Sunteți pe pagina 1din 11

30 martie 2020

Proiectarea / Coordonarea modulara si


realizarea planului de amplasare a corpului principal de fabricatie

In realizarea planului de amplasare al corpului principal de fabricatie sunt necesare cunostinte legate de
proiectarea / coordonarea modulara.
La proiectarea unei cladiri, elementele ce presupun coordonarea modulara a dimensiunilor sunt:
- stabilirea dimensiunilor elementelor de constructii si
- stabilirea dimensiunilor instalatiilor aferente, rezultand proiectul cladirii.
Important!
Coordonarea modulara se utilizeaza la proiectarea cladirilor realizate total sau partial din elemente
prefabricate, nefiind potrivita pentru cladiri ce se restaureaza sau la elemente de constructie cu forme
nerectangulare sau curbe.

Scopurile coordonarii modulare sunt:

- utilizarea unor elemente produse in serie mare (datorita pretului mai mic)
- simplificarea executiei, prin asamblarea de elemente modulate
- simplificarea proiectarii
- stabilirea de relatii dimensionale intre constructii si mobilierul sau instalatiile interioare

La proiectarea / coordonarea modulara importanta este stabilirea unitatilor de masura.


Masurarea obiectelor s-a facut de-a lungul timpului de catre om raportandu-se la dimensiuni precum pas,
picior, cot etc. Insa, la inceputul secolului 19, sistemul metric a stabilit ca metrul ca unitate de masura
recunoscuta in Sistemul international.
Metrul reprezinta 10−7 din distanța de la pol la ecuator de-a lungul unui meridian.

Notiuni specifice coordonarii / proiectarii modulare

1.Modulul de baza (M)

Constructiile si elementele componente se dimensioneaza pe baza unei unitati de lungime, numita modulul
de baza. Se noteaza cu M si este un nr intreg. In general, valoarea modulului de baza (M) s-a stabilit
la 10 cm. Deci M = 10 cm.

Insa, asa cum la multe unitati de masura exista submultipli si multipli, asa si pentru modulul de baza exista:
- Submoduli M/2, M/4, M/5, M/10, M/20, M/50, M/100

sau .
- Multimoduli 3M ; 6M ; 12M ; 15M ; 30M ; 60M.

2. Sistem de referinta modular este alcatuit din reteaua de plane perpendiculare. Acest sistem imparte
volumul cladirii in cuburi cu echidistanta modulara M sau nM care poate fi aceeasi pe cele trei directii (x, y
si z) sau diferita.

1
3. Reteaua modulara este formata din planurile modulare de referinta (fig 1). In proiectele de constructii in
planuri si sectiuni se indica proiectiile orizontale si verticale ale retelei modulare.

Fig.1. Planuri modulare de referinta

Planele modulare se intersecteaza, formand liniile de referinta modulare care alcatuiesc reteaua
modulara.

4. Dimensiuni modulare sunt distantele dintre grinzi. Acestea pot fi:


- dimensiuni modulare principale: deschideri, inaltime de etaje, deschideri la elemente portante
orizontale, travee (porțiune dintr-o construcție (edificiu, pod, viaduct etc.) care cuprinde două
puncte de reazem (stâlpi, coloane, grinzi, pile etc.) și deschiderea dintre ele;
- dimensiuni modulare secundare: latimea panourilor sau a fasiilor de planseu, goluri de usi,
ferestre, mobilier
- dimensiuni modulare de detaliu: geometria imbinarii, dimensiunile sectiunii sau profilelor.

5. Trama modulara este proiectia in plan orizontal sau vertical. In sistemul spatial modular, se fac si se
folosesc trei tipuri de sectiuni:

- sectiune orizontala (planul);


- doua sectiuni verticale, adica:
- sectiunea transversala inregistrand deschiderile intre axele longitudinale;
- sectiunea longitudinala inregistrand traveele, respectiv distantele intre axele transversa1e.

Sectiunea orizontala rezulta prin sectionarea intregului sistem cladire cu un plan orizontal, de obicei prin

ferestre, deasupra parapetilor (min. = 90cm).

Sectiunile verticale se realizeaza sectionand sistemul cladire pe fiecare directie cu cate un plan vertical
transversal si longitudinal (fig. 2.1 si fig. 2.2).

2
Fig.2.1. Trame modulare verticale

Fig.2.2. Tramele modulare secundare si locale.

3
6. Deschiderea este distanta dintre axele longitudinale (fig.3).

7. Travea este distanta dintre axele transversale (fig.3).

8. Trama este spatiul dintre o travee si o deschidere (fig.2.1./ fig. 2.2 si fig.3).

Fig.3. Sistemul modular de axe principale

Axele transversale si longitudinale (A, B, C etc si 1, 2, etc - fig. 3) sunt axele elementelor verticale de
rezistenta, respectiv axele structurale.

4
Elemente specifice pentru realizarea planului de amplasare a corpului principal de fabricatie

(pentru proiectul de licenta)

Planul de amplasare este o reprezentare la scara a tuturor elementelor necesare realizarii productiei in
corpul principal de fabricatie. Prin aceste elemente se intelege: spatii de productie (setia, depozitele,
vestiarele filtru, spatii anexa, laboratoare, spatii de circulatie interiora etc), utilaje supuse montarii, corpuri
fixe.

Important! In planul de amplasare nu se reprezinta circuite de conducte,retele electrice, insa se pot


reprezenta modalitati de circulatie a personalului.

La realizarea planului de amplasare pentru proiectul de licenta, va recomand sa considerati urmatoarele


etape:

1. Se alege scara de reprezentare a desenului deoarece toate desenele tehnice se execută la scară.

Scăra numerica (SR EN ISO 5455: 1997) utilizate în desenul tehnic se exprimă sub forma unui raport
între dimensiunea liniară a reprezentării unui element pe desenul original şi dimensiunea liniară reală a
elementului unui obiect n:1 în cazul scărilor de mărire, 1:n în cazul scărilor de micşorare şi 1:1 în cazul
scărilor de mărime naturală (tabelul 1).

Se recomanda adoptare unei valori convenabile tinand cont de dimensiunile de reprezentare a utilajelor/
cotele de reprezentare a spatiilor de productie sau anexe. Dimensiunile se vor considera in mm si vor fi
transpuse la scara.

Se recomanda, alegerea mărimii scărilor din şirul de valori stabilite prin standarde (tabelul 1).

Tabel 1.Valori recomandate pentru scara de reprezentare a desenului tehnic

2.Se alege modulul de reprezentare a elementelor de rezistenta. De obicei, se recomanda, la


reprezentarea amplasarii pentru deschiderile elementelor de rezistenta (grinzi etc) si traveelor (portiune
dintr-o constructie care cuprinde doua puncte de reazem (stalpi, coloane, grinzi) deschiderea dintre ele ca
multiplul de 3.00 m, de preferinta 6.00 m sau 9.00 m .

Datorita dimensiunilor mari ale unor utilaje din procesul tehnologic, pentru capacitati mari de productie,
deschiderile pot fi de pana la 18.00 m, iar traveele de pana la 12.00 m si 15.00 m.

3.Se traseaza sistemul modular de axe modulare (de referinta) respectand modulul adoptat la etapa 2
(fig. 4).

5
axe modulare (de referinta)

Fig.4. Reprezentarea si notarea sirurilor de stalpi

Semnificatiile notatiilor din fig.4 sunt:

T - travee (porțiune dintr-o construcție care cuprinde două puncte de reazem (stâlpi, coloane, grinzi, pile
etc.) și deschiderea dintre ele.

D - deschiderea dintre doua puncte de reazem (stalpi) (distanta pe orizontala intre planurile mdiane
consecutive ale unui element de constructie (grinda, grinda cu zabrele, arc, etc.).

Sirurile de stalpi se noteaza astfel:

- sirurile longitudinale cu numere (1,2,3, etc.)

- sirurile transversale cu litere majuscule (A,B,C, etc.)

In reprezentarea sirurilor de stalpi se evidentiaza:

- sir frontal (ex.A)

- sir intermediar transversal (ex. B,C)

- sir marginal (ex.1,8)

- sir intermediar longitudinal (ex. 2,3,5,7)

- sir la rost longitudinal (ex. 4, 4´)

- sir la schimbarea de inaltime (ex. 6, 6´)

Reteaua modulara isi poate schimba parametrii geometrici in dreptul stalpilor prin dublarea liniilor de
referinta ale retelei modulare pentru urmatoarele cazuri:

- la rosturi de tasare sau dilatatie

6
- la stalpi comuni pentru deschideri cu inaltimi diferite

- in dreptul zonelor unde echipamentele sau utilajele nu se pot incadra in reteaua modulara (fig.4).

Elementele de rezistenta (stalpii) se reprezinta cu dimensiunile 500x500 mm.

3. Se stabileste inaltimea halei industriale. Se recomanda o inaltime de minim 4.20 m. Aceasta inaltime
poate fi depasita in unele zone ale halei. Astfel, inaltimea adoptata poate depasi valoarea generala daca linia
tehnologica include:

- utilaje cu inaltimi mai mari


- utilaje suprapuse montate pe constructii metalice independente de structura de rezistenta si de
constructia halei.

La amplasarea unor instalatii fixe sau mobile deasupra locului de munca, inaltimea de la podea la partea cea
mai proeminenta a instalatiei trebuie sa fie de minim 3.50 m.

4. Se stabileste numarul necesar de angajati (operatori, ingineri sectie, contabili etc), responabilitatile si
circuitele lor.

5. Se reprezinta vestiarul filtru considerand sensul de circulatie al personalului. Structura vestiarului filtru
este prezentata in fig 5.

Fig.5 Structura generala a vestiarului filtru

7
In vestiarul filtru spatii necesare pentru barbati si femei sunt reprezentate separat. Se considera spatiile:

- Vestiare haine strada


- Spatiu pentru dusuri si toalete
- Vestiar haine lucru

Dimensionarea acestor spatii tine cont de numarul de persoane si de dotarea si dimensiunile obiectelor
(dulapuri, chiuvete, cabine de dus, vase de toaleta etc).

La parasirea spatiului vestiar haine lucru, muncitorii intra obligatoriu in spatiul numit ecluza igienica.
Din acest spatiu au acces doar la spatiile din interiorul corpului principal de fabricatie (birouri, sala de
mese, spalatorie haine de lucru, toalete de sectie). Circulatia personalului trebuie stabilita astfel incat sa
nu existe riscul iesirii in exterior fara asigurarea mentinerii circuitului din vestiarul filtru.

6. La dimensionare spatiilor se poate considera si faptul ca pentru fiecare loc de munca se asigura o
suprafata de cel putin 4.50 m2 si un volum de minim 15m3.

7. La reprezentarea sectiei de productie, la amplasarea utilajelor se alege varianta convenabila in functie


de varianta de flux tehnologic (vezi dispunerea in linie dreapta, L, U sau E a utilajelor) considerata cea mai
rationala. In plus, trebuie respectate urmatoarele:

- distanta minima de circulatie intre utilaje sau intre utilaje si partile fixe ale cladirii este de 0.80 m.

- la stabilirea dimensiunilor de gabarit ale utilajelor se tine cont de subansamble care in operatiile de
intretinere si reparare determina o marire a suprafetei ocupate fata de suprafata de montaj (usi, capace,
subsansamble de intretinere, reparatii etc).

- suprafata ocupata de materialele folosite in functionarea utilajelor nu trebuie sa afecteze suprafata libera de
lucru pentru utilajul respectiv.

- conductele de legatura dintre utilaje sau instalatii si din interiorul instalatiilor, se monteaza de preferinta in
pozitie orizontala sau verticala. Pot face exceptie, conductele de scurgere sau de cadere ce pot fi montate
inclinat la un unghi corespunzator conditiilor de curgere.

- conductele se monteaza in canale vizitabile sau pe poduri de conducte. Atentie: conductele nu se reprezinta
in planul de amplasare.

- pentru procesele tehnologice complexe se pot reprezenta sectiuni ale unor spatii de productie cu
evidentierea dimensiunilor importante ale utilajelor

- pentru utilajele amplasate in sectii se mentioneaza cotele de gabarit, cote ale diametrelor, inaltimilor etc.

8. Se reprezinta indicatorul si tabelul de componenta

Indicatorul (fig.6) se aplică pe fiecare desen şi serveşte la identificarea şi exploatarea desenelor tehnice. Se
amplasează în colţul inferior dreapta al formatului alipit de chenar. Forma şi dimensiunile indicatorului
utilizat în desenul tehnic se stabilesc prin standard (SR ISO 7200: 1994).

8
Fig. 6. Completarea indicatorului

Completarea căsuţelor indicatorului se face astfel:

(1), (2) numele, respectiv semnătura persoanei care a proiectat, desenat, verificat, aprobat desenul, (3) scara
sau scările la care a fost executat desenul (ISO 5455),

(4) simbolul/simbolurile rugozităţii

(5) simbolul de dispunere a proiecţiilor (ISO 128),

(6) simbolul sau denumirea materialului, precum şi standardul referitor la acesta,

(7) simbolul şi dimensiunile formatului (ISO 5457),

(8) unitatea/unităţile de măsură a(le) dimensiunilor liniare (altele decât mm),

(9) numărul planşei/numărul total de planşe,

(10) numele instituţiei,

(11) denumirea desenului,

(12) numărul de înregistrare sau identificare a desenului.

Tabelul de componenţă (SR ISO 7573: 1994) – fig 7. furnizează cu precizie lista elementelor componente
ale produsului reprezentat pe un desen de ansamblu. Se plasează deasupra indicatorului şi are dimensiunile
indicate (fig. 7).

9
Fig.7 . Completarea tabelului de componenta

Tabelul de componenţă se amplasează fie pe desenul de ansamblu respectiv, fie pe planşe separate format
A4, deasupra indicatorului, alipit de acesta şi de chenar. El are următoarele rubrici:

(1) Poziţie

(2) Denumire

(3) Nr. desen sau STAS

(4) Buc.

(5) Material

(6) Observaţii

(7) Masa netă.

9. Plierea (împăturirea) desenelor (SR 74: 1994) executate pe formate conform cu SR ISO 5457: 1994, în
vederea îndosarierii sau păstrării în mape sau plicuri, se realizează prin reducere la formatul modul A4 (297
mm).

Desenele se împăturesc astfel încât zona de identificare a desenului şi fâşia de îndosariere să fie complet
vizibile.

Modalitatile de impaturire pot fi: longitudinala sau transversala (fig.8).

10
Fig. 8. Scheme si modalitati de impaturire a amplasarilor, reprezentarilor schemelor procesului tehnologic

11