

B. Literatură didactică:
1. Didactici interactive în învăţămîntul primar,Chişinău 2014 Selecţie materiale: Marin Mariana
2. Zepca V., Bahnarel I., Cerbuşca P. Alege sănătatea. Ghidul elevului Formarea stilului sănătos de viaţă, Chişinău 2012,
3. Zepca V., Bahnarel I., Cerbuşca P., Ilco A. Viaţa are prioritate Ghidul elevului Siguranţa vieţii umane, Chişinău 2013,
4. Zepca V., Bahnarel I., Cerbuşca P., Ilco A. , Pîslă A.,Ai grijă de sănătatea ta Prevenirea maladiilor Ghidul elevului, Chişinău 2013.
5. Manual de educaţie pentru sănătate Donaţia Fundaţiei SOROS.