5.

TRANSMISII PRIN CURELE

5.1. Notiuni generale privind transmisiile
În general principalii param. mec. (n , Mr) MM ≠ ML MM →TM (trans. mec). → ML
Pmot P
Cu Pmot , nmot si Pml , nml Mmot = 9550 ; Mml = 9550 ml
nmot nml

nmot Mml
Daca se face raportul ac. param. itr = ; = itr ηtr ; Pml = Pmot ηtr
nml Mmot

Necesitatea TM:
• schimbarea vdepl , sens miscare si la demarare (necesar n ↓↓↓ , Mr ↑↑↑), in
special atunci cand regimurile de turatii sunt foarte limitate (mot. termice si a mot. electrice
asincr.);

Fig. 5.1 Realizarea lagaturii dintre masina motoare si masina de lucru:

a,b)-legatura indirecta, prin transmisii mecanice; c)-legatura directa, fara transmisii mecanice

• selectarea regim. de functionare cu ηacceptabil , (mot. elect., hidr. ,pneum.)

• transmisiile mecanice pot transforma miscarea de rotatie in alte tipuri de miscari
Clasificarea transmisiilor mecanice (TM) se face dupa mai multe criterii :
• TM-frecare: - cu contact direct (TM cu ro i de fric iune)
1. dupa modul - cu cont. indir., cu elem. flex. intermed (TM-cb., TM-crl)
transmitere a puterii : • TM-angren.: - cu contact direct (TM prin angrenaje)
-cu cont. indir. (cu elemente flexibile, la TM cu lant)
2. dupa • TM cu i = const. (angr., TM-lant, crl. dintate)
posibilitatea de • TM cu i ≅ const. (TM-curele)
variatie a raportului • TM cu i = variabil : - in trepte (cutii de viteza)
de transmitere : - continuu (variatoare de viteza)
3. dupa pozitia • TM cu axe paralele
axelor transmisiei : • TM cu axe concurente (coplanare)
• TM cu axe incrucisate in spatiu (necoplanare)

1
 5.2. Transmisii prin curele (TC)
5.2.1. Generalitati
TC: 2, 3 ... roti de curea (RC) peste care → nr de crl. Ptr. functionare: crl. → pretens.
crl. → apasare RC crl-RC → Ffrec care antreneaza cele 2 RC, (fig. 5.2). In acest fel
este posibila transmiterea miscarii si Mr (RC conducatoare → RC condusa).

Fig. 5.2 Modul de functionare a unei

transmisii prin curele

Avantajele TC fata de alte tip. de transm. mec.: Dezavantajele TC fata de alte tip. de
• func ionare lin , f r zgomot transm. mec :
• constr. simpl , ieftin , între . u oar • gabarit ↑ (5 ori > decât al angr.)
• A↑ + posib. antren. simul. 3, 4 ... arb. • i ≅ const.
• patinare la suprasarcini • Fap s pe arbori
• uzuri reduse • necesitatea pretens. curelei
• amortizarea ocurilor • durabilitate relativ redus
• posibilitatea func ion rii la n ↑↑
Clasificarea TC:
• TC late (plate), de forma dreptungh, (fig. 5.3,a)
1. dupa forma sec iunii • TC trapezoidale, (fig. 5.3,c,d,e,f);
curelei: • TC rotunde, (fig. 5.3,b)
• TC din ate, (fig. 5.3,g,h,i,j,k)
• piele
2. dupa materialul din care
• textile (bumbac, lana, par de camila)
sunt confec ionate
• textile cauciucate
curelele:
• materiale plastice
• benzi de o el
3. dupa profilul frontal al • curele cu profil constant, (fig. 5.3,a,b,c,d,e,f)
curelei : • curele cu profil variabil (curele dintate), (fig. 5.4,g,h,i,j,k)
• cu axe paralele (simple sau multiple), (fig. 5.4,a,b,c,d)
4. dup pozi ia relativ a
• cu axe concurente (coplanare), (fig. 5.4,e,f)
axelor :
• cu axe încruci ate (necoplanare), (fig. 5.4,g,h)

2
 5. dupa modul de infa-
surare a ramurilor curelei :
6. dup modul de intindere
(tensionare) a curelei :
• cu înf urare normal (ramuri deschise), (fig. 5.4,a,b,d)
• cu ramuri încruci ate, (fig. 5.4,c)
• f r sisteme de întindere, (fig. 5.4,a)
• cu sisteme de întindere mecanice, (fig. 5.5)
• cu sisteme de autoîntindere (fig. 5.6)

Fig. 5.3 Sectiuni si profiluri uzuale de curele

La functionare (pretens.), mat. curelei → L = L - L0 apar in ramurile crl. Fapas

pe RC, (esential pentru funct. TC). In timp, L → 0 retension a crl. (schimbare crl).
Metode tens. crl.: (fig. 5.5). cu elemente elastice, greutati, sau sistemele cu
autoîntindere. Rola de intindere → ramura pasiva a curelei ( fig. 5.8), langa RC conducatoare.

Fig. 5.4 Clasificarea transmisiilor prin curele

3
 Fig. 5.5 Sisteme mecanice de intindere a curelelor

Fig. 5.6 Sistem de autointindere a curelelor

5.2.2. Cinematica si geometria transmisiilor prin curele

1. Elem. cinem. si geom. (TC axe  i ramuri deschise, fara role de int.), fig. 5.7:
ξ , i12 , D1 , D2 , bC , BRC , A , L , h , γ , 1 , 2

4
 Fig. 5.7 Elementele geometrice ale unei transmisii prin curele

5.7 Elementele geometrice i cinematice de baz ale transmisiilor prin curele

Elem. cinem. si geom. TC (TC axe i ramuri desch. perfect intinse, fara role de int.):
1.Coeficientul alunecarii elastice (ξ) si raportul de transmitere ( i12 ) . La TC, ramura
activ (FA) si ramura pastiv (FB) → FA > FB .
La infasurarea pe RC motoare, (FA ↓ FB) cureaua se scurteaz si r mâne în urma
rotii (alunecând pe suprafata periferic a acesteia).
La infasurarea pe RC condus , (FB ↑ FA) iar cureaua se lunge te alunecând pe
suprafata periferic a RC (fara a dep i viteza periferic a acesteia).
Efectul alun. elast.: viteze diferite ale crl. în dif. puncte ale acesteia coef. alun. elast., ξ :
∆v v1 − v 2 π D1 n1 − π D2 n2 n D 1 D2
ξ= = = = 1− 2 ⋅ 2 = 1− ⋅ ; ξ=0,015...0,030
v1 v1 π D1 n1 n1 D1 i12 D1

D2
Rezult raportul de transmitere: i12 = ≅ const
D1 ( 1 − ξ )

2. Unghiul dintre ramurile curelei i unghiurile de înf urare pe roti. fig.5.6:

γ O2T D − D1 D2 − D1
sin = = 2 γ = 2 arcsin
2 O1O2 2 A 2 A

γ β1
= 900 − ; β1 = 1800 − γ 0 ; β 2 = 1800 + γ , pentru β > 1400
2 2
3. Lungimea curelei: L = 2 ⋅ RS + arc( PQ ) + arc( PS )

5
 γ π
si se calculeaza exact cu relatia: L = 2 Acos
2
+
180 o (β
o
1 D1 + β 2o D2 , )
D1 + D2 ( D2 − D1 )2
sau, cu aprox. (pentru valori mici ale unghiului γ/2): L ≅ 2 A + π +
2 4A

π 1
4. Dist. dtr axe (definit) , calcul exact: A = L −
180o
(β o
1 D1 + β 2o D2 ) β1o
2 sin
2
D1 + D2
si cu aprox.: A ≅ 0, 25 ( L − π Dm ) + ( L − π Dm ) − 2 ( D2 − D1 )
2 2
; Dm =
2

2. Criterii de adoptare a unor elemente geometrice initiale.

h
a) diametrul rotii mici de curea, D1 . Deoarece nivelul σincov din curea ∼ , ptr.
D
h h
↓ σincov → trebuie ↓ pana la o valoare admisibila, :
D D adm

h h hadopt
• pentru CL, pentru cu hadopt : ≤ D1 ≥
D adm D1 h
D adm

• pentru CT si dintate alegerea lui D1 este reglementata prin standarde.

b) distanta dintre axe estimata (preliminara) :
Aprel= (1,5…2) (D1+D2) ,CL ; Aprel=(0,75…2) (Dp1+Dp2) si β1 ≥ 1500 , CT
Strategia gener. de calcul a elem. geom. TC fara role de intindere: nr. total param.
geom. = 6 (D1 , D2 , A , L , β , γ ), cu 3 par. geom. independ. La proiectare: (tab. 5.1):

Tabelul 5.1
Variante de calcul a elementelor geometrice pentru transmisiile prin curele
Varianta I de calcul Varianta II de calcul
Date initiale
Transmisii noi Transmisii existente
Elemente geom. initiale D1 , D2 , Aprel D1 , D2 , LSTAS
*)
Elemente geom. rezultate β , γ , Lprel → LSTAS β,γ,A
*) Valabil pentru CT , CD

6
 5.2.3. Mecanismul transmiterii sarcinii si calculul solicitarilor din curea
1. Mecanismul transmiterii sarcinii de la RC conducatoare → RC condusa.
♦ n = 0 : (fig. 5.8,a) → Fp solicita clr. egal pe ambele ramuri.
♦ n ≠ 0 : (fig. 5.8,b) , dat. pretens. crl. la infasurare pe RC, Felem.apas.norm → F
frec.elem. → Σ → Ffrec → transmiterea miscarii si a sarcinii: RC conduc → RC condusa +
incarcare dif. a celor 2 ramuri ale curelei: ramura ↓ incarcata (pasiva) si ramura ↑ incarcata
(activa). Pozitia fortelor de frecare depinde de sensul de rotatie ale rotilor de curea.

Fig. 5.8 Mecanismul transmiterii sarcinii la transmisiile prin curele

2. Fortele din curea. La o funct. norm. in ram. crl.→ compon. Fintind : Fp , Ff , Fm

FA = Fp + Ff + Fm = FA' + Fm ; FB = Fp − Ff + Fm = FB' + Fm (5.1)

♦ Forta periferica utila : FU = FA − FB . Definire: Σ M01,02 = 0 :

Mr 1 =
( FA − FB ) D1 = F D1
; Mr 2 =
( FA − FB ) D2 = FU
D2
U
2 2 2 2
Fu
♦ Forta de frecare : (5.1) → FA − FB = F ' A − F ' B = 2Ff = Fu Ff =
2
Fu F
FA = Fp + + Fm = FA' + Fm ; FB = Fp − u + Fm = FB' + Fm (5.2)
2 2
♦ Relatia lui Euler da legatura dintre Fintind din cele 2 ramuri ale curelei, cu ipotezele:
− se neglijeaz grosimea curelei în raport cu diametrul rotii;

7
 − coeficientul de frecare este considerat constant
− se consider c întinderea initial a curelei r mâne constant
− se neglijeaz efectul fortei centrifuge FA = FA' si FB = FB'

Fig.5.9. Scheme pentru stabilirea relatiei Euler (a) si determinarea fortei de intindere din curea data de forta centrifuga (b)

Elementul de curea înf urat pe RC conduc. pe dα (fig. 5.9,a) solicitat: F (ram. pas.) i
F + dF (ram. act.), dN , · dN .
Ecuatiile echilibru elem. de curea : pe directie : normal i tangential :
dα dα
dN − F sin − ( F + dF ) sin =0
2 2
(5.3)
dα dα
( F + dF ) cos − F cos = µ dN
2 2
dα dα
Se fac urmatoarele simplificari: d ≅ sinα
α (d ↓↓); cos ≅ 1 ; dF ≅0
2 2
Cu aceste preciz ri, ecuatiile de echilibru devin:
dα dα dα
dN = F
+ F − dF = F dα dF
(5.3) → 2 2 2 = µd α (5.4)
F
dF = µ dN
FA' β1
dF FA'
(5.4) pe 1 legea lui Euler : = µd α [ ln F ]FFA'
' = µβ1 '
= e µβ1
' F FB
B
F B 0

Cu transformari ( β1 → β ) :

8
 FA' FA' eµ β
FA − Fm = FA' = '
FA − FB'
(' '
)
⋅ FA − FB = '
FA − FB'
⋅ Fu = µ β
e −1
⋅ Fu (5.5)

eµ β 1
, tinand seama de (5.5): FA' = µ β ⋅ Fu ; FB' = µ β ⋅ Fu (5.6)
e −1 e −1
♦ Forta de intindere data de forta centrifuga a materialului curelei la infasurarea
D
acesteia pe cele 2 roti, Fm . Elem. curea: dm (lung: d α , gros h i l time b), fig. 5.9,b, f.
2
2
D D
centrif. elem : dFc = dm ω 2 = b h ρ ω2 dFc = Ac ρ v 2 d α
2 2
D
cu : , Ac = b · h , v = ω
2
F. centrif. elem. → echilibrat de Σ proiectiilor f. masice dîn curea, Fm , pe dir. radial :
dα
dFc = ρ Acv 2d α = 2Fm sin ≅ Fmd α Fm = ρ Ac v 2 (5.7)
2
3. Tensiunile din curele. Curelele , flexibile → tensiuni de întindere si de încovoiere
(la trecerea curelei peste ro i).
1. Tensiunile de incovoiere. fig.5.10 :

Fig. 5.10 Schema pentru determinarea

tensiunilor de incovoiere din curea

D+h h dϕ ∆ ds hdϕ h Eh
ds = dϕ ; ∆ ds = 2 ⋅ ;ε= = ≅ σ i1,2 = E ε =
2 2 2 ds (D + h)dϕ D D1,2

2. Tensiunile de trac iune : Tensiunile tract.. = for ele respective / Ac :

FA F F' ' FB' F F F
σ tA = ; σ tB = B ; σ tA
'
= A ; σ tB = ; σ tp = p ; σtu = u ; σtm = m (5.8)
Ac Ac Ac Ac Ac Ac Ac

Reprez. val. σ de-a-lungul curelei, fig.5.11 p. P → σmax

9
 e µβ1
3. Cond. rez. : σ max P = σ tA + σ i 1 = σ + σ tm + σ i 1 = σ tu µβ1
'
tA + σ tm + σ i 1 ≤ σ at ,
e −1
Fu Fu
sau simplificat: σ tu = ≤ σ atu Ac = σ atu − tens. adm. tr. util (firma) .
Ac σ atu

Fig. 5.11 Schema pentru determinarea tensiunilor in lungul curelei

4. Capacitatea de durabilitate a materialului curelei. Crl. → solic. var. / ciclu, fig. 5.11.
→ in timp, fig. 5.13, variatia σ ≅ ciclu pulsant + ; (cu role intind. → ciclu alternant)
cureaua solicitata la oboseala → durabilitatea crl.
1000 xv
In proiect. durab. mat. crl (fara rola de intind.): fi = ≤ fia , fia = 40...80 Hz.(CT)
L

Fig. 5.13. Variatia in timp a tensiunilor din curea

10
 5.2.4. Calculul de tract. al crl. Calculul TC la conditia de functionare optima
Fenomenul de frec. la TC. La transm. CL si transmiterea Fu → prin frec. crl-RC.
Ptr. determ. coef. frec., fig. 5.14 : CL, CT (functioneaza in cond. de pretens. identice
fortele de apasare, R ale curelei pe RC egale) echilibrul static comparativ :
♦ pentru curele late: ♦ pentru curele trapezoidale: µT
CL : CT = µL
α
dFf L = µL dNL = µL dR dR sin
{dF fT = µT dNT = µT
α
2
sin
2 cu: α ≅ 380
1 α µT ≅ 3µL
2⋅ dNT sin = dR
2 2

Fig. 5.14. Determinarea comparativa a coeficientului de frecare la transmisiile prin curele late si trapezoidale

Fu σ
Curbele de tract. → capac. portanta a TC. → coef. de tractiune : ϕ = = tu
2 Fp 2 σtp

eµ β F eµ β 1 Fu eµ β + 1
Cu: FA − Fm = Fu µβ = Fp + Ff = Fp + u Fp = Fu − = ⋅
e −1 2 eµ β − 1 2 2 eµ β − 1
Fu σu e µβ1 − 1
ϕ= = =
2 Fp 2 σ p e µβ1 + 1

Calculul la tractiune → determinarea Fpretens.opt . Metoda de calcul se bazeaza pe

curbele de tractiune (daca se asig. cond. de functionare optima a TC)

11
 Ptr. testarea capacitatii portante TC :
• un anume tip TC
• Fp = const.,
• ↑ incarcarii → ↑Fu ( ↑ ϕ )
η , = f ( ) → curbele de trac . crl.
K→ϕopt=0,59-piele; 0,62-tx. cauciuc)
ξ = 0,015...0,020 (0,030)
La ξ = 0,015 η =2 %

Fig. 5.15. Curbele de tractiune ale curelelor

5.2.5. Forta de apasare pe arborii transmisiei

FA' si FB' action. in planul TC arborii pe care se monteaza RC → solicitati la
încovoiere. Fortele masice, Fm nu se transmit arborilor (actioneaz numai asupra curelei).

Reduc. la O1,2: FA' si FB' → Q si Mr , fig. 5.16 : Sa = FA'2 + FB'2 + 2FA'FB'cos γ

Fig. 5.16. Determinarea fortei de apasare pe arbori

(Q , O1O2) ↓↓ =0
In calc. proiect. (Q → Sa) → val. acoperitoare → aproximatii: δ ≅ 0 i12 = 1
Fu F
Sa = FA' + FB' = Fp − + Fp + u = 2 Fp ; FA' ⋅ FB' ≅ Fp2 ; FA'2 ⋅ FB'2 ≅ 2 Fp2
2 2

12
 2
γ γ
Sa = Fp + Fp + 2 Fp cos γ = Fp 2( 1+ cos γ ) = Fp
2 2 2
2cos 2
= 2 Fp cos
2 2

Fu opt Fu opt Fu opt

Sa max = 2Fp ϕopt = ≅ ; Sa opt ≅ ;
2 Fp Sa opt ϕopt

5.2.6. Metodica proiect rii transmisiilor prin curele

1. Metodica proiect rii transmisiilor prin curele late
1. Datele initiale: regimul de lucru , Pc , n1 , i12
2. Tipul si materialul curelei → (h/D1) adm
3. D1 SR D2 = D1 ( 1 − ξ ) i12 (ξ = 0,015...0,02) D2 SR

h
4. Se determin grosimea curelei cu relatia : h ≥ D1 SR hSR
D1 adm

π D1 n1
5. Verificare : v = ≤ v a = 40...50...65...120 ( m / s )
60000
6. Aprel γ , β1 , β2
7. Lprel = f (Aprel) LSR Aexact
1000 x v
8. Verificare : fi = ≤ fia = 25...40...80 ,[Hz]
L
P
9. Forta periferic util : Fu = 1000 c .
v
h
10. Coeficientul de tractiune optim : ϕ opt = A − B (A , B – const.)
D1
11. Tensiunea de tractiune util optim : σtuopt = f (ϕ, tp = 1,8MPa – tens. pretens.)
1000Pc
12. L timea curelei, b ≥ vSR
vσ tu opt h
Fu h
13. Tensiunile din curea: σ tu = ; σ i1 = E ; σ tm = ρ v 2
b h D1
Verificare : σ tract . max = σ t p + σt u + σt m + σi 1 < σt adm

Fu
20. Forta de ap sare pe arbori: Sa = = ( 2, 5...3 )Fu
2

13
 2. Metodica proiect rii transmisiilor prin curele trapezoidale (SR)
1. Datele initiale: regimul de lucru, Pc , n1 , , i12
2. Profilul curelei : fig. 5.17

3. Dp1 SR D2 = i12 Dp1 SR (ξ ≅ 0) Dp2 SR

4. Aprel γ , β1 , β2
5. Lprel = f (Aprel) LSR Aexact
π D1 n1
6. Verificare : v = ≤ va = 40...80 ( m / s )
60000
Fig. 5.17 Nomograma pentru determin. 1000 x v
profilului de curea 7. Verificare : fi = ≤ fia = 25...40...80 ,[Hz]
L
Pc cf
8. Numarul de curele preliminar : z0 =
cL cβ P0

z0
9. Numarul de curele preliminar: zcalcul = zintreg ≥ zcalcul
cz

Pc
13. Forta periferic util : Fu = 1000 .
v
Fu
14. Forta de ap sare pe arbori : Sa = = ( 1, 5...2, 0 )Fu .
2
15. Elementele geometrice RC, fig.5.18.

Fig. 5.18 Profilul axial al rotilor de curea trapezoidale

5.3. Transmisii sincrone prin curele din ate

5.3.1. Generalitati
Transmisiile sincrone prin CD : i12 = const. (angren. din ilor crl. – dintii RC)

14
 Avantaje, fa de transmisiile CL (CT) i fa de transmisiile prin lan uri:
• η ↑↑ 0,94 … 0,96 • func ionare lini tit , f r zgomot
• v ↑↑ ↑ 85 m/s • dimensiuni mai mici
• P = 0,1…400 (1000) kW • i12 = 1…8 (↑↑ )
• Fpretens ↓ • nu sunt sensibile la umiditate
• amortizeaza vibra iile • angrenarea fara ungere
• cost mai redus decât TL
Utilizare: auto, MU, imprimante, plotere, ma ini de cusut, ma ini textile, mecanisme de
comand i reglare, robo i industriali.
Constructie: fig. 5.19,a : cablaj (Fbr. sticl ,o el -1, σr ↑↑↑, elastic), înglobate într-o
matrice de elastomer-2 cu rez. uzare (poliuretan, neopren), pe care se vulcanizeaz din ii-3
(ac. mater.). Invelis de uzura ( es tur fibre poliamidice, nylon-4, µ ↓↓↓) .

Fig.5.19 Structura si elementele geometrice ale profilului frontal al unei curele dintate uzuale

Elementele geometrice principale CD uzuala :fig. 5.19,b .

Profilul curelelor sincrone din ate , fig. 5.20 :
• trapezoidal, drept si in evolventa, simplu (STAS 12918/3-91)
• trapezoidal sau drept, dublu (spate în spate, sau decalat)
• semicircular simplu
• semicircular dublu (spate în spate)

Fig.5.20 Tipuri de profile pentru curele dintate

15
 Dimensiunea principala : pasul de baz , pb , [in] sau [mm].
Simbol. CD + carct. geom.: tab. 5.2 (SR) si tab. 5.2 (DIN)
Tabelul 5.2
Caracteristicile unor curele dintate, conform SR 12918/3-91
Simbol MXL XL L H XH XXL
pb , [in] 0,08 1/5 3/8 1/2 7/8 1,24
Tipul curelei f.f. u oar f. u oar u oar grea f. grea f.f. grea
bs , [mm] 3,0 …6,4 6,4 … 9,5 12,7 … 25,4 19,1 … 76,2 50,8 … 101,6 50,8…127
Lp , [mm] 91,44…508 152,4…660,4 314,96…1524 609,6…4318 609,6…4445 1778…4572

Tabelul 5.3
Caracteristicile unor curele dintate, conform DIN

Simbol T2,5 T5 T10 T20 HTD 3M HTD 5M HTD 8M HTD14M HTD 20M
pb , 2,5 5 10 20 3 5 8 14 20
[mm]

5.3.2. Elem. geometrice ale transmisiilor sincrone prin CD. Roti de curea
Elementele geometrice transmisii sincrone prin CD , fig. 5.21.
Alegerea tipodimensiunii CD → nomograme (firma) → f (Pc , n1)

Fig. 5.21 Elementele geometrice ale unei transmisii prin curele din ate cu profil trapezoidal simplu

RC → danturate (profil conjugat profilului din ilor curelei, SR), fig. 5.23 .
d - diametrul cercului de divizare
da - diametrul cercului de cap > d

16
 z1 = f (tip CD), z1 = 10…80 dinti z2 = i 12 z1 z2 intreg
d1 + d 2
Lungimea preliminar a curelei : idem ca la CL, CT , dar Aprel ≥
2

Fig. 5.23 Roti de curea din ata cu profil trapezoidal simplu in profil frontal si axial

Lungimea curelei ( mas. pe linia de divizare), LpSR Lprel zb = intreg(Lp SR/pb)

2
z +z z +z 2 ( z2 − z1 )2
Distan a dintre axe: A ≅ 0, 25 pb zb − 1 2 + zb − 1 2 −
2 2 π2

5.3.3. Metodica de calcul al transmisiilor sincrone prin curele dintate

1. Datele initiale: regimul de lucru , Pc, n1 , i12
2. Marimea curelei : nomograma (firma), fig. 5.21
3. z1 zmin (zmin - firma) z2 = i 12 z1 z2 intreg
4. Aprel Lprel zb Aexact γ , β1 , β2
5. Put. transmisibil : Po , ptr. o unit. de latime, bso
Fig. 5.22 Nomograma de alegere a (bsm = 1 in) → nomogr. , fig. 5.24.
marimii CD cu prof. trap. simplu

Pentru lungimea curelei, Lp, coeficient de l ime , kL

17
 6. Num rul de din i afla i în angrenare:
z p z ( z − z1 )
zm = 1 ⋅ b 1 22
2 2π A
7. Coeficientul num rului de din i afla i în angrenare: kzm
Pc
8. Coeficientul de l ime : kwo =
Fig. 5.24 Nomograme pentru det. P0 ptr.
Po kL k zm
CD cu profil trapezoidal simplu

9. Coeficientul de l ime efectiv, kw kwo (firma) l imea efectiv , bs , a curelei

10. For a de tensionare a curelei (firma): 2 Fp ≥ 1,1 Fu

π d1 n1
11. Verificare : v = ≤ v a = 60 , [m/s]
60 ⋅ 1000

v b
12. Verif.: Pcap = Po kL kzm kw − Fm ≥ Pc ; Fm = s m0 v 2 10−3 ; m0 , [g/m]
1000 bso

18