Abordarea holistică se reflectă şi în stilurile de învăţare.

Copiii învaţă spontan şi natural absorbind ca

un burete, luând informaţia din mediu ca pe un întreg, şi apoi descifrează componentele construind
înţelesul. De aceea stilurile de învăţare în Educaţia Neoumanistă reflecta acest proces holistic,
alternând “experienţe complete” pentru a trezi curiozitate şi motivaţie, cu prezentarea şi explicarea
elementelor. Această abordare conserva capacitatea sintetică şi intuitivă a gândiri holistice care
deseori este atrofiată (minimalizata) în efortul grăbit de a forma gândirea analitică

 Gândirea sistemică constă în înțelegerea unui sistem prin examinarea legăturilor

și interactiunilor dintre comportamentele care alcătuiesc acel sistem în
ansamblul lui.

Ilustrare: În majoritatea organizațiilor cu care lucrez, gândirea sistemică este pseudo-absentă.

Mai totdeauna, sunt chemat să îmbunătățesc, să dezvolt sau să transform comportamentele și
relațiile de comunicare și decizie ale unei echipe sau ale unui director. Si toată lumea speră că,
odata ce se întâmplă ce am agreat prin contractul de coaching, lucrurile să meargă mai bine în
acea echipa sau cu acel director. De cele mai multe ori, însă, după o transformare punctuală
prin coaching, apar „ca prin minune” situații „noi„, din zone ale sistemului organizational neluate
în seamă.

 Sistemul perceput ca un întreg este un mod de a percepe organizația în relație cu

mediul din care face parte. Acest mod de a vedea lucrurile oferă un mijloc rapid de
înțelegere și ne arată organizația ca un complex de sisteme umane și non-umane
interconectate. Iar acestea au nevoie să funcționeze împreună, pentru a aduce
succesul întregului sistem.

Ilustrare: Este complet inutil să faci o analiză a obstacolelor, piedicilor, interferențelor care te
împiedică să faci performanța. În cel mai bun caz, poți chestiona 3-4 oameni de încredere din
organizație pe acest subiect. La fel de inutil este să îți pui speranța într-un anumit departament,
într-o anumită divizie a companiei pe care o conduci. În cel mai bun caz, dacă reușești să
depășești un nivel de performanță bun, oamenii tăi vor munci pentru a acoperi
disfuncționalitățile din alte zone ale organizației. Așa pățesc 90% din …foștii „campioni în
business”. Limitele întregului sistem ar trebui alese și definite la un nivel adecvat scopului
specific în cauză. Ex: sistemul de invățământ sau un sistem școlar complet.
 

 Poți privi un sistem ca având limite externe bine delimitate (sistem închis) sau ca
având legaturi diverse cu mediul în care funcționează (sistem deschis). Orice
organizație este, bineînțeles, un sistem deschis. Acestă perspectivă este de bun
simț și realistă. 

Ilustrare: Aproximativ jumătate din organizațiile mari și foarte mari cu care am lucrat în 15 ani
de coaching în România au o percepție despre sine că sunt sisteme închise. Implicit, e nevoie de
foarte mult efort să perceapă schimbările din mediul în care își desfășoară activitatea. Mai mult
decât atât, nevoia de siguranță a liderilor își spune, de obicei, cuvântul: adaptarea la condițiile
de schimbare accelerată a piețelor se întâmplă, în aceste cazuri, din ce în ce mai rar/greu. De
aceea, înainte de orice intervenție organizațională, stau de vorba cu oamenii-cheie despre
lucruri care sunt foarte departe de posibilele lor obiective de coaching.

 Limitele unui sistem privit ca întreg pot fi alese, definite, stabilite la un nivel
perfect potrivit cu scopul funcționării sistemului.

Ilustrare: În fiecare contract de coaching, cu fiecare echipă, avem înainte de a începe o discuție
deschisă despre care este cel mai bun mod de a conlucra. Așadar, putem lucra săptămânal,
lunar, trimestrial sau anual. Cateva ore sau cateva zile în șir. Cu o agendă bine structurată de la
început sau explorativ, cu agenda goală și gata să fie umplută. Această capacitate de adaptare
este, pentru toti managerii cu care lucrez, marca înțelegerii intime a construcției unui sistem
transformativ.
  În același fel, putem alege și defini sisteme care conlucrează de pe poziții non-
ierarhice. Nu este neapărata nevoie de o ierarhie bine stabilită ca subsistemele să
funcționeze coerent împreună. De exemplu: sistemul financiar, sistemul de luare
a deciziilor, sistemul de responsabilitate.

Ilustrare: Una dintre cele mai mari greșeli repetitive ale companiilor, reflectată în modul de
gândire a liderilor acestora, este gândirea pe baza ierarhiei. De obicei, echipele care conțin mult
potențial sunt realmente „sugrumate” de o nevoie de control care ascunde sub ea o dorință
majoră de putere. Când se poate, o adresez imediat. Când nu, găsim soluții de „influență
pozitivă” a celor care au această nevoie de putere. De obicei, sunt ori oameni ne-etici, ori niște
copii mari.

***

Gândirea sistemică pleacă de la convingerea că înțelegerea părților nu garantează automat înțelegerea

întregului. Cu alte cuvinte, a gândi sistemic înseamnă a te extrage din diferitele "cutiuțe" și a observa
relaționările dintre acestea și modul în care funcționează sistemul în ansamblul său. Această abilitate a
devenit esențială organizațiilor datorită provocărilor în creștere cu care ele se confruntă: viteza
schimbărilor din mediul economic, creșterea gradului de concurențialitate și a nivelului de emancipare a
consumatorului, presiunea de cost, ș.a. Nu mai este suficient să îți faci foarte bine treaba pe porțiunea ta
ci este nevoie să înțelegi cum cuplează munca ta la cea a colegilor tăi din alte departamente, să ai în
minte o hartă clară a interdependențelor ce generează rezultatul final furnizat clientului. Vă invităm să
parcurgeți această experiență unică de învățare ce vă va ajuta "să vedeți pădurea de copaci" și să îi
ajutați și pe alții să poată face acest lucru.

Cui și cum îi este de folos?

Publicul țintă al acestui curs este format din următoarele categorii profesionale, fără a se reduce
neapărat la acestea:

⚫ Angajați ai funcțiunilor direct productive: producție, vânzări, distribuție, consultanță, customer

service, ș.a. (în funcție de natura activității companiei) ⚫ Membri ai funcțiunilor suport: HR, IT, financiar,
marketing, ș.a. ⚫ Manageri, indiferent de nivelul lor ierarhic

În funcție de metoda de instruire aleasă și de timpul alocat, la finalul acestui curs, participanții:

⚫ Vor înțelege natura și importanța interdependențelor companiei ⚫ Vor deprinde o metodologie de

observare și cartografiere a acestora și o vor putea aplica pe propriul context de lucru din activitatea lor
curentă ⚫ Vor putea evalua zonele de contribuție ale diferitelor roluri

11 LEGI ALE GANDIRII SISTEMICE

16 martie 2013 by alexapioan Leave a Comment

 
1. Problemele de azi provin din solutiile de ieri. 2. Cu cat insistati mai mult intr-o directie, cu atat
sistemul va insista in cealalta directie. 3. Un pas in fata reprezinta inceputul pentru numeroase
neplaceri. 4. Solutia cea mai simpla va aduce din nou de unde ati plecat. 5. Remediul poate fi mai rau
decat raul initial. 6. Cine inainteaza cu pasi marunti inainteaza mai repede. 7. Legaturile indepartate
dintre efecte si cauzele acestora. 8. Micile schimbari pot duce la rezultate importante. 9. Puteti avea
untul si banii pentru unt, dar nu in acelasi timp. 10. Un elefant in doua nu conteaza ca doi elefanti mai
mici. 11. Noi suntem cauza problemelor noastre. (Peter SENGE si Alain GAUTHIER)