Expertiza medicală a vitalității. Determinarea dizabilității.

- o apreciere a duratei și gradului de incapacitate de muncă a unei pers ca urmare a unei maladii sau
traume suportate, precum și depistare a cauzei incapacității de muncă cu stabilirea gr de dizabilitate.
- este o știință aplicativă; scop – realizarea problemelor de intergrare medicală și socială, care au
influența asupra sănătții unei pers, dispune de ansamblu de particulartăți, cum ar fi: importanța
medico-socială a expertizei, principii ei de bază, metodologiile proprii, prin apreciere a gr de
incapacitate de muncă.
Importanța expertizei med a vitalității rezultă din:
1. calitatea asist med, sprijinul social acordat pers din motive de sănătate
2. deservirea calitativă a pop previn expretizele med ale vitalității, care permite evitarea situațiilor
conflictuale între pers expertizată și societate
3. procesul de expertiză, care este aplicată în două nivele:
I. niv pasivității med primare – prin implicarea med de familie, care trebuie să
contribuie la crearea condițiilor de repaus unui serviciu a pers bolnave p/u primirea tratamentului
prescris și însănătoșire;
II. niv organelor expertizei med vitalității – implicarea med experți, determinarea și
evaluarea gr dizabilităților cu stabilirea termnilor de retragere a gr de dizabilitate și aplicarea unor
metode de reabilitare medico-sociale și profesionale.
4. formarea unui nucleu medico-social dintre med de fam, med curanți și med experți în efectuarea
calitativă a expertizei med a vitalității
5. elaborarea și perfectarea actelor legislative în domeniu expertizei med a vitalit. datorită
perfecționării competențelor, cunoștințelor medicilor curativi, experți din cadrul consiliului
expertizei med a vitalit.
Organizarea expertizei med a vitalit are la bază 3 principii:
1. caracter de stat - confirmat prin faptul că dreptul de a efectua expertiza med a vitalit îl au doar
instit med de stat
2. caracter profilactic – confirmat prin sarcinile expert med a vitalit în restabilirea cât mai rapidă a
capacităților de muncă a persoanelor bolnave sau traumate cu preîntâmpinarea invalidității sau
dizabilității prin aplicarea metodelor de diagnost și tratament calitativ și efectiv
3. colegialitate – confirmat prin participarea simultană în procesul de expertiză medicală a vitalității
a câtorva medici specialiști și a organelor administrative a instituțiilor mededicale în efectuarea
expertizei med a vitalit și aprecierea incapacităților de muncă și gradului de infirmitate/dizabilitate
Expertiza med a vitalit desfășoară următ activități
1. independentă
2. medico-socială
3. cu funcții de decizii
Sarcinile principale ale EMV (expertizei med a vitalit)
1. evaluarea gradului capacității de muncă a lucrătorului, științific argumentată în caz de boală,
traumă sau defecte anatomice
2. determinarea incapacității de muncă, gradului și duratei cu eliberarea de la serviciu în legătură cu
prezența indicațiilor sociale și medicale
3. stabilirea caracterului de incapacitate de muncă: temporară sau permanentă; totală sau parțială
4. determinarea cauzei de incapacitate de muncă termporară sau permanentă p/u aprecierea corectă a
mărimii ajutorului med și material
5. angajarea rațională în câmpul muncii a persoanelor bolnave sau traumatic, care nu au indicații p/u
anumite grade de dizabilitate, dar după starea sănătății persoanei nu-și pot îndeplini obligațiunile
profesionale anterioare temporare
6. îndrumarea persoanei cu dizabilități la reangajarea în câmpul muncii, folosind rezervele
capacităților de muncă rămase
7. asigurarea reabilitării medico-sociale și profesionale a persoanelor cu dizabilități și a celor
bolnave, care nu au grad de dizabilitate
8. evaluarea și analiza nivelului, al structurii și cauzei morbid generale a pop, morbidit cu
incapacitate temporară de muncă și al modelului dizabilității în pop
9. stabilirea formelor de asistă socială și medicală în caz de gr de dizabilitate sau incapacitate de
muncă temporară
EMV este o funcție statală confirmată prin lege, care are bază legislativă a EMV determinată de
totalitatea actelor normative, care reglementează modalitate de efecture a expertize propriu-zise.
Dreptul de efectuare EMV o au instituțiile medico sanitare publice și private licențiate în dreptul de
a efectua EMV, precum și organele asigurărilor sociale.
Esența EMV determinată de criterii:
1. unitatea de observație – capacitatea de observație/supraveghere a persoanei traumate sau bolnave

2. capacitatea de muncă - categorie social-juridică, care reflectă posibilitatea unei persoane de a

efectua un volum de lucru, în dependență de dezvoltarea fizică și spirituală a persoanei, de starea de
sănătate a persoanei, de cunoștințe și experiențe de viață acumulate, de pregătirea profeională, de
capacitățile morale și intelectuale, și cunoașterea:
a. capaitatea de muncă generală – posibilitatea unei persoane de a îndeplini un volum de
lucru necalificat în condiții obișnuite de muncă
b. capacit de muncă profesională – posibiltatea unei pers de a efectua tot volumul de muncă
pe specialitate, conform funcției deținute și gradul de calificare profesională.
CMG și CMP pot fi totale și parțiale.
a. CMG totală – posibiltatea unei persoane de a îndeplini tot volumul de lucru necalitativ în
cond obișnuite de muncă
b. CMP totală – posibil unei pers specialiste de a îndeplini tot vol de muncă conform funcției
deținute, în condițiile existente de lucru
c. CMG parțială – în caz că în urma unei maladii sau traume, persoana nu poate îndeplini tot
volumul de muncă necalificat în condițiile existente, și are necesitatea de condiții de muncă mai
favorbile sau un vol de lucru mai mic
d. CMP parțială – este apreciată în cazul când pers traumată sau bolnavă nu-și poate îndeplini
tot vol de muncă în conformitate cu cerințele postului ocupat, are nevoie de condiții de muncă mai
favorabile și vol de lucru mai mic
Starea de sănăt a unei pers depinde de abilitățile vitale, considerate domeniul de bunăstare.
Se cunosc:
1. abilitate de comportament – îndemânare a pers de a da dovadă de control calitativ asupra
comportamentului său corect și de aprecia comportamentul celor din jur; capacit de a înțelege, a
învăța și de a se orienta în relații reciproce cu cei apropiați
2. de comunicare, de recepție și descifrare a info – posibil pers de a recepționa și descifra orice info
3. locmotorie – posibil unei pers de a efectua mișcări în raport cu solicitările vieții, condițiilor
respective
4. autodeservire – posibil de respectarea igienei personale, de a se alimenta rațional, de a se
îmbrăca, de a efectua abilitățile vitale
5. de dexteritate – aptitudinile de agerime, de gesticulare
6. abilit de activ profesională – posibil particip pers la procesul de producere
7. situațională – posibil pers de a rezista, de a se adapta la anumite condiții legate de fact de risc, de
viață, de cond economice și sociale

3. incapacit de muncă (IM) – reprezintă imposibilitatea unei pers de a continua activit de muncă ca
urmare a contraindicațiilor med și sociale, a corupe în rezult unor maladii, traume sau alte situații
Aprecierea incapacității de muncă este un act juridic, care garantează lucrătorului dreptul
de a fi eliberat de la serviciu, dreptul de a primi tratamentul necesar în baza poliței de asigurare
medicală obligatorie, precum și dreptul de a beneficia de surse medicale pe perioada incapacit de
muncă, care poate fi totală sau parțială.
a. IM totală – este apreciată în cazul când pers nu poate ș nici nu trebuie să îndeplinească careva vol
de lucru ca urmare a maladiei sau traumei suportate
b. IM parțială – calificată în cazul când bolnavul sau traumatul, fără a întrerupe tratamentul, fără
dificultăți pentru sănăt proprie poate îndeplini un vol de lucru mai mic doar în condiții de muncă
mai favorabile, ușurate
c. IM temporară – o stare a organism uman condiționată de o boala sau traumă, în urma cărora au
apărut dereglări opționale, ce fac imposibilă executarea obligațiunilor de muncă în condiț obișnuite
pe parcursul unui timp îndelungat; poartă un caracter reversibil, deoarece incapacit de muncă
dispare în urma tratamentului calitativ și efectiv indicat bolnavului.
Stabilirea IM temporară este o funcție a med curant îndreptată spre înlăturarea factorilor de
risc, care au provocat maladia sau boala; înlăturarea dereglarilor fiziologice și morfologice prin
indicarea și aplicarea unui tratament calitativ, de care deinde durata IM temporare.
IM temporară se stabilește pe toată perioada tratamentului în caz de o prognoză favorabilă,iar
în caz de prezența sau apariția criteriilor de incapacit de muncă permanentă, pers respectivă este
trimisă la consiliu de expertiză med a vitalității p/u stabilirea gr de incapacit de muncă permanentă
și a gr de dizabilitate.
Cauzele IM temporară (IMt)
- boala
- trauma
- sarcina
- avortul
- carantina
- îngrijirea membrilor bolnavi de familie
- dehelmintizarea
- protezarea unui membru al corpului
- tratamentul balneo-sanatorial (pers care au suportat infarct miocardic sau insuficiență cranio-
cerebrală)
IMt poate fi totală sau parțială și în efectuarea aprecierii acestora se evidențiază criterii medicale și
sociale.
Criteriile medicale:
1. evidențierea și complexitatea diagnozei clinice stabilite
2. gr schimbărilor morfologice
3. gr deregl fiziologice
4. caracterul și gravitatea decurgerii bolii
5. prezența stărilor de decompensare a stării de sănăt și gr ei
6. complicațiile bolii
Criterii sociale:
1. organizarea procesului de muncă a pers bolnave
2. ritmul de lucru
3. caracteristica predominării activității de muncă
4. prezența fact nocivi și fact profesionali nefavorabili în procesul de muncă
5. sarcina, care revine sistemelor sau organelor în timpul activit de muncă
Rolul principal în aprecierea capacității de muncă a persoanei traumate sau bolnave îl joacă
prognoza clinică a bolii, prognoza capacității de muncă - categorii care sunt dependente una de alta.
Veridicitatea concluziei EMV trebuie să reiasă din aprecierea corectă a criteriilor medicale și
sociale de către medicul curant.
Expertiza IMt se efectuează la 2 nivele:
I. med de fam/med curant, care are dreptul de eliberare buletin/certificat de boală în termen de 3 zile
cu prelungirea lui după necesitate
II. comisia medicală consultativă a instituției medicale formată de medicul curant, șeful secției sau
med șef adjunct, director adjunct, directorul instit med
EMV în aprecierea incapacit de muncă se efectuează în 2 etape:
1. de expertiză medicală a vitalității de muncă propriu-zisă – aprecierea capacităților de muncă de
către med curant sau Consilii de expertiza medicala a vitalitatii
2. organizării EMV de către organele de conducere ale instituției
ComisiaMedicalăConsultativă are dreptul de a prelungi buletinul de boală pe 4 luni
continuu și 5 luni în caz de incontinitatea expertizei.
Med de familie în procesul EMV are următ sarcini:
1. determ criteriilor de IMt prin aprecierea corectă a stării de sănăt a pers, a condițiilor de muncă,
factorii sociali, care influențează IM
2. descrierea istoriei bolii, semnele obiective și subiective, a tabloului clinic, a rezult investigațiilor
cu stabilirea deregl morfologice și fiziologice
3. face recomandări de tratament calititiv, de asanare, de recuperare, de măsuri curative, de
fortificare a sănăt persoanelor
Fact de apreciere a dizabilitatii de către CMC
1. caracterul bolii și consecințele ei
2. gr dereglărilor funcționale
3. eficitatea tratamentului și măsurilor de reabilitare
4. stările compensatorii ale organismului
5. prognosticul bolii, decurgerii bolii și prognoza capacităților de muncă
6. posibil statului de a acorda un complex de măsuri de asistență medicală și socială
7. condiții și caracterul de muncă
8. Nivelul pregătirii profesionale
Noțiunea de vitalitate cuprinde capacitățile vitale ale omului, care constituie poziția cheie de
supraviețuire și include un ansamblu de abilități umane, esențiale pentru efectuarea EMV.
4. dizabilitatea
Dizabilitatea este insuficiență socială cu deficiențe funcționale și imposibilitatea de
participare a personelor în activitățile social-profesionale.
OMS cere a lua în considerație în procesul EMV a pers cu dizabilități următ condiții:
1. a da dovadă de stimă față de personalitatea și independența pers solicitate(examinate)
2. a evita intențiile de a marca persoana prin utilizarea terminologiei med în timpul expertizei
3. utilizarea valorilor, criteriilor și noțiunilor în acte de expertiză se va face în corectitudine și
colaborare cu pers suferindă/bolnavă
4. med de fam/expert trebuie să explice cât mai clar pers examinate scopul expertizei și să
concentreze atenția persoanelor asupra acordului lor în evaluarea dizabilității
5. pers cu dizabilități sau pers, care o însoțește și îi apără interesele trebuie să participe la evaluarea
expertizei
Dizabilitatea
-este orice limitare, orice imposibilitate de a desfășura o activitate într-o manieră considerată ca
fiind normală pentru fiecare pers.
- reprezintă devierea a normelor și capacităților obișnuite ale omului survenite ca și consecințe a
deficiențelor funcționale ale pers
Dizabilitatea este condiționată de următ factori:
1. existența stabilă a deficiențelor funcționale sau mintale
2. prezența factorului timpului care indică că insuficiența personală nu are rol acut sau temporar, dar
este o prezență de lungă durată
3. angajarea în muncă a persoanei este limitată din cauza deficiențelor fiziologice și morfologice a
persoanei
4. severitatea stabilă a deficiențelor funcționale și morfologice se reflectă pe tot parcursul de
evidență și supraveghere medicală, cel puțin 1 an
5. apar restricții privind starea economică și financiară a pers ca consecința deficienței funcționale.
O realizare a OMS clasifică dizabilitatea:
1. în comportament
2. în comunicare
3. locomotorie
4. de autodeservire
5. de dexteritate
6. de aptitudine a corpului
7. de adaptare situațională
8. în activ profesională și socială

În raport cu durata, dizabilitățile pot fi:

1. temporară – prin retragerea din activit profesională a pers pe o durată mai lungă în caz de boală
sau traumă, cu termeni stabiliți 1-2 ani
2. îndelungată – persoana, care a suportat trauma sau maladia; pe 2 ani și mai mulți (2-5 ani)
3. fără termen – expertiza pe toată viața

Hotărârea Guv RM Nr. 357 din 2018 18/04 cu privire la deteminarea dizabilității.
Hotărârea Guv Nr 108 02/03/2005 privind aprobarea regulamentului la condițiile de stabilire
modului de calcul și plată a îndemnizațiilor p/u incapacitate de muncă temporară.

INDICATORI AI COMUNITĂȚII EUROPENE PRIVIND SĂNĂTATEA

Grupurile de indicatori sunt:
 Indicatori ai demografiei social
 Indicatori ai stării de sanatate
 Determinanti starii de sanatate
 Interventii de sănăt servicii
 Intervenții de sanatate promovare
Indicatorii demografici social-economici
1. Populatia pe grupe de vârste si gen
2. Rata brută de natalitate
3. Vîrsta mamei la nasterea copilului
4. Rata totală de fertilitate
5. Proiectia populatiei
6. Populatia in functie de nivelul educatiei
7. Pop in functie de ocupatie
8. Rata somajului
9. Pop sub nivelul de saracie si inegalitatii de venit
Indicatorii ai starii de sănatate
1. Mortalitatea infantila
2. Mortalitatea Perinatală
3. Mortalit specifică pe boli
4. Decesele legate de consumul de medicamente
5. Decesele legate de fumat
6. Decesele legate de consumul de alcool
7. Speranta de viata
8. Boli transmisibile selectate
9. Excesul de mortalitate atribuit caniculei
10.Nivelul hiv sida
11.Incidenta cancerului
12.Prevalenta auroraportată si de registru a DZ
13.Dementa
14.Depresia
15.Prevalenta autoportata si de registru a infarctului miocardic acut
16.Prevalenta auraportata si de registru a accidentului vascular cerebral
17.Prevalenta autoportata si de registru in astmul bronsic
18.Greutatea mică la nasterea copilului
19.Accidente rutiere
20.Incicenta autoraportată si de registru in accidente casnice in timpul liber si la scoala
21.Accidente la locul de munca
22.Incercarile suicid
23.Sanatatea autopercepută
24.Morbiditatae cronica auroraportata
25.Limitari de activitate pe termen lung
26.Limitari functionale fizice si senzoriale
27.Stres psihologic
28.Durere scheletala musculo scheletica
29.Stari de bine psihologica
Indicatorii determinanti ai starii de sanatate
1. Indicele de masă corporală
2. Tensiunea arterială
3. Procentul fumătorilor
4. Procentul gravidelor fumătoare
5. Consumul total de alcool
6. Abuzul de alcool
7. Utilizarea de droguri ilicite
8. Consumul de fructe
9. Consumul de legume
10.Alăptarea
11.Activitatea fizică
12.Riscuri legate de locul de muncă
13.Suportul social
14.Expuneri particulare
indicatori ai serviciilor de sănătate
1. Acoperirea vaccinală la copii
2. Vaccinarea antigripală la vârstnici
3. Screeningul pentru cancer de sân
 4. Screeningul pentru cancer de col uterin
5. Screeningul pentru cancer de colon
6. Consultaţia prenatală a gravidelor
7. Paturi de spital
8. Acoperire cu medici
9. Acoperire cu asistenţi medicali
10.Mobilitatea profesioniştilor
11.Tehnologii medicale (RX şi CT)
12.Externări
13.Spitalizări de zi
14.Raport spitalizări de zi/spitalizări continue
15.Durata medie de spitalizare
16.Utilizarea asistenţei primare – vizite autoraportate (a) şi înregistrate (b)
17.Consultaţii de specialitate – a. autoraportate şi b. înregistrate
18.Intervenţii chirurgicale
19.Utilizarea medicamentelor
20.Mobilitatea pacienţilor
21.Acoperirea cu asigurări de sănătate
22.Cheltuiala pentru sănătate
23.Ratele de supravieţuire prin cancer
24.Fatalitatea intraspitalicească la 30 de zile pentru IMA şi AVC
25.Echitatea accesului la servicii de sănătate
26.Timpul de aşteptare pentru unele servicii de chirurgie
27.Infecţii nosocomiale
28.Controlul diabetului
29.Calitatea tratamentului în cancer
Indicatori de promovare a sănătăţii
1. Politici privind limitarea expunerii la tutun în mediu
2. Politici privind nutriţia
3. Politici şi practici de stil de viaţă sănătos
4. Programe integrate în scoli, spitale, la locul de muncă

Serv de asis med a mamei si copilului dispune de un grup de masuri socio-economice

medicale si educative de stat orientate spre mentinerea si imbunatatirea sanatatii mamei si
copiilor asigurind mamele in binecresterea, dezvoltarea si educatia copiilor cu o activate
socio-economica eficientă.
Scopul serviciilor de asist med a mamei si copilului consta in aplicarea unui complex de
masuri care asigură imbunatatirea si pastrarea sanat mamei si copilului, pastrarea si
fortificarea sanat tinerii generatii, imbunatatirea reproducerii sanatatiei populatiei cu
diminuarea niv morbiditatii si mortalitatii materne si infantile,
organizarea si prestarea serv med MC decurg in 7 etape
1. Planificarea familiei si pregatirea femeii catre maternitate
Instruirea tineretului in problemele de sexologie si profilaxia bolilor cu transmitere
sexuala
Pregatirea familiilor tinere in problemele de igienă casnica . personală evitarea
sarcinilor nedorite
2. Organizarea unui complex de masuri cu scop de pastrare a sanatatii fatului, in
apicarea acestor masuri participa centrele medicilor de fam , centrele de sanatate ,
oficiile medicilor de fam si cabinetele de planificare a fam
3. Pastrarea și fortificarea sanatatii intranatale a fatului, volum de masuri acordate de
catre centrele de perinatologie de nivelurile 1, 2 3
4. Pastrarea si fortificarea sanat n-n, masuri efectuate in centrele med de fam , in centrele
de sanat, in oficiile med de fam si in sectiile specializate de catre med pediatri si
obstetricieni ginecologici, aceste masuri constau in controlul alimentatiei n-n in
supravegherea dezvoltarii fizice a copilului si in aplicarea ingrijirilor sanatoase a n-n
5. Pastrarea si fortif sanat copiilor in periada preșcolară prin supravegherea dezvoltarii
fizice si mintale a copilului prin imunizarea la timp a copilului si prin stabilirea unei
alimentatii rationale ale copilului
6. Pastrarea si fortificarea sanat copilului in perioada scolara prin aplicarea controlului
periodic asupra dezvoltarii fizice si mentale a copilului de varsta scolara prin
aprecierea functiilor de baza ale sistemelor organismului in crestere prin depistarea si
corectarea devierilor in starea de sanat a copiilor
7. Pastrarea si fortificarea sanat Adolescentilor si tinerilor.
La baza structurii sistemului de serv medicale acordate mamei si copilului stau doua
subsisteme
1. S. Serviciilor ginicologice femeilor si mamelor
2. S serv obstetricale gravidelor si serv medicale prestate copiilor nascuti vii
Activitatea serviciului de asistenta med a mamei si copilului se desfasoara prin
respectarea actelor normative si legislative ale tarii prezente in vigoare
Serv med ginecologice sint prestate de catre med obstetrician ginecolog la nivel
ambulatoric cat si de stationar
Functiile med obst-ginecolog si a med de fam
1. Cercetarea si controlul conditiilor de munca ale femeii
2. Selectarea femeilor bolnave care necesita sanare , fortificarea sanatatii din
preventoriile sanatoriale
3. Prescrierea alimentatiei dietice pt femeile gravide
4. Expertiza medicala a capacitatii de munca a femeilor bolnave si gravide
5. Incadrarea rationala in campul muncii a pers dupa intervetii chirurgicale ginecologice
sia femeilor frecvent bolnave si timp indelungat de imbolnavire
6. Examinari medicale cu un anumit scop, periodice si de revenire a maladiei a femeulor
in varsta fertilă
7. Participarea activa in pregatirea masurilor si aplicarea lor pt pastrarea si fortificarea
sanat si pt securitatea muncii femeilor
Principalele sarcini ale med obstetrician ginecolog sunt
1. Depistarea maladiilor ginecologice in stadiile timpurii cu supravegherea medicală
acestor femei si aplicarea tratamentului efectiv
2. Spitalizarea si tratarea eficienta a femeilor cu patologii ginecologice grave, consultarea
femeilor somatic bolnave la alti specialisti pt tratarea eficientă a patologiilor
extragenitale
3. Reabilitarea femeilor bolnave ginecologic
4. Profilaxia maladiilor ginecologice cu supravegherea permanenta a acestora
5. Planificarea familiara si supravegherea medicala a gravidelor si a lauzelor
Serv med specializate spitalicesti mamei si copilului sint prestate in cadrul centrelor
prinatologice de niv 1 2 3
In centru de niv 2 asistenta obstetrico ginecologica specializata se acorda in urm sectii
s.obstetrica, s patologia sarcinii, s reanimare si terapie intensivă, s pediatrie generală, s
perinatologie consultativă.
Sarcinile centrului prinatologic de niv 2
1. Acordarea asist med consultative si de urgenta pop femenine din teritoriu
2. Acordarea asist med in perioada antenatală a femeilor
3. Acordarea asist med specializate gravidelor si lauzelor
4. Educatia populatiei in problemele psiho emetionale, in problemele pastrarii sarcinii, in
problemele nasterii copilului
5. Acordarea asistentei consultative medicale la nivel organizational si metodic
serviciilor medicale perinatologice de toate nivelurile
In stationarul maternitatii se acorda asistenta obstetrico ginecologica calificativăsi
specializata femeilor si n-n pe perioada spitalizarii
Maternitatea si serv consultativ pt femei aplica asistenta obstetrico ginecologică dupa
principiul teritorial
Femeia gravidă are dreptul sa-si aleaga maternitatea
Maternitatea dispune de
1. Sectia de internare cu 2 subdiviziuni:
1. s. De internare pt gravide si lauza, s de internare pt femei bolnave de profil
ginecologic si pacientele la avort.
2.s. pt nastere si observare care dispune de s.postnatale, s.de patalogie a sarcinii si s.de
observatie obstetricala
Functiile de baza ale stationarului maternitatii sunt
1. Acordarea asistentei curativo profilactice calificative femeilor si nou nascutilor
2. Implimentarea metodelor moderne de profilaxie, de diagnostic, de tratament si
reabilitare a femeilor gravide in perioada nasterii si lauziei
3. Dezvoltarea si perfectionarea formelor si metodelor de organizare a asistentei
obstetrico ginecologice femeilor
4. Imbunatatirea calitatii serviciilor medicale prestate femeilor
5. Depistare si analiza cauzelor, complicatiilor si recidivelor maladiilor si graviditatilor
patologice
6. Profilaxia maladiilor ginecologice
7. Pregatirea psihologica a gravidelor pt nastere
8. Imbunatatirea activitatii blocului de nastere si sectia pt n-n
9. Propagarea modului sanator de viată pt gravide
Indicii activitatiii serviciilor obstetrico ginecologice
1. Luarea precoce a gravidelor la evidenta
2. Ponderea avorturilor anterioare la gravidele la prima nastere
3. Nr mediu de vizite la med obstetrician – ginecolog se revin unei gravide in perioada
sarcinii fiziologic normale pina la nastere
4. Ponderea gravidelor consultate de catre med obstetrician-ginecolog pina la 12
saptamani de sarcina
Indicii activitatii maternitatii
1. Durata medie de spitalizare a gravidelor
2. Rotatia patului maternitatii
3. Functia patului
4. Letalitatea spitaliceasca
5. Ponderea nasterii la termen
6. Ponderea copiilor nascuti cu greutate mica la nastere mai mica de 2500 gr
7. Ponderea n-n care au fost aplicati la sân in primele 2 h dupa sarcina
8. Ponderea nasterilor premature
9. Ponderea nasterilor care au avut loc inafara maternitatii
10.Incidenta n-n
11.Mortalitatea infantila
12.Mortinatalitatea
13.Mortalitatea n-n
14.Mortalitatea neonatală precoce
15.Mortalitatea perinatală
16.Mortalitatea maternă la 1000 n-n
Administratia maternitatilor este datoare
1. Să respecte regulile de igienă personlă de catre medici si asistente medicale
2. Să controloze regulat starea de sanatate a personalului medical prin aplicarea
examenului medical profilactic
3. Sa respecte cu strictete cerintele sanitaro igienice
4. Să aprovizioneze maternitatea cu tehnologiile contemporane de diagnostic si tratamen
 Asistenta curativ profilactica pt copii este un serviciu statal care asigură supravegherea
medicală calificată, permanenta a copilului incepind din momentul nastrerii pina la varsta
de 18 ani
Institutiile medico sanitare publice de asistenta med primara trebuie sa asigure pt copii
1. Organizarea si efectuarea masurilor profilactice prin supravegherea sanatatii copiilor
in dinamica , prin examenele profilactice si supravegherea permanenta a copiilor si
aplicarea imunizarii profilactice la timp a copiilor
2. Acordarea asistentei curativo-consultative la domiciliu si in centrele medicilor de
fam , in centre de sanatate si in oficiile medicilor de familie copiilor
3. Aplicarea masurilor curativ profilactice in institutiile prescolare si scoli
4. Aplicarea masurilor antiepidemice
5. Asistenta social juridică copiilor
Medicul de fam ca functie de bază este activitatea profilactica, este supravegherea
copiilor dupa varsta care cuprinde urm compartimete:
1. Ocrotirea antenatală a fa fatului
2. Supravegherea in dinamică a n-n
3. Supravegherea medicală in decursul primului an de viata a copilului
4. Supravegerea in dinamica a copilului de la varsta de 2 ani pina la varsta de 18 ani
Starea de sanatate a copiilor se estimeaza prin
1. Prezenta sau lipsa patologiei inclusiv congenitale
2. Starea functionala a organelor si sistemelor copilului
3. Rezistenta si reactia organismului la influenta diferitor factori de risc
4. Armonia dezvoltarii fizice, neoropsihice si mintale ale copilului
5. Analiza rezultatelor investigatiilor efectuate la copii
Se cunosc 5 grupe de sanatate a copiilor
1. Copii perfect sanatosi
2. C.sanatosi cu premize pt aparitia unor patologii
3. C.bolnavi in starea de compensare a procesului patologic
4. C.bolnavi in strea de subcompensare a procesului pat
5. C.bolnavi in starea de decompensare
Documentele medicale utilizate de catre med pediatru si med de fam in asigurarea
supravegerii si acordarea asist medicale copilului sunt
1. Carnetul de dezvoltarea a copilului
2. Registrul de supraveghere a copiilor bolnavi
3. Registrul de evidenta a chemarii medicului de fam la domiciliu pt copii
4. Fisa vaccinarilor profilactice aplicate
5. Lista de evidenta a primirilor copiilor in cadrul centrelor medicilor de fam, centrelor
de sanatate
Spitalele pt copii diferă dupa profil, dupa sistemul de organizare
 1. S de internare si externare
2. S clinice de acordare a asist medicale specializate
3. S de diagnosticare de investigare si laboratoare
4. S anatomo-patologica
5. Serviciul administrativ gospodăresc

Morbiditatea este criteriul principal  de apreciere a Stării de sănătatea a unei populații

concrete.

 Indicatorii morbidității unei populații determină nivelul și structura morbidității populației

după Criteriul nozoologic,  după criteriul de vârstă și sex, după locul de trai și de muncă,
după eficacitatea tratamentului maladiilor după apariția incapacității de muncă. Informația
despre nivelul morbidității unei populații poate fi acumulată din adresările bolnavilor, în
instituțiile medicale după asistență medicală sau din vizitele efectuate de cetățeni. Adresarea
la medic este Unica când bolnavul prima dată se îmbolnăvește și se adresează la medic iar
mai apoi bolnavul efectuează vizita la medic necesare pentru efectuarea analizelor și
investigațiilor.  Adresabilitatea populației în instituțiile medicale caracterizează nivelul de
îmbolnăvire a populației iar vizitele la medic caracterizează volumul de asistentă medicală
acordată populației nu știa de informație adresării bolnavului în instituție medicală instituție
medicală kremena pentru prima dată este tichetul statistic de ambulator și fișa medicală de
ambulatoriu prin tichetul statistic se înregistrează diagnoza maladiei depistate la bolnav
pentru prima dată în viață cu semnul plus, pentru prima dată în anul calendaristic cu semnul
minus.   Adresarea la medic a persoanei bolnave poate fi prima dată în viață cu diagnoza
respectivă sau prima dată în anul calendaristic cu diagnoză respectivă bineînțeles mai apoi a
bolnavului în instituțiile medicale se înregistrează în baza talonului de vizită dar nu tichetului
statistic. 
A două sursă de informații a nivelului îmbolnăviri este examenul medical care poate fi
obligatoriu în cazul angajării la muncă sau poate fi periodică în cazul activității pentru o
profesie cu factori de risc odată în jumătate de an sau la un semestru. Sursă de informație în
cadrul examenului medical este fișa medicală a persoanei supuse examenului medical
A treia sursă de informație este analiza cauzelor de deces în baza certificatele eliberate de
instituții medicale.
Analiza morbidității într-o populație este necesară pentru:
1.elaborarea și implementarea măsurilor de Prevenire
2 pentru planificarea îngrijirilor de sănătate
3 pentru analiza factorilor socio-economici în relație cu nivelul de sănătate a populației
4 pentru  stimularea importanței economice a Bolii
5 pentru culpă naționale pentru comparări naționale și internaționale legate de răspândirea
bolilor La general într-o populație
6 cercetarea etiologiei și tabloului clinic al maladiei respective
criterii pentru caracterizarea:…
1- prezența bolii; 2- numărul de  boli înregistrate 3 - frecvența bolii la un grup de populație 4
- gravitatea bolii suportate 5 - impactul îmbolnăvirilor asupra  populației
 tipuri de morbiditate: după Criteriul social
1 morbiditate reală include totalitatea cazurilor de îmbolnăvire
2  morbiditate diagnosticabilă reprezintă totalitatea cazurilor de îmbolnăvire existente pentru
comunitate Dar pentru care tehnologiile medicale nu permit stabilirea completă a
diagnosticului

3  morbiditate diagnosticată  reprezintă cazuri de îmbolnăvire diagnosticul căruia a fost

stabilit concret datorită tehnologiilor medicale
4  morbiditate resimțită îmbolnăviri percepute de populație dar neînregistrate

După Criteriul medical avem:

 1 morbiditate Generală
2 morbiditate epidemică - totalitatea cazurilor de îmbolnăviri epidemice
 3 morbiditate ne epidemică
4 morbiditate spitalicească
5 morbiditate cu incapacitate de muncă

 indici (criteriu medical)

incidenta totalitatea îmbolnăvirilor pentru prima dată în viață raportată la numărul de
locuitori x 10.000

 prevalența

 indicatorii afecțiunii patologice - totalitatea cazurilor de îmbolnăvire depistate în timpul

examenului de control (profilactic) /  numărul populației x 100.000

 sursa din unitate de observație persoană bolnavă

 sursa de informații tichetul statistic

 sursă de informație a medicului epidemiolog de înregistrare a maladiei infecțioase

 unitatea de observație persoană spitalizată în staționar

 sursa de informație fișa de externare a pacientului

 unitatea de observație în morbiditatea cu incapacitate temporară de muncă lucrătorul

 sursă de informație certificatul medical

 indicele de studiu: 

- morbiditate epidemică - incidența

- morbiditate generală- incidența, prevalența
- morbiditate neepidemică - incidența, prevalența 
-  morbiditate spitalicească numărul bolnavilor spitalizați / numărul total x 10000

Condiții pentru ….
1 să prezinte o nevoie reală
2  formularea clară a scopurilor
3 evidențierea resurselor disponibile care trebuie
4 stabilirea priorităților în funcție de resursele existente
 informația privind morbiditate spitalicească este necesară pentru a preciza termenul
internării in staționar pentru a determina nivelul calității asistenței medicale acordate
bolnavului.

 Morbiditatea spitalicească - structura morbidității spitalicești

durata medie a unui caz de internare
spitalizările repetate
calitatea și rezultatul  diagnosticării și tratamentului

 spitalizare repetată
- examinare superficială
- tratamentul inefficient
- prognozarea
- nerespectarea regimului de activitate și odihnă

 factori care influențează incidența  morbidității

 înrăutățirea modului de viață

 creșterea virulenței, factorilor etiologici

 apariția unor noi factori de risc 

 eficacitatea programelor naționale

 evoluția temporară a Bolii

 metode noi de diagnostic

 modificări în clasificarea bolilor

 migrația populației

Factori de influență asupra prevalenței

 emigrarea persoanelor sănătoase și imigrarea persoanelor bolnave

 noi cazuri de îmbolnăviri și noi maladii

 nivelul scăzut de tratament

 îmbunătățire tehnologiilor de diagnostic

 durata lungă a decurgerii bolilor și a mortalității scăzute

 clasificarea Internațională a maladiilor este efectuată în scopul prelucrării cantitive  și

calitative a informațiilor despre

 este întocmită conform științelor medicale

 principii
1.  Principiul etiologiei maladiilor

2.  Principiul patogenezei decurgerii maladiei

3.  Principiul de localizare a patologiei

4.  Principiul comunității de simptome

 factori care influențează asupra morbidității

1.  Condiții sanitare epidemIce de muncă

2.  Tehnologia organizării procesului de muncă
3.  Condițiile de trai și de odihnă
4.  Componența lucrătorilor vârstă sex profesie
5.  Organizarea accesibilitatea calitatea și eficacitatea asistenței medicale la întreprindere și
la locul de trai

Tema 4
Sistemele de sanitate publica si asigurarile medicale

SSP prezinta un ansamblu de subsisteme care interactioneaza intre ele in directia obtinerii
unui obiectiv comun de asigurare a populatiei cu servicii medicale calitative. SSP are
urmatoarele caracteristici :
1 sistemul in ansamblu- prezinta mai multe calitati pozitive decit summa calitatilor
subsistemelor sale
2 circulatia info in cadrul unui system de sanitate publica bine organizat este mult mai rapida
si usurata
3 gradul de independenta fata de mediul inconjurator este mult mai mare
4 managmentul unui system este mai efficient decit a fiecarui subsistem aparte
Formarea SSP este in dependenta de:
 Evolutia istorica a tarii
 Nivelul de dezvoltare economica a tarii
 Factorii culturali, sociali si de mediu din tara respective
 Ideologia politicii de sanitate promovata in tara respective
 Nivelul de educatie medicala a populatiei
Componentele de baza a SSP:
 Paza tehnoco-materiala de dezvoltare resurselor umane financiare
 Organizarea de programe in cadrul sistemului
 Asigurarea economica a sistemului
 Managmentul sanitar a sistemului
 Gradul de dezvoltare si calitate a sistemului medical
Compararea SSP in diferite tari se efectuiaza prin:
 Compararea fiecaruia din componente al SSP , exprimate prin productia de servicii
medicale si impactul a acestora asupra starii de snatate populatiei
  Compararea modului de viata a populatiei,mediului ambient,resurselor umane si
tehnologice ale SSP
 Compararea rezultatelor activitatii subsistemelor de sanitate publica
In eficienta SSP a tarii sunt coenteresati:
 Organele executive-guvernul primarii municipialitatea
 Asiguratorii de sanitate
 Patronii structurilor economice
 Pacientii
 Agentii economici
 Furnizorii de servicii medicale
Se cunosc urmatoarele modele de organizare a SSP:
 Modelul de tip beveridge- functioneaza in Anglia, Danemarca,Spania,Finlanda. Sursa
de finantare- bugetul de stat din taxele si impozitile generale, asigurarile medicale.
Dirijarea sistemului este decentralizata. Achitarea serviciilor medicale se efetuiaza pe
baza principiului plata pentru serviciu.
 Modelul de tip Bismark- implimentat in Germaia, se bazeaza pe asigurarile medicale
obligatorii. Sursa de finantare- companiile de asigurari medicale. Dirijarea-
decentralizata. Achitarea serviciului medical se face percapita.
 Modelul de tip douglas- sistemul national de asigurare medicala,prin intermediului
statului- characteristic in Canada, Australia. Sursa de finantare – prin bugetele
guvernelor si a structurilor provinciale, serviciile medicale sunt achitate pe baza
principiului plata pentru serviciu.
 Modelul de tip Semasko - sistemul national de sanitate publica. Sursa de finantare este
statul prin impozit generale accumulate. Planificarea, finantarea si dezvoltarea
centralizata de catre stat.
 Sistemul mix-privat si public characteristic SUA. Principiu de finantare- asigurari
medicale obligatorii si binevole. Statul in SUA exercita functie reglare stricta a
dezvoltarii SSP. In cadrul acestui system serviciile medicale sunt private si mixte.
Spitalele sunt private si publice.Statut finanteaza 2 programe: mediccare( asigurarea
persoanelor in virsta) si medicate (persoanelor sarace,someri)

Obiectivul principal a SSP este imbunatatirea nivelului de sanătate a populatiei prin

asigurarea accesului, echitatii, eficientei si calitatii serviciului medical. Atingerea acestor
obiective este posibila prin elaborarea unor strategii si tactici eficiente a politicii de sanatate.
SSP trebuie sa fie supuse unui process de evaluare contina a rezultatelor activitatii sale.
Sistemul national de sanitate publica sunt parti componente a proceului complex de
dezvoltare sociala si economica a societatii si contribuabili majori la imbunatatirea calitatii
vietii populatiei.
Contradictiile intre moralitatea asistentei medicale populatiei prin actele de solidaritate si
accesibilitate si echitabilitate si partea economico-financiara de retinere a costurilor si
cheltuielilor stau la baza reformelor in SSP.
Reforma in SSP consta in: schimbarea politicii de sanitate si a institutiilor SSP care
promoveaza aceasta politica. Problemele SSP pot fi hotarite prin reforme institutionale, prin
reorganizarea structurilor organizationale, manageriale si reorganizarea institutiilor medicale.
Elementele cheie a reformelor in SSP sunt:
La nivel de procedura-
 reformari structurale dar nu schimbari evolutionare sau de etapa.
 Schimbari directionate dar nu intiplatoare
 Modificarea scopurilor politicii nationale de sanitate publica cu reorganizari
institutionale dar nu prin elaborari de noi sarcini
 Reformari continuie si indelungate dar nu de o singura data
 Reorganizarea pe verticala a SSP sub conducerea executivelor vocale si guvernului
Elementele ale reformelor dupa continut sunt: diversificarea masurilor de reformare si
determinarea caracteristicilor specific nationale a SSP.
Se cunosc urmatoarele metode de reorganizare a SSP:

Decentralizarea- una din cele mai des metode applicate in reorganizarea SSP. Reprezinta o
transferarea a imputernicirilor si puterii in domenii managmentului ,planificarii si primirii
deciziilor de la nivel national la nivel local.
Se cunosc 4 tipuri de decentralizari –
1. deconcentrarea administrative,prin redistribuirea obligatiunilor administrative de la nivel
national la local, cu pastrarea structurii existente a SSP.
2. transmiterea functiilor- prin care guvernul transmite unele functii ale sale , unor
organizatii neguvernamentale sau executivelor locale in primirea hotarirelor si deciziilor de
structutare si finantare a subsistemelor de sanatate publice
3. delegarea imputernicilor prin care se transmit unor oragne executive locale a posibilitatilor
de planificare si de executare numai a unor laturi de activiate a SSP
4. privatizarea prin care functiile in domeniul asistentei medicale se transmit de catre stat
proprietarului
 Avantajele deconcentrarii- micsorarea nr organelor centrale de administrare si
implementarea de noi idei si activitati
 Avantajele transmiterii functiilor – asigurarea unor posibilitati mai largi in primirea
deciziilor si planificare la nivel local in dependent de situatia specifica creata sub
influenta mai multor factori de decizii
 Avantajele deleglarii imputernicirilor - este micsorarea influentei organelor centrale si
execuatarea deciziilor si hotaririlor cit mai rapid si efectiv
 Avantajele privatizarii - asig activitatii libere si independente de organele puterii de
stat, de politicieni, in depenedenta de cerintele pietii serviciilor medicale

 Dezavantajele deconcentrarii - aparitita variantelor neacceptabile in activiatatea SSP

 Dezavantajele transmiterii functiilor - lipsa controlului public in stilul si formele de
prestare aserv med
 Dezavantajele delegarii imputernicirilor - scaderea profesionalismului cadrelor
medicale , a aparitia greutatilor si problemelor in asigurarea calitatii si eficacitatii de
activitate in institutie medicale
  Dezavantajele privatizarii - organ monopolurilor care pot face abuz de putere si pot
duce la disparita pietelor mediclae

Reorganizarea SSP prin metoda decentralizarii :

 pana la care nivel se va efectua decentralizarea
 cui trebuie de transmis functiile si de delegate imputernicirile ca urmare a
decentralizarii
 care din functii si sarcini pot fi decentralizate
Rezultatele decentrlalizarii se apreciaza prin gradul de sanatate a populatiei, prin
echitabilitate si accesibilitate la servicii medicale calitative, prin eficacitatea serviciilor
medicale prestate, prin asigurare dreptului pacientului la libera alegere a furnizorului de
servicii medicale.
Metoda pendulului de organizare a SSP are la baza 2 strategii interdependente
 obtinerea consensului- 1.micsorarea temei fata de schimbarile culturale si sociale ca
urmare a reformei, 2. constientizarea de catre beneficiari a necesitii de reformare a
SSP, 3. formarea formatunilor positive ,grupurilor politice de sutinere a reformelor, cu
izolarea grupurilor care se opun reformelor, 4. formarea unei sustinere positive a
reformelor, explicand avantajele reformelor celor cointeresate si ce vor avea de
castigat de la reforme

 intesificarea (accelerarea) pcrocesului de reforme –1. repartizarea reformelor pe un

termen admisibil, 2.planificarea implementarii reformelor concomintet cu elaborarea
lor , 3. atragerea in reorgsnizarea SSP atat a grupurilor sustinatoare reformelor cat si
celor care se opun cu obtinerea consensului din aceste doua grupe.

Masurile de reorganizare a sis de SP pot fi repartizate in 4 categ

 potentialu si resursele umane, tehnologice, manageriale si finanaciare necesare
reformei
 factorii sociali culturali care pot impiedica sau stimula reforma
 formarea de uniuni politice de reformare a relatiilor care pot stimula reforma
 masuri de proceduri care fiind implemente pot stimula reforma

In cadrul unui SSP pot coexista mai multi parti platitoare

 guvernul
 diferite societati de asig med binevola, private

Sub sistemul finantii serv de sanaate contine urmataorele subsisteme

 de colectare a banilor
 de plata a lucratorilor medicali
 de plata a institutiilor medicale
Asigurarile medicale este modul de restituire a pagubelor suportate de catre pers juridice sau
fizice prin reimpartirea mijloacelor financiare intre multitudinea participantilor la asigurare,
restituirea pagubelor suportate se efectueaza din fondurile companiilor de asigurare

Functiile asigurării
1. formarea fondului financiar special de asigurare ca garantie de plata pt riscurile preluate
de catre compania de asigurare
2. restituirea pagubelor parvenite pe parcursul asigurarii si sustinerea materiala a
persoanei asigurate
3. preintampinarea si minimizarea daunei care presupune un complex vast de masuri ,de
profilaxie, de diminuare efcetelor negative a calamitatilor naturale prin finantarea
acestor masuri de profilaxie.

Asiguratorul este persoana  juridică care în schimbul primei de asigurare încasate de la

asigurați își Asumă obligația să plătească beneficiarilor asigurări a despăgubirilor care li
se cuvine în caz de distrugere a bunurilor asigurate și să plătească suma de asigurare la
apariția unui eveniment în viața persoanei asigurate și să plătească  despăgubirea pentru
serviciul produs al acestui eveniment al asiguratului.
asiguratul este persoană fizică sau juridică care este deținător de poliță de asigurare. 
Medicina prin asigurare reprezintă un sistem de organizare  și de organizare a
sistemului de Sănătate Publică în țara respectivă prin intermediul asigurărilor și efectul
legii pentru toată populația asigurată. Asigurări medicale este un gen de asigurare în
care riscul asigurat este necesitatea de menținere sau de pierdere a sănătății persoanei
asigurate a uneia sau mai multor grupe de maladii numite asigurări de boală a unor
anumite stări de Sănătate care necesită cheltuieli medicale sau necesită diferite
compensații pentru tratament legate de sănătate și suportate de persoana asigurată.
Asigurările de sănătate sunt o parte a asigurărilor medicale care țin numai de asigurarea
riscului de pierdere a sănătății de către persoana asigurată. Despăgubirile în asigurările de
Sănătate pot fi sub formă de servicii medicale prestate și achitată de către companiile de
Asigurări sau prin achitarea unei sume compensatorii de despăgubire.

...... Reprezintă o parte din asigurările de Sănătate care garantează persoanei . Prestarea de
servicii medicale în caz de necesitate în instituțiile medicale.  Asigurările de Asistență
Medicală nu prevăd despăgubiri dacă asiguratul nu a beneficiat de servicii medicale
asigurarea de cheltuieli medicale prevede acoperirea tuturor cheltuielilor medicale survenite
la o persoană asigurată în urma unor anumite situații stipulată în contractul de asigurare
tipurile de asigurare
-  asigurare în baza volumului de risc Care este asigurarea în caz de deces, asigurare în caz
de invaliditate sau asigurare cheltuielilor medicale în baza numărului persoanelor asigurate
-asigurări individuale -asigurări familie ale
-asigurări colective
-în baza perioadei de asigurare =asigurare de durată scurtă până la un an asigurare
=de durată medie de la unu până la cinci ani =asigurare de durată lungă de la șase ani și
=asigurare pe toată viața
-asigurare în baza formei de achitare a plăților cu =achitarea integrală a sumei de asigurare
sau cu =achitare periodică lunară  în baza formei de achitare a primelor de asigurare achitare
Uniqa achitare anuală achitare lunară, Următorul tip prin efectul legii medicale obligatorii și
achitării benevole.  Serviciile medicale incluse 

Principiul funcționalității / servicii medicale curativ diagnostice /servicii medicale

profilactice /servicii medicale de recuperare și reabilitare /servicii medicale de transportare
principiul condițiilor de deservire /servicii medicale de ambulator /servicii medicale la etapa
de transportare /servicii medicale de staționar 

avantajele asigurării

1 confort financiar în momentul  achitării serviciilor medicale în baza poliței de asigurare

medicală 

2accesibilitate la servicii medicale calitative

3  asigurarea sănătății este considerat  Obiectivul esențial a unui sistem de sănătate și are ca
scop principal realizarea la un nivel înalt a măsurilor de menținere a plății și distribuirea
echitabilă a serviciilor de asistență medicală

particularitățile asigurării medicale în Republica Moldova

 în Republica Moldova asigurările medicale reprezintă modelul Bismarck cu

particularitățile sale
1 servicii medicale similare pentru toți contribuabilii
2 stabilirea primelor de asigurare în funcție de venit
3 contribuțiile sunt plătite atât de patron cât și de salariat
4 statul achită contribuțiile stabilite pentru persoanele social vulnerabile
5 controlul public asupra administrării fondurilor care se acumulează mijloacele
financiare destinate asigurărilor obligatorii de asistență medicală

sursele  financiare    a sistemului de asigurare obligatorie  de asistență medicală sunt:

/ întreprinderile /organizațiile /institutiile /cetățenii /organele administrării publice centrale și

/administrării publice locale (primăriile)

  sistemul de Sănătate Publică în Republica Moldova se bazează pe următoarele principii

1 solidaritate între generații între persoanele sănătoase și cele bolnave

2 echitatea  în acordarea serviciilor medicale inclusiv Persoanelor din grupuri sociale

vulnerabile

3 accesul Universal al populației la servicii medicale calitative Finanțarea sistemului de

Sănătate Publică  din fondurile publice formată din taxe și impozite  precum și din contribuții
obligatorii

4 preocuparea pentru îngrijirile primare de Sănătate inclusiv de Prevenire a maladiilor

acordate de către medicul de familie

5 descentralizarea economico-financiară a  sistemului de sănătate publică și asigurarea unui

grad de autonomie înalt a prestatorilor de servicii medicale
6 garantarea calității îngrijirilor de sănătate prin acreditarea instituțiilor medicale și acordarea
de licențe pentru activitate medicală

 volumul serviciilor medicale încadrate în asigurările obligatorii de Asistență Medicală

1 Asistență Medicală primară
2 Asistență Medicală de Urgență prespitalicească
3 Asistență Medicală specializată de ambulator
4 asistență medicală spitalicească

 Compania Națională de asigurări medicale are următoarele... 1. organizarea, desfășurare 

și administrarea asigurării obligatorii de Asistență Medicală și realizarea unor tipuri de
asigurare inclusiv facultativ care au atribuție la medicină și sănătate 2 Finanțarea
instituțiilor medicale in baza contractelor încheiate pentru servicii medicale prestate
persoanelor asigurate 3 apărarea intereselor persoanelor asigurate cu Exercitarea controlul
calității și volumului de Asistență Medicală acordată asiguratul 4 organizarea și
Finanțarea acțiunilor prin care se promovează modul sănătos de viață și îmbunătățirea
mediului ambiant

 polița de asigurare Este un document emis de către compania națională de asigurări în

medicină prin care se certifică încheierea unui contract de asigurare între persoana fizică sau
juridică și companii precum și dreptul respectiv a persoanei la Asistență Medicală în cazul
apariției unor maladii sau Afecțiuni 

 beneficiile persoanei asigurate 1- acces la toate serviciile medicale incluse programul unic
2- asistență medicală oportună și calitativă 3-  minimizarea cheltuielilor din cont propriu,
pentru sănătate,  servicii profilactice menite să micșoreze riscul de îmbolnăvire
 din bugetul de stat fiind asigurate următoarele categorii de cetăți - /invalizii /studenții de la
instituțiile de învățământ secția zi  și /elevii din învățământul secundar Profesional, d
in bugetele administrației publice locale fiind asigurați /pensionarii, /șomerii, /copiii de
vârstă preșcolară, /elevii din învățământul primar gimnazial și liceal.
Servicii asistentei Medicale de Urgenta este o strucutra de Sistemul National de SP
predistinata organizarii si acordarii servicilor medicale de urgenta in aspectul diagnosticarii
si tratarii calitative a bolnavilor cu stari urgente de sanatate in scopul stabilirii functiilor
vitale ale pacientului la locul solicitarii serviciului de urgenta,pe parcursul transportarii si in
sectiile de internare ale stationarului.
Simbolul serviciului AMU este steaua vietii fiecare brat a acestui symbol reprezinta una din
cele 6 etape ale functiilor serviciilor AMU :
1 detectarea
2 raportarea
3 raspunsul
4 asiastanta de urganta la locul accidentului -soliciatrii
5 asistanta de urgenta in timpul transolrtarii
6 transportarea in preetapa de spitalizare
Sisteme de organizare a medicinii de urgenta sunt:
1. sisteme in care asistenta de urgenta este aplicata in teren la locul soliciatrii de catre medici
si
cadre mecicale cu studii medicale medii capabile sa intervina eficient si promt in urgentele
medico
chirurgicale
2. sisteme de organizare in care asistenta de urgenta este aplictata la locul solicitarii si pe
parcursul transportarii de catre personalul nemedical, dar cu pregatirea speciala numiti
paramedici.

In RM activeaza numai primul tip de organizare AMU

AMU este solicitata in urmatoarele cazuri : accindente si maladii acute, traumatisme,leziuni

corporale, dureri toracice, abdominale sau in spate, combustii si intoxicatii, hemoragii si
lipotimii, convulsii, accese de cord, electrocutari, innec, stari ce pun in pericol viata cind este
necesara, ingrijiri primare de urgenta,transportarea si supravegherea persoanelor
accidentate,bolnave,gravidelor,nou-nascutilor ,lauzelor conform actelor normative in
vigoare.

statiei de AMU
administratia
sectia operativa
sectia de amu cu echipe
sectie ordinator metodica
servicii Structura infrastructurii de statie (resurse umane,serviciu
juridic,economic,contabilitae, gpspodarii...)
substatii si puncte de amu amplasate in teritoriu

Sistemul de asistenta medicala de urgenta are urmatoarele functii:

1. recunoaterea urgentilor medico chirurgicale si initierea primului ajutor medical prin
instruirea populatiei de acordare a primului ajutor medical, instruirea contengentelor menite
sa acorde primul ajutor si cadrelor medico-sanitare din sectorul medicine primare.
2. asigurarea accesibiltatii polulatiei rurale si urbane la AMU si activitatea , alertarea la timp
precum si asigurarea capacitatii serviciului de AMU de reactionare rapida la solicitare
3. initierea de catre personal medical intr-un timpul cit mai util a tratamentului necesar in
urma evaluarii competente a starii de sanitate a pacientului,stabilirea efectiva a
diagnosticului si a prioritatilor in accordarea AMU
4. stabilizarea si transportarea operativa a pacientului spre serviciile specializate de catre
serviciul de AMU prin structura si de catre cadrele si tehnologiile medicale adecvate
5. restructurarea sectiei de internare a n departatmentului de medicna de urgenta asigurata
cu cadre si tehnologii adecvate pentru primirea pacientului si efectuarea tratamentul a starii
de urgenta medico chirurgical.
6. tratarea bolnavilor in salile de operatie, de reanimare si terapie intensiva
7. organizarea si succesivitatea interdisciplinara
8. planificarea dezvoltarii serviciului AMU, instruirea cadrelor medicale si evaluarea
performantelor cadrelor medicale
9. efectuarea cercetarilor stiintifice in domeniu
Indicii de activitatea de serviciul de AMU
- indice de asugurare cu personal medical medici,asistenti medicali
- indidce de asigurare cu transport sanitar
-indice de asigurare cu echipe de AMU
-cota echipelor de AMU specializata
-indicii asigurarii populatiei cu specialist de dispecerat pentru receptionarea apulurilor la
timp
- indice incidentei a apelurilor la AMU
- indicele de incidenta a solicitarilor indeplinite
- indicele solicitarilor neargumnatete
-indicele de profilitate a echipelor specializate
- indicele letalitatii la etapa prestapiliceasca in total, pe grupe de virsta, pe unitati si grupe
nozologice de maladii
- indicele de coincidenta a diagnosticului stabilit de serviciu de AMU cu cel de la spital
- indicele de divirgenta de diagnosticului stabilit de AMU cu cel de la spital

prin hotararea guvernului din 2015 privind aprobarea programului national de dezvoltare
AMU pentru
anii 2016- 2020 au fost stability ca programul respective are urmatoare obiective specifice:
1.Cresterea capacitatii de interventie a serviciului de AMU si functioanrea lui in regim
integrat cu alte servicii specializate de urgenta
2.Diversificarea competentelor pwrsonalului medical si operativ implicata in AMU
3. fortificarea si utilizarea activitatilor societatii civile,partenerilor sociali si profesionali in
instruirea populatiei pentru acordarea primului ajutor in caz de necessitate
Programul respective are urmatoarele actiuni pentru indeplinirea obiectivelor
Cresterea capacitatii de interventie a serviciului AMU si functionarea in regim integrat cu
alte servicii specializate de urgenta care are 13 actiuni
Diversificarea competentelor…… are 6 actiuni
Fortificarea si utilizarea activitatilor societatii civile……are 5 forme de actiuni
Dezvoltarea cercetarilor stiintifice in domeniu serviciului urgentei medicaleare 4 actiuni
Fortificarea sistemului de management,coordonarea si monitorizarea a serviciului AMU are
7 actiuni

Tot in acest program sunt confirmati indicatorii de progress si performanta a serviciului

AMU
Evaluarea gradului de atingere a rezultatelor prin calcularea
1. indicatorul de Incidenta globala totala la 1000 de locutori ( nr total de solicitari / nr de
populatie *1000)
2 incidenta solicitarilor pe motiv de afectiune cardiologica la 1000 de locuitori ( nr
solictarilor de motiv de afectiune cardiologica/ nr de polpulatie *1000)
3 incidenta solicitarilor pe motiv de trauma ( nr de solicitari de motiv de trauma/nr de
populatie*1000)
4 mortalitatea generala la etapa prespitalicaeasca (nr totale de decedati la etapa
prespitaliceasca*100000 * nr populatie in mediu)
5 mortalitatea la etapa prespitaliceasca pe urgente nozologice
Incidenta solicitarilor la 1000 de copii (….