Seria/Grupa A5

Nume/prenume Luca Amalia Gabriela

Verificare cunoștințe Curs ‚Sociologie Medicală’

1. Enumerați și argumentați cel puțin trei motive pentru care, un viitor medic,
trebuie să posede cunoștințe din domeniul sociologiei (sinteză C1…)

Medicii sunt simbolul sănătății. Când spunem “medic” spunem „vindecare”,

„stare de bine”. Datorită acestor calități supra-omenești atribuite medicilor și
aceștia la rândul lor trebuie să dea dovadă de profesionalism și perfecționism.
Aceste calități sunt dobândite prin cunoașterea domeniului sociologiei care, este
unul dintre cele mai importante domenii de dezvoltare a unui medic. Așadar, un
prim motiv important pentru care un viitor medic ar trebui să posede cunoștințe
din domeniul sociologiei este că datorită acestor cunoștințe el are posibilitatea
de a comunica, dar și de a realiza o legătură strânsă cu pacientul, acest fapt
ajutându-l în stabilirea unei relații strânse medic-pacient. Un alt motiv la fel de
important este că prin această știință, medicul se poate auto-educa, având
capacitatea de “a se dota cu instrumente relevante” pentru a cerceta și explora
atât domeniul medical, dar și societatea. Un ultim motiv pentru care viitorii
medici sunt obligați să cunoască tainele sociologiei, este chiar “sănătatea”.
Aceasta este dublu determinată social, fapt care obligă medicul să îi înțeleagă
ambele sensuri pentru a putea face față cu success în carieră.

2. Explicați diferența/ comentați asupra diferenței dintre sociologia ’’în medicină

și sociologia ‚medicinei’.

M 2. Despre expresia” sociologia in medicină”, se poate spune că medicina

funcționează impreună cu sociologia datorita factorilor sociali ce apar o dată cu o
anumită boală sau a factorilor sociali ce determină anumite probleme de sănătate. O
punte intre medicina si sociologie sunt persoanele care colaborează direct cu medicii
sau alte cadre medicale, acestea având ca scop îngrijirea pacientului. In sociologia
medicinei nu mai poate fi vorba despre o apartenență intre cele doua științe ci un
studiu al sociologiei in ceea ce privește procesele sociale care au loc in sistemul
medical.

3. Explicitați (folosindu-vă și de exemple de situații) noțiunile de ‚medicalizare’ și

‚iatrogenie’ în sociologia medicală.
 Procesul de medicalizare face parte dintr-o evoluție istorică amplă, care implică
înlocuirea valorilor sociale cu valorile științei. În acest caz putem lua ca
exemplu cele două tipuri de medicalizare: cea a problemelor sociale și cea a
unui anumit domeniu de medicină. În primul caz este vorba despre extinderea
mediului medical asupra mediului social; de exemplu: consumul de droguri,
fumatul, criminalitatea, devin probleme medicale. De aici, dezvoltarea de noi
tratamente privind “tratarea” acestor „boli”. În cel de-al doilea caz,
medicalizarea constă mai mult în acțiunea medicamentelor asupra
funcționalității biologice.
Iatrogenia este starea psihică produsă sau agravată pe cale psihogenă de
către medic unui pacient, de exemplu prin administrarea unui tratament greșit
un timp îndelungat sau prin realizarea incorectă a unei tehnici medicale.

4. Cum ne influențează sănătatea contextele: politic, legislativ și economic?

Cele trei contexte sociale de mai sus ne pot influența sănătatea atât negativ, cat
si pozitiv. Atunci când ai o siguranță economica, un sprijin sigur si de durata
din partea statului, grijile si stresul nu vor mai exista intr-o proporție atat de
mare incat sa afecteze sanatatea. In acelasi timp poate exista nesiguranta, frica
zilei de maine, frica ca nu te poti apara prin lege sau ca nu ai destui bani, acesti
factori ducand inevitabil la depresie, anxietate, de aici dezvoltandu-se o
multitudine de boli.

Care este rolul statului și al politicilor publice în organizarea și funcționarea

sistemului de sănătate (sinteză C5)?

Statul are rol in promovarea sănătății, in stabilirea sandardelor de calitate și

îngrijire, în asigurarea de capital regional, în monitorizarea și asigurarea
sistemului de asigurări, in dezvoltarea industrială medical/farmaceutică, in
monitorizarea permanentă a stării de sănătate, in planificarea națională a
sănătății, si unul dintre cele mai importante aspecte, in finanțarea sistemului de
sănătate. Politica publică este o funcție a guvernului național vizând
responsabilitatea generală pentru sănătate. Pentru ca sistemul de sănătate să
funcționeze, atât statul cât și politica publică trebuie să colaboreze, să constituie
o unitate.
5. Opinie Comentați cu argumente pro și contra, în baza cunoștințelor dobândite
despre sănătatea publică, câteva din măsurile și faptele relevante care s-au
derulat în perioada pandemiei (martie-noiembrie 2020). (Pot să fie de oriunde în
lume, pot să fie situații care v-au marcat, pot să fie măsuri ale autorităților sau
întâmplări de viață)

Perioada martie-noiembrie a fost una grea pentru toată țara, a fost o perioadă cu
care întreaga lume nu s-a mai confruntat de foarte mult timp. Deciziile au
aparținut statului, iar noi nu am putut decât să le respectăm. Măsurile care au
fost luate la începutul pandemiei, după parerea mea au fost mult prea drastice
având în vedere numărul infectărilor, dar și rata mortalității. Starea de urgență a
apărut mult prea devreme în comparație cu unele țări in care numărul cazurilor
era mult crescut față de țara noastră. Le-am înșeles strategia, aceea de a opri din
timp infectarea masivă, dar nu cred că a fost folositoare 100%.
Un alt aspect care m-a deranjat a fost panica cu care au acționat cei din guvern,
având acele “ieșiri” la televizor in care pur și simplu panicau cetățenii în
legatură cu gravitatea virusului, care poate la acel moment nu era chiar așa.
Spun acestea în comparație cu interviurile și discursurile președintelui Spaniei
care, chiar dacă în țara lor existau mult, mult mai multe cazuri decât la noi,
încerca totuși să nu creeze o stare de panică printre cetățeni.

Întrebări suplimentare (În afara colocviului)

Precizare: aceste întrebări de mai jos nu sunt obligatorii. Răspunsul dvs este unul asumat voluntar și nu
influențează nota (nici nu se penalizează non-răspunsul). Ele ne sunt necesare în realizarea unui studiu
longitudinal care măsoară schimbările în motivațiile studenților la medicină. Răspunsurile vor fi preluate într-o
bază de date fără elementele de date personale și vor rămâne absolut confidențiale.

1. De ce am dat la facultatea de medicină?

2. Ce altceva aș fi făcut dacă nu făceam medicină? (care este opțiunea a doua?)
3. Unde și ce mă văd peste 20 de ani?
4. Ce părere am despre Facebook?