Sunteți pe pagina 1din 21

1.

Caracterizarea generală a tranzacţiilor futures

A. În momentul în care un comerciant acţionează pe o piaţă de mărfuri, sau un


investitor pe o piaţă de capital, deţinând o marfă, respectiv un titlu financiar, acesta este
supus riscului ca preţul de pe respectiva piaţă să evolueze într-o manieră nefavorabilă,
astfel încât să afecteze valoarea activului deţinut de el. Astfel au apărut contractele
futures, al căror rol este să asigure o piaţă bursieră pe care poate fi transferat riscul de pe
pieţele de mărfuri sau de pe cele financiare, denumite generic spot (sau cash). Riscul este
preluat de către o categorie de operatori care acceptă riscul, şi care sunt orientaţi spre
profit. 1
Astfel, un contract futures este un acord de voinţă între un vânzător şi un
cumpărător, pentru a vinde, sau respectiv cumpăra un activ financiar sau o marfă, într-o
cantitate determinată (standardizată), la un preţ stabilit în momentul încheierii
contractului, şi cu executarea la o dată ulterioară (scadenţă).
Elementele unui contract futures sunt standardizate, şi se referă la:
 activul suport (de bază), ce urmează a fi vândut şi cumpărat la termen.
 dimensiunea standard a contractului, se referă la cantitatea, în cazul
contractelor futures pe mărfuri, sau numărul titlurilor, în cazul futures
financiar, la care face referire contractul futures.
 luna de scadenţă, poate fi oricare din lunile anului, şi anume este luna în care
după data de scadenţă nu mai pot avea loc tranzacţii cu acel contarct futures
pentru că el expiră şi toate poziţiile futures rămase deschise pe piaţă sunt
lichidate.
 modul de executare la scadenţă. Ajunse la scadenţă, contractele futures
trebuie executate. Prin contractul standardizat poate fi convenit ca lichidare să
se execute fie prin livrare fizică a activului suport, fie prin compensare în
bani. Modalitatea de lichidare a obligaţiilor reciproce între cei ce au poziţii de
cumpărare şi cei ce au poziţii de vânzare la scadenţă, este stabilită iniţial, şi
această prevedere face parte din elementele de standardizare a contractului.

1
Adrian NIŢU, Burse de mărfuri şi valori. Instrumente şi tranzacţii bursiere, Editura Tribuna Economică,
Bucureşti 2002

1
Din punct de vedere al tranzacţionării contractelor futures, preţul se determină în
ringul bursei prin licitaţie bursieră între vânzători şi cumpărători. Vânzătorul de contracte
futures va avea o poziţie de vânzare pe piaţă, denumită şi poziţie short, iar cumpărătorul
de contracte futures va avea o poziţi de cumpărare pe piaţă, denumită şi poziţie long.
Licitaţia bursieră are loc în acelaşi timp pentru o specie a contractelor futures, şi
astfel preţul contractelor nu mai este fix, ci variabil în timp, astfel încât zilnic valoarea
contractului futures este marcată la piaţă. Marcarea zilnică la piaţă creditează sau
debitează conturile vânzătorilor şi cumpărătorilor cu profitul sau pierderea rezultată din
preţul cu care se încheie zilnic tranzacţiile. Acest proces zilnic de compensare-lichidare
este asigurat de către o casă de compensaţie, care asigură un mecanism zilnic de
contabilizare a pierderilor şi câştigurilor fiecărei poziţii deschise pe piaţa futures.
Pieţele futures asigură opţiuni în materie de fixare a preţurilor permiţând
operatorilor să îşi fixeze preţurile pe o perioadă determinată, alegând ziua, săptămâna sau
luna cea mai favorabilă de executare.
Prin intermediul cumpărărilor şi vânzărilor de contracte futures, toate informaţiile
sunt incorporate în preţul contractelor. Acest mecanism permite o creştere a fiabilităţii
cotaţiilor futures şi a preţurilor la vedere viitoare.
Pe de altă parte, pieţele futures permit ca informaţiile pertinente să poată fi
încorporate în procesul de formare a preţurilor la vedere viitoare. De asemenea, pieţele
futures fac ca viteza cu care informaţiile ce vin de la cerere şi ofertă şi care sunt
încorporate în procesul decizional cu privire la preţul pe piaţa la vedere să crească.
Pieţele futures contribuie la gestiunea optimală a stocurilor, valorificând
informaţiile furnizate de relaţia dintre cotaţiile la vedere şi cele la termen şi valorificarea
acestei relaţii în timp. Astfel, mărimea stocurilor de marfă deţinute de un operator va
varia funcţie de anticiparea cursurilor.
Interesele participanţilor la pieţele futures sunt variate, dar aceştia pot fi grupaţi în
două categorii: speculatori şi hedgeri.2 În timp ce speculatorii urmăresc obţinerea de
profituri în urma fluctuaţiilor de preţ, hedgerii au ca scop acoperirea riscului de preţ la
care sunt expuşi pe piaţa fizică a produsului respectiv. Astfel, pieţele futures permit
transferul riscului de preţ de la cei ce nu doresc să şi-l asume (hedgeri), către speculatori.
2
Gabriela ANGHELACHE, Piaţa de capital: caracteristici, evoluţii, tranzacţii, Editura Economică,
Bucureşti 2004

2
Există o serie de trăsături distinctive ale tranzacţiilor futures în raport cu cele de
tip forward şi options :

Contractul FORWARD
 se încheie prin negociere directă în afara băncii;
 nu este standardizat. Clauzele lui sunt negociate de către cele două părţi ;
 preţul este fixat în momentul încheierii contractului, dar profitul sau rezultatul
virtual al contractului este calculat ca diferenţă dintre preţul contractului
FORWARD şi preţul spot (sau cash) la termenul menţionat în contract ;
 nu are piaţă secundară. Executarea contractului are loc la scadenţă,
cumpărătorul plătind preţul stabilit la momentul încheierii contractului, iar
vânzătorul predând activul.

Contractul FUTURES:
 se încheie în bursă în cadrul unui mecanism specific de tranzacţii ;
 este standardizat ;
 are o piaţă secundară fiind un titlu financiar derivat;
 cursul, cota contractului FUTURES la bursă este calculată zilnic prin marcare la
piaţă, iar profitul, sau rezultatul virtual este dat de diferenţa dintre cursul curent şi
cursul iniţial de cumpărare;
 executarea contractului la scadenţă are loc fie în natură, fie cash, sau de cele mai
multe ori este lichidat până la scadenţă prin compensare, respectiv printr-o
operaţie de sens contrar poziţiei deţinute în bursă.

Contractul OPTIONS:
 este un contract de vânzare-cumpărare încheiat între două părţi, care dă
cumpărătorului dreptul, dar nu şi obligaţia, de a cumpăra sau a vinde o anumită
cantitate de mărfuri, valute, valori mobiliare sau instrumente financiare la un preţ
prestabilit, la sau înaintea unei anumite date ce poartă denumirea de
„scadenţă”.Pentru a intra în posesia acestui drept, cumpărătorul plăteşte

3
vânzătorului contractului un preţ denumit „primă”.Diferenţa majoră dintre
contractele de tip options şi cele de tip futures provine din lipsa obligativităţii
cumpărătorului opţiunii de a cumpăra sau a vinde activul suport de la baza
contractului.

B. Printre documentele normative ce fac referire la contractele la termen de tip futures


se numără:
• Regulamentul nr. 4 privind tranzacţionarea pe piaţa reglementată de instrumente
financiare derivate administrată de S.C. BURSA MONETAR-FINANCIARĂ ŞI
DE MĂRFURI S.A. SIBIU (Capitolul 1, Secţiunea 1);
• Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital (publicată în Monitorul Oficial nr.
571/29.06.2004);
• Regulament nr. 2 de organizare şi funcţionare al S.C. Casa Română de
Compensaţie S.A;
• Directiva 2004/39/CE privind pieţele de instrumente financiare, adoptată de
Parlamentul şi Consiliul European în aprilie 2004 pentru a înlocui
Directiva 93/22/CEE privind serviciile de investiţii în valori mobiliare (cuprinde
principiile generale aplicabile serviciilor de investiţii financiare, pieţelor
reglementate şi sistemelor multilaterale de tranzacţionare).

2. Cadrul institutional al tranzacţiilor speculative futures

A. Cadrul instituţional în care se desfăşoară tranzacţiile speculative futures este


asigurat de bursă, cea mai reprezentativă instituţie a economiei de piaţă liberă.
Actorii implicaţi în cadrul acestui tip de tranzacţie sunt:

a) Operatorii:
• Hedgeri - producători şi furnizori de materii prime, importatori şi exportatori
de mărfuri şi servicii, societăţile de valori mobiliare şi cele bursiere, băncile,
fondurile de investiţii şi instituţiile financiare care tranzacţionează în mod liber

4
aceste contracte în scopul obţinerii de profituri şi avantaje economice, sau de a se
proteja împotriva riscului de variaţie a preţului într-un viitor determinat;
• Speculatorii - urmăresc obţinerea unui profit din diferenţa de preţ între
momentul iniţierii contractului şi momentul lichidării lui.
b) Furnizorii de informaţii şi analiştii:
• Agenţiile de brokeraj – tranzacţionează contractele de bursă.
c) Mijolcitor:
• Casa/Organismul de clearing (la BMFMS este Casa Româna de
Compensatie) - cu rol de compensare, decontare şi garantare a executării
tranzacţiilor, toate tranzacţiile trebuind să se supună Regulamentului
acesteia;supervizează toate tranzacţiile, facilitând administrarea riscurilor asumate
în activitatea bursieră prin acceptarea de garanţii şi menţinerea constantă a
echilibrului dintre activitatea desfăşurată la bursă şi capacitatea de asumare a
riscului.
d) Autorităţile de reglementare şi supraveghere:
• Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare – ce are ca atribuţie
principală, propunerea proiectelor legislative ce reglementează piaţa de capital
pentru a fi validate de Parlamentul României, emiterea de regulamente ce
reglementează activitatea participanţilor la piaţă şi desfăşurarea operaţiunilor de
piaţă. Există de asemenea organisme cu autoreglementare, cele de pe piaţa
românească de capital fiind Bursa de Valori Bucureşti, Bursa Electronică
RASDAQ şi Bursa Monetară şi Financiară de la Sibiu care au regulamente proprii
privind admiterea la tranzacţionare a instrumentelor financiare, desfăşurarea
tranzacţiilor bursiere etc.

B. Hedgerii urmăresc conservarea valorii activelor lor, protejeazându-se printr-un


contract futures împotriva pierderii generate de fluctuaţia preţului activelor iniţiale.
Hedgerii sunt adesea producători sau utilizatori ai unui anumit activ.
Tranzacţia de hedging constă în cumpărarea/vânzarea de contracte futures ca
un substituent temporar al unei tranzacţii pe piaţa la vedere. Operaţiunile de acoperire
sau de hedging sunt tranzacţii la termen, al căror scop este de a oferi producătorilor,

5
procesatorilor, comercianţilor, consumatorilor o protecţie împotriva pierderilor
cauzate de fluctuaţiile preţurilor. În esenţă, hedging-ul constă în luarea la bursă a unei
poziţii futures aproximativ egală, dar opusă în raport cu o poziţie cash (pe marfă
fizică) existentă sau anticipată în momentul încheierii contractului bursier. În acest fel,
riscul evoluţiei nefavorabile a preţului pentru hedger este transferat către un terţ, în
principiu speculatorul.În cea mai mare parte, hedgerii nu sunt localizaţi în ringul
bursei, ei tranzacţionând printr-o firmă de brokeraj, care transmite ordine în ringul
bursei, care sunt executate de un broker din ring.
Speculatorii sunt agenţi care iau o poziţie pe piaţa futures cu
scopul de a obţine profit, acceptând riscul aferent.De regulă aceştia
sunt membrii bursei care acţionează în ring. Prezenţa speculatorilor
atenuează amplitudinea fluctuaţiilor de preţ, reduce decalajul dintre cursurile extreme
în interiorul unui sezon precum şi amplitudinea fluctuaţiilor de preţ de la un sezon la
altul.
Agenţia de brokeraj este o persoană juridică ce are calitatea de membru al
bursei, membru afiliat sau membru compensator al unei burse şi are în obiectul de
activitate tranzacţionarea contractelor de bursă. Persoanele fizice sau juridice ce
tranzacţionează contracte futures şi options, printr-o societate de brokeraj, plătesc
acesteia un comision şi folosesc surse proprii de finanţare, asumandu-şi întregul risc ce
decurge din această activitate. Brokerii sunt persoane fizice, angajate ale unei agenţii
de brokeraj, care sunt autorizate de BMFMS să execute în ring, ordinele de vânzare /
cumpărare date de aceasta sau clienţii acesteia.
Organismul de clearing (la BMFMS este Casa Română de Compensaţie)
Rolul esenţial în derularea tranzacţiilor revine casei de clearing, care asigură atît
marcarea zilnică la piaţă a poziţiilor futures, cît şi compensaţia globală a tranzacţiilor
care se efectuează la bursă. Ansamblul operaţiunilor de compensaţie, decontare şi
predare/primire de titluri - desfăşurate sub coordonarea casei de clearing - poartă numele
de regularizare. Prin acest proces are loc actualizarea (marcarea la piaţă) sau , după caz,
lichidarea contractelor futures.
În acest sens, membrii clearing depun la casa de compensaţie garanţii, numite
marje de regularizare, pentru asigurarea execuţiei contractelor derulate prin mijlocirea

6
lor. În cazul în care firmele broker care lucrează cu clienţii nu sunt membri ai casei de
compensaţie, ei depun marjele respective la membrul clearing, prin intermediul căruia
efectuează regularizarea contractelor. Garanţiile depuse de firmele broker provin din
marjele pe care ei înşişi le solicită clienţilor.
Casa de compensatie poate verifica, din punct de vedere financiar, atât situaţia
agenţiei bursiere, cât şi relaţia financiară dintre aceasta şi clienţii săi. Verificările includ
toate fazele activităţii desfăşurate pe piaţa bursieră. Ele încep cu ordinele transmise de
clienţi (referindu-se la natura ordinului, conţinutul, data, ora, minutul acestuia), continuă
cu modul lor de executare în ringul bursei prin intermediul anunţului făcut de brokerul
de ring (natura anunţului, conţinutul, data, ora, minutul acestuia). Se verifică de
asemenea contextul momentului faţă de natura şi conţinutul ordinului, nivelul şi modul
de garantare, relaţiile angajaţilor agenţiei cu firmele ale căror active se tranzacţionează
la bursă, dar şi cu alte firme ce acţionează pe piaţa bursieră şi care sunt implicate în
acţiunea supusă verificării.
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare - este o autoritate administrativă
autonomă a statului român, are ca scop reglementarea şi supravegherea pieţei de
capital, pieţele reglementate de mărfuri şi instrumentele financiare derivate, dar şi
instituţiile şi operaţiunile specifice ale acestora. CNVM este subordonată Parlamentul
României, prezentând acestuia din urmă rapoarte prin intermediul comisiilor pentru
buget, finanţe şi bănci ale Senatului şi Camerei Deputaţilor.
Principalele obiective, stabilite prin statutul autorităţii, sunt:
• stabilirea şi menţinerea cadrului necesar dezvoltării pieţelor reglementate;
• promovarea încrederii în pieţele reglementate şi în investiţiile în instrumentele
financiare;
• asigurarea protecţiei operatorilor şi investitorilor împotriva practicilor neloiale,
abuzive şi frauduloase;
• promovarea funcţionării corecte şi transparente a pieţelor reglementate;
• prevenirea manipulării pieţei şi a fraudei şi asigurarea integrităţii pieţelor
reglementate;
• stabilirea standardelor de soliditate financiară şi de practică onestă pe pieţele
reglementate;

7
• adoptarea măsurilor necesare pentru evitarea apariţiei riscului sistemic pe pieţele
reglementate;
• prevenirea afectării egalităţii de informare şi tratament al investitorilor sau al
intereselor acestora.
C.N.V.M. colaborează cu Banca Naţională a României, Comisia de Supraveghere
a Asigurărilor, Consiliul Concurenţei, autorităţile judecătoreşti şi cu alte autorităţi şi
instituţii publice în vederea îndeplinirii obiectivelor sale.

Capitolul 3:Piaţa tranzacţiilor futures


a) Luând în considerare faptul că prezentul proiect face referire la tranzacţiile
futures pe mărfuri în continuare voi prezenta apariţia burselor de mărfuri precum şi
evoluţia acestora în timp. Principalul motiv din pricina căruia au fost înfiinţate
contractele futures a fost hedging-ul sau nevoia de acoperire a riscului de preţ. Astfel
că, la Anvers în 1531 a fost înfiinţată prima bursă de mărfuri. În Amsterdam, la
începutul secolului al XVII-lea, mărfurile se puteau tranzacţiona într-un sistem
apropiat de cel practicat astăzi pe pieţele derivate. De asemenea, în Japonia şi China,
încă din secolul XVII sunt consemnate tranzacţii sub forma instrumentelor derivate
având la bază orezul, iar la Bursa de la Londra începe tranzacţionarea primelor
contracte forward pe mărfuri. Istoria modernă a pieţei futures începe în 1848 în SUA,
odată cu înfiinţarea la Chicago a unei pieţe futures (sau la termen) administrată de
Chicago Board of Trade (CBOT).

Primele contracte futures au avut ca obiect produsele agricole urmate mai târziu
de metale şi în final de instrumente financiare (obligaţiuni, rate ale dobanzii şi indici
bursieri), iar în 1982 au fost lansate opţiunile pe contracte futures. În Romania,
primele iniţiative de organizare a unei burse de mărfuri au aparut în 1840 cand, în
ziarul “Mercurul Brailei” era prezentat Codul de Comerţ care cuprindea prima
reglementare generală a bursei de comerţ în Muntenia. Istoria modernă a pieţei
futures în România începe în 1997 când, la Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri
din Sibiu (BMFMS) au fost lansate primele contracte futures. Înfiinţată în 1994 şi
având iniţial ca obiect de activitate intermedierea tranzacţiilor cu mărfuri, bursa de la
Sibiu s-a specializat cu timpul în administrarea pieţelor de instrumente financiare

8
derivate. Din 1994 şi pană în 2003 în România s-au înfiinţat mai multe burse de
mărfuri în toate regiunile tării (Sibiu, Bucureşti, Constanţa, Iaşi, Brasov, Cluj,
Timişoara, Brăila, Piatra Neamţ), majoritatea optând pentru activitatea de
intermediare fizică a mărfurilor. Doar bursele din Sibiu, Bucureşti, Constanţa şi
Timişoara au abordat segmentul tranzacţiilor cu instrumente derivate, iar în prezent
singura piaţă din România pe care se tranzacţioneaza derivate este cea a BMFMS.

b) Asa cum am specificat în partea anterioară Bursa Monetară financiară şi de


Mărfuri de la Sibiu este cea mai importantă în tranzacţiile futures pe mărfuri din
România. Astfel că dinamica tranzacţiilor precum şi volumul şi structura acestora vor
face referire la acestă bursă. Urmărind tabelul nr.1 putem observa evoluţia
tranzacţiilor cu derivative pe ultimii 5 ani până în prezent.

Tabel nr.1 Volumul, dinamica tranzacţiilor cu derivative la BMFMS

An Nr.contracte total Nr.contracte futures Nr.contracte


Total contracte futures Din care futures pe options
mărfuri

2005 707,738 696,109 498,032 11,629

2006 4,268,710 4,232,059 3,567,098 36,651

2007 3,490,923 3,456,023 2,056,673 34,900

2008 3,618,766 3,578,582 3,001,312 40,184

2009 512,577 503,223 379,432 9,354

Sursa: BMFMS

După cum se poate observa în tabelul prezentat din totalul contractelor tranzacţionate la
bursa de la Sibiu, contractele futures au o pondere semnificativă în totalul contractelor.

Grafic nr.1 Dinamica şi volumul contractelor tranzacţionate la BMFMS

9
4.500.000
4.000.000
3.500.000
3.000.000
2.500.000 Nr.contrcate total
2.000.000 Nr. contracte futures
1.500.000 Nr.contracte oprions
1.000.000
500.000
0
2005 2006 2007 2008 2009

Sursa: Grafic realizat pe baza tabelului nr. 1

După cum se poate observa atât din tabel cât şi din graficul de mai sus contractele futures
au înregistrat o creştere bruscă iar cele mai mari creşteri au fost înregistrate în anul 2006
după care o uşoară scădere are loc anul următor urmând ca în anul 2008 acestea să
crească uşor . În anul 2009 (prima decadă) s-au înregistrat tranzacţii aproximativ egale cu
cele din 2005.

Graficul Nr.2. Dinamica şi volumul tranzacţiilor futures

14.000.000
12.000.000
Nr.contracte futures pe
10.000.000 marfuri
8.000.000 Nr. Contracte futures
6.000.000
Nr.total contracte
4.000.000
2.000.000
0
2005 2006 2007 2008 2009

Sursa: Grafic realizat pe baza datelor din tabelul nr. 1

10
Tranzacţii pe piaţa future întalnim şi la Bursa de Valori Bucureşti. În tabelul alăturat
putem observa variaţia contractelor futures pe ultimii trei ani.

Tabelul nr. 2 Variaţia contractelor futures în anii 2007, 2008, 2009.

An Nr. şedinţe de Nr. Nr.contracte Nr. contracte Valoare(Ron)


tranzacţionare tranzacţii total pe mărfuri totală

200 250 41 64 31 540.535,10


7

200 250 922 18.018 9.174 19.308.627,90


8

200 67 22 111 48 373.195,00


9

Sursa: Bursa de Valori Bucureşti

După cum putem observa din tabelul de mai sus evoluţia contractelor cu acest tip de
derivate este semnificativă, anul 2008 înregistrând cele mai mari creşteri. Chiar dacă anul
2009 nu este încheiat se poate observa că numărul contractelor este mai mare decât cel
din 2007 dar în ceea ce priveşte valoarea totală (expimată în RON) anul 2007 înregistreză
sume mai importante.

Făcând referire la România, piaţa orezului este slab dezvoltată. Plafonul de orez
pentru România nu reflectă dezvoltarea recentă a sectorului de orez. În mai 2008
suprafaţa de orez identificată este de 8187 de hectare cu un randament la hectar de
3700kg.
Chiar dacă pe plan mondial criza a afectat toate sectoarele inclusiv cel al bursei de
mărfuri specialiştii în domeniu afirmă că atât la nivel mondial cât şi la nivel naţional în
prezent bursa este stabilă iar pe viitor va înregistra creşteri. "O eventuală creştere pe
bursele americane ar încuraja şi investitorii de la noi, mai ales că acţiunile sunt la preţuri
interesante", a declarat pentru NewsIn Paul Brendea, analist financiar la casa de brokeraj
Prime Transaction.

11
Având în vedere faptul că în România, în comparaţie cu alte burse, foarte târziu a
apărut şi s-a dezvoltat piaţa futures pe mărfuri. Din acest punct de vedere acestă din
ultimă piaţă este slab dezvoltată în special piaţa orezului care face baza acestui proiect.
Astfel că o comaraţie cu piaţa mondială şi cea europeană ar fi de dorit. Cea mai mare
bursă de mărfuri din lume Cicago Board of Trade înregistreză de-a lungul timpului
semnificative tranzacţii pe piaţa futures. Volumul de tranzacţionare pe piaţa CBOT a fost
în 2006 de 806 milioane contracte. Înfiinţată în 1898 şi specializată la început tot în
tranzacţii futures pe produse agricole, CME s-a dezvoltat de-a lungul secolului XX
ajungând la un volum de 1,2 miliarde contracte futures în cursul anului 2006. În cursul
anului 2007 Chicago Mercantile Exchange şi Chicago Board of Trade şi-au anunţat
deciziile de fuziune, în urma acestei operaţiuni urmând să rezulte cea mai mare piaţa de
instrumente derivate din lume. Eurex Frankfurt – este cea mai mare piaţă de instrumente
derivate din lume (la nivelul indicatorilor de tranzacţionare aferenţi anului 2006) cu un
volum de peste 1,5 miliarde contracte futures şi options.
Cel de-al treilea grafic prezintă evoluţia pieţei orezului în comparaţie cu piaţa
ovăzului la CBOT.
Graficul nr.3. Evoluţia pieţei orezului în comparaţie cu piaţa ovăzului la CBOT.

6000
5000
4000
mii tone 3000
2000
1000
0
Mar Dec Mar Dec Mar Dec Mar Dec
'05 '05 '06 '06 '07 '07 '08 '08

orez ovaz
Sursa: CBOT

12
După cum se poate observa piaţa orezului este este foarte dezvoltată la Cicago
Board of Trade. Prin urmare se poate observa o fluctuaţie de-a lungul anilor 2005-2007
pentru ca în anul 2008 piaţa orezului să cunoască o creştere semnificativă şi să atingă
pragul de aproximativ 6000 de tone. La sfârşitul anului 2008 are loc o scădere bruscă atât
pe piaţa orezului cât şi a ovăzului. Majoritatea specialiştilor pun acestă scădere pe seama
crizei mondiale.

3. Piata specifica tipului de tranzactie ales.

Menirea bursei este de a pune în valoare jocul liber al forţelor pieţei, "mâna
invizibilă" cum l-a numit părintele ştiinţei economice, Adam Smith, excluzând orice
intervenţie extraeconomică, precum şi orice tendinţă provenită din afara sau din interiorul
pieţei, de manipulare a variabilelor pieţei, în speţă a preţului. De aceea s-a şi spus că
bursa este mecanismul care se apropie cel mai mult de modelul teoretic al pieţei pure şi
perfecte, asigurând formarea preţurilor pe baza raportului ce se stabileşte în fiecare
moment între cerere şi ofertă şi reflectînd în permanenţă realitatea economică.
Astfel, pentru ca o marfă să poată face obiectul tranzacţiilor de bursă, trebuie
să fie îndeplinite o serie de condiţii:
 oferta trebuie să fie amplă şi să provină de la un număr suficient de mare de
ofertanţi;
 cererea trebuie să fie solvabilă şi relativ constantă;
 preţurile nu trebuie să facă obiectul unor măsuri administrative de control;
 trebuie să fie asigurată transparenţa informaţiilor privind piaţa;
condiţii ce sunt îndeplinite de către Chicago Board of Trade (CBOT), cea
mai veche bursă a contractelor futures şi options, înfiinţată in 1848. Peste 50 de tipuri de
contracte futures şi options sunt tranzacţionate de către peste 3600 membri CBOT3.
În cazul de faţă, pe piaţă (CBOT în cazul nostru), purtătorii cererii sunt cei
ce caută să încheie sau să cumpere contracte futures pe orez, şi respectiv, purtătorii
ofertei, cei ce urmăresc să le vândă altora, fie acestia hedgeri sau speculatori.
Aceşti participanţi pot fi :

3
pe data de 12 Iulie 2007, CBOT a fuzionat cu Chicago Mercantile Exchange (CME), sistând să existe ca
entitate independentă. (http://www.exchange-handbook.co.uk/index.cfm?
section=news&action=detail&id=68200)

13
 Fermierii, ce efectuează operaţiuni de acoperire când doresc să
protejeze valoarea produselor obţinute şi să-şi acopere costurile aferente
păstrării mărfii până în momentul livrării ; când doresc să se asigure că va
exista un cumpărător pentru producţia pe care urmează să o obţină sau când
doresc să fixeze un preţ de vânzare pentru această producţie.
 Societăţile de producţie pot beneficia de avantajele ce derivă din
efectuarea unui hedging, în numeroase situaţii când doresc să se protejeze
împotriva creşterii preţurilor la materiile prime şi să fixeze şi preţurile de
vânzare pentru producţia obţinută.
 Comercianţii nu utilizează, în general, decât strategii simple de
hedging datorită faptului că nu sunt implicaţi în procesul de producţie şi,
prin urmare, nu sunt afectaţi de fluctuaţiile preţurilor produselor agro-
alimentare;

Din punct de vedere al calităţii mărfii, cât şi al exigenţei, acestea sunt


standardizate prin intermediul regulamentului de tranzacţionare4 al CBOT, şi anume,
trebuie să corespundă standardelor promulgate de către Departamentul d Agricultură al
Statelor Unite (U.S.D.A.), şi anume:
 nu sunt admise boabe ce prezintă degradare rezultată în urma căldurii
excesive (evaluată dupa normele USDA FGIS Interpretive Line Slide 2.15),
într-o mostră de 500g;
 nu sunt admise boabe ce prezintă pete (conform normelor normele
USDA FGIS Interpretive Line Slide 2.1), într-o mostră de 500g;
 se admite un maxim de 75 de boabe ce prezintă o decolorare uşoară
(conform USDA FGIS Interpretive Line Slide 2.2), într-o mostră de 500g.
 boabele de orez trebuie să aibe un randament la măcinare de minim
65%
Marfa ce nu îndeplineşte aceste criterii nu va putea fi livrată, şi deci nu poate
face obiectul unui contract.

4
http://www.cmegroup.com/rulebook/CBOT/II/17/17.pdf
5
http://archive.gipsa.usda.gov/reference-library/handbooks/grain-insp/grbook2/general_info.pdf

14
3.e Evenimente şi cazuri deosebite şi efecte ale acestora asupra pieţei.

La sfârşitul anului 2007 autoritǎţile din India au interzis contracte futures


(la termen) pe gâau şi orez, pentru a elimina factorul speculativ care poate determina
majorarea artificialǎ a preţurilor. O serie de oficiali indieni s-au opus acestei mǎsuri,
considerând cǎ guvernul ar trebui sǎ ia, mai degrabǎ, mǎsuri de creştere a producţiei.
Aceastǎ poziţie a fost susţinutǎ de situaţia din piaţa orezului, unde Filipine, cel mai mare
importator de orez, a anulat licitaţia pentru cumpǎrarea a 675.000 de tone, pentru cǎ nu a
existat decât un singur ofertant. Deşi India este unul dintre cei mai importanţi actori de pe
piaţa orezului, aceastǎ masura nu a avut efecte dorite pe termen lung privind tinerea sub
control a pretului, in ziua de 24 aprilie 2008, preţul orezului crescând la peste 25 dolari
pe 100 livre pe bursǎ din Chicago, pentru prima datǎ în istorie, pe fondul speculaţiilor
privind impunerea de restricţii la export de cǎtre noi state.
Guvernul brazilian a negociat în acea lunǎ cu producǎtorii din ţara un
acord prin care sǎ asigure acoperirea cererii interne de orez în urmǎtorii ani. Aceasta
mişcare s-a rǎspândit în mai multe ţǎri, întrucât securitatea alimentarǎ este prioritatea
numǎrul unu pentru fiecare guvern. Ingrijorarea privind reducerea însǎmânţǎrilor în SUA,
din cauza ploilor, a susţinut, de asemenea, preţul orezului.
Din cauza preţurilor mari, Japonia a decis atunci sǎ amâne achiziţia celor
770.000 de tone de orez pe an, la care s-a obligat printr-un acord încheiat in cadrul OMC.
De asemenea, nu a efectuat alte importuri în afara acordului, întrucât avea stocuri
suficient de mari şi nu s-a dorit ca, prin achiziţionarea de orez în acea perioadǎ sǎ
acceleze creşterea preţului, fapt ce ar fi înrǎutǎţit situaţia din ţǎri precum Filipine.
Nivelul ridicat al preţului dar şi deciziile celor mai importanţi actori de pe
piaţa orezului au dus la diminuarea volumului contractelor futures pe orez şi implicit a
speculaţiilor ceea ce a determinat o scadere ulterioara a pretului acestuia, orezul cu livrare
in iulie tranzacţionându-se pe bursa din Chicago la un preţ de 21,525 dolari pe 100 livre
(o livra = cca. 0,5 kg pânǎ la începutul lunii mai.
Preţul orezului a crescut însǎ din nou timp de patru zile consecutiv la
inceputul lunii mai, pe seama speculaţiilor cǎ Myanmar ar putea sǎ nu mai importe orez şi

15
sǎ intre la cumpǎrare pe piaţa internationalǎ, din cauza ciclonului Nargis, care a devastat
teritoriile cultivate din ţara asiaticǎ, ucigând 60.000 de oameni.
Organizaţia pentru Alimentatie şi Agricultura (FAO), agentie specializatǎ
a ONU, estima la inceputul anului cǎ Myanmar va exporta 600.000 de tone de orez în
2008, adica 2% din valoarea exporturilor de orez la nivel global, estimatǎ la 29,9
milioane de tone. Ciclonul Nargis a amplificat penuria de orez la nivel mondial.
Secretarul de stat pentru Agricultura Arthur Yap, al statului Filipine, cel mai mare
importator de orez, a luat în calcul semnalele şi indicatorii, şi a declarat cǎ vor „cumpǎra
agresiv”, fapt ce a dus la o copiere a atitudinii din partea a numeroşi market-makers ceea
ce a determinat o creştere semnificativǎ a volumului contractelor futures tranzacţionate.

Capitolul 4: Descrierea generală a cazului ce face obiectul studiului


A. În cele ce urmează va fi prezentată o scurtă descriere a părţilor, precum şi a altor
actori implicaţi direct în tranzacţia supusă studiului de faţă:
1. S.C. CALIPRIX S.R.L-în calitate de vânzător, având sediul amplasat pe Şos.
Berceni nr.104, sector 4, Bucureşti.
Deşi societatea este una relativ nou înfiinţată, aceasta a ajuns în scurt timp a fi
considerată cel mai mare producător de orez de pe piaţa românească. Datele financiare
ale S.C CALIPRIX S.R.L indică o evoluţie favorabilă a acesteia pe o perioadă de trei ani,
începând din 2005 (când cifra de afaceri era de 38.579.909,00 RON) şi până în 2007
(când cifra de afaceri a atins valoarea de 52.271.663,00 RON).
În ceea ce priveşte locul ocupat de firmă pe piaţa burselor de mărfuri (pe piaţa
tranzacţiilor de tip futures cu orez în mod special), nu se poate vorbi momentan de o
poziţie deosebit de înaltă, ţinându-se cont tocmai de faptul că firma este recent înfiinţată.
Veniturile realizate de societate permit acoperirea tuturor cheltuielior acesteia, precum şi
obţinerea unui profit satisfăcător, fapt ce relevă un potenţial economic în continuă
creştere. S.C CALIPRIX S.R.L funcţionează în conformitete cu Legea 31/1990 privind
societăţile comerciale, acţionarii răspunzând pentru părţile sociale numai în limita
aportului adus de fiecare în parte.
Preţurile explozive înregistrate pe piaţa orezului la mijlocul anului 2008 au
determinat o scădere a cererii pentru orez în rândurile consumatorilor români. Astfel,

16
obiectivul specific urmărit de vânzător este acela de a reuşi să exporte o cantitate cât mai
mare de orez, ţinându-se cont de situaţia instabilă în acre se afla piaţa (atât cea locală, cât
şi cea la nivel mondial) la momentul desfăşurării tranzacţiei.
Ca şi producător de orez, societatea are ca obiectiv general (neţinându-se cont de
situaţia deosebită întâlnită în 2008-creşterea excesivă a preţurilor la acest produs)
clasarea României printer principalii producători de orez ai Europei. Românii consumă
aproximativ 100 000 tone de orez anual, iar orezul exportat de ţara noastră în state
precum Grecia, Italia, Bulgaria sau Cehia este apreciat ca fiind de foarte bună calitate.
2. JACKSON SON & COMPANY (LONDON) Ltd.6- agenţia de brokeraj implicată
în desfăşurarea tranzaţiei (ocupă poziţia de intermediar), având sediul 4 St. Georges
Yard, Farnham, Surrey, Marea Britanie7. Agenţia se ocupă cu monitorizarea tuturor
aspectelor legate de tranzacţie, în vederea asigurării executării cât mai rapide şi mai
eficiente a contractului.
Motivul participării la tranzacţie este obţinerea unui comision, obiectivul general
fiind acela de menţinere şi întărire a poziţiei deţinute de agenţie în rândul brokerilor de
orez ce activează la momentul actual pe piaţa internaţională a acestui produs.
3.CUMPĂRĂTOR-firmă bulgară (Bulgaria numărându-se printre ţările către care
România exportş în mod frecvent orez;alţi clienţi fiind Grecia, Italia şi Cehia).Firma este
o societate comercială, care se ocupă cu achiziţionarea produselor agroalimentare (orezul
fiind unul dintre aceste produse), prelucrarea lor şi distribuirea produselor finale către
consumatorii de pe piaţa locală.
Motivul participării la tranzacţie constă în asigurarea achiziţionării cantităţii
necesare de orez (ţinând cont de situatia pieţei la momentul tranzacţiei-creşterea rapidă a
preţului orezului) pentru a putea acoperi nevoile consumatorilor locali la acea perioadă
(vara anului 2008).În vara anului trecut, preţul orezului s-a majorat cu peste 15 %
(conform Business Standard), datorită producţiei relative scăzute la nivel
global8.Obiectivul specific a fost evitarea achiziţionării orezului la un preţ mult mai
ridicat decât cel existent în acel moment pe piaţă(societatea a primit marfa în aprilie,

6
agenţie de brokeraj specializată pe comodităţi, membră a London Rice Brokers Association, înfiinţată în
1861)
7
http://jackson.co.uk/contact.php
8
Preţul orezului cu livrare în mai atingea, la acea dată, un nivel-record, de 21,90 de dolari/100 livre (1 livra
= circa 0,5 kg), pe platforma electronică a CBOT.

17
conform contractului din martie, iar în mai orezul atingea niveluri record ale preţului pe
CBOT).
4. CHICAGO BOARD OF TRADE (CBOT) - bursa cu cea mai vastă experienţă în
tranzacţionarea contractelor de tip futures şi options din lume.Peste 50 de astfel de
contacte diferite sunt tranzacţionate de peste 3 600 membrii CBOT prin strigare liberă
sau eTrading.În iulie 2007 CBOT a fuzionat cu Chicago Mercantile Exchange, devenind
parte a CME Group şi încetând astfel să mai existe ca o entitate independentă.9

B. Derularea tranzacţiei
În continuare vom descrie modul de funcţionare al tranzacţiei avute în vedere,
ţinându-se cont de etapele şi regulile specifice acestui tip de contract de vânzare-
cumpărare.
Trebuie amintit faptul că într-un contract futures, cele două părţi implicate au două
posibilităţi:
a. lichidarea contractului prin predarea, respective primirea activului care face
obiectul contractului (în cazul de faţă, cantitatea de orez stipulată în contratul
standard aflat la CBOT) - livrarea efectivă (situaţie întâlnită în doar
aproximativ 2% din totalitatea contractelor incheiate)
b. compensarea contractului, lichidarea poziţiei deţinute pe piaţa futures printr-o
operaţiune de sens contrar10
În cazul tranzacţiei ce face obiectul capitolului de faţă (contractul futures pe orez
încheiat între firma română şi cea bulgară), lichidarea contractului s-a făcut prin
livrarea efectivă către cumpărător a cantităţii de orez înscrisă în contract.
Elementele contractului
Toate componentele unui contract futures sunt standardizate (cantitatea, calitatea,
lunile de livrare, orele la care se tranzacţionează etc.), prin urmare singurul element
asupra căruia se poartă negocierea propriu-zisă este preţul contractului.
În cazul de faţă, contractul futures pe orez tranzacţionat pe bursa americană arată
astfel:
9
http://en.wikipedia.org/wiki/Chicago_Board_of_Trade
10
cel care deţine poziţia de long (cumpărătorul) îşi poate lichida poziţia prin realizarea unei vânzări futures
a contractului respective; iar cel cu poziţia short (vânzătorul) poate lichida prin cumpărarea futures a
aceluiaşi contract

18
Mărimea contractului 2,000 hundredweight11(cwt)
(cantitatea) (90 000kg. sau 90t)
Calitatea Orez crud cu boabă lungă
Cotaţia cenţi/cwt
Variaţia minimă de
1/2cent/cwt($10/contract)
preţ
Lunile de livrare noiembrie, ianuarie, martie, mai, iulie, august, septembrie
Ultima zi de Ziua lucrătoare dinaintea celei de-a 15a zi calendaristică a lunii de
tranzacţionare livrare
Ultima zi de livrare A 7-a zi bursieră după ultima zi de tranzaţionare a lunii
Bursa electronică:6.00P.M-6.00A.M, 9.30A.M-1.15P.M duminica-
Programul bursier vineri
Floor:9.30A.M-1.15P.M, luni-vineri
Electronic:ZR
Simbolul specific
Floor:RR
50cenţi/cwt ($1 000/contract) sub sau peste preţul stability în ziua
Limitele de variaţie
precedentă, cu limite ce se pot extinde la 75cenţi/bushel12 sau $1.15
zilnică ale preţului
/bushel

Contractul de faţă are şapte luni de livrare, reprezentând de fapt şapte contracte
distincte, fiecare având un preţ propriu, corespunzător fiecărei luni cotate. Concret, în
situaţia tranzacţiei descrisă în acest capitol, grâul a fost livrat firmei bulgare în luna
aprilie, conform specificaţiilor contractului din luna martie.
Variaţia minimă a preţului (“tick size”) înseamnă că un nou preţ strigat la bursă
trebuie să difere de preţul anterior cu cel puţin această mărime (sau cu multipli ai tick-
ului); de exemplu se pot striga preţuri de 500, 500 şi ½, 498 şi 1/2, dar nu şi preţuri de
500 şi 1/8.

Desfăşurarea efectivă a tranzacţiei:


Orice tranzacţie futures are un mecanism de tranzacţionare relativ asemănător, şi
cuprinde următoarele faze13:
1. tranzacţia este iniţiată de către vânzător/cumpărător. Acesta dă ordin firmei de
brokeraj cu care colaborează pentru încheierea contractului futures; ordinal
este transmis mai departe brokerului de bursă (“floor broker”), care urmează
să-l execute în sala bursei (“pit”);

11
hundredweight reprezintă o unitatea de măsură a masei în S.U.A, fiind echivalentul a
100pounds=45,35kg.
12
1 bushel=27,9kg
13
Prof.Univ.Dr.Gh., Hurduzeu, „Burse de mărfuri-note de curs”

19
2. după încheierea contractului, brokerul de bursă semnează un tichet de ordine
pe care-l trimite firmei sale (Jackson Son & Co. în cazul de faţă), acesta
înştiinţându-l pe client că a fost executat contractul, precizându-i totodată şi
condiţiile acestuia (preţul îndeosebi şi volumul tranzacţiei);
3. după încheierea tranzacţiei în sala de bursă, un angajat al bursei (raportor sau
pit reporter) transmite preţul şi volumul tranzacţiei departamentului de cotaţii
şi implicit, personalului care operează sistemul informatic al bursei; preţul
apare astfel instantaneu pe tabela electronică;
4. dacă firma de brokeraj nu este membră a casei de clearing, atunci va lua
legătura cu o firmă membră, căreia îi transmite toate datele relevante ale
contractului, pentru a fi communicate la casa de compensaţie; aceasta din
urmă procedează la marcarea la piaţă a poziţiilor deschise şi efectuează
operaţiunile de compensare a poziţiilor şi de lichidare a contractelor,
înştiinţând membrul clearing de aceste activităţi;
5. casa de clearing dă instrucţiuni băncii care asigură decontările băneşti
rezultate din operaţiunile în legătură cu creditarea, respective debitarea
contului membrului clearing;
6. banca plăteşte/încasează de la membrul clearing sumele de bani rezultate din
efectuarea compensaţiilor; ulterior membrul clearing anunţă firma de brokeraj,
aceasta efectuând în final reglările corespunzătoare în contul clientului său.

ANEXA 1

S.C CALIPRIX S.R.L este înregistrată la Registrul Comerţului din data de 17


decembrie 2004, cu numărul J40/21135/2004, având codul unic de înregistrare 17053379.
Capitalul social şi subscris al firmei este de 200RON, cu o cifră de afaceri ce în anul
2007 înregistra valoarea de 52,271,663 RON.
Cod CAEN 7482 – Activităţi de ambalare
Această clasă include:

20
• activităţile pe bază de tarif sau contract, indiferent dacă sunt sau nu procese
automatizate, cum sunt: amestecare şi umplere a atomizoarelor, cutiilor sau
sticlelor, îmbutelierea produselor farmaceutice, a cosmeticelor etc., etichetajul,
ştampilarea, imprimarea ambalajelor, împachetarea caietelor şi cutiilor de cadouri.
Această clasă exclude:
• activităţi de ambalare, conexe transportului.
Tabelul nr.1:Date financiare S.C CALIPRIX S.R.L
An Stocuri Casă şi conturi Creanţe Total Capital social
bilanţ la bănci (RON) capitaluri (RON)
(RON) (RON)
2004 - 389,10 1,60 131,30 200,00
2005 3.351.822,00 3.119.388,00 5.882.542,00 1.372.583,00 0,00
2006 4.692.383,00 811.119,00 7.437.371,00 2.192.704,00 200,00
2007 12.713.230,00 2.082.716,00 17.310.584,00 2.262.186,00 200,00
Sursa: http://www.totalfirme.com/160773/CALIPRIX_SRL#DetaliiCAEN

Tabelul nr.2:Date financiare S.C CALIPRIX S.R.L


An Cifra de afaceri Venituri Cheltuieli Profit net / pierdere Număr
bilanţ (RON) (RON) (RON) netă angajaţi
(RON)
2004 - - 68,70 -68,70 -
2005 38.579.909,00 41.271.078,00 39.618.212,00 1.372.453,00 47
2006 38.272.524,00 40.080.487,00 39.029.368,00 820.120,00 61
2007 52.271.663,00 55.156.093,00 55.017.916,00 69.482,00 93
Sursa: http://www.totalfirme.com/160773/CALIPRIX_SRL#DetaliiCAEN

21

S-ar putea să vă placă și