Sunteți pe pagina 1din 71

SCOALA POSTLICEALA ”FUNDATIA ECOLOGICA GREEN”

BRASOV

INGRIJIREA
PACIENTULUI CU
SINUZITA

ELEV-PALAGHIE ANNE MARIE

CLASA -AMG III A

BRASOV 2021
Cuprins

Scurt istoric(al bolii)

Cap.I:Afecţiunea
I-1:Definiţia bolii
I-2:Clasificare
I-3:Simptomatologie
I-4:Etiologie
I-5:Tabloul clinic
I-6:Diagnostig
I-6-1:pozitiv
I-6-2:diferenţial
I-7:Tratament
I-8:Evolutie,Complicaţii

Cap.II:Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu sinuzita


maxilara superioara
II-1:Rol propriu
II-2:Rol delegat

Cap.III:Studiul a 3 cazuri
- Cazul cu foaia de culegere a datelor pacientului:
- Grila de dependenţă
- Epicriza

Cap.IV: Bibliografie
Cap.I: Afecţiunea
I-1:Definiţia boli
Sinuzita este inflamarea a unuia sau tuturor sinusurilor oaselor fetei:
frontal, etmoidan, sfenoidal, maxilar.

I-2:Clasificare
Sinusitele, din punct de vedere fiziopatologic, sunt de trei tipuri:
a) Sinusitele acute, la care infectia sinusală durează mai putin de două
saptamâni si în generalraspund la tratament medical;
b) Sinusite cronice, infectia sinusală este mai veche de două
saptamâni, necesită perioade lungide tratament medical, uneori fiind necesar
tratamentul chirurgical.
c) Sinusitele recidivante acute si cronice: initial, evolutie spre
rezolvare, ulterior, recidiveazăfie din cauza unui tratament inadecvat, fie al
unui tratament stopat prematur.
Sinusitele sunt secundare:
1. infectiei;
2. inflamatiei;
3. alergiei;
4. anomalii structurale si anatomice;
5. varietati anatomice nazale si sinusale.
Din punct de vedere anatomoclinic, sinusitele acute sunt: catarale,
supurate si necrozante. Din punct de vedere al sinusurilor interesate, sunt,
monosinusite (mai rar) si polisinusite (maifrecvent). Obisnuit, în aparitia
unei sinusite sunt responsabili doi sau mai multi din factoriienumerati.
Infectia si inflamatia:
Inflamatia este cauzată cel mai frecvent de infectie, dar poate fi si un
raspuns la fumat, mediu poluant sau la inhalarea altor factori
iritanti.Sinusurile paranazale sunt ca un grup de camere conectate una la alta
prin niste pasaje foarteînguste. Când mucoasa sinusală se
inflameaza, edemul si mucusul să circule liber între nas sisinus. Fluidul
conectat intrasinusal reprezintă mediu favorabil pentru dezvoltarea
floreimicrobiene, rezultând o infectie sinusala.Germenii patogeni obisnuiti,
în sinusitele acute la adult si copii, sunt bacteriile aerobe:Streptococcus
pneumonae,
Hemophilus influenzae si Moraxela cataharalis.Bacteriile anaerobe
sunt responsabile la aproximativ 10% din sinusitele acute.Infectiile virale,
mai ales prin rinovirus si virusurile gripale, realizează 10–20% din
cauzelesinusitele acute.Bacteriile anaerobe joacă un rol mult mai
semnificativ în sinusitele cronice decât în cele acute,singure sau în asociere
cu o bacterie aeroba. Speciile anaerobe care cauzează sinusitele
croniceinclud: Moraxella, Streptococus, Peptococus si Viellonella etc.Cele
mai frecvente bacterii aerobe, implicate în sinusitele cronice, sunt
sterptococii alfahemolitici si streptococii aurii.
Intubatia nazotraheală poate produce sinusite nazocomiale, care cel
mai des sunt determinate de:Pseudomonas aeruginosa, Klebsiella
pneumonaie, Enterobacter species si Proteus mirabilis.Infectia fungică a
sinusurilor paranazale poate fi si ea luată în considerare în
diagnosticuldiferential al sinusitelor, în special la pacientii a caror
tomografie computerizată aratăopacitati hiperdense în sinusuri.
Alergia determină congestia mucoasei, crescând riscul obstructiei
sinusului sau ostiumului mentalsi infectia sinusală consecutiva. Infectia
sinusulă determină modificari polipoide ale mucoaseisinusale. Rinita
alergică ( periodica) este o reactie inflamatorie exagerată ca raspuns la
alergenica: polen, praf de casa, alimentele si drogurile alergene etc.Testele
cutanate sau sanguine, pot diagnostica alergia pacientului. Prevenirea
contactului cualergenul este cel mai bun tratament al alergiei.
Desensibilizarea specifică cu alergeni incriminatieste cel mai specific
tratament, indicând formarea de anticorpi blocanti, împiedicând
declansareaunui atac alergic.

Obstructia si blocajul meatal:


Anomaliile de structură ale sinusurilor pot îngusta si mai mult
ostiumul deja mic.
Aceste anomalii pot fi determinate de:
– traumatisme
– transformari legate de vârstă ( crestere, îmbatrânire). Dacă
ostiumurile mici ale oricarorisinusuri sunt închise, ori dacă mucoasa în
contact cu oricare dintre acestea, diminuarea clerance-lui mucociliar, duce la
stagnarea secretiilor , edematierea si posibilitatea aparitiei infectiei.
Celemai comune anomalii de dezvoltare si care cauzează obstructia
sinusală sunt urmatoarele:
– Concha bullosa, obstruează cavitatea nazala, ocupă meatul
mijlociu;
– Bula etmoidală largitasi celula Haller pot bloca spre meatul
mijlociu;
– Celula agger nasi, poate împiedica drenajul de la sinusul frontal;
– Cornet mijlociu paradoxal, poate cauza un contact mucos extins
între cornetul mijlociu si procesul uncinat sau bula etmoidala;
– Deviatia de sept posttraumatică (7%, din cauza traumatismului
obstetrical);
– Vegetatii adenoide;
– Corp straini intranazali, la copii adesea ramân nedetectati până la
dezvoltarea infectiei.

I-3:Simptomatologie
Simptomele cele mai caracteristice sunt cefaleea şi durerile feţei
(prosopalgia). Durerea seaccentuează în mod specific la aplecare, la
ridicarea unei greutăţi, la tuşire etc., deci în condiţii încare presiunea din
sinusurile maxilare devine mai puternică, creşte.În cazurile de sinuzită
acutădurerea este mult mai puternică decât în formele cornice.
Durerile sinusale se caracterizează şi prin senzaţia de presiune
intracraniană şi/sau la niveluletajului anterior al craniului, durere cu caracter
sfredelitor, perforant, pulsatil.În cazul infecţiilor acute se observă o
sensibilitate la presiune sau la percuţie a teritoriuluisupraiacent sinusului
afectat (în sinuzita maxilară = la nivelul feţei, deasupra dinţilor; la sinuzită
frontală = sensibilitatea regiunii frontale; în sinuzita etmoidală= cantul intern
este sensibil la presiune).
În cazul inflamaţiei sinusului sfenoidal durerea tipică apare la nivelul
occiputului, înzona temporală sau la mijlocul capului.)În cazul sinuzitei
maxilare bilaterale cel mai frecvent apare o durere intensă la nivelul
etajuluimijlociu al feţei, pe partea afectată. Este caracteristică senzaţia de
plenitudine în partearespectivă. Deasupra dinţilor canini apare sensibilitate la
presiune şi la percuţie. Pielea feţei esteînroşită, hiperemică. Concile nazale
de pe părţile afectate se tumefiază. Se observă o secreţie purulentă la nivelul
meatului nazal mijlociu, respectiv la baza cavităţii nazale.În cazul sinuzitei
maxilare cronice durerea este cel mai frecvent de intensitate scăzută, apare
maimult ca o senzaţie de presiune. Nasul este înfundat pe partea afectată, şi
se observă o secreţiemucoasă sau purulentă (coriză unilaterală). Apar
deasemenea dureri pe teritoriul de inervaţie anervului infraorbital. Pot să
apară perturbări ale simţului olfactiv (cacosmie), eventual rinoreefetidă.
Concile nazale sunt tumefiate, mucoasa deasemenea tumefiată, secreţie
purulentă înmeatul nazal mijlociu şi la baza cavităţii nazale, eventual se pot
forma polipi.

I-4:Etiologie
Cea mai frecventa cauza in aparitia sinuzitelor o reprezinta infectiile
respiratorii virale. Deasemenea alti factori care cauzeaza sinuzitele
sunt:
-rinitele alergice care produc obstruarea orificiilor sinusale prin
edemul mucoasei sau polipi;
-adenoiditele acute;
-intubatia nazo-traheala sau nazo-gastrica reprezinta un
risc major pentru aparitiasinuzitelor nozocomiale in sectiile de
terapie intensive;
-infectiile dentare constituie 5-10% din totalul sinuzitelor.
Propagarea infectiei se producedin radacinile dintilor posteriori ai arcadei
dentare superioare, care se afla in vecinatatenemijlocita cu planseul sinusului
maxilar;
-anomaliile mucusului( fibroza chistica);
-barotrauma;
-corpi straini nazali;
-tumorile.
I-5:Tabloul clinic

Sinusitele pot fi trecute cu vederea atât la copii, cât si la adulti,


deoarece semnele si simptomelesunt variate si uneori subtile. Deseori aceste
simptome pot mima o raceală comună sau o alergienazosenzoriala. Deoarece
copii nu sunt capabili sa-si descrie simptomele, ei cresc cu infectii bacteriene
ale sinusurilor, care pot să le afecteze intermitent plamânii ( astm, bronsite
etc.)Adultii cred deseori că simptomele lor sunt normale, deoarece ei au trait
cu ele de atâta vreme.
Semenele majore ale unei sinusite acute sunt: rinoreea purulenta, febra,
leucocitoza, înghitireasecretiilor nazale si sinusale. În sinusita frontala,
durere si presiune frontală sau la nivelul fetei: însinusita etmoidală între sau
în spatele ochilor si la nivelul obrajilor sau deasupra dintilor însinuzitele
maxilare. Sinusita etmoidală de obicei determină durere în crestetul capului
sau înspatele ochilor. Cefalea în sinusită poate fi medie până la dezagreabila.
Copii mici de obicei nu se plâng de presiune facială sau cefalee, în schimb ei
sunt agitati. Cele mai frecvente simptome lacopii constau din rinoree
purulenta, halenă fetida, obstructie nazalasi tuse mai acentuată
noaptea.Subfebrilitatea este mai rara.
Când un ostium sinusal este blocat pentru o perioadă de timp mai
îndelungata, poate apare osinusită cronica cauzând o varietate de simptome.
Semnele clinice ale unei sinusite cronice sunturmatoarele:
– Disconfort retronazal;
– Senzatie de plenitudine nazala;
– Congestie sau obstructie nazala;
– Absenta sau diminuarea mirosului sau gustului;
– Edeme palpabile.Aceste infectii mai pot produce;
– Rinoree purulentă;
– Febră septic;
– Leucocitoză cronicăAlte simptome include: dureri în gât,
laringite, dispnee, epistaxis, astenie, iritabilitate etc.Infectia sinusurilor poate
duce la o diminuare a ventilatiei pulmonare, determinând tuse
cronica, bronsite, exacerbarea astmului bronsic sau sufeintă pulmonară
cronică (BPCO).

I-6:Diagnostig
I-6-1:pozitiv I-6-2:diferenţial

Diagnosticul pozitiv este dat de insumarea informatiilor aduse de


anamneza, examenul clinic sicel paraclinic.
Diagnosticul sinuzitelor bacteriene poate fi dificil,
deoarece simptomatologia poate fiasemanatoare celei de infectie a tractului
respirator superior, care a determinat sinuzita. Persistenta simptomelor
racelii timp de 7 pana la 10 zile (sau mai mult decat de obicei pentru
unanumit pacient) reprezinta cea mai consistenta caracteristica clinica a
sinuzitei bacteriene, dupaunii autori. Opacifierea completa a sinusului,
evidentiata de transiluminarea sinusurilor maxilaresi frontale cu ajutorul
unei lanterne puternice într-o camera întunecata, constituie o buna
dovada pentru prezenta sinuzitei; transmisia normala a luminii este bine
corelata cu absenta infectiei.
Transmisia partiala (voalare) nu este utila din punct de vedere
diagnostic, deoarece indica infectiadoar în 25% din cazuri. Transiluminarea
nu are valoare diagnostica la pacientii cu oasele sinusaleîngrosate, inclusiv
copiii sub 10 ani si pacientii cu sinuzita cronica. Radiografiile sinusale
în patruincidente sunt utile în diagnosticarea sinuzitelor acute : opacitatea
radiologica, un nivel lichidiansau o îngrosare de 4 mm sau mai mult a
mucoasei sinusale se coreleaza bine cu infectia bacteriana activa.
Tomografia computerizata (TC) a sinusurilor este mult mai sensibila
decatexamenele radiologice de rutina, în special pentru sinuzitele etmoidale
si sfenoidale. Totusi,utilizarea TC trebuie rezervata cazurilor complicate si
pacientilor spitalizati. Deoarece s-adescoperit recent ca TC a sinusurilor
evidentiaza deseori modificari acute reversibile la pacientiicu raceli banale,
este evident ca utilizarea precoce de rutina a TC ar duce la
supradiagnosticareasinuzitelor bacteriene.

I-7:Tratamentul igieno-dietetic,medicamentos

Tratamentul igienico-dietetic
Importanta tratamentului igienico-dietetic este importanta pentru a nu
agrava evolutia sinuzitei.Pacientul cu sinuzita trebuie sa evite fumatul, sa
stea in incaperi bine aerisite dar ferite de curentide aer, sa adopte un regim
hidric,sa aplice caldura umeda( cu ajutorul unui prosop fierbinte) nuare
restrictii de ordin alimentar decat eventual cele impuse de alte afectiuni de
care poate suferi.
Tratamentul medicamentos
Scopul tratamentului medicamentos este acela de a ameliora sau a
vindeca sinuzita acuta saucronica.
Tratamentul in sinuzita maxilara are ca scop dezobstruarea
si decongestionarea mucoasei foselor nazale.ratamentul sinusitelor acute
este, în primul rând, medical. Se recomandă antalgice, antibiotice
simedicatie descongestionata, care reduce edemul, creste cleranceul si
drenajul sinusal. Acest tratament este eficient la majoritatea pacientilor.
• Antalgicele uzuale sunt reprezentate deaspirina si codeina. Unii
autori au obtinut, la peste 75% din pacienti, vindecari numai cu antalgice,
aniinflamatorii administrate timp de 2 saptamâni, asocierea antibioticelor
dovedindu-seinoportuna.Antibioticele. În general se consideră că tratamentul
cu antibiotice, cel putin 10 zile, estesuficient în sinusita acută supurata. În
cazul sinusitelor acute recidivate sau cronice reacutizate,tratamentul trebuie
să se prelungească până la 6 saptamâni.
În majoritatea cazurilor, tratamentulse face fară cultură microbiana,
pe baza rutinei. Antibioticul ales trebuie să fie eficient asupraStreptococului
pneumoniae, Hemophilus influenzae si Branhamella catarralis. Se pot
administraAmoxicilina, Amoxiclav, Augumentin etc. Cefalosporinele
(Zinat) au efect si asupra germenilor gram negativi. Dacă pacientul nu
raspunde la tratament, trebuie facut lavajul sinusal si culturamicrobiana. În
plus, la pacientii cu imunodeficientă se pot întâlni infectii cu Pseudomonas
si altigermeni foarte rezistenti la antibioticele uzuale.Decongestionantele
produc vasoconstrictia mucoasei nasosinuzale, îmbunatatindu-se respiratia
sidrenajul sinusal. Decongestionantele nu trebuie utilizate mai mult de
câteva saptamâni, pacientul putând dezvolta o rinită medicamentoasa.

I-8:Evoluţii,complicaţii
Evolutia sinuzitei este foarte importanta in stabilirea sau nu a unie
interventii chirurgicale.
Situatii care pot necesita tratament chirurgical includ:
- esecul tratamentului de a imbunatatii simptomele, dupa ce au fost incercate
mai mult de douaantibiotice timp de 4-6 saptamani (sau 2-3 luni in cazul
copiilor)
- persistenta simptomelor datorate membranei mucoase dense, tumorilor
(polipilor nazali) care sedezvolta in interiorul nasului sau a altor afectiuni
care cauzeaza obstructia
- o scanare CT care evidentiaza sinuzita cronica sau blocarea deschiderii caii
de drenaj asinusurilor
- o sinuzita cauzata de fungi
- dezvoltarea unei complicatii grave a sinuzitei.
Aceste complicatii sunt neobisnuite, dar de obicei implicate in
raspandirea infectiei dincolo desinusuri. Oasele faciale se pot infecta
(osteomielita), sau membrana ce captuseste creierul poatedezvolta infectia
(meningita). De asemenea, infectia se poate raspandi in afara sinusurilor
sidetermina aparitia de colectii purulente (abcese) la nivelul orbitei,
creierului, oaselor fetei sautesuturilor moi ale fetei.
Cap.II:Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu sinuzita
maxilara superioara

Procesul sau demersul de îngrijire este o metodă organizată şi


sistematică care permite acordarea de îngrijiri individualizate. Este centrat
pe reacţiile particulare ale fiecărui individ la o modificare reală sau
potenţială de sănătate.
Demersul mai poate fi definit ca un proces intelectual compus din
diverse etape, logic ordonate, care au ca scop obţinerea unei bune stări de
sănătate a pacientului.
După Genevieve Dechanoz, procesul de îngrijire reprezintă aplicarea
modului ştiinţific de rezolvare a problemelor, a analizei situaţiei, a
îngrijirilor pentru a răspunde nevoilor fizice, psiho-sociale ale persoanei,
pentru a renunţa la administrarea îngrijirilor stereotipe şi de rutină, bazate pe
necesităţi presupuse, în favoarea unor îngrijiri individuale, adaptate fiecărui
pacient.
Aplicarea cadrului conceput al Virginiei Henderson în procesul de
îngrijire uşurează identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social,
cultural şi spiritual şi găsirea surselor de dificultate care împiedică
satisfacerea nevoilor. De asemenea permite stabilirea intervenţiilor capabile
să reducă influenţa acelor surse de dificultate, în scopul de a ajuta persoana
să-şi recapete autonomia pe cât posibil.
Etapele procesului de nursing:

1. Culegerea de date
2. Analiza şi interpretarea datelor
3. Planificarea îngrijirilor
4. Realizarea intervenţiilor
5. Evaluarea

1. Culegerea de date
• Ne permite să facem o inventariere a tuturor aspectelor privind
pacientul în globalitatea sa
• Ne informează asupra a ceea ce este pacientul, asupra suferinţei,
obiceiurile sale de viaţă şi stările de satisfacere a nevoilor
fundamentale
• Este faza iniţială, debutul procesului de nursing de la care începe
derularea acestui proces
• Culegerea informaţiilor este un proces continuu, în sensul că pe tot
parcursul muncii sale asistenta nu încetează de a observa, de a
întreba, de a nota date despre fiecare pacient.
Tipuri de informaţii culese:
- date obiective (observate de asistentă despre pacient)
- date subiective
- date conţinând informaţii trecute şi actuale
- date legate de viaţa pacientului, obiceiurile sale, anturajul său cu
mediul înconjurător.
2. Analiza şi interpretarea datelor
Datele culese trebuie analizate şi interpretate
➢ Analiza datelor se face prin:
- examinarea datelor
- clasificarea datelor (care sunt independente, permit satisfacerea
autonomă a nevoilor)
- date de dependenţă
- stabilirea problemelor de îngrijire
- recunoaşterea problemelor prioritare
➢ Interpretarea datelor înseamnă a daun sens, a explica originea sau
cauza problemelor de dependenţă, adică a defini sursele de dificultate.
Analiza şi interpretarea datelor vor conduce asistentul la stabilirea
diagnosticului de îngrijire.
Dificultăţi în clasificarea datelor după priorităţi provine din: numărul
mare de date culese, varietatea surselor de informaţie, caracterul
schimbărilor unui mare număr de date, subiectivitatea persoanei care culege
datele, caracterul adesea urgent şi grav al situaţiei.
▪ Diagnosticul de îngrijire - definirea lui a început prin anii 1854-1855
de către Florence Neithingel
▪ Diagnosticul de îngrijire este o formă simplă şi precisă care descrie
răspunsul sau reacţia persoanei sau grupului la o problemă de
sănătate, el constituie o judecată practică bazată pe colectarea şi
analiza datelor şi serveşte de pivot la planificarea îngrijirilor
▪ Diagnosticul de îngrijire este un enunţ concis actual sau parţial al
manifestărilor de dependenţă ale persoanei, grupate sau nu şi legate de
o sursă de dificultate.
3. Planificarea ingrijirilor
Reprezintă stabilirea unui plan de intervenţie, prevederea etapelor, a
mijloacelor de desfăşurare şi a precauţiilor care trebuie luate
Planul de intervenţie sau de afecţiune are loc după formularea
diagnosticului de îngrijire, trebuie să influenţeze pozitiv starea fizică şi
psihică, să reducă problemele de dependenţă, să ţină cont de prescripţiile
medicale.
Prezintă două componente:
▪ Obiective de îngrijire care pot fi definite ca un rezultat pe care dorim
să-l obţinem în urma intervenţiilor sau descrierea unui comportament
pe care îl aşteptăm de la pacient.
▪ Intervenţiile sunt a doua componentă, alegerea intevenţiei permite
determinarea modului de a acţiona pentru a corecta problema de
dependenţă a pacientului; ele trebuie să fie măsurabile, evaluabile.
4. Realizarea şi aplicarea intervenţiilor
▪ Constituie momentul realizării conştiente şi voluntare a intervenţiilor
planificate pentru a obţine rezultatul aşteptat.
5. Evaluarea îngrijirilor
▪ Constă într-o apreciere asupra progresului pacientuiui în raport cu
intervenţiile asistentei.
▪ Evaluarea este o condiţie absolută a calităţii îngrijirilor, ea trebuie să
se facă cu regularitate pe tot parcursul procesului de îngrijire.
Avantajele procesului de îngrijire:
Demersul se sprijină pe date furnizate de pacient sau din surse sigure,
deci constituie un instrument de individualizare, de personalizare a
îngrijirilor. O altă calitate a demersului constă în faptul că informarea
constituie o sursă foarte utilă pentru controlul calităţii de îngrijire.
Pune la dispoziţia întregii echipe de îngrijire detaliile planificării
îngrijirilor făcând posibilă raţionalizarea îngrijirilor, coordonarea şi
stabilirea priorităţiilor.
II-1:Rol propriu
Rolul asistentului medical in examinarea clinica

- pregateste fizic si psihic pacientul


-pregateste materiale si instrumentarul necesar examinarii
-pregateste documentele medicale ale pacientului
-asigura lumina pentru oglind frontala-fixeaza si mentine pozitia
pacientului
-noteaza datele privind evolutia starii generale a pacientului si
evaluarea bolii in foaia deobservatie
masoara pulsul, TA, respiratia si temperature pentru monitorizarea fun
ctiilor vitale ale pacientului
-noteaza indicatiile medicale, prescriptiile de medicamente si
administrarea lor, examene delaborator.
Supravegherea pacientului cu sinuzita
Evolutia pacientilor diagnosticati cu sinuzita este
supravegheata de medicul ORL-ist. Planul desupraveghere si investigare va
fi intocmit individualizat pentru fiecare pacient. In evaluareaevolutiei starii
generale a bolnavului va fi implicat si medical de familie.
Pe timpul internarii asistentul medical va urmari pastrarea tamponame
ntului nazal si adispozitivelor de administrare intravenoasa. In functie de
situatie, asistentul medical va schimbatamponamentul de cate ori este
necesar pentru a pastra igiena la locul interventiei medicale.Pacientul va fi
informat asupra pozitiei in care trebuie sa stea dupa interventia medicala
Alimentatia
Pentru pacientii cu sinuzita nu sunt restrictii in ceea ce priveste
regimul alimentar, exceptiefacand pacientii care sufera de alte boli care ii
restrictioneaza in acest sens. Singura indicatie pentru pacientii cu aceasta
patologie este respectarea unui regim hidric consistent.
Educatia sanitara
Inainte de fiecare consult, aplicare de tratamente sau efectuarea unor i
nterventii medicale, pacientul este consiliat in sensul respectarii unei toalete
in zona nazala( barbierit, spalat,dezinfectat)

II-2:Rol delegat

Rolul asistentului medical in examinarea paraclinica


Asistentul medical recolteaza probe biologice pentru examenele de
laborator in functie decerintele medicului curant. Insoteste bolnavul pentru
efectuarea examenului radiologic.
Radiografia standard - sunt utilizate patru incidenţe pentru explorarea
radiologică a sinusurilor paranazale.
o Incidenţa frunte-nas-placă (Caldwell) pentru explorarea sinusului
frontal.
o Incidenţa nas-menton-placă (Waters) pentru studiul maxilarlui şi
etmoidului anterior
o Incidenţa bazei craniului (Hirtz) pune în evidenţă modificări din
sfenoid si etmoidul posterior
o Incidenţa de profil evidenţiază modificările din sinusul frontal,
sfenoidal si maxilar.
Radiografiile standard pot fi utile pentru demonstrarea nivelurilor
hidroaerice din marile sinusuri ale feţei, dar nu sunt în măsură să evidenţieze
cu acurateţe îngroşarea de la nivelul mucoasei sinusale (semn al inflamaţiei
cronice).
Leziunile din sinusul maxilar vizibile în incidenţa Waters pot fi
clasificate în patru tipuri principale:
o tipul 1 – normal;
o tipul 2 – leziune polipoidă izolată sau îngroşare omogenă a mucoasei
antrale sub 4 mm;
o tipul 3 – polipi multipli sau îngroşare omogenă a mucoasei antrale
peste 4 mm cu persistenţa unui spaţiu aerian în cavitatea sinusului;
o tipul 4 – leziuni radiografice majore.
Ecografia - este altă metodă de explorare imagistică a sinusului
maxilar. Prezintă o serie de avantaje precum: metoda simplă de examinare,
nedureroasă şi fără riscuri dar prezintă şi o slabă sensibilitate; o ecografie
negativă nu exclude sub nici un motiv diagnosticul de sinuzită.
Tomografia computerizată - faţă de radiografia clasică, examenul CT.
are o sensibilitate mult crescută în depistarea leziunilor etmoidale şi a
modificărilor discrete antrale; în prezent CT. este considerată examinarea
imagistică de elecţie în rinosinuzite.
Dezavantajul examenului CT. constă în costul ridicat şi în iradierea
relativ importantă. Cantitatea de radiaţii la care este expus un pacient în
timpul unei examinări CT. pentru patologie sinusală este de 28 de ori mai
mare decât iradierea din timpul unei examinări radiografice standard.
Rezonanta magnetică nucleară produce imaginile pe baza conţinutului
de apă al ţesuturilor. Avantajul constă în vizualizarea mai bună a ţesuturilor
moi; dezavantajul constă în imposibilitatea de evidenţiere a osului cortical.
Examinarea R.M.N. nu evidenţiază anatomia complicată a etmoidului
si a pasajelor de drenaj sinusal, deci examinarea nu poate constitui un ghid
pentru intervenţia chirurgicală endonazală.
CAP. III

PLANURI DE INGRIJIRE ALE PACIENTILOR


C.P. A.D. V.D.
I. PLANUL DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI C.P.

CULEGEREA DATELOR

DATE FIXE:
Nume si prenume: C.P.
Varsta: 10 ani
Sex: feminin
Religie: ortodoxa
Nationalitate: romana
Ocupatia:ELEV
Conditii de viata : Pacienta locuieste impreuna cu parintii intr-o casa formata
din patru camere spatioase, salubre si un hol mare. Toate incaperile au
temperatura, umiditatea si luminozitatea adecvate. Apa si gazele naturale
asigura conditii optime de trai.
Antecedente heredocolaterale: fara importanta.
Antecedente personale -fara importanta
INFORMATII LEGATE DE BOALA
Motivele internarii:
- rinoree abundenta initial bilaterala: dupa 3,4 zile unilaterala seromucoasa;
- obstructie nazala;
- hiposmie;
- cefalee.
Istoricul bolii:
Simptomatologia a debutat brusc, cu obstructie nazala initial
bilaterala, apoi unilaterala, hiposmie, cefalee violenta. In prezent pacienta se
interneaza de urgenta in sectia ORL, acuzand obstructie nazala bilaterala
puternica, cefalee violenta, rinoree mucopurulenta, stare generala alterata.
Diagnosticul medical:
- diagnostic medical de trimitere: Sinuzita acuta stanga;
- diagnostic medical la internare: Sinuzita maxilara acuta stanga.
Data internarii: 19.05.2021, ora 9:30.

EXAMEN CLINIC O.R.L.


- Nas si sinusuri: - piramida nazala normal conformata;
- sept nazal median;
- cornete si meate normal conformate;
- simt olfactiv redus;
- mucoasa nazala si pituitara congestionate;
- sinusuri paranazale dureroase spontan si la palpare;
- puncte sinuzale dureroase spontan si la palpare.
- Buco-faringe: buza, dintii, palat dur, amigdale, faringe, cavum: clinic
normal; limba umeda, curata, dentitie alba, intacta, bine ingrijita, fara carii si
proteze dentare; amigdale palatine de aspect normal; mucoasa bucala si
gingivala de aspect normal; faringe neiritabil;
- Examen laringe: laringe clinic normal, mobilitate normala;
- Examen otic: urechea dreapta, urechea stanga – clinic normale; pavilion
auricular de aspect normal.
STARE FIZICA LA INTERNARE
Stare generala alterata, subfebrilitate.
Tegumente normal colorate, curate, elastice, netede, caldute.
Facies nesemnificativ semiologic.
Bolnava este orientata temporo-spatial si fata de propria persoana.
Reflex fotomotor prompt, prevazut bilateral.
Postura adecvata, mobilizare normala. Tensiune 120/60 mm hg
Puls cardiac ritmic, bine batut, de valori normale (70-80 pulsatii pe minut).
PLANUL DE NURSING
ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

NEVOIA MANIFESTARI MANIFESTAR SURSE DE


FUNDAMENTALA DE I DE DIFICULTATE
INDEPENDENTA DEPENDENT
A
1. A respira si a - respiratia - fose nazale - obstructia cailor
avea o buna simetrica, in limite obstruate; respiratorii;
circulatie normale (18 - disfonie; - durere;
r/min);
- senzatii de - alterarea mucoasei
- respiratie sufocare; nazale.
superficiala;
- secretii
- respiratie ritmica; abundente
- tip de respiratie nazale;
costal superior; - respiratie
- frecventa pulsului dificila resen.
85 pulsatii / minut;
- T.A. = 120/80
mm Hg.
2. A bea si a manca - cavitatea bucala: - inapetenta; - durere;
*dentitie buna; - dezechilibru - boala, spitalizare;
* mucoasa intre a se - stare depresiva;
bucala umeda si de alimenta si a - incapacitatea de a-
culoare roz; bea.
si procura si prepara
*gingii alimentele preferate;
aderente dintilor; - restrictii
- masticatia: alimentare datorita
usoara, eficace medicamentatiei;
- reflex de - procese
deglutitie: prezent; inflamatorii
- digestie: lenta.
3. Nevoia de a - reactia urinii - absenta - absenta sau
elimina acida (pH=5,2) sau scaunului pe diminuarea
usor alcalina. mai multe zile; scaunului;
- crampe - alimentare
abdominale; deficitara;
- balonare; - anxietate, stress;
- diaforeza. - durere;
- procese
inflamatorii sau
infectioase.
4. A se misca si a - postura: - absenta - stare subfebrila;
avea o buna postura clinostatism. miscarii; - atmosfera
- piele calda. inadecvata;;
- depresie;
- singuratate
5. A dormi si a se - neliniste; - durere;
odihni - iritabilitate; - spitalizare;
- diminuarea - boala, tratament;
puterii de - stare depresiva;
concentrare;
- neliniste.
-
trezirifrecvente.
6. A se imbraca si - calitatea hainelor: - dificultati de a - durere;
dezbraca adecvata mediului. se imbraca si - boala;
dezbraca.
- anxietate;stres
7. A mentine - diaforeza; - infectii sau procese
temperatura - frison; inflamatorii;
corpului in limite
normale - piele calda si expunerea
rosir; prelungita la mediul
cald;lipsa
- hipertermie. cunostintelor de
prevenire a
infectiilor.
8. A fi curat, ingrijit, - par: suplu, - rinoree; - procese
a proteja stralucitor; - mucoasa inflamatorii sau
tegumentele si - urechi: curate, nazala alterata. infectioase.
mucoasele configuratie
normala;
- unghii: roz,
lungime moderata;
- cavitate bucala:
*nu prezinta
proteze;
*gingii
aderente dintilor
9. A evita pericolele - lipsa poluarii - durere; -deficit senzorial;
fonice, chimice; - tumefactie; anxietate, stress;
- salubritatea - caldura locala; - mediu ambiant
mediului; necunoscut;
- neincredere.
- temperatura - izolare;absenta
mediului 22 0C; persoanelor dragi;
- mediu de - inaptitudinea
siguranta. fatade
tratament;experiente
nefericite.
10. A comunica - limbaj clar, - dificultate de a - imprejurari
precis; se concentra; necunoscute;
- exprimare usoara - expresia - spitalizare, boala,
a gandurilor, sentimentului tratament;
sentimentelor. de singuratate; -durere; izolare,
- izolare de singuratate;
persoanele - schimbarea
apropiate. modului de
viata;absenta
persoanelor dragi.
11. A actiona - tristete; - abandonarea
conform propriilor - supunerea la practicilor
convingeri si valori regim, la un religioase;
tratament - anxietate, stress;
nedorit; - durere;
- incapacitatea - stare depresiva;
savarsirii
practicilor - absenta locurilor
religioase; sau mijloacelor
pentru practicarea
- preocuparea religiei;
fata de sensul
vietii si al - teama de
mortii; necunoscut;
- preocuparea - spitalizare, boala.
fata de
propriile
credinte si
valori;
preocuparea
fata de
semnificatia
suferintei.
12. A fi preocupat in - incapacitatea - stare depresiva;
vederea realizarii de a se ocupa - teama de a nu fi
de familia sa; inteleasa de ceilalti;
- incapacitatea - schimbarea
de a-si modului de viata;
indeplini
functiile - absenta unor
legate de rolul persoane insemnate.
sau specific;
- sentimentul
de inutilitate.
13. A se recrea - stare de relaxare, - dificultate de - durere;
de incetare a a se concentra - singuratate;
tensiunii nervoase, a in cazul unei
activitati - anxietate;
starii de incordare recreative; - stres
- incapacitatea -boala
de a efectua o -spitalizarea
activitate
preferata. -tratamentul
-
neparticiparea
la activitati
recreative
14. A invata - lipsa de - boala, spitalizare;
interes fata de - tratament;
insusirea de
noi cunostinte; - lipsa persoanei
semnificative;
- incapacitatea
de a aduna - teama de
informatii. cunoastere a
adevarului.
PROBLEMELE OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
PACIENTULUI AUTONOME DELEGATE
Rinoree Pacienta sa - am pregatit fizic si - am administrat Dupa primele 3
unilaterala prezinte o rinoree psihic pacienta pentru medicatia prescrisa de zile rinoreea s-a
diminuata, in punctia maxilara; catre medic; diminuat dar inca
urmatoarele 3 - am pregatit materialele - dezinfectie nazo- mai persista.
zile. pentru diferitele faringiana de 3 ori pe
investigatii clinice; zi cu Bixtonim (pe
- am invatat pacienta toata durata internarii);
pozitia corecta a mastii - Penicilina 1.000.000
pentru efectuarea de u.i. administrate pe
aerosol; cale intramusculara la
- am pregatit fizic si un interval regulat de 6
psihic pacienta in ore; tratamentul cu
vederea realizarii Penicilina a durat
aspiratiilor sinuzale primele trei zile de la
efectuate de catre medic internare;
in primele trei zile de la - Hidrocortizon
internare (bolnava nu a hemisuccinat, 1 fiola
fost anxioasa); pe zi pentru efectuare
- am pregatit fizic si de aerosol.
psihic pacienta in
vederea recoltarii de
produse biologice
(sange si urina) si am
pregatit materialele
acestor recoltari;
- am urmarit si notat
zilnic in carnetelul
propriu si in F.O.
valorile functiilor vitale
si vegetative;
Obstructie Pacienta sa poata -am pregatit pacienta - am administrat Dupa primele 3
nazala respira liber in 3 fizic si psihic in vederea medicatia prescrisa de zile obstructia
zile aspiratiilor nazosinuzale catre medic: nazala a disparut.
efectuate de catre medic *Bixtonim de 3 ori Pacienta respira
in primele 3 zile de la pe zi liber, corect.
internare;
*Hidrocortizon
- am invatat pacienta Hemisuccinat in
pozitia corecta a mastii aerosol
Pt efectuarea corecta de
aerosol
Stare subfebrila Pacienta sa - am aplicat comprese - am administrat Pacienta prezinta o
prezinte reci pe fruntea medicatia prescrisa de temperatura in
temperatura bolnavei in scop catre medic: limite fiziologice
corpului in antitermic *Paracetamol de 3 dupa primele 3 zile
limite normale ori pe zi comprimate, de la spitalizare.
dupa primele 3 pe cale orala,
zile administrate in primele
3 zile de la internare
- am administrat 1 fiola
de Algocalmin pe cale
intramusculara, cu rol
antitermic.
Perturbarea In primele 3 zile - am supravegheat - am administrat In prima noapte
somnului pacienta sa starea generala a medicatia prescrisa de pacienta a avut un
beneficieze de bolnavei; catre medic: somn agitat, cu
un somn - am aerisit zilnic *Fenobarbital, 1 treziri frecvente.
odihnitor, salonul; comprimat seara pe In urmatoarele 2
normal calitativ
si cantitativ - am inlaturat toate cale orala, pe toata nopti pacienta a
sursele de disconfort durata spitalizarii beneficiat de un
(temperatura aerului a somn calitativ si
0
fost cu 2-3 C mai cantitativ
ridicata decat corespunzator.
normal), umiditatea si
luminozitatea au fost
normale;
- am supravegheat
regimul alimentar si
modul in care a
mancat bolnava;
- am observat
calitatea si cantitatea
somnului bolnavei.
Cefalee Pacienta sa nu - i-am explicat - am administrat - Dupa prima zi cefaleea a
mai prezinte pacientei necesitatea medicatia prescrisa cedat in intensitate
cefalee in respectarii de catre medic: - Dupa primele 3 zile de la
primele 3 zile de tratamentului *Fasconal 1 internare cefaleea a
la spitalizare prescris de catre comprimat pe cale disparut
medic. orala, seara.
Stare generala Pacienta sa - am dialogat cu - am administrat - Dupa primele 2 zile s-a
alterata prezinte o stare pacienta in vederea medicatia prescrisa simtit o remediere a starii
de bine fizica si distragerii atentiei de de catre medic: bolnavei.
psihica dupa la boala sa. *Vitamina B1, - Dupa primele 3 zile
primele 3 zile B6, B12, cate 1 pacienta beneficiaza de o
de la internare fiola din fiecare, o stare generala buna.
data pe zi.
Anxietate Pacienta sa nu - am dialogat cu In primele 2 zile bolnava a
mai fie anxioasa bolnava in scopul fost deprimata, anxioasa,
in termen de 3 diminuarii anxietatii preocupata de prognosticul
zile de la data bolii.
spitalizarii.
Alimentatie Pacienta sa - i-am explicat Pacienta a beneficiat
inadecvata primeasca un regim pacientei de un regim
alimentar necesitatea alimentar
corespunzator supunerii la corespunzator si a
medicatiei ce i se regimul alimentar acceptat acest regim
administreaza in (a baut multe
primele 3 zile. lichide)
Rinoree Pacienta sa nu mai - am explicat - am administrat acelasi Dupa 5 zile de
unilaterala prezinte rinoree in pacientei tratament prescris de spitalizare pacienta
urmatoarele 2 zile. necesitatea catre medic, mai putin nu mai prezinta
supunerii la urmatoarele rinoree.
tratament si mai medicamente:
ales necesitatea *Penicilina;
inhalatiilor cu
Hidrocortizon *Paracetamol;
Hemisuccinat *Vitaminele B1, B6,
B12
Starea de sanatate sa - aceleasi - am administrat acelasi se externeaza cu
se mentina optima pe interventii din tratament medicamentos speranta ca sanatatea
o perioada de timp perioada de ei va fi buna pe un
cat mai indelungata. spitalizare interval cat mai
indelungat de timp.
EXTERNAREA BOLNAVULUI

- Data externarii: 25.05.2021


- Diagnosticul medical la externare: sinuzita maxilara acuta stanga
- Starea la externare: vindecata
Pe baza examenelor clinice, paraclinice si radiologice s-a stabilit
diagnosticul de mai sus. In spital urmeaza tratament chirurgical (punctie
maxilara stanga sub anestezie locala cu Xilina 1-2 % fiole), tratament
medicamentos general (antibiotice, vitamine, antitermice) si local (aerosol
cu Hidrocortizon hemisuccinat).
Evolutia bolnavei este buna. Se externeaza dupa 7 zile de spitalizare,
in stare vindecata.

II.PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTULUI V.D.


CULEGEREA DATELOR

DATE FIXE:
Nume si prenume: V.D.
Varsta: 17 de ani
Sex: masculin
Religie: ortodoxa
Nationalitate: romana
Ocupatia: elev
Conditii de viata
Pacientul locuieste impreuna cu parintii sai, intr-un apartament cu 3
camere. Toate incaperile sunt spatioase, aerisite, salubre. Au temperatura si
umiditatea adecvate.
STAREA DE SANATATE ANTERIOARA

A. Date antropometrice: greutate 73 kg; inaltime 1,82 m


Grupa sangvina O (I), Rh (+)
B. Antecedente heredocolaterale: fara importanta.
C. Antecedente personale patologice:
- bolile copilariei prezente;
- repetate afectiuni rinosinuzale la 10, 12 de ani.

INFORMATII LEGATE DE BOALA

A. Motivele internarii:
- rinoree abundenta initial bilaterala; dupa 3-4 zile unilaterala seromucoasa;
- obstructie nazala;
- hiposmie;
- cefalee.
B. Istoricul bolii:
Simptomatologia a debutat brusc, cu obstructie nazala initial
bilaterala, apoi unilaterala, hiposmie, cefalee violenta. Sub tratament
ambulator, boala s-a vindecat intr-o saptamana si jumatate.
La varsta de 12 de ani a aparut un nou puseu de sinuzita cu
accentuarea simptomatologiei. Si de data aceasta sub tratament ambulator cu
Zinnat, Diclofenac, Claritine, boala s-a remis.
In prezent pacientul se interneaza de urgenta in sectia ORL, acuzand
cefaleeputernica, obstructie nazala, rinoree mucopurulenta, stare generala
alterata. Boala a debutat cu 5 zile inainte cand pacientul si-a administrat
Oxacilina 1 capsula la opt ore. Din cauza accentuarii simptomelor, pacientul
s-a prezentat la medic.
C. Diagnostic medical:
- diagnostic medical la internare: sinuzita maxilara acuta stanga.
D. Data internarii: 20.05.2021, ora 7:00.

STAREA FIZICA LA INTERNARE


Stare generala alterata, febrilitate.
Facies nesemnificativ semiologic, cu o usoara tumefiere locala difuza.
Modificare de culoare a tegumentelor obrazului de partea bolnava, pielea
avand un aspect inflamator discret.
Pacientul este orientat temporo-spatial si fata de propria persoana.
Reflex fotomotor prompt, prevazut bilateral.
Postura adecvata, mobilizare normala.
Puls cardiac ritmic, bine batut, tahicardic.
Tensiune arteriala egela bilateral si de valori normale (T.A.=130/85 mm
Hg).
Respiratie nazala greoaie, fose nazale obsturate.
PLAN DE NURSING
ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

NEVOIA MANIFESTARI DE MANIFESTARI SURSE DE


FUNDAMENTA INDEPENDENTA DE DIFICULTATE
LA DEPENDENTA
1. A respira si a - respiratie simetrica, in - fose nazale - obstructia cailor
avea o buna limite normale (18 obsturate; respiratorii;
circulatie r/min)
- disfonie; - alterarea
- respiratie ritmica; mucoasei nazale.
- rinoree
- tip de respiratie costal mucopurulenta;
inferior;
- respiratie dificila
- T.A.=130/85 mm Hg. pe nas;
- tahicardie.
2. A bea si a - cavitate bucala: - inapetenta - durere;
manca
* dentitie buna; - boala, spitalizare;
*mucoasa bucala - incapacitatea de
umeda si de culoare a-si procura
roz; alimentele
preferate;
*gingii aderente
dintilor; - restrictii
alimentare datorita
- masticatia: usoara, medicatiei;
eficace;
- stare subfebrila.
- reflex de deglutitie
prezent;
- digestie: lenta;
- echilibrat
hidroelectrolitic.
3. A elimina - reactia urinei: acida - absenta scaunului - alimentare
(pH=5,2); pe mai multe zile; deficitara;
- frecventa mictiunilor - crampe - anxietate, stress;
normala: 5-6 ori pe zi. abdominale;
- absenta
- diaforeza. scaunului;
- spitalizare.
4. A se misca si a - postura: clinostatism; - piele calda - stare febrila;
avea o buna
postura - tensiunea arteriala se - durere;
modifica in raport cu
intensitatea efortului - depresie;
depus. - spitalizare.
5. A dormi si a se - neliniste; - stare depresiva;
odihni
- insomnie, - boala, durere,
iritabilitate; tratament;
- diminuarea puterii - spitalizare.
de concentrare;
- treziri frecvente;
- oboseala.
6. A se imbraca si - calitatea hainelor:
dezbraca adecvata mediului.
7. A mentine - frisoane; - procese
temperatura inflamatorii la
corpului in limite - hipertermie: nivelul mucoasei
normale 38,50C sinuzale
8. A fi curat, - par: suplu, stralucitor; - rinoree - procese
ingrijit, a proteja mucopurulenta; inflamatorii;
tegumentele si - urechi: curate,
mucoasele configuratie normala; - mucoasa nazala - durere;
alterata.
- unghii curate, - spitalizare.
ingrijite, taiate scurt;
- cavitate bucala:
*fara proteze;
*gingii aderente
dintilor.
9. A evita - lipsa poluarii fonice; - tumefactie locala - procese
pericolele difuza; infectioase;
- temperatura mediului
ambiant: usor crescuta - caldura locala. - anxietate, stress;
(22 0C);
- spitalizare, boala;
- mediu de siguranta.
- absenta
persoanelor dragi;
- inaptitudine fata
de tratament;
- izolare.
10. A comunica - limbaj clar, precis; - dificultate de a se - imprejurari
concentra; necunoscute;
- exprimare usoara a
gandurilor, - izolare de - schimbarea
sentimentelor. persoanele modului de viata;
apropiate.
- tratament;
- anxietate;
- izolare.
11. A actiona - preocuparea fata - stare depresiva;
conform de propriile
propriilor convingeri si - teama de
convingeri si valori; necunoscut;
valori
- preocuparea fata - spitalizare, boala;
de semnificatia - absenta locurilor
suferintei;supunere pentru practicarea
a la regim, la religiei.
medicatie, la un
tratament neplacut;
12. A fi preocupat - incapacitatea de a - depresie;
in vederea se ocupa de familia
realizarii sa; - schimbarea
modului de viata;
- sentimentul de
inutilitate. - spitalizare.

13. A se recrea - relaxare; - incapacitatea de a - singuratate;


efectua o activitate
- incetarea tensiunii recreativa, - anxietate;
nervoase. preferata. - boala, depresie;
- spitalizare.
14. A invata - lipsa de interes - boala, spitalizare;
fata de insusirea de
noi cunostinte; - tratament;

- incapacitatea de a - teama de
aduna informatii. cunoastere a
adevarului.
Problemenle Obiective Interventii Evaluare
pacientului Autonome Delegate
Rinoree Pacientul sa prezinte
-amo pregatit pacientul Amin administrat tratamentul Dupa primele 3
rinoree diminuata in
vederea
3 recoltarii produselor
prescris de medic zile rinorea s-a
mucopurulenta zile biologice
1, aerorosoli de 3 ori pe zidiminuat
cu dar inca
-am pregatit pacientul inaintea
HHC mai persista
efectuarii aspiratiilor
nazosinusale de catre medic2, rinofug 3 picaturi de 3 ori pe
zi
-am explicat pacientului modul
corect de folosire a mastii3, cu penicilina administrata
aerosoli intramuscular regulat la 6 ore

-am pregatit materialele


necesare diferitelor investigatii
-am pregatit pacientul inaintea
punctiei maxilare
-am condus pacientul in salon
dupa efectuarea punctiei
Obstructie Pacientul sa poata -am explicat pacientului -am administrat Dupa primele trei
zile, consecutiv
nazala respira liber in trei pozitia corecta a mastii tratamentu prescris de catre administrarii
medic: tratamentului,
zile de la data pentru aerosol;
*Rinofug 2-3 picaturi
internarii -am pregatit fizic si psihic de trei ori pe zi asociat obstructia nazala
a cedat.
pacientul in vederea cu Vitamina A 1-2
picaturi de trei ori pe zi
efectuarii asiratiilor dupa instilarea
Rinofugului;
nazosinuzale precum
*Aerosol cu HHC;
si a
*Penicilina
punctiei maxilare;
1.000.000 u.i.
- am condus pacientul administrate
intramuscular la un
la salon dupa efectuarea interval de 6 ore.
punctiei de catre medic
Stare de Pacientul sa - am aplicat comprese - am administrat Pacientul prezinta
febrilitate prezinte reci pe fruntea tratamentul prescris de in urma
temperatura bolnavului cu scop catre medic: tratamentului
corpului in limite antitermic; administrat o
normale in trei *Paracetamol 3 temperatura
zile de la data - am explicat comprimate de 3 ori pe corporala in
internarii. pacientuluii necesitatea zi; limite fiziologice
consumarii de cantitati
mari de lichide (pentru *Algocalmin – 1 fiola
evitarea deshidratarii). intramusculara seara.
Perturbarea Pacientul sa valorile functiilor vitale - am administrat In prima noapte
somnului prezinte un somn si vegetative; medicatia prescrisa: pacientul aavut
corespunzator atat un somn agitat cu
din punct de - am supravegheat *Fenobarbital, 1 treziri frecvente
vedere calitativ starea generala a comprimat seara pe toata dar in urma
cat si cantitativ in bolnavului; durata spitalizarii. medicatiei
termen de 3 zile. - am aerisit salonul; primite a
beneficiat de un
- am indepartat somn odihnitor
eventualele surse de
disconfort;
- am asigurat conditii
optime de spitalizare:
temperatura 22 0C (cu 2-
3 0C mai ridicata decat
normal), umiditate
corespunzatoare;
- am supravegheat
regimul alimentar si
modul in care a mancat
bolnavul;
- am observat calitatea
si cantitatea somnului
pacientului.
Cefalee Pacientul sa nu - i-am explicat - am administrat In prima zi de la internare
mai prezinte pacientului medicatia prescrisa: cefaleea sa diminuat in
cefalee in necesitatea intensitate pentru ca in a
termen de trei supunerii la *Fasconal 1 treia zi sa cedeze complet
zile. tratament. comprimat pe zi, la ora
12:00.
Stare Pacientul sa - am dialogat cu - am administrat Dupa 2 zile s-a simtit o
generala prezinte o stare pacientul in scopul medicatia prescrisa: remediere in starea
alterata fizica si psihica distragerii atentiei bolnavului pentru ca, a
buna in primele de la boala sa. *Vitaminele B1, B6, treia zi de la internare sa
trei zile de la B12 cate o fiola din aiba o stare de bine fizic si
internare. fiecare o data pe zi; psihic.
*Fosfobion – o fiola
administrata
intramuscular, pe zi.
Anxietate Pacientul sa nu - am dialogat cu - am administrat In primele 2 zile bolnavul a
mai fie anxios in pacientul despre medicatia prescrisa de fost deprimat dar
termen de 3 zile diverse lucruri catre medic: consecutiv tratamentului
pentru a-i distrage primit a treia zi de la
atentia de la situatia *Hidroxizin – cate internare, anxietatea a
mai delicata in care un comprimat, seara. disparut.
se afla,
diminuandu-i astfel
anxietatea, teama
fata de prognosticul
bolii.
Alimentatie Pacientul sa - am explicat Pacientul a beneficiat de un
inadecvata primeasca un pacientului regim alimentar
regim alimentar necesitatea corespunzator medicatiei
corespunzator supunerii la regimul primite.
cu medicatia ce i alimentar primit.
se
administreaza.
Rinoree Pacientul sa nu - am explicat - am administrat Dupa 5 zile de spitalizare
unilaterala mai prezinte pacientului acelasi tratament, mai pacientul nu mai prezinta
rinoree in necesitatea putin Penicilina. rinoree.
urmatoarele 2 supunerii la
zile. tratament si in
special necesitatea
inhalatiilor cu
Hidrocortizon
Hemisuccinat.
Starea de - aceleasi interventii - am administrat Starea de sanatate a
sanatate a din perioada 20- acelasi tratament pacientului s-a mentinut
pacientului sa se 22.05.2021 medicamentos optima in ultimele doua
mentina optima zile.
pe o perioada de *Penicilina;
timp cat mai *Algocalmin;
indelungata.
*Fasconal.
Sa se previna
aparitia oricaror
infectii ale
cailor
respiratorii
superioare si nu
numai.
EXTERNAREA BOLNAVULUI

- Data externarii: 26.05.2021


- Diagnosticul medical la externare: Sinuzita maxilara acuta dreapta
- Starea la externare: vindecat

Pacient in varsta de 17 de ani se interneaza in sectia ORL acuzand


obstructie nazala bilaterala, cefalee, rinoree mucopurulenta, hiposmie.
Pe baza examenelor clinice, paraclinice si radiologice, s-a stabilit
diagnosticul de mai sus. In spital urmeaza tratament chirurgical sub
anestezie locala cu Xilina 1-2 % fiole (punctie maxilara dreapta), tratament
medicamentos general (Penicilina, Paracetamol, Algocalmin, vitamine) si
local (inhalatii cu aerosoli HHC).
Evolutia bolnavului este favorabila. Se externeaza dupa 7 zile de
spitalizare, in stare vindecata.
III. PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTULUI A.D.

CULEGEREA DATELOR

DATE FIXE:

Nume si prenume: A.D.

Varsta: 10 ani

Sex: masculin

Religie: ortodoxa

Ocupatia: elev

Conditii de viata

Pacientul locuieste intr-o casa cu 4 camere la parter si 3 camere la


etaj. Incaperile sunt mari, luminoase, spatioase, curate, cu temperatura si
umiditate normale.

Antecedente heredocolaterale: fara importanta.

Antecedente personale patologice:

- bolile copilariei prezente;

- parotidita epidermica la varsta de 7 ani;

- afectiuni rinosinuzale frecvente.


INFORMATII LEGATE DE BOALA

Motivele internarii:

- rinoree abundenta initial bilaterala, apoi la 2-3 zile unilaterala


seromucoasa;

- obstructie nazala;

- hiposmie;

- cefalee.

Istoricul bolii:

Pacientul cu veche suferinta sinuzala, boala fiind diagnosticata inca


din 1986, cand in urma unei rinosinuzite severe a aparut o sinuzita frontala.

Simptomatologia a debutat brusc, dar sub tratament medicamentos


ambulator, boala s-a vindecat in 10 zile.

In prezent, pacientul se interneaza de urgenta in sectia ORL, acuzand


obstructie nazala bilaterala puternica, cefalee violenta, rinoree
mucopurulenta, stare febrila, stare generala alterata. Boala a debutat cu o
saptamana inainte de internare, cand pacientul si-a administrat din proprie
initiativa Amoxicilina 1 capsula la 6 ore. Simptomatologia accentuandu-se,
obliga bolnavul sa apeleze la serviciul ORL, unde este internat pentru
investigatii clinice si paraclinice si pentru tratament.
Diagnosticul medical:

- diagnostic medical la internare: Sinuzita frontala acuta.

D. Data internarii: 03.05.2021, ora 9:15.

E. Examen pe aparate:

- greutate: 40 kg; inaltime: 1,40 m;

- stare generala: alterata, febrila;

EXAMEN CLINIC O.R.L.

- Nas si sinusuri : - piramida nazala normal coformata;

- sept nasal median;

- cornete si meate nazale normal conformate;

- simt olfactiv redus:

- mucoasa nazala si pituitara congestionate;

- sinusuri paranazale dureroase spontan si la palpare;

- puncte sinuzale dureroase spontan si la palpare;

- Buco-laringe : buza , dintii, palat dur, amigdale, faringe, cavum: clinic


normale; limba umeda, curata, dentitie alba, intacta, bine ingrijita, fara carii
si proteze dentare; amigdale paltine de aspect normal; mucoasa bucala si
gingivala de aspect normal; faringe neiritabil;

- Examen laringe: laringe clinic normal, mobilitate normala;


- Examen otic : urechea dreapta si stanga – clinic normale; pavilion auricular
de aspect normal; conductul auditiv extern fara secretii.

STAREA FIZICA LA INTERNARE

Stare generala alterata, febrila ( 37,30C).

Tegumente netede, caldite normal colorate.

Facies nesemnificativ semiologic.

Pacientul este orientat temporo-spatial si fata de propria persoana.

Reflex fotomotor prompt, prezent bilateral.

Postura adecvata, mobilizare normala.

Puls cardiac ritmic, bine batut, valori crescute (30 pulsatii/ minut).

Tensiunea arteriala egala bilateral si de valori egale (T.A. = 140/80 mmHg ).

Respiratie nazala greoaie, fose nazale obturate.


PLAN DE NURSING
ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

NEVOIA MANIFESTARI MANIFESTARI SURSE DE


FUNDAMENTALA DE DE DIFICULTATE
INDEPENDENTA DEPENDENTA

1. A respira si a - respiratie - fose nazale - obstructia cailor


avea o buna simetrica, in limite obsturate; respiratorii;
circulatie normale (18 r/min)
- disfonie; - alterarea
- respiratie ritmica; mucoasei nazale.
- rinoree
- tip de respiratie mucopurulenta;
costal inferior;
- respiratie dificila
- T.A.=130/85 mm pe nas;
Hg.
- tahicardie.

2. A bea si a manca - cavitate bucala: - inapetenta - durere;

* dentitie buna; - boala, spitalizare;

*mucoasa - incapacitatea de
bucala umeda si de a-si procura
culoare roz; alimentele
preferate;
*gingii
aderente dintilor; - restrictii
alimentare datorita
- masticatia: medicatiei;
usoara, eficace;
- stare subfebrila.
- reflex de
deglutitie prezent;

- digestie: lenta;

- echilibrat
hidroelectrolitic.

3. A elimina - reactia urinei: - absenta scaunului - alimentare


acida (pH=5,2); pe mai multe zile; deficitara;

- frecventa - crampe - anxietate, stress;


mictiunilor abdominale;
- absenta
normala: 5-6 ori
- diaforeza. scaunului;
pe zi.
- spitalizare.

4. A se misca si a - postura: - piele calda - stare febrila;


avea o buna postura clinostatism;
- durere;
- tensiunea
- depresie;
arteriala se
modifica in raport - spitalizare.

cu intensitatea
efortului depus.

5. A dormi si a se - neliniste; - stare depresiva;


odihni
- insomnie, - boala, durere,
iritabilitate; tratament;

- diminuarea puterii - spitalizare.


de concentrare;

- treziri frecvente;

- oboseala.

6. A se imbraca si - calitatea -dificultati de a se -dureri


dezbraca hainelor: adecvata imbraca si dezbraca
-boala
mediului.
-nxietate

-stress

7. A mentine - frisoane; - infectii sau


temperatura procese
-frison
corpului in limite inflamatorii ;
normale -piele calda si rosie
-expunerea
- hipertermie prelungita la
mediu cald;-lipsa
cunostintelor de
prevenire a
infectiilor

8. A fi curat, ingrijit, - par: suplu, - rinoree - procese


a proteja stralucitor; inflamatorii sau
- mucoasa nazala
tegumentele si infectioase
- urechi: curate, alterata.
mucoasele
configuratie
normala;

- unghii curate,
ingrijite, taiate
scurt;

- cavitate bucala:

*fara proteze;

*gingii
aderente dintilor.

9. A evita pericolele - lipsa poluarii -durere -deficit senzorial;


fonice, chimice;
-tumefactie locala - anxietate, stress;
-salubritatea difuza;
-mediu ambiant
mediului;
- caldura locala necunoscut;izolare;
- temperatura -absenta
-neincredere
mediului ambiant: persoanelor dragi
usor crescuta (22 inaptitudine fata de
0
C); tratament;

- mediu de -experiente
siguranta. nefericite

10. A comunica - limbaj clar, - dificultate de a se - imprejurari


precis; concentra; necunoscute;

- exprimare usoara -expresia -spitalizare, boala,


a gandurilor, sentimentului de tratament;
sentimentelor. singuratate; -durere;

- izolare de -izolare,
persoanele singuratate;
apropiate.
- schimbarea
modului de
viata;absenta
persoanelor dragi

11. A actiona - preocuparea fata - stare depresiva;


conform propriilor de propriile
- teama de
convingeri si valori convingeri si valori;
necunoscut;
- preocuparea fata
- spitalizare, boala;
de semnificatia
suferintei;supunerea - absenta locurilor
la regim, la pentru practicarea
medicatie, la un religiei.
tratament neplacut;

12. A fi preocupat in - incapacitatea de a - depresie;


vederea realizarii se ocupa de familia
-schimbarea
sa;sentimentul de
modului de viata;
inutilitate.
13. A se recrea - relaxare; - incapacitatea de a - singuratate;
efectua o activitate
- incetarea - anxietate;
recreativa,
tensiunii nervoase.
preferata. - boala, depresie;

- spitalizare.

14. A invata - lipsa de interes - boala, spitalizare;


fata de insusirea de
- tratament;
noi cunostinte;
- teama de
- incapacitatea de a
cunoastere a
aduna informatii.
adevarului.
PROBLEMELE OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
PACIENTULUI
AUTONOME DELEGATE
Rinoree Pacientul sa - am pregatit fizic si - am administrat Dupa
bilaterala prezinte o rinoree psihic pacientul pentru medicatia prescrisa primele trei
diminuata, in punctia frontala; de catre medic: zile rinoreea
termen de trei s-a
- am pregatit *dezinfectie
zile. diminuat,
materialele pentru nazofaringiana de 3
dar inca mai
diferitele investigatii ori pe zi cu Rinofug
persista.
clinice; (pe toata durata
internarii);
- am invatat pacientul
pozitia corecta a mastii *Penicilina
pentru efectuarea de 1.000.000 u.i.
aerosol; administrate pe cale
intramusculara la un
- am pregatit fizic si
interval regulat de 6
psihic pacientul in
ore. Tratamentul cu
vederea realizarii
aspiratiei sinuzale Penicilina a fost
efectuata de medic in administrat doar in
primele trei zile de la primele 3 zile de la
internare; internare;

-am pregatit fizic si *Hidrocortizon


psihic pacientul in Hemisuccinat 1
vederea recoltarii fiola pe zi sub
produselor biologice forma de aerosol.
(sange si urina) si am
pregatit materialele
acestor recoltari;
- am urmarit si notat
zilnic in carnetelul
propriu si in F.O.
valorile functiilor vitale
si vegetative;
- am dialogat cu
pacien-tul in vederea
diminuarii anxietatii, i-
am explicat efectele
benefice ale trata

mentului precum si
importanta cooperarii
cu membrii echipei de
sanatate.
Obstructie nazala Pacientul sa - am pregatit pacientul - am administrat Dupa
poata respira in vederea efectuarii tratamentul prescris primele trei
liber in trei zile aspiratiilor nazo- de catre medic: zile,
de la data sinuzale efectuate de *Rinofug de 3 ori obstructia
internarii. catre medic in primele pe zi; nazala a
trei zile de la internare; disparut,
*aerosol cu HHC.
- am pregatit fpacientul pacientul
in vederea efectuarii putand
punctiei frontale de respira
catre medic; liber.

- am condus pacientul
la salon dupa
efectuarea punctiei de
catre medic si i,am
aratat folosirea corecta
a mastii cu aerosol
Stare de Pacientul sa - am aplicat comprese - am administrat Pacientul
febrilitate prezinte reci pe fruntea tratamentul prescris prezinta o
temperatura bolnavului cu scop de catre medic: temperatura
corpului in limite antitermic. *Paracetamol de corporala in
normale in trei 3 ori pe zi tablete limite
zile de la data per os; normale
internarii. dupa
*Algocalmin – o
primele trei
fiola intramusculara
zile de
(o fiola pe zi).
spitalizare.
Perturbarea Pacientul sa - am supravegheat - am administrat In prima
somnului prezinte un somn starea generala a medicatia prescrisa: noapte
corespunzator bolnavului; *Fenobarbital, un pacientul a
atat din punct de - am aerisit salonul;am comprimat seara pe avut un
vedere calitativ indepartat eventualele toata durata somn agitat,
cat si cantitativ surse de disconfort;am spitalizarii. cu treziri
in termen de 3 asigurat conditii optime frecvente,
zile de spitalizare: dar in urma
temperatura 22 0C (cu medicatiei
2-3 0
C mai ridicata primite a
decat normal), beneficiat
umiditate de un somn
corespunzatoare;am regenerator.
supravegheat regimul
alimentar si modul in
care a mancat bolnavul
si calitatea somnului
Cefalee Pacientul sa nu - i-am explicat - am administrat Pacientul nu
mai prezinte pacientului necesitatea medicatia prescrisa: mai prezinta
cefalee in supunerii la tratament. *Fasconal 1 cefalee dupa
termen de trei comprimat pe zi per primele trei
zile os zile de la
internare.
Stare generala Pacientul sa - am dialogat cu - am administrat Dupa doua
alterata prezinte o stare pacientul in scopul medicatia prescrisa: zile s-a simtit
fizica si psihica distragerii atentiei de *Vitaminele B1, o remediere in
buna in primele la boala sa. B6, B12 cate o fiola starea
trei zile de la din fiecare o data bolnavului,
internare. pe zi; pentru ca, a
treia zi de la
*Vitamina C, 1
internare sa
fiola pe zi, pe cale
aiba o stare de
orala, pe toata
bine fizic si
durata spitalizarii.
psihic.
Anxietate Pacientul sa nu - am dialogat cu - am administrat Pacientul nu
mai fie anxios in pacientul in scopul medicatia prescrisa mai este
termen de trei diminuarii anxietatii. de catre medic: anxios dupa 3
zile *Hidroxizin-cate zile de la
un comprimat, internare.
seara.

Alimentatie Pacientul sa - am explicat Pacientul a


inadecvata primeasca un pacientului necesitatea beneficiat de
regim alimentar supunerii la regimul un regim
corespunzator alimentar; alimentar
medicatiei ce i - am rugat pacientul sa corespunzator
se consume multe lichide medicatiei
administreeaza. pentru a evita primite.
deshidratarea
organismului.
Rinoree Pacientul sa nu - am explicat - am administrat Dupa cinci
bilaterala mai prezinte pacientului necesitatea acelasi tratament, zile de
rinoree in supunerii la tratament mai putin: spitalizare,
urmatoarele si in special *Penicilina; pacientul nu
doua zile. necesitatea inhalatiilor mai prezinta
*Paracetamol.
cu Hidrocortizon rinoree.
Hemisuccinat
Starea de - aceleasi interventii - am administrat la Starea de
sanatate a indicatia medicului sanatate a
pacientului sa se doar: pacientului
mentina optima *Vitamina C o s-a mentinut
pe o perioada de fiola per os (o fiola optima in
timp cat mai pe zi); ultimele
indelungata. doua zile.
*Vitaminele B1,
Sa se previa B6, B12 cate o fiola
aparitia oricaror din fiecare,
infectii ale cailor administrate
respiratorii intramuscular.
superioare si nu
numai.
EXTERNAREA BOLNAVULUI

- Data externarii : 25.05.2021

- Diagnosticul medical la externare : sinuzita frontala acuta


- Starea la externare : vindecata
Pacientul in varsta de 10 ani se interneaza in sectia ORL acuzand obstructie
nazala bilaterala, cefalee, rinore mucopurulenta, hiposomie.

Pe baza examenelor clinice, paraclinice si radiologice s-a stabilit diagnosticul


de mai sus. In spital urmeaza tratament chirurgical (punctie maxilara stanga sub
anestezie locala cu xilina 1-2 % fiole), tratament medicamentos general
(antibiotice, vitamine, antitermice) si local (aerosol cu Hidrocortizon
hemisuccinat).

Evolutia bolnavei este buna. Se exerneaza dupa 7 zile de spitalizare, in satre


vindecata.
CAP. IV BIBLIOGRAFIE

1- VICTOR PAPILIAN : „Anatomia Omului”


Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1982

2- VASILE MULFAY : „Profilaxia si tratamentul ORL”


Editura medicala, Bucuresti, 1993

3- E. CADARIU, GH. CEAUSU : „Urgente ORL”


Editura medicala, Bucuresti, 1996

4- DORIN SARAFOLEANU, GEORGE MINCU, FLORIAN BUCOVICI :


„Oto-Rino-Laringologie”
Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1996