Dieta alcalină - tot ce trebuie să ştii

14.07.2016 5 Comentarii Alimentatie sanatoasa,Terapii alternative - Cancer

Dieta alcalină - tot ce trebuie să ştii

Nevoia de a ne menţine sănătoşi printr-o alimentaţie corectă ne preocupă încă din cele mai vechi
timpuri, poate chiar de când s-a inventat zicala “eşti ceea ce mănânci”. Niciodată nu am avut parte de
un bagaj mai mare de informaţii decât în prezent: sute de diete, reţete pentru menţinerea frumuseţii
corporale, regimuri care promit vindecarea unor boli. Şi totuşi, rămâne să vedem dacă ştim să alegem
cea mai potrivită reţetă pentru sănătate, dar mai important decât atât, să o aplicăm în mod corect
pentru obţinerea unui rezultat optim.
Azi vă atragem atenţia asupra importanţei acidităţii în organism. Fie că vă este familiară sau e încă
tărâm necunoscut, dieta despre care veţi citi astăzi a ieşit la lumină în anul 2013, când Victoria
Beckham, urmată de alte celebrităţi precum Jennifer Aniston, Elle Macpherson, Kelly Ripa au început
să se simtă nu excelent, ci precum nişte persoane complet renăscute, pline de viaţă, energizate
datorită dietei alcaline.
vedete dieta alcalina
Dar căutarea unei diete pentru menţinerea unei alimentaţii sănătoase a pornit de la începutul
secolului 20, când din ce în ce mai mulţi cercetători începuseră să se întrebe dacă nu cumva epoca
modernă, industrializată, abundând în alimente nesănătoase, este motivul pentru care ne luptăm tot
mai des cu boli şi tulburări. Studiile au întărit ideea că o cauză posibilă pentru apariţia dezechilibrelor
este excesul de aciditate din organism. Aceasta favorizează apariţia îmbolnăvirilor, în timp ce curele
de alcalinizare conduc la vindecare.

Mediu alcalin sau acid?

pH-ul este indicele care măsoară aciditatea substanţelor. După digestia alimentelor, în organism
există o condiţie de aciditate sau de alcalinitate. Rezultatul se măsoară prin intermediul indicelui pH,
ale cărui valori sunt cuprinse între 0 şi 14, pH-ul 7 fiind un pH neutru. Pentru ca organismul să
funcţioneze optim, pH-ul trebuie să fie uşor alcalin. La o persoană sănătoasă, pH-ul sângelui este
situat între 7,40 şi 7,45.
Dieta alcalină are că scop atingerea pH-ului optim în organism, prin reducerea/evitarea băuturilor şi
alimentelor acide, precum cafeina, alcoolul, carnea, lactatele, alimentele procesate sau prăjite şi
înlocuirea acestora cu alimente alcaline precum legume crude, fructe şi legume cu indice glicemic
scăzut, băuturi smoothies verzi. Prin consumul de alimente care menţin un pH adecvat, organismul
nu trebuie să îşi auto-corecteze pH-ul, rezultând o îmbunătăţire a imunităţii, o stare de sănătate
generală optimă, dar şi pierderea în greutate sau evitarea unor boli precum osteoporoză, bolile de
inimă sau cancerul.

Cum măsurăm pH-ul?

Metoda este extrem de simplă şi la îndemâna oricui. pH-ul se poate testa prin intermediul unor benzi
speciale, pe care le putem achiziţiona din magazine online, de la orice farmacie sau de la magazine cu
produse bio.
pH tester scala pH
Pentru a testa urina: Testaţi prima şi a doua urină după ce vă treziţi şi faceţi media celor două testări.
Pentru a efectua testarea, scufundaţi o bandă de testare scurt (scufundaţi şi scoateţi afară banda
repede, nu lăsaţi la înmuiat) în urină, şi aşteptaţi 15 secunde. Comparaţi culoarea rezultată cu scara
de pH de pe cutie, şi citiţi valoarea pH-ului care corespunde culorii benzii folosite.
Pentru a testa saliva: nu consumaţi nimic cel puţin timp de 2 ore înainte de a face testul. Scuipaţi
saliva într-o linguriţă. Scufundaţi o bandă de testare în salivă şi aşteptaţi 15 secunde. Comparaţi
culoarea rezultată cu scara de testare de pe spatele cutiei, şi citiţi valoarea pH-ului rezultată.
Interpretarea rezultatelor: un rezultat al pH-ului în jur de 7.0 este perfect, înseamnă că organismul
este echilibrat. Un pH de 6.5 este acid, iar un pH de 6.0 este foarte acid. Dacă pH-ul. este sub 7.0, se
recomandă adoptarea unei diete alcaline şi folosirea de produse alcalinizante (în principal apă
alcalină şi pulberi verzi).

Nevoia de alcalinizare a organismului pentru vindecare

Alcalinizarea organismului pentru vindecare este o idee mai veche de un secol, aceasta fiind emisă
pentru prima oară de biologul francez Claude Bernard. Claude a introdus carne în alimentaţia unor
animale vegetariene şi a observat că în decurs de numai câteva zile, pH-ul urinei lor era tot mai acid.
Cum a constatat mai târziu, pH-ul acid favorizează apariţia infecţiilor urinare şi renale. Ipoteza lui
Claude Bernard a fost mai apoi studiată de către alţi cercetători, care au observat că un pH acid al
salivei duce la carii dentare, infecţii gingivale. În cazul unor boli cardiovasculare sau tumorale, s-a
constatat de asemenea că pH-ul sângelui este foarte acid.
fruits
A urmat microbiologul şi nutriţionistul american Robert Young, care a lansat ideea potrivit căreia
orice aliment acid este periculos pentru sănătate, în timp ce alimentele alcaline (sau bazice) sunt cu
adevărat vindecătoare. Acesta susţine că: “Nivelul pH-ului din toate materiile fluide ale organismului
nostru afectează fiecare celulă din corp. Întregul proces metabolic depinde de alcalinitatea mediului.
Aciditatea crescută cronică corodează ţesuturile organismului iar dacă nu este ţinută sub control,
întrerupe activitatea şi funcţionarea celulelor, de la bătăile inimii până la circuitul neuronal cerebral.
Cu alte cuvinte, aciditatea afectează însăşi viaţa. Ea se află la baza tuturor bolilor şi îmbolnăvirilor.”
Odată cu înaintarea în vârstă, avem nevoie de reţete cât mai eficiente, care să ţină boala la distanţă.
Prin consumul de alimente artificiale, de medicamente, alcool, cafea, organismul are tendinţa de a se
acidifia. Aceasta poate cauza numeroase boli (alergie, celulită, obezitate, disfuncţii ale rinichilor, bilei,
stomacului, articulaţiilor, etc.). Cercetările actuale ale lui Robert Young precum şi a numeroşilor
nutriţionişti au concluzionat cu argumente solide că echilibrarea pH-ului în organism poate face
minuni pentru sănătate. Dieta alcalină are efecte excelente asupra întăririi muşchilor, a imunităţii şi
ameliorează durerile ce apar odată cu înaintarea în vârstă (ex. durerea de spate).
Ulterior teoria nutriţionistului Young a fost redată în zeci de cărţi ceea ce urmau să devină rapid
best-seller-uri. Cum se întâmplă de multe ori, teoriile medicului Robert Young nu sunt încă în mod
unanim acceptate. Unii medici consideră că scoaterea completă din alimentaţie a alimentelor acide,
adică a fructelor proaspete, a ciupercilor, cerealelor este o exagerare. Acesta este motivul pentru
care dieta alcalină a fost de atunci adaptată astfel încât să cuprindă o plajă cât mai mare de alimente
sănătoase. Dincolo de acest aspect însă, avem o certitudine: dieta alcalină a fost deja urmată de
milioane de oameni din lume şi a dat rezultate excelente chiar şi în tratatea unor boli grave.

Care sunt simptomele creşterii acidităţii în organism

simptome
Pe lângă o stare de lipsă de energie şi oboseală permanentă, o aciditate alarmant de crescută se
poate depista prin următoarele simptome enumerate mai jos. Fiţi atenţi la aceste simptome,
deoarece sunt printre primii prevestitori ai instalării unor boli grave, degenerative:
- Migrene, alergii, constipaţie;
- Nervozitate, irascibilitate, insomnie sau stare permanentă de somnolenţă, letargie mentală;
- Creşterea excesivă a secreţiilor de mucus în organism: stomac, cavitatea nazală, sinusuri;
- Senzaţie de greutate, cu lipsa poftei de mâncare şi digestie îngreunată;
- Pierderea strălucirii unghiilor, părului şi a pielii;
- Scăderea imunităţii, apariţia osteoporozei, a diabetului, cancerului.

Aciditatea şi bolile
Majoritatea bolilor grave cauzate de un pH acid sunt provocate de o alimentaţie incorectă, care
include un exces de carne şi grăsimi saturate. Când se distruge echilibrul, iar organismul începe să
producă mai multă aciditate şi să stocheze mai multe deşeuri toxice, atunci încep să se manifieste
diferite dureri şi afecţiuni. Nu trebuie să excludem însă şi componenta psihologică, de vreme ce bolile
sunt afectate şi de latura emoţională: emoţiile negative precum furia sau tristeţea blochează organe
ca ficatul sau intestinele, împiedicându-le să funcţioneze corect. Vitaminele şi mineralele nu mai sunt
absorbite corect în organism. Bacteriile benefice din intestinul subţire pierd capacitatea de a ajuta la
digestie. Ţesutul conjunctiv se deteriorează şi nu mai realizează corect funcţiile relaţionate cu
sănătatea capilară, a pielii, a unghiilor. Se dereglează somnul. Apare o stare de oboseală generalizată
şi o lipsă de energie. Apar carenţele nutriţionale, iar în acest context, tumorile pot creşte mai repede,
apare artrita reumatoidă, fibromialgia, sindromul de oboseală cronică, osteoporoza, diabetul, lupus,
tuberculoza, hipertensiunea arterială, colesterol mărit, bolile cardiace, cancerul.
Aciditatea poate cauza cancer?
Potrivit doctorului Otto Heinrich Warburg (1883-1970), premiat cu Nobel pentru descoperirea
cauzelor apariţiei cancerului şi prevenirea acestuia, cancerul apare pe fond de alimentaţie
antifiziologică. Aceasta înseamnă un mediu de aciditate în organism, combinat cu stil de viaţă
sedentar. Otto Heinrich Warburg a afirmat: “Lipsa de oxigen şi aciditatea sunt două feţe ale aceleiaşi
monezi: dacă o aveţi pe una, o aveţi şi pe cealaltă. Substanţele acide resping oxigenul, în timp ce
substanţele alcaline îl atrag. Privarea unei celule de 35% din oxigenul sau timp de 48 ore o poate
transforma în celulă canceroasă.”
celule canceroase
Doctorul Warburg a descoperit că celulele canceroase sunt anaerobe (nu respiră oxigen) şi nu
supravieţuiesc în prezenţa nivelelor ridicate de oxigen. Alcalinizarea este VITALĂ în lupta împotriva
cancerului!
Metode şi sfaturi cheie pentru alcalinizare:
Alcalinizare prin sport:
Exerciţiul fizic, atât de ignorat de mulţi din cauza unui stil sedentar impus de epoca modernă, ajută la
oxigenarea întregului organism, precum şi la eliminarea, prin transpiraţie, a toxinelor. Pe termen
lung, exerciţiul fizic are efecte excelente asupra întregului organism, prin întărirea sistemului
cardiovascular, a oaselor, articulaţiilor. Prin sport putem ţine echilibrat nivelul trigliceridelor din
sânge şi nivelul de insulină.
Doctorul Albert Kruger menţionează şi efectul benefic al ionilor negativi din mediile din natură
curate şi oxigenate, în special unde sunt cascade sau izvoare, unde apa se află într-o continuă
mişcare. Proporţia ionilor din aer este de 2.000 ioni negativi faţă de 1.000 ioni pozitivi pe cm3. S-a
constatat că acest raport este cel mai benefic pentru fiinţă umană. Doctorul Albert Kruger a
descoperit că ionii negativi măresc rată vitezei de oxidare a serotoninei din sânge, reduc anxietatea
măresc apetitul, pofta de viaţă. În oraşele atât de poluate, se crează un mediu extrem de nociv, cu
ioni pozitivi. Acest mediu nociv favorizează starea de aciditate a organismului.
Alcalinizare prin gândire pozitivă:
Alcalinitatea în organism nu se poate instala pe un fond emoţional dezechilibrat. Mens sana în
corpore sano - Minte sănătoasă în corp sănătos, aceasta este noua deviză cu care trebuie începem
fiecare zi!
Conform unor studii recente în psihologie, emoţiile negative pot să provoace chiar mai multă
aciditate decât ceea ce mâncăm. Stresul epocii moderne generează aciditate. E timpul să rezolvăm
conflictele interioare, precum frica, mânia, gelozia sau lipsa încrederii în sine, pentru că starea
generală să fie de echilibru, optimism şi energie. Dacă lăsăm optimismul să fie starea noastră
permanentă, organismul nu va mai fi lipsit de energie din cauza emoţiilor negative. Dieta alcalină e
mai complexă, ea nu se reduce la respectarea unor reguli în ceea ce priveşte alimentaţia, unii ar
putea afirma că este chiar un stil de viaţă. Modul de a gândi, atitudinea, comportamentul, toate
acestea trebuie canalizate înspre echilibru generalizat.
Alcalinizare prin dietă:
Consumul de alimente acide dă o stare de greutate sau arsuri la stomac, migrene, nervozitate şi în
timp nu e exclus să ducă la apariţia unor boli degenerative.
Doctorul Robert Morse clasifică alimentele în două mari clase: alimente care produc reacţii acide în
organism şi alimente care produc reacţii alcaline.
Acest fapt nu este neapărat legat de pH-ul alimentului în sine. Alcalinitatea este cel mai mare agent
de detoxificare a organismului, astfel că alimentele care produc alcalinitate vor detoxifica organismul.
Cu cât un aliment determină o alcalinitate mai ridicată, cu atât detoxificarea este mai profundă.
Fructele sunt un exemplu de alimente de alcalinizare. Elementele componente alcaline ale fructelor
sunt utilizate şi pentru a hrăni organismul.
Vegetalele cu frunze verzi sunt recunoscute ca fiind cele mai alcalinizante pentru corp. Frunzele verzi
sunt cea mai bună sursă de minerale alcaline, acestea având un conţinut ridicat de fibre vegetale.
suc iarba de grau
Pentru combaterea acidităţii, organismul începe să utilizeze din resurse precum steroizi, electroliţi,
apă, lipide (colesterol). Apoi începe deshidratarea la nivel intracelular şi extracelular. Singura soluţie
rămâne consumarea de alimente care crează alcalinitate: fructe şi legume sub formă de suc sau în
stare crudă. Dieta ar trebui să conţină în proporţie de cel puţin 80-90% alimente care produc
alcalinizare.

Zece sfaturi preţioase pentru o dietă alcalină ca la carte:

Bea un suc verde în fiecare zi (sucuri naturale din frunze).

În fiecare dimineaţă consumă zeama de la jumătate de lămâie într-un pahar cu apă caldă. Citricele
par acide dar sunt de fapt foarte alcaline.
Evită zahărul alb!
Bea apă purificată sau şi mai bine, apă proaspătă de izvor. Filtrele pentru alcalinizarea apei sunt
folosite cu eficienţă de către adepţii acestei diete.
Foloseşte agenţi de curăţare naturali, precum oţetul din mere.
Alege produse de baie şi corp naturale: şampon, creme, loţiuni de corp. Renunţă la cele comerciale,
ale căror chimicale vor cauza aciditate organismului.
Include în dietă pulberi de iarbă, kelp, chlorella, spirulină, iarbă de grâu, etc.
Amestecă o jumătate de linguriţă de bicarbonat de sodiu într-un pahar cu apă şi bea zilnic. Încearcă,
aceasta ar putea fi cea mai uşoară şi eficientă cale de a-ţi regla alcalinitatea.
Mestecă bine fiecare îmbucătură, mănâncă în linişte şi nu în grabă.
Desertul la finalul mesei este cea mai mare greşeală. Nu va putea fi digerat după doza sănătoasă de
carbohidraţi şi proteine ingerată, şi se va transforma în alcool fermentat, oţet şi acizi acetici.
Mediu alcalin cu fructe: mere, caise, banane, fructe cu boabe mici, cireşe, nucă de cocos proaspătă,
curmale, smochine, grepfruit, struguri, guava, lămâi coapte, lămâi verzi, mango, pepene – toate
soiurile, nectarine, portocale, papaya, pere, piersici, ananas proaspăt, rodii, stafide, căpşuni,
mandarine, fructul pasiunii, zmeură, kiwi, merişor.
Mediu alcalin cu legume: lucernă, anghinare, sparanghel, avocado, muguri de bambus, fasole lima,
sfeclă, gogoşari, broccoli, varză de Bruxelles, varză roşie şi albă, morcovi, ţelină, conopidă, castane
comestibile, cicoare, arpagic, porumb dulce, castravete, păpădie, mărar, ştevie verde, vinete, frunze
de cicoare, usturoi, hrean, gulie, praz, lăptuci, salată verde, salată chinezească, bame, măsline, ceapă,
pătrunjel, păstârnac, mazăre, dovlecei, ridichi, varză acră, spanac, germeni de cereale, dovlecel,
cartof dulce, roşii, creson, cartof alb, rucola, ardei gras, mazăre verde, ciuperci.
Alte alimente care formează mediu alcalin sunt: cidru de mere, oţet, lapte bătut, zer crud, alge
comestibile, mei, quinoa, soia, hrişcă, lapte crud, migdale, miso, ulei de măsline, uleiuri comestibile
presate la rece, condimente naturale, vin organic, iaurt din lapte crud, măsline, apă pură, ceai de
plante medicinale, lapte de migdale, ceai verde.
Pentru a ştii mai exact cum acţionează fiecare aliment în parte, îţi prezentăm tabelul PRAL.
Tabelul alimentelor cu indicele PRAL
Indicele PRAL conţine informaţii utile referitor la modul în care alimentele sunt metabolizate,
alcaline sau acide, în timpul digestiei. Trebuie să fim atenţi la principiile de combinare a alimentelor.
Nu înseamnă că dacă începem să mâncăm simultan două fructe, de pildă o banană şi o portocală,
acestea nu vor genera un mediu acid. Acest rezultat este datorat combinaţiei în sine: între fructe
acide care au mult zahăr şi care se digeră în aproximativ o oră, cu fructe dulci alcaline (exemplu
banană), care se digeră în aproximativ 3 ore. Zahărul din fructele acide este reţinut în organism până
la 2-3 ore; acesta fermentează şi produce toxine pentru că nu au avut alocat suficient timp pentru
digestie. Combinaţiile incorecte între diverse fructe pot duce la indigestii.
Dacă vă întrebaţi de ce nu dă rezultate dieta alcalină, aruncaţi o privire la tabelul de mai jos.
mente şi scorul PRAL al fiecăreia.
Un scor PRAL NEGATIV înseamnă că alimentul este alcalin.
Un scor PRAL POZITIV înseamnă că alimentul este acid.
Un scor PRAL NEUTRU înseamnă că alimentul este neutru.
Alimente Scor PRAL
Carne şi derivate din carne 9.5
Carne de vită macră 7.8
Pui 8.7
Conserve de carne 13.2
Cârnăciori 6.7
Mezeluri din ficat 10.6
Şuncă, parizer 10.2
Carne de porc macră 7.9
Grătar 8.8
Salam 11.6
Carne de curcan 9.9
File de mânzat 9
Carne de peste 7.9
File de cod 7.1
Haddock 6.8
Păstrăv 10.8
Lactate şi ouă
Lapte 1
Brânză slabă 8
Brânză grasă 23.6
Lapte bătut 0.5
Caşcaval 26.4
Brânză Cottage 8.7
Smântână 1.2
Ou întreg 8.2
Albuş de ou 1.1
Gălbenuş de ou 23.4
Caş 19.2
Îngheţată 0.6
Lapte neprocesat 1.1
Lapte pasteurizat 0.7
Parmezan 34.2
Brânză procesată 28.7
Iaurt cu fructe 1.2
Iaurt cu fructe slab 1.5
Zahăr şi dulciuri 4.3
Ciocolată cu lapte 2.4
Miere -0.3
Tort 3.7
Marmeladă -1.5
Zahăr alb -0.1
Legume-2.8
Sparanghel (asparagus) -0.4
Broccoli -1.2
Morcovi -4.9
Conopidă -4
Salata -5.2
Andive -2
Castravete -0.8
Vinete -3.4
Praz -1.8
Salata verde -2.5
Ciuperci -1.4
Ceapă -1.5
Ardei -1.4
Cartofi -4
Ridiche -3
Spanac -14
Suc de roşii -2.8
Roşii -3.1
Dovlecel -2.6
Fructe, nuci şi sucuri -3.1
Suc de mere -2.2
Mere -2.2
Caise -4.8
Banane -5.5
Coacăze negre -6.5
Cireşe -3.6
Suc de struguri -1
Alune de pădure -2.8
Kiwi -4.1
Suc de lămâie -2.5
Suc de portocale -2.9
Portocale -2.7
Piersici -2.4
Alune 8.3
Pere -2.9
Ananas -2.7
Struguri -21
Căpşuni-2.2
Nuci 6.8
Pepene verde -1.9
Produse făinoase
Pâine 3.5
Făină 7
Tăieţei, paste 6.7
Pâine din porumb şi secară 4
Pâine din secară 4.1
Pâine cu mix de cereale şi grâu 3.8
Pâine din făină 1.8
Fulgi de porumb 6
Biscuiţi din secară 3.3
Tăieţei cu ou 6.4
Ovăz 10.7
Orez maro 12.5
Orez alb 1.7
Făină de secară 5.9
Spaghete albe 6.5
Spaghete din cereale integrale 7.3
Făina de grâu 8.2
Legume 1.2
Fasole verde -3.1
Linte 3.5
Mazăre 1.2
Grasimi si uleiuri 0
Unt 0.6
Margarină -0.5
Ulei de măsline 0
Ulei de floarea soarelui 0
Băuturi
Băuturi alcaline concentrate -1.7
Băuturi alcaline slabe 0
Bere la draft -0.2
Bere blondă 0.9
Bere neagră -0.1
Coca-Cola 0.4
Cacao -0.4
Cafea -1.4
Apă minerală -1.8
Vin roşu -2.4
Ceai -0.3
Vin alb -1.2

*Acest tabel este adaptat după studiul Remer şi Manz. Fiecare scor PRAL măsoară porţia de 100
grame.

Fie că veţi urma dieta alcalină sau doar vă documentaţi, ţineţi minte că organismul uman are o
capacitate extraordinară de a-şi restabili pH-ul.

În încheiere, vă arătăm beneficiile dietei alcaline, aşa cum au fost demonstrate de un studiu publicat
în Journal of Environmental and Public Health:

Fructele şi legumele recomandate în dieta alcalină reglează raportul potasiu/sodiu din corp,
îmbunătăţind sistemul osos. Acest lucru se datorează faptului că excesul de sodiu din dietă duce la
hipertensiune şi osteoporoză, iar potasiul temperează efectele sodiului. De asemenea, excesul de
proteine din dietă poate duce la pierderea densităţii osoase dacă nu este compensat printr-un
consum de alimente alcaline.
Dieta alcalină ajută la menţinerea masei musculare la bărbaţii şi femeile în vârstă.
Un mediu alcalin ajută la mărirea nivelului hormonului de creştere, atât la copii, cât şi la femeile în
postmenopauză. Acest lucru are multiple beneficii, de la îmbunătăţirea sănătăţii cardiovasculare
până la îmbunătăţirea memoriei şi cogniţiei.
Nivelul de magneziu intracelular creşte, ajutând la funcţionarea multor sisteme enzimatice şi la
activarea vitaminei D.
Există mărturii ale bolnavilor de cancer care au beneficiat de pe urma acestei diete, creând un mediu
neprietenos pentru celulele canceroase, un mediu alcalin.