AS În Malta

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Asistența Socială în Uniunea Europeană
Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice Giurgea Gabriela-Elena

Specializarea Asistență Socială Anul III, gr. 1, (pr.2018 reînmatriculată)
.
Sistemul de Asistență Socială în Malta
Introducere
Legea privind securitatea socială (Capitolul 318 din legislaţia Maltei) prevede două
regimuri de bază, respectiv, regimul de tip contributiv şi regimul de tip necontributiv.
În cadrul regimului de tip necontributiv, cerinţa de bază o reprezintă îndeplinirea
condiţiilor de evaluare a resurselor. Regimul de tip necontributiv, creat iniţial pentru a satisface
nevoile persoanelor care trăiesc sub nivelul de „risc de sărăcie”, a evoluat de-a lungul anilor
devenind un regim exhaustiv cu o serie de dispoziţii care sunt astfel interconectate încât un tip de
prestaţie completează un alt tip de prestaţie. Aceste prestaţii urmăresc, în principal, să asigure
asistenţă socială şi medicală (aceasta din urmă, atât în numerar, cât şi în natură) pentru capii
familiilor aflaţi în şomaj şi în căutarea unui loc de muncă sau în incapacitate de muncă din cauza
unei boli specifice, cu condiţia ca resursele financiare ale familiilor acestora să coboare sub un
anumit nivel. Persoanele care suferă de anumite boli cronice pot beneficia, de asemenea, de
asistenţă medicală gratuită, indiferent de resursele financiare ale familiilor acestora. Orice
persoane care au dreptul la asistenţă socială vor primi, de asemenea, indemnizaţie de chirie, în
cazul în care capul familiei plăteşte chirie pentru locul său de reşedinţă şi beneficiază şi de o
indemnizaţie suplimentară.
Despre regimul de tip contributiv se poate afirma că se ocupă de reversul medaliei. Acest
regim de „plată pe parcurs” este universal, deoarece acoperă practic toate păturile sociale.
Regimul de tip contributiv din Malta este un sistem în cadrul căruia angajaţii şi persoanele care
desfăşoară activităţi independente (persoanele care câştigă anual mai mult de 1 005 EUR, dacă
sunt singure, sau 1 470 EUR dacă sunt căsătorite) sau persoanele nesalariate (cele cu vârsta sub
65 de ani care nu sunt nici angajate şi nici nu lucrează independent şi al căror venit nu provine
din activităţi economice, ci din alte surse, precum chirii, dividende etc.) plătesc contribuţii
săptămânal, în conformitate cu dispoziţiile Legii privind securitatea socială.
Toţi angajaţii şi toate persoanele care desfăşoară activităţi independente, precum şi
şomerii, pot fi asiguraţi. Acesta este motivul exact pentru care regimul prevede plata pentru
diferite clase şi categorii de contribuţii, explicate mai departe în cuprinsul documentului. În plus,
în anumite condiţii, regimul admite neplata (creditarea) contribuţiilor în cazuri excepţionale şi
prevede creditarea contribuţiilor neplătite către persoana asigurată.
Toate prestaţiile, pensiile şi alocaţiile plătibile în cadrul regimului de tip contributiv în
conformitate cu Legea privind securitatea socială fac obiectul unor contribuţii diferite, în funcţie
de tipul de prestaţie solicitat. Există două clase de contribuţii: contribuţii de clasa 1, pentru
angajaţi, şi contribuţii de clasa 2, pentru persoane care desfăşoară activităţi independente şi
persoane care nu primesc salariu.
.
În general, orice persoană cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi vârsta pensionării (începând
cu vârsta de 61 de ani pentru bărbaţi şi de 60 pentru femei până la vârsta de 65 de ani) trebuie să
achite contribuţii. Acest lucru depinde în întregime de data la care persoana alege să înceteze
lucrul ca angajat sau ca persoană care desfăşoară activităţi independente, în conformitate cu
Legea privind securitatea socială, şi solicită o pensie pentru limită de vârstă.
Organizarea protecţiei sociale

Contribuţia obligatorie acoperă riscurile de limită de vârstă, deces, invaliditate, accident
de muncă şi boală profesională, precum şi pensiile şi prestaţiile suplimentare. De asemenea,
acoperă alocaţiile pentru copii, asistenţa socială şi serviciile din cadrul regimului de sănătate.
Fiecare persoană care a trecut de vârsta de şaisprezece ani, dar care nu a împlinit încă vârsta
pensionării este asigurată în temeiul acestei legi fie ca angajat, fie ca persoană care desfăşoară
activităţi independente, fie ca liber profesionist, dacă nu este scutită în conformitate cu
dispoziţiile articolului 6 şi articolului 12 alineatul (1) din Legea privind securitatea socială
(Capitolul 318). Toate prestaţiile în numerar sunt administrate de Departamentul de securitate
socială (Dipartiment tas-Sigurtà Soċjali) prin biroul central din Valletta, un birou secundar pe
insula-soră Gozo şi 24 de birouri districtuale (22 în Malta şi 2 în Gozo).
Ministerul Justiţiei, Dialogului şi Familiei (Ministeru għall- Ġustizzja, Djalogu ul
Familja) are o serie de responsabilităţi relevante. Acesta supraveghează prestaţiile plătite de
Departamentul de securitate socială. De asemenea, este însărcinat cu promovarea activă,
facilitarea şi contribuirea la dezvoltarea continuă a unei societăţi incluzive prin prestaţii de
servicii personalizate de calitate şi prin încurajarea şi asistarea activă a persoanelor, familiilor şi
asociaţiilor comunitare să participe la lupta împotriva excluderii sociale şi la garantarea unor
şanse egale pentru toţi, cu accent special pe cei mai vulnerabili membri ai societăţii. Ministerul
Sănătăţii, Persoanelor în Vârstă şi Îngrijirii Comunitare (Ministeru għas-Saħħa, l-Anzjani u l-
Kura fil-Komunità) este responsabil pentru asigurarea serviciilor de asistenţă medicală şi a
mecanismului necesar de monitorizare şi control şi pentru promovarea activă şi contribuirea la
bunăstarea persoanelor în vârstă şi îngrijirea comunitară.
Finanţare
Sistemul de prestaţii sociale şi asistenţa medicală publică în Malta sunt finanţate din
impozitare şi contribuţiile de asigurări naţionale de la angajatori, angajaţi şi persoane care
desfăşoară activităţi independente. Acestea funcţionează pe principiul finanţării din venitul
curent.
Contribuţii de asigurări naţionale
Pentru fiecare persoană considerată drept angajat asigurabil se plătesc trei contribuţii
diferite: una de către persoana angajată, una de către angajator şi una de către stat. În
conformitate cu dispoziţiile legii, ori de câte ori o persoană este angajată în Malta în baza unui
contract de servicii, aceasta este considerată drept angajat asigurabil – în consecinţă, trebuie
.
plătită o contribuţie de clasa 1. Rata contribuţiilor plătite de angajat şi angajator este echivalentă
cu 10% din salariul de bază, sub rezerva unei contribuţii minime de 6,62 EUR pe săptămână şi a
unei contribuţii maxime de 33,50 EUR pentru persoanele născute la sau înainte de 31 decembrie
1961 şi de 37,85 EUR pentru persoanele născute la sau după 1 ianuarie 1962. Persoanele cu
vârsta peste 18 ani, care lucrează cu fracţiune de normă şi al căror salariu săptămânal este mai
mic decât salariul minim, pot alege să plătească 10% din salariul lor săptămânal de bază în locul
contribuţiei forfetare de 15,35 EUR.
Contribuţia statului este egală cu partea plătită de angajator şi, respectiv, de angajat.
Persoanele cu vârsta sub 18 ani plătesc o contribuţie pentru „persoane tinere” de 4,38 EUR, dacă
salariul lor de bază nu depăşeşte salariul minim. În cazul în care salariul de bază depăşeşte
salariul minim, rata aplicabilă a contribuţiei este de 10% din salariul de bază. Există rate de
contribuţii speciale pentru studenţi.
Toţi angajaţii cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi 65 de ani plătesc contribuţii. Persoanele cu
vârsta peste 65 de ani nu sunt obligate să plătească o contribuţie, chiar dacă rămân în câmpul
muncii. Persoanele cu vârsta cuprinsă între vârsta de pensionare (61 de ani pentru bărbaţi, 60 de
ani pentru femei) şi vârsta de 65 de ani care rămân în câmpul muncii sunt obligate să plătească
contribuţii de securitate socială indiferent de câştiguri.
Contribuţiile de clasa 2 sunt plătibile de către persoane cu vârsta cuprinsă între 16 şi 65
de ani care lucrează în mod independent. Persoanele care nu sunt nici angajate şi nici „nu
desfăşoară activităţi lucrative" sunt, de asemenea, considerate persoane care desfăşoară activităţi
independente şi trebuie, aşadar, să plătească o contribuţie de clasa 2. Următoarele persoane sunt
scutite de plata contribuţiilor de clasa 2:
 persoanele care urmează studii la zi sau cursuri de formare profesională cu program
întreg;
 persoanele căsătorite care nu sunt salariate;
 persoanele care primesc o pensie pentru văduvie, invaliditate sau limită de vârstă sau
persoanele care primesc o pensie parentală;
 persoanele care primesc prestaţii de asistenţă socială de tip necontributiv sau o
pensie de tip necontributiv.
Persoanele care nu sunt salariate şi al căror venit anual total nu depăşeşte 1 005 EUR,
pentru persoanele necăsătorite, sau 1 470 EUR, pentru persoanele căsătorite, precum şi
persoanele care desfăşoară activităţi independente al căror venit anual nu depăşeşte 910 EUR,
pot solicita un certificat de scutire de la plata contribuţiilor.
Legea privind securitatea socială prevede, de asemenea, renunţarea la obligaţia de plată a
contribuţiilor în anumite cazuri excepţionale. Pentru a asigura că perioada în care nu se plătesc
contribuţii nu va apărea ca o omisiune în dosarul de contribuţii al asiguratului, se acordă o
contribuţie creditată. În sensul condiţiilor privind contribuţiile, aceste credite sunt luate în
considerare în acelaşi mod ca şi contribuţiile plătite. Aceste credite pot fi acordate în următoarele
cazuri excepţionale:
.
 persoanelor care se afiliază la regimul de asigurare pentru prima dată (respectiv,
credite de preînregistrare de până la maxim 104 săptămâni de contribuţii, în funcţie
de data primei afilieri la regim);
 văduvelor, cu condiţia să nu desfăşoare o activitate lucrativă;
 foştilor membri ai forţelor de poliţie din Malta sau ai forţelor armate din Malta, care
se retrag din serviciul activ cu o pensie integrală din partea guvernului;
 persoanelor care pleacă în străinătate, la muncă voluntară;
 oricărei persoane care, în timpul oricărei săptămâni calendaristice, are dreptul la
prestaţie de boală, prestaţie pentru vătămare, prestaţie pentru şomaj sau pensie pentru
invaliditate pentru întreaga săptămână în cauză (de luni până vineri).
Un angajat ale cărui prestaţii au fost epuizate poate primi în continuare aceste contribuţii
creditate, cu condiţia să fie încă inapt de muncă sau şomer (în funcţie de prestaţia solicitată).
Aceleaşi dispoziţii se aplică şi persoanelor care desfăşoară activităţi independente, dar numai
pentru prestaţii de boală. În cazul în care o persoană care desfăşoară activităţi independente
depune cerere pentru prestaţie de şomaj, aceasta poate avea dreptul doar la credite.
Contribuţiile sunt, de asemenea, creditate pentru părinţii născuţi la sau după 1 ianuarie
1962 şi care cresc un copil. Se pot credita maxim doi ani de contribuţii pentru fiecare copil în
acest caz. Această perioadă poate fi extinsă până la patru ani, în cazul în care copilul suferă de un
handicap sever. Perioada contribuţiilor creditate poate fi împărţită între cei doi părinţi, dar totalul
perioadelor acordate celor doi părinţi nu poate depăşi doi sau patru ani, în funcţie de situaţie.
Condiţiile de bază pentru a putea beneficia de acest drept, care se aplică şi părinţilor
adoptivi, sunt următoarele:
 părinţii trebuie să fie responsabili pentru şi să aibă custodia legală a unui copil cu vârsta
sub 6 ani (sau cu vârsta sub 10 ani, în cazul în care copilul suferă de un handicap sever);
 părinţii trebuie să desfăşoare o activitate lucrativă de un număr minim de ani, echivalent
cu perioada creditată.
Asistenţă medicală
Când aveţi dreptul la asistenţă medicală?
Persoanele care locuiesc în Malta şi sunt asigurate în baza legislaţiei malteze privind
securitatea socială pot beneficia de servicii publice de asistenţă medicală în conformitate cu
drepturile stabilite de Ministerul Sănătăţii, Persoanelor în Vârstă şi Îngrijirii Comunitare.
Ce se asigură?
În cadrul serviciilor publice, asistenţa medicală este, în general, gratuită la locul
prestării. Pentru asistenţa medicală de urgenţă care necesită internarea în spitale publice pentru a
beneficia de servicii precum îngrijirea pacienţilor spitalizaţi, servicii de îngrijire de zi, servicii de
diagnostic sau consultaţii în ambulatoriu, pacienţilor din alte state membre ale Uniunii Europene
.
nu li se vor percepe costuri dacă prezintă un card european de asigurări sociale de sănătate
(CEASS) valabil. Costul tuturor protezelor şi medicamentelor prescrise pentru îngrijirea de
urmărire de după tratamentul în spital al pacienţilor internaţi (cu excepţia medicamentelor pentru
primele trei zile de după externare) sau în cadrul îngrijirii de zi sau al îngrijirii ambulatorii va fi
suportat integral de persoana în cauză.
Doar prestaţiile stomatologice de urgenţă pe termen scurt sunt oferite gratuit în centrele
ambulatorii şi medicale spitaliceşti. Cele mai multe prestaţii stomatologice sunt plătite chiar de
pacienţi în clinici stomatologice private, autorizate de către autorităţile de sănătate publică.
Sistemul de sănătate oferă servicii gratuite de imunizare şi vaccinare, îngrijiri şi tratamente
prenatale şi postnatale gratuite şi îngrijirea gratuită a persoanelor în vârstă în instituţii de stat,
dacă aceste persoane nu primesc pensie.
Toate medicamentele utilizate în timpul tratamentului spitalizat şi în primele trei zile de
după externare sunt gratuite pentru pacient. Dacă o boală impune utilizarea de medicamente sau
dispozitive medicale la nivel de îngrijire primară sau la nivel ambulatoriu sau în urma externării
dintr-o unitate de îngrijire de zi sau de îngrijire spitalizată (cu excepţia primelor trei zile pentru
medicamente), este necesară o prescripţie medicală de la un medic cu drept de practică.
Medicamentele şi dispozitivele medicale pot fi cumpărate în oricare dintre farmaciile cu
amănuntul din Malta (sunt peste 200), iar costurile sunt suportate integral de către pacient, care
plăteşte pentru acestea în mod direct. Există doar două excepţii de la această regulă şi acestea se
aplică persoanelor care locuiesc în Malta şi care sunt asigurate în baza legislaţiei malteze privind
securitatea socială. În cazul acestor două excepţii, medicamentele şi dispozitivele medicale sunt
eliberate exclusiv de farmacii sau unităţi de stat:
 persoanele care fac parte din grupul cu venituri mici, pe baza unei evaluări a resurselor,
au dreptul la medicamente gratuite dintr-o listă limitată de medicamente esenţiale şi la
anumite dispozitive medicale (sub rezerva anumitor condiţii şi a plăţii unui depozit de
garanţie rambursabil);
 persoanele care suferă de boli cronice incluse într-o listă specifică încorporată în Legea
privind securitatea socială au dreptul la medicamente gratuite strict legate de boala
cronică în cauză. Această prestaţie este acordată independent de resursele financiare.
Cum puteţi beneficia de asistenţă medicală?
Ministerul Sănătăţii, Persoanelor în Vârstă şi Îngrijirii Comunitare este responsabil pentru
finanţarea şi furnizarea serviciilor de asistenţă medicală finanţate din fonduri publice. Asistenţa
medicală este asigurată prin intermediul spitalelor şi centrelor de asistenţă medicală publice.
Doar spitalele de stat oferă servicii gratuite subvenţionate de stat. Accesul la specialişti este
permis în baza trimiterii de la un medic de stat sau de la medicul de familie. Datorită mărimii
geografice a ţării, există un număr limitat de spitale disponibile. De exemplu, există un singur
spital general în Malta şi un altul pe insula-soră Gozo. Există un spital psihiatric şi altul pentru
cazuri grave care necesită tratament pe termen lung, precum cancer şi alte boli maligne. În plus,
.
pentru persoanele în vârstă există un spital pentru reabilitare şi un spital cu cazare, precum şi opt
cămine de bătrâni.
Există, de asemenea, spitale, clinici şi alte unităţi private. Îngrijirea în unităţi medicale
private este finanţată din asigurări private sau plătită de către pacienţii înşişi. Medicilor din Malta
li se permite să îşi practice profesia simultan în cadrul serviciilor de asistenţă medicală atât
publice, cât şi private. Toate unităţile de asistenţă medicală private, în afară de cabinetele
medicilor generalişti şi cabinetele de consultaţii ale medicilor specialişti, trebuie să fie autorizate
de autorităţile de sănătate publică. În Malta, practica privată se desfăşoară în totalitate exclusiv în
unităţi private şi nu există paturi sau unităţi private în spitalele sau centrele medicale publice.
Guvernul Maltei nu este responsabil în niciun mod pentru tratamentul sau îngrijirea acordată
cetăţenilor UE în spitale sau centre medicale private sau de către medici în particular. Cetăţenii
UE cu reşedinţa în Malta au dreptul la beneficii echivalente. Dreptul acestora trebuie confirmat şi
certificat de Unitatea pentru drepturi din cadrul Departamentului de sănătate. Această certificare
oficială, alături de un document de identificare personală, este suficientă pentru a putea beneficia
de asistenţă medicală în cadrul serviciilor publice de asistenţă medicală. Vizitatorii temporari din
statele membre ale UE au acces direct la asistenţa medicală oferită prin serviciile de asistenţă
medicală finanţate din fonduri publice în momentul prezentării cardului european de asigurări
sociale de sănătate (CEASS).
Prestaţii de boală în numerar

Când aveţi dreptul la prestaţii de boală în numerar?
Prestaţiile de boală în numerar sunt plătite angajaţilor şi persoanelor care desfăşoară
activităţi independente. Pentru a avea dreptul la aceste prestaţii, un asigurat are nevoie de 50 de
săptămâni de contribuţii plătite şi de 20 de săptămâni de contribuţii plătite sau creditate în cursul
celor doi ani de contribuţii anteriori anului în care este depusă cererea de prestaţii.
Ce se asigură?
Prestaţia se plăteşte în conformitate cu numărul de zile lucrate într-o săptămână normală
de până la maxim şase zile. Ratele sunt:
 18,57 EUR pe zi pentru un părinte singur sau o persoană căsătorită având în întreţinere
un/o soţ/soţie care nu este angajat/ă cu normă întreagă;
 12,01 EUR pe zi pentru toate celelalte persoane.
Prestaţiile se plătesc începând cu a patra zi de incapacitate şi până la 156 de zile de
prestaţie pe an sau până la maxim 312 zile de prestaţie pe an, dacă persoana este supusă unei
intervenţii chirurgicale majore sau suferă o vătămare gravă (în afara locului de muncă) sau este
afectată de o boală gravă care necesită o perioadă îndelungată de tratament înainte ca persoana în
cauză să poată relua lucrul. Numărul total de zile de prestaţie acordate în decurs de doi ani nu
poate depăşi 468. Numărul total de zile în care este primită această prestaţie nu poate depăşi în
nicio situaţie numărul total de contribuţii plătite de la prima înscriere a persoanei în cadrul
.
regimului. Angajatorul plăteşte diferenţa dintre salariu şi prestaţie, dacă aceasta din urmă este
mai mică.
Pentru persoanele şomere, se plăteşte o prestaţie de boală pe baza unei săptămâni de
şase zile în orice perioadă de boală pe durata şomajului.
Cum puteţi obţine prestaţii de boală în numerar?

Declaraţia de incapacitate de muncă este certificată de medicul de familie al persoanei
asigurate; incapacitatea de muncă trebuie certificată de un medic generalist (de familie) din
prima zi de boală. Pacientul este reexaminat săptămânal de medicul său generalist (de familie),
dacă perioada de boală depăşeşte o săptămână. Când numărul de zile de prestaţie de boală
depăşeşte 60 de zile, cazul este examinat de comisia medicală a departamentului.
Angajatorul plăteşte un salariu integral (sau jumătate de salariu) pentru numărul total
maxim de zile întregi (sau jumătăţi de zile) de concediu medical la care are dreptul angajatul în
baza legii muncii sau a contractului colectiv de muncă la nivel individual. După aceea, prestaţia
continuă să fie plătită săptămânal de către guvern prin intermediul angajatorului.
Prestaţii de maternitate şi paternitate

Când aveţi dreptul la prestaţii de maternitate sau paternitate?
Pe lângă prestaţii în natură - îngrijire prenatală şi postnatală, incluzând îngrijire gratuită
la naştere şi în spital - Malta oferă prestaţii în numerar sub forma unei prestaţii de maternitate.
Aceasta se acordă femeilor care nu solicită concediu de maternitate de la angajatorii lor. Prestaţia
se plăteşte femeilor cu cetăţenie malteză şi soţilor acestora care sunt asiguraţi prin sistemul de
securitate socială şi au reşedinţa obişnuită în Malta sau, dacă femeia în cauză nu are reşedinţa în
Malta, cu condiţia ca ultima ţară în care a fost asigurată să fie Malta. Dacă femeia în cauză a fost
în trecut sau este în prezent angajată, aceasta nu trebuie să aibă dreptul la concediu de
maternitate în baza Legii privind relaţiile de muncă şi de angajare (EIRA).
Ce se asigură?
Prestaţia se plăteşte la o rată forfetară de 79,20 EUR pe săptămână pentru un concediu
de maternitate de 14 săptămâni. Trebuie efectuate cel puţin şase săptămâni de concediu după
naşterea unui copil. Prestaţia se plăteşte fie integral după naştere, fie în două tranşe înainte şi
după naştere. Legea nu prevede o continuare a plăţii de către angajator.
Statul maltez nu oferă prestaţii de paternitate în baza legii.
Cum puteţi obţine prestaţii de maternitate şi paternitate?
Prestaţia de maternitate se plăteşte direct solicitantului prin intermediul unui cont
bancar.
.
Prestaţii de invaliditate
Când aveţi dreptul la prestaţii de invaliditate?
Pensia de invaliditate se plăteşte oricărei persoane asigurate (care a fost angajată sau a
lucrat independent imediat înainte de depunerea cererii), certificată de către comisia medicală a
Departamentului de securitate socială ca prezentând:
 incapacitate pentru ocuparea unui loc de muncă adecvat cu normă întreagă sau a unui loc
de muncă regulat cu fracţiune de normă sau pentru desfăşurarea unei activităţi liber
profesioniste ca urmare a unei boli grave sau a unei afecţiuni fizice sau psihice sau
 incapacitate considerată a avea caracter permanent sau, în cazul în care caracterul
permanent al acesteia nu poate fi stabilit în mod decisiv, incapacitate considerată a
împiedica persoana în cauză să ocupe un loc de muncă adecvat cu normă întreagă sau un
loc de muncă regulat cu fracţiune de normă sau să desfăşoare o activitate liber
profesionistă. Durata minimă a incapacităţii de muncă este de minim un an de la data
cererii.
Pentru a avea dreptul la această pensie, persoana asigurată trebuie să fi plătit contribuţii
timp de 250 de săptămâni ca angajat sau ca persoană care desfăşoară activităţi independente, cu o
medie anuală de 50 de săptămâni de contribuţii plătite sau creditate. Pensia se plăteşte la o rată
redusă dacă media contribuţiilor este între 20 şi 49 de săptămâni pe an.
Ce se asigură?
Cuantumul plătit variază în funcţie de numărul de contribuţii efectuate şi de faptul dacă
persoana asigurată (dacă este bărbat) este căsătorită şi are în întreţinere o soţie, şi nu în funcţie de
gradul de invaliditate. Ratele sunt ajustate în fiecare an în funcţie de modificările costurilor de
trai şi, în unele cazuri, ale salariilor. Rata pensiei pentru persoane căsătorite este plătibilă chiar
dacă soţul/soţia este angajat/ă. Nu există majorări pentru copii.
Alocaţiile minime variază între 94,05 EUR pentru cuplurile căsătorite şi 89,66 EUR pe
săptămână pentru persoanele singure. Pensia maximă pentru persoanele căsătorite este de 131,52
EUR pe săptămână, iar pentru o persoană singură este de 113,25 EUR pe săptămână.
Ratele plătite variază, de asemenea, în funcţie de plata sau neplata unei pensii de
serviciu. Când un pensionar primeşte o pensie de serviciu (Pensjoni tas-Servizz) şi are media de
contribuţii maxime 50, pensia de bază (Pensjoni Bażika) poate fi redusă - pentru persoanele
căsătorite la minim 88,72 EUR pe săptămână, iar pentru persoanele singure la minim 75,56 EUR
pe săptămână.
Cum puteţi obţine prestaţii de invaliditate?
Toate prestaţiile în numerar sunt administrate de Departamentul de securitate socială
(Dipartiment tas-Sigurtà Soċjali). Se pot face cereri pentru orice prestaţie prin intermediul
.
oricăruia dintre cele 24 de birouri districtuale ale Departamentului (22 în Malta şi două pe insula-
soră Gozo). Cazurile sunt reevaluate periodic în funcţie de recomandările Comisiei medicale.
Pensii şi prestaţii pentru limită de vârstă

Când aveţi dreptul la prestaţii pentru limită de vârstă?
Dispoziţii privind reforma pensiilor prevăd o creştere treptată a vârstei de pensionare:
 pentru persoanele născute la sau înainte de 31 decembrie 1951, vârsta de pensionare va
rămâne aceeaşi ca cea din prezent, respectiv, 61 de ani pentru bărbaţi şi 60 de ani pentru
femei (femeile din această grupă de vârstă au opţiunea de a se pensiona la vârsta de 61
de ani, iar angajatorul nu le poate concedia în acest caz);
 pentru persoanele născute între 1952 şi 1955 inclusiv, vârsta de pensionare va fi de 62 de
ani;
ani;
ani;
 pentru persoanele născute la sau înainte de 1 ianuarie 1962, vârsta de pensionare va fi de
65 de ani.
Condiţiile privind contribuţiile constau în 156 de săptămâni de contribuţii plătite, cu o
medie anuală de 50 de săptămâni plătite sau creditate pe parcursul duratei de viaţă asigurabile a
persoanei asigurate. Pensia se plăteşte la o rată redusă dacă media anuală a contribuţiilor este
între 20 şi 49 de săptămâni pe an în baza regimului de pensii forfetare sau între 15 şi 49
săptămâni în baza regimului de pensii corelate cu două treimi din venit.
Persoanele care primesc pensie pentru limită de vârstă pot fi, de asemenea, angajate
sau pot desfăşura activităţi independente. Ratele plătite variază în funcţie de următoarele:
 dacă plata contribuţiilor s-a efectuat înainte sau după 22 ianuarie 1979, când a fost
introdus sistemul de pensii în funcţie de venit;
 dacă angajatorul plăteşte o pensie de serviciu, ceea ce reduce pensia de securitate socială
plătibilă;
 dacă persoana este căsătorită şi are soţia/soţul în întreţinere.
Pensia în funcţie de venit este echivalentă cu două treimi din media anuală:
 pentru angajaţii născuţi înainte de 1952, salariile de bază cele mai mari din trei ani
consecutivi din cei zece ani premergători pensionării
 pentru angajaţii născuţi între 1952 şi 1955, salariile de bază cele mai mari din trei ani
consecutivi din cei unsprezece ani premergători pensionării
.
consecutivi din cei doisprezece ani premergători pensionării
consecutivi din cei treisprezece ani premergători pensionării
 pentru angajaţii născuţi în sau după 1962, salariile de bază cele mai mari din zece ani
consecutivi din cei 40 de ani
 pentru persoanele care desfăşoară activităţi independente, născute între 1952 şi 1961,
profitul net din ultimii zece ani consecutivi premergători pensionării Şi
 pentru persoanele care desfăşoară activităţi independente, născute în sau după 1962, cel
mai mare profit net din zece ani din cei 40 de ani.
Dispoziţiile privind reforma pensiilor includ o clauză care permite lucrătorilor să se

pensioneze anticipat. Această clauză prevede că o persoană care a împlinit vârsta de 61 de ani,
dar nu a împlinit vârsta pensionării se poate pensiona la vârsta de 61 de ani cu condiţia să fi
acumulat următoarele de la vârsta de 18 ani:
 2080 de contribuţii plătite sau creditate, dacă persoana s-a născut la sau după 1 ianuarie
1962 sau
 1820 de contribuţii plătite sau creditate, dacă persoana s-a născut între 1952 şi 1961
inclusiv.
Persoanele care se pensionează anticipat nu se pot angaja în activităţi lucrative până
când ating vârsta de pensionare legală.
Ce se asigură?
Ratele minime ale pensiei pentru limită de vârstă sunt:
 131,52 EUR pe săptămână pentru persoanele căsătorite.
 113,25 EUR pe săptămână pentru persoanele singure.
Există o pensie maximă, care momentan este de 223,31 EUR pe săptămână. Această
pensie creşte în funcţie de ajustările costurilor de trai în fiecare an.
Toţi pensionarii au dreptul la o primă guvernamentală de 135,10 EUR în lunile iunie şi
decembrie ale fiecărui an şi la o primă suplimentară de 3,12 EUR pe săptămână. Există, de
asemenea, o primă cumulată pentru costurile de trai pentru pensionari, al cărei cuantum variază
în funcţie de data la care a fost acordată pensia. Ratele actuale variază de la 48,36 EUR la 333,32
EUR pe an.
Cum puteţi obţine prestaţii pentru limită de vârstă?

.
(Dipartiment tas-Sigurtà Soċjali). Se pot depune cereri pentru orice prestaţie, prin oricare dintre
cele 24 de birouri districtuale ale Departamentului (22 în Malta şi două pe insula-soră Gozo).
Prestaţii de urmaş
Când aveţi dreptul la prestaţii de urmaş?
Prestaţiile de urmaş sunt disponibile pentru:
 soţii/soţiile supravieţuitori/supravieţuitoare;
 soţii/soţiile divorţaţi/divorţate, dacă sunt întreţinuţi/întreţinute sau au dreptul legal la o
alocaţie de întreţinere din partea soţului/soţiei decedat/e;
 partenerii supravieţuitori;
 copii;
 orice persoană care îngrijeşte un copil orfan, dacă cel puţin unul dintre părinţi era asigurat
la momentul decesului său. O alocaţie de orfan (Allowance ta'Ltim) se plăteşte pentru
fiecare copil.
Pentru văduve/văduvi, condiţiile dreptului de a beneficia de prestaţii de urmaş constau
în 156 de săptămâni de contribuţii plătite de către decedat, cu o medie anuală de 50 de săptămâni
plătite sau creditate. Pensia se plăteşte la o rată redusă dacă media contribuţiilor este între 20 şi
49 de săptămâni pe an în baza regimului de pensii forfetare sau între 15 şi 49 de săptămâni în
baza regimului de pensii corelate cu două treimi din venit.
Venitul câştigat al persoanelor care primesc o pensie de urmaş nu trebuie să
depăşească salariul minim. Văduvele/văduvii cu vârsta sub 60 de ani, cu copii sub o anumită
vârstă şi care frecventează studii de zi, au dreptul la pensie indiferent de venit.
Orfanii trebuie să aibă ambii părinţi decedaţi. Unul dintre părinţi trebuie să fi fost
asigurat şi să fi plătit cel puţin o săptămână de contribuţii la momentul decesului. Nu se acordă
nicio prestaţie specifică în cazul decesului unuia dintre părinţi, deoarece, în acest caz, soţul/soţia
are dreptul de a solicita o pensie de urmaş.
Ce se asigură?
Pensia actuală maximă de urmaş (Pensjoni ta' Superstiti) este de 186,43 EUR pe
săptămână. Această pensie creşte în funcţie de ajustările costurilor de trai în fiecare an. Pentru
văduvi/văduve, ratele pensiilor variază în funcţie de plata sau neplata unei pensii de serviciu de
către angajatorul soţului/soţiei şi/sau dacă au fost plătite contribuţii înainte sau după 22 ianuarie
1979 (data introducerii sistemului de pensii). Sistemul de pensii introduce conceptul de
contribuţii în funcţie de venit şi, în consecinţă, al pensiilor în funcţie de venit. Pensia în funcţie
de venit este echivalentă cu cinci noimi din media anuală:
.
 pentru angajaţii născuţi înainte de 1952, cele mai mari salarii de bază din trei ani
consecutive din cei zece ani premergători decesului sau pensionării pentru limită de
vârstă ori din motive medicale a soţului/soţiei,
 pentru angajaţii născuţi între 1952 şi 1955, cele mai mari salarii de bază din trei ani
consecutive din cei unsprezece ani premergători decesului sau pensionării pentru limită
de vârstă ori din motive medicale a soţului/soţiei,
consecutive din cei doisprezece ani premergători decesului sau pensionării pentru limită
consecutive din cei treisprezece ani premergători decesului sau pensionării pentru limită
 pentru angajaţii născuţi în sau după 1962, cele mai mari salarii de bază din zece ani din
cei 40 de ani (sau mai puţini) premergători decesului sau pensionării pentru limită de
vârstă ori din motive medicale a soţului/soţiei,
 pentru lucrătorii care desfăşoară activităţi independente, născuţi între 1952 şi 1961,
profitul net din ultimii zece ani consecutivi, premergători decesului sau pensionării pentru
limită de vârstă ori din motive medicale a soţului/soţiei şi
 pentru lucrătorii care desfăşoară activităţi independente născuţi în sau după 1962, cel mai
mare profit net din zece ani din cei 40 de ani (sau mai puţini) premergători decesului sau
pensionării pentru limită de vârstă ori din motive medicale a soţului/soţiei.
Ratele pensiei de văduv/ă variază de la minim 86,55 EUR la 110,14 EUR pe

săptămână. Aceste rate sunt ajustate în fiecare an în funcţie de modificările salariilor şi ale
costurilor de trai.
Văduvii/văduvele care se recăsătoresc au dreptul de a-şi păstra pensia, dar la rata de
pensie minimă naţională aplicabilă.
Prestaţiile pentru orfani sunt acordate la o rată forfetară. Pentru orfanii care şi-au
pierdut ambii părinţi, alocaţia de orfan (Allowance ta' Ltim) este de 51,99 EUR pe săptămână
pentru fiecare copil. Alocaţia suplimentară de orfan este de 94,34 EUR pe săptămână pentru
fiecare orfan cu vârsta sub 16 ani şi de 95,12 EUR pentru fiecare orfan cu vârsta între 16 şi 21 de
ani, cu condiţia să nu fie salariat. Dacă orfanul este salariat, dar câştigurile sale brute sunt mai
mici decât salariul minim pe economie (158,11 EUR pe săptămână), alocaţia este redusă astfel
încât suma totală a acestei alocaţii şi a câştigurilor brute să nu depăşească salariul minim pe
economie. Ratele sunt ajustate în fiecare an în funcţie de modificările costurilor de trai.
Cum puteţi obţine prestaţii de urmaş?
(Dipartiment tas-Sigurtà Soċjali). Se pot depune cereri pentru orice prestaţie prin oricare dintre
.
Prestaţii pentru accidente de muncă şi boli profesionale
Când aveţi dreptul la prestaţii?
Prestaţia pentru accidente de muncă este plătită angajaţilor şi persoanelor care
desfăşoară activităţi independente care au plătit cel puţin o săptămână de contribuţii şi a căror
cerere este depusă nu mai târziu 10 zile de la accident. Nu există limită de timp pentru depunerea
unei cereri în cazul bolilor profesionale. Nu există ajutoare de deces prevăzute de legea malteză.
Ce se asigură?
Victima asigurată are dreptul la concediu medical cu durata de un an plătit integral de
angajatorul său şi trebuie să restituie cuantumul primit de la Departamentul de securitate socială
angajatorului său. Angajatul are dreptul la salariu integral doar atât timp cât durata incapacităţii
sale nu depăşeşte un an de la data accidentării.
Prestaţiile se plătesc în regim forfetar, fără corelare cu venitul anterior. Prestaţia pentru
accidente de muncă se plăteşte într-un cuantum de 27,87 EUR pe zi pentru un părinte singur sau
o persoană căsătorită având în întreţinere un/o soţ/soţie care nu este angajat/ă cu normă întreagă
şi de 20,97 EUR pe zi pentru alte persoane. Prestaţia se plăteşte începând cu a patra zi de
accident şi timp de maxim 12 luni. Angajatorul plăteşte diferenţa dintre salariu şi prestaţie (dacă
aceasta din urmă este mai mică).
Pentru o incapacitate de muncă de 90% sau mai mult, se plăteşte o pensie de
invaliditate integrală, indiferent de numărul de contribuţii plătite sau creditate. Pentru o
incapacitate de 20% până la 89%, pensia plătită variază între 14,74 EUR şi 65,61 EUR pe
săptămână. Pentru o incapacitate de 1% până la 19%, se plăteşte o prestaţie forfetară care variază
de la 227,62 EUR la 324,24 EUR.
Pentru decesele produse la locul de muncă se oferă o pensie de urmaş – calculată ca şi
cum decedatul ar fi plătit cuantumul maxim de contribuţii. Aceasta se plăteşte văduvei/văduvului
şi copiilor decedatului.
Cum puteţi obţine prestaţii?
Toate prestaţiile în numerar sunt administrate de Departamentul securităţii sociale
(Dipartiment tas- Sigurtà Soċjali). Se pot depune cereri pentru orice prestaţie prin oricare dintre
În cazul prestaţiei pentru accidente de muncă, accidentul sau boala profesională este
certificată de medicul generalist (de familie), este acceptată, de obicei, ca atare de către angajator
şi este coroborată de martori. Dacă incapacitatea de muncă depăşeşte 10 zile, cazul este evaluat
de comisia medicală a Departamentului de securitate socială.
Primele trei zile de accidentare sau boală nu sunt asigurate de Departamentul de
securitate socială, ci de angajator. Prestaţia de securitate socială se plăteşte direct persoanei
.
asigurate, dar aceasta are obligaţia de a restitui acest cuantum angajatorului său. În cazul liber
profesioniştilor, cuantumul se plăteşte solicitantului şi este păstrat de acesta.
Prestaţii familiale
Când aveţi dreptul la prestaţii familiale?
Alocaţia pentru copii, alocaţia pentru copii cu handicap şi alocaţia pentru asistenţă
maternală sunt clasificate drept prestaţii familiale. Primele două prestaţii sunt plătite persoanelor
cu reşedinţa în Malta, pe baza unei evaluări a resurselor.
Alocaţia pentru copii se acordă tuturor familiilor cu copii sub vârsta de 16 ani, dacă
venitul ambilor părinţi nu a depăşit 24 225,32 EUR în anul de dinaintea depunerii cererii. Copiii
cu vârsta de 16 ani şi mai mult trebuie fie să frecventeze studii la zi şi să nu beneficieze de venit
pentru studiile lor, fie să fie înregistraţi ca şomeri. În toate cazurile, aceştia nu pot fi salariaţi şi
nu pot avea dreptul la alte prestaţii sociale.
Alocaţia pentru copii cu handicap se acordă tuturor familiilor cu un copil cu handicap
fizic sau mintal şi care nu primesc altă pensie de securitate socială pentru acest handicap.
Alocaţia pentru asistenţă maternală se acordă pentru un copil despre care o instituţie de
protecţie socială recunoscută a certificat că se află în plasament.
Ce se asigură?
Alocaţia minimă plătibilă pentru copii este de 350 EUR pe an pentru fiecare copil, cu
aplicarea următoarelor limite maxime:
 un copil: 96,32 EUR pe lună;
 doi copii: 192,64 EUR pe lună;
 trei copii: 288,96 EUR pe lună;
 patru copii: 385,28 EUR pe lună;
 alţi copii în plus: 96,32 EUR pe lună (maxim pentru fiecare copil).
Cu condiţia ca venitul parental total să nu depăşească 24 225,32 EUR* pe an, prestaţia
anuală plătibilă este echivalentă cu un procent (în funcţie de numărul de copii) din 24 225,32
EUR minus venitul total al părinţilor (net din contribuţiile de securitate socială plătite). Există un
prag de venit minim de 4 960,32 EUR, însemnând că orice venit sub acest prag va fi considerat a
fi de 4 960,32 EUR. Diferenţa obţinută din 24 225,32 EUR minus venitul calculabil este
înmulţită cu 6% pentru fiecare copil.
Alocaţia pentru copii cu handicap (Allowance għal Tfal b'Diżabilità) se acordă în
cuantum de 16,31 EUR pe săptămână părinţilor unui copil cu handicap ca supliment la alocaţia
pentru copii. Aceasta se plăteşte indiferent de venitul părintelui.
Cum puteţi obţine prestaţii familiale?
.
(Dipartiment tas-Sigurtà Soċjali). Se pot depune cereri pentru orice prestaţie prin oricare dintre
Şomaj
Când aveţi dreptul la prestaţii de şomaj?
Prestaţiile de şomaj se plătesc atât în baza regimului de tip contributiv, cât şi a celui de
tip necontributiv. Prestaţia de şomaj se acordă oricărei persoane şomere cu 50 de săptămâni de
contribuţii plătite şi 20 de săptămâni de contribuţii plătite sau creditate în cursul anului anterior
celui în care este depusă cererea.
Pentru regimurile de tip necontributiv, se acordă o prestaţie de şomaj specială capului
familiei în locul unei prestaţii de şomaj obişnuite, pe baza unei evaluări a resurselor.
Ajutorul de şomaj se plăteşte capului familiei pe baza unei evaluări a resurselor.
Ce se asigură?
Prestaţia de şomaj se plăteşte la o rată forfetară de 11,26 EUR pe zi pentru un părinte
singur sau pentru o persoană căsătorită având în întreţinere un/o soţ/soţie care nu este angajat/ă
cu normă întreagă şi de 7,37 EUR pe zi pentru alte persoane. Prestaţia se plăteşte din prima zi de
şomaj şi timp de până la 156 de zile de prestaţie. După aceea, persoana nu mai are dreptul la
această prestaţie decât dacă se angajează din nou timp de cel puţin 13 săptămâni.
Prestaţia de şomaj specială se plăteşte în cuantum de 18,92 EUR pe zi pentru un părinte
singur sau pentru o persoană căsătorită având în întreţinere un/o soţ/soţie care nu este angajat/ă
cu normă întreagă şi de 12,35 EUR pe zi pentru alte persoane. Prestaţia se plăteşte din prima zi
de şomaj şi timp de până la 156 de zile de prestaţie. După aceea, persoana nu mai are dreptul la
această prestaţie decât dacă se angajează din nou timp de cel puţin 13 săptămâni. Numărul total
de zile de prestaţie nu poate depăşi în nicio situaţie numărul total de contribuţii plătite de
persoana respectivă de la afilierea sa la regimul de securitate socială.
Ajutorul de şomaj se plăteşte la o rată care poate varia în funcţie de evaluarea resurselor
şi diferă în special în funcţie de componenţa familiei.
Cum puteţi obţine prestaţii de şomaj?
(Dipartiment tas- Sigurtà Soċjali). Se pot depune cereri pentru orice prestaţie prin oricare dintre
Solicitantul trebuie să fie înregistrat ca şomer şi trebuie să fie capabil de şi disponibil
pentru muncă. Prestaţia plătită acoperă şase zile pe săptămână.
.
Resurse minime
Când aveţi dreptul la prestaţii pentru resurse minime?
Ajutorul social se plăteşte capului familiei pe baza unei evaluări a resurselor.
Ce se asigură?
Părinţii singuri sunt consideraţi o familie de plin drept şi au dreptul la ajutor social
(Għajnuna Soċjali), precum şi la alocaţie pentru copii (Allowance tat-Tfal). Ajutorul social se
plăteşte la o rată de 95,43 EUR pe săptămână pentru o persoană, la care se adaugă alţi 8,15 EUR
pentru fiecare membru în plus al familiei. Alocaţia pentru copii se plăteşte la rata maximă.
Prestaţia variază în funcţie de nivelul de resurse şi de numărul de persoane din cadrul
familiei. Cu toate acestea, dacă există copii angajaţi sau liber profesionişti, aceştia nu sunt
consideraţi parte a familiei în ceea ce priveşte acordarea prestaţiei. Pragul de venit corespunde
ratelor de ajutor social menţionate mai sus. Ca exemple de cazuri, cuantumurile lunare pentru
familiile fără niciun alt venit ar fi:
 persoană singură: 413,53 EUR;
 cuplu fără copii: 448,85 EUR;
 cuplu cu 1 copil: 484,17 EUR;
 cuplu cu 2 copii: 519,48 EUR;
 cuplu cu 3 copii: 554,80 EUR;
 părinte singur cu 1 copil: 448,85 EUR;
 părinte singur cu 2 copii: 484,17 EUR.
Durata prestaţiilor este nelimitată cât timp sunt satisfăcute condiţiile prevăzute. Alte
prestaţii acordate pe baza evaluării resurselor se acordă cu titlu de ajutor social, în funcţie de
diferitele nevoi sociale, incluzând ajutor pentru costurile cu locuinţa şi utilităţile.
Cum puteţi obţine prestaţiile pentru resurse minime?
(Dipartiment tas-Sigurtà Soċjali). Se pot depune cereri pentru orice prestaţie prin cele 24 de
birouri districtuale ale Departamentului (22 în Malta şi două pe insula-soră Gozo).
Îngrijire pe termen lung

Când aveţi dreptul la îngrijire pe termen lung?
Nu există o definiţie concretă pentru îngrijirea pe termen lung. Cu toate acestea, o
persoană trebuie, în primul rând, să aibă peste 60 de ani şi/sau să sufere de un handicap care să o
împiedice să locuiască singură în propria casă pentru a putea fi eligibilă pentru una dintre
.
instituţiile destinate persoanelor în vârstă care oferă cazare permanentă. Persoanele care nu sunt
implicate în activităţi sociale şi persoanele care suferă de afecţiuni medicale şi care ar putea fi
expuse riscului atunci când petrec mult timp singure au, de asemenea, prioritate. Aceleaşi reguli
se aplică şi în cazul internării în centrele de îngrijire de zi pentru persoane în vârstă, deşi se
acordă, de obicei, prioritate persoanelor care se pot mişca şi sunt independente. Nevoia şi tipul de
boală sunt condiţii preliminare pentru persoanele care apelează la instituţii psihiatrice şi celelalte
instituţii/spitale. În toate cazurile, eligibilitatea se stabileşte în urma unei evaluări medicale.
Ce se asigură?
Nu există un regim specific pentru îngrijirea pe termen lung. Asigurarea se acordă mai
degrabă prin diferite regimuri care oferă prestaţii în numerar şi prestaţii în natură. Acestea sunt
organizate la nivel central, dar sunt oferite şi la nivel comunitar. Ele sunt stabilite parţial pe baza
urma evaluării resurselor şi parţial în funcţie de nevoi.
Există mai multe servicii comunitare pentru sprijinirea persoanelor în vârstă şi a
persoanelor cu nevoi speciale care trăiesc în comunitate. Scopul acestor servicii este de a permite
beneficiarilor unor astfel de servicii să continue să trăiască în comunitate cât mai independent, de
a îmbunătăţi calitatea vieţii acestora şi, de asemenea, de a oferi perioade de repaus şi sprijin
pentru îngrijitorii neoficiali. În ultimă instanţă, aceste servicii ajută la preîntâmpinarea sau
întârzierea cererii de îngrijire rezidenţială pe termen lung, prin oferirea asistenţei necesare în
propria locuinţă a clientului.
 Serviciu de livrare la domiciliu a meselor: obiectivul Serviciului de livrare la domiciliu a
meselor este de a sprijini persoanele vârstnice şi alte persoane care locuiesc în continuare
în propria locuinţă, dar care nu îşi pot pregăti o masă decentă. Corpul Crucii Malteze (o
organizaţie neguvernamentală), în colaborare cu Departamentul pentru persoane în vârstă
şi îngrijire comunitară, asigură acestor persoane o masă caldă la un cost subvenţionat.
 Serviciu de reparaţii şi întreţinere la domiciliu: obiectivul este de a ajuta adulţii mai în

vârstă şi persoanele cu nevoi speciale să continue să trăiască în propria casă într-un mod
cât mai independent posibil. Acesta oferă o gamă de aproximativ 70 de tipuri de lucrări
care variază de la reparaţii electrice la lucrări de instalaţii de apă şi canal, tâmplărie şi
transport de obiecte. Serviciul este solicitat, în mod normal, prin telefon.
 Serviciu de ajutor pentru îngrijirea la domiciliu: acest serviciu oferă ajutor personal, din
afara sferei îngrijirilor, şi activităţi casnice uşoare pentru adulţii în vârstă şi pentru
persoanele cu nevoi speciale.
 Serviciu pentru persoanele care suferă de incontinenţă: scopul acestui serviciu este de a
uşura problema (problemele) psihologică(e) la care ar putea fi supusă o persoană ca
urmare a incontinenţei. De asemenea, prin furnizarea de scutece subvenţionate masiv,
acest serviciu ajută la diminuarea solicitării fizice şi financiare exercitate asupra
.
familiilor care au membri cu probleme de incontinenţă. Serviciul pentru persoanele care
suferă de incontinenţă sprijină şi încurajează astfel persoanele invalide şi adulţii în vârstă
cu incontinenţă să continue să trăiască în comunitate.
 Serviciu de asigurare a asistentelor comunitare: acest serviciu include o abordare bazată

pe o echipă formată din mai mulţi profesionişti, care lucrează îndeaproape cu
departamentele de sănătate şi sociale, alţi profesionişti, entităţi şi agenţii. Echipa aspiră la
coordonarea îngrijirii într-o manieră holistică centrată pe persoană, orientată spre
necesităţile persoanei, şi să lucreze în colaborare cu pacienţii şi rudele/îngrijitorul
acestora, pentru a promova sănătatea, autoîngrijirea şi pentru a maximiza potenţialul şi
independenţa medicală prin educaţie, emancipare şi sprijin. Echipa reglementează
oferirea de servicii de îngrijire la domiciliu şi în parteneriat cu prestatorii de servicii
încearcă să promoveze un serviciu de îngrijire comunitară de înaltă calitate.
 Serviciu de îngrijire la distanţă: Serviciul de îngrijire la distanţă permite abonatului să

sune pentru a obţine asistenţă atunci când are nevoie. Acesta urmăreşte să asigure linişte
sufletească adulţilor în vârstă, persoanelor invalide şi celor cu nevoi speciale,
încurajându-le astfel să continue să trăiască în propria locuinţă. Îngrijirea la distanţă este,
de asemenea, o sursă de linişte pentru îngrijitorii şi rudele abonatului.
 Serviciu de centre de zi: scopul acestui serviciu este de a ajuta la prevenirea izolării
sociale şi a sentimentului de singurătate şi de a reduce dificultăţile de interacţiune socială
pe care tind să le întâmpine persoanele în vârstă. De asemenea, serviciul urmăreşte să
motiveze vârstnicii, încurajându-i să participe la planificarea activităţilor centrelor de zi.
Permiţând persoanelor în vârstă şi persoanelor cu handicap să rămână cât mai
independente şi mai integrate din punct de vedere social, serviciul oferă, de asemenea, o
perioadă de repaus pentru rude şi îngrijitori.
În ceea ce priveşte îngrijirea cu cazare, există o instituţie centrală pentru persoane in
vârsta care oferă cazare permanentă, completată de opt instituţii regionale, toate administrate de
stat. Există, de asemenea, cămine cu cazare private. În plus, există o instituţie psihiatrică centrală
administrată de stat care asigură tratament şi îngrijire pentru persoanele cu handicap mintal. O
altă instituţie/un alt spital central/ă, administrat/ă de stat, asigură îngrijire pe termen lung pentru
pacienţii bolnavi de cancer şi alte boli maligne. Există, de asemenea, 18 centre de îngrijire de zi
administrate de stat are sunt deschise zilnic între orele 8:30 şi 16:00, oferind terapie profesională
prin îngijire cu cazare parţială.
Persoanele care primesc prestaţii în natură trebuie să efectueze o contribuţie la costurile
bunurilor sau serviciilor. În cazul ajutorului pentru îngrijirea la domiciliu:
 2,33 EUR pe săptămână, pentru o persoană singură, fără mese incluse;
.
 3,49 EUR pe săptămână, pentru o persoană singură, cu mese incluse;
 3,49 EUR pe săptămână, pentru un cuplu, fără mese incluse;
 5,24 EUR pe săptămână, pentru un cuplu, cu mese incluse;
 livrare de mese la domiciliu: 2,21 EUR pentru fiecare masă;
 serviciu de reparaţii şi întreţinere la domiciliu: ratele variază în funcţie de lucrare, iar
clienţii trebuie să asigure materialele;
 incontinenţă: scutece normale şi extra-absorbante, între 0,19 EUR şi 0,29 EUR, în funcţie
de mărime.
Utilizatorii serviciilor de îngrijire cu cazare parţială plătesc o taxă nominală care
variază între 2,33 EUR şi 5,82 EUR pe lună. Persoanele cazate în căminele de bătrâni contribuie
cu 60% din venitul lor total (acesta include pensia din partea Departamentului de servicii sociale,
prime, pensii din străinătate, dobânzi bancare, chirii etc.). Persoanele cazate la St. Vincent de
Paul contribuie cu 80% din venitul lor, cu condiţia să nu rămână cu mai puţin de 1 400 EUR pe
an la dispoziţia lor.
Cum puteţi beneficia de îngrijire pe termen lung?

Se poate beneficia de îngrijire pe termen lung prin intermediul Ministerului Sănătăţii,
Persoanelor în Vârstă şi Îngrijirii Comunitare, care are responsabilitatea pentru acordarea
prestaţiilor în natură în ceea ce priveşte îngrijirea pe termen lung.
.
Bibliografie:
1. https://ec.europa.eu/employment_social/empl_portal/SSRinEU/Your%20social
%20security%20rights%20in%20Malta_ro.pdf (8.05.2021; ora 14:44)

Limbă

AS În Malta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AS În Malta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Asistența Socială în Uniunea Europeană

Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice Giurgea Gabriela-Elena

Organizarea protecţiei sociale

Prestaţii de boală în numerar

Cum puteţi obţine prestaţii de boală în numerar?

Prestaţii de maternitate şi paternitate

Pensii şi prestaţii pentru limită de vârstă

Dispoziţiile privind reforma pensiilor includ o clauză care permite lucrătorilor să se

Cum puteţi obţine prestaţii pentru limită de vârstă?

Ratele pensiei de văduv/ă variază de la minim 86,55 EUR la 110,14 EUR pe

Îngrijire pe termen lung

 Serviciu de reparaţii şi întreţinere la domiciliu: obiectivul este de a ajuta adulţii mai în

 Serviciu de asigurare a asistentelor comunitare: acest serviciu include o abordare bazată

 Serviciu de îngrijire la distanţă: Serviciul de îngrijire la distanţă permite abonatului să

Cum puteţi beneficia de îngrijire pe termen lung?

S-ar putea să vă placă și