Jacques

Salome

Gltami, tati,

ma

auziti?

"t~( f 17 Z
)

,/ ~ ?

Introducere
Copiii oostri nit sint
cop iii uostri. Sint fiii ji fiicele cbemdrii vietii La via(a. Yin prin uoi, dar nu din ooi. $i cbiar daca sint alatUl-i de voi, mt va apartin. Puteti sa le daruiti drag~stea, dar ' 11 11gindurile ooastre. i ei au propriile lor gind
KHALIL
/'"

PARTEA

t n rt r

Limbaje1e nonverbale la copii

Pentru noi, parinrii sau adultii care trdim aldturi de un copil sau il insorim pe drumul oietii, provocarea
consta in a-i ermite sa realizeze actul eel mai dureros pentl-u (iecare, ace a e a :~f!..E_e a -~e'!.fia de noi.!l autoriziim astfel sa ne pal-aSeasca, sa se despurta ae noi, sa se fndeparteze, pentru a intimpina riscurile si minunile oieiii.

BRAN

.,Cad ei au pr ,ptiile lor ginduri"

Iata 0 fraza ce-ar putea fi 0 buna introducere la acest exercitiu de reflectie. Ne priveste direct in calitate de parinti, de insotitori ai copiilor, responsabili de "eduearea" lor ~ide mijlocitori In proeesuI de invatare aI vietii, dad acceptam sa Iavorizam abordarea relationala fa\a de copii, $i aceasta, Incepind de 1a miscarile tainice ale micului embrion, inca protejat de pintecele mamei, ~i terminind eli furtunile ~ipreaplinul virstei adulte, trecind prin toate etapele dezvoltarii lor,

· -'~'~."%~_0111!.""""'' ' ."III1£"'.*""iM,,",,*,""'.+"". '~'

' 1'1')#",,6i!'l. _n..., "",;....."'!, ... t

_;w:;wtA....

"'! t. t_"!"~; ... .. *-,.."bi4A_il

i~r.~r'~~~.l'~~~~~~f!~:~,.~,,~;,jl,<,

~,:~-:~:~.\,!

;"~~:;.jtf~~1:~~~~~.~~.::'··>tr~' ;<::,_.,.;._,
". ,-"";""",I--'''·'~'-'·~·'

1.1

Buna ziua, Spun de fiecare data, si de fiecare data este tot mai adevarat'" ca atunci cind rna adresez unui grup mare, folosesc, fara sa-mi dau ~i fara sa vii dati seam a, limbaje nonverbale. Nu se observii la prima vedere, totusi inima-rni bate sa-mi sparga pieptul, carnasa rni s-a lipir de piele, iar vocea mi-e mai seazuta decit de obicei. Pentru mine e, intr-adevar, 0 incercare sa vorbesc 'in public, obisnuit cum sint sa lucrez in intimitatea unor grupuri mici sau fa~a in fata cu sulerinta individualao Am 53 de ani si, de ceva timp, a inceput sa rna intereseze in mod special prima copilarie. Pe urmele lui Sigmund Freud, care, eu aproape un secol in urrna, a deschis calea, pe urmele lui Francoise Dolto ~i stimulat de cercetarile sale, urmind multor altar cercetatori, descopar in ce masura lucrurile esentiale dintr-o viata sint hotarite in primii ei ani. Am eonvingerea profunda cii sistemele noastre relationale, scenariile dupa care ni se desfasoara viata si pozitia noastra existentiala sint configurate dincolo de limbajul verbal, fie inaintea aparitiei acestuia, fie pentru ca acesta nu se va dovedi suficient pentru a traduce intilnirea unei mogildete de om cu viata. Dad bebelusii ~i copiii foarte mici nu dispun de prea multe cuvinte pentru a vorbi, ei au in schimb multe aite limbaje pentru a se dezvalui pe sine. A$ vrea sa va vorbesc astazi
I, Acest text introductiv este Iuat dintr-o conlerinta educatorilor la Geneva, 30 mai 1988.

sustinuta in fata

MAMI, TAT!,

MA

AUZITI?

LlMBAJELE NONVERBALE

LA eOI'll

.VJt

despre uncle dintre aceste limbaje prin care bebelusul, copilul mic si mai tirziu adultul incearca sa se dezvaluie, sa se ascunda, incearca sa gaseasca un sens si, probabil, sa existe, Mai inainte de a-mi expune reilectiile despre limbajele nonverbale ale copilului mic si de a sustine ideea d. "toate comportamentele sint limbaje"\ a~ vrea sa prezint, in introducere, citeva ipoteze asupra originilor comunicarii ~i sa rna opresc asupra unora dintre ideile care au stat la baza convingerilor mele. In cultura noastra, cornunicarea e considerata un fapt natural, chiar spontan, eeva ee vine de Ia sine. Dezvoltarea motorie, intelecruala si afectiva lnso~e~te ~i sustine dezvoltarea exprimarii si, deci, a comunicarii. Vedem totusi in jurul nostru, in vecinatatea noastra, in noi, adevarati infirmi ai relatiilor, Fiecare dintre noi descopera intr-o buna zi ca handicapul lui eel mai frecvent este tocmai aeela de a nu sti sa se puna in comun. Descopera ca dincolo de 0 posibila exprimare a unei idei, a unui sentiment, a unui fapt trait, exista numeroase obstacole in calea irnpartasirii aces tara, in calea punerii lor in comun, pentru care este nevoie de 0 dublii miscare, cea de a da ~i cea de a primi, de a expune ~i de a receptiona, de a spune ~i de a intelege. De aici, necesitatea vitali de a invata, de a reinvata sa comunicam mai bine. tn egala rnasura, de a insista asupra responsabilitatii ce 'iirevine fiecaruia dintre noi de a imbunatati calitatea cornunicarii pe care vrem sa 0 stabi1im cu celalalt. De aici nevoia de a sublinia iar si iar cit de inutil si de steril mi se pare sa-l acuzam pe celalalt, pe ceilalti ori lumea intreaga sau, mai mult, sa ne autodescalificam, sa ne acuzarn ca sintem incapabili sau rai atunci cind nu sintem multurniti de relatiile 'in care traim, De aici nevoia de a iesi din aceasta dubla capcana atit de frecventa, care inseamna sa-i acuzam pe altii sau pe noi insine, pentru a Incerca in schimb sa ne definim, sa ne pozitionam, adi,.,Francoise Dolto,

d sa atirmam cuvintul nostru ca fiind

diferit (~i nu opus sau contrar) fata de al altuia, Sinte~ fiinte ale Iegaturilor. In acest cuvint, "legaturi", exista cuvintul "a lega". Sint in legaturii cind rna vad identificat, alaturat ~i recunoscut ca diferit de celalalt, Aceasta radacina este prezenta ~iin cuvintul "rdigie", religare = a lega din nou. tn sensul 'in care sintem legati de ceva mai maret, mai important decit noi insine, de univers, de cosmos, de energia vitala, de Dumnezeu, dad aceasta este credinta noastra intima. Ajungem prea des la virsta adulta avind 0 istorie personala "uitatii"''', fragmentati. Aceasta istorie divizata ne va face sa intram in legatura ell celalalt ... tara sa ne cunoastern" deloc pe noi insine.

La originile oricdrei relatii:

- se afla dorintele sau retinerile care guverneaza procrearea, - se aHa deja schimburile simbiotice ale gestatiei si multipleIe implicatii ale unei desprinderi numite nastere, Pentru noi, toti fosti copii care au trait-o, a~ vrea sa amintesc aceasta situatie. Pentru aceasta, va trimit la desenele A ~i B de la paginile urmatoare, Cel aI pintecelui unei femei purtind un embrion, un fetus, un bebelus, in interior, urmind diferitele stadii ale gesta~iei. In acest pintece in care, de obicei, sta tirnp de noua luni, el este legat de mama sa si, prin intermediul acesteia, de mediul imediat inconjurator, primitor, ostil ori stresant. Aici e deja in pozitie de decolare, gata sa iasa pentru a-si 'incepe caliirc:ria in viata. Intre altele, bebelusul acesta este format din cinci par~i distincte, absolut indisociabile, "in asa fei incit, dad una dinCre part! este afectata, e amenintat tot Intregul.

Tout est langage,

Ed. Carriercs-Vertigc.

* Vezi Sylvie Galland, Jacques Salome, Les memoires de l'oubli!< Ed. jouvence.

MAMI, TATI, M A AuZqI ? --~---~=~:.:.::;:..:..::..:..::..:.::::::::::..!.~------~~-

LlMl$AJELE NONVERBALE

LA COPII

cordonul ombilical

lichidul amniotic

Desenul B

cavitatea intrauterina membrana

Desenu] A

cil a fast rea unui nasterea pierdute

parasit un univers inchis, lichid, protejat, In favoaunivers infinit, rnai mult sau mai putin primitor, a insernnat separare ~i dezmembrare, caci au fast definitiv patru din cele cinci parti care il alcatuiau.

Exista atfta frumusete in fiecare inceput.

R.M. RILKE

'. Vi reamintesc care sint aceste cinci elemente, pentru ci s'intconvins d. de reprezinta ceea ce £lecare dintre noi incearca ~i regaseascade~a lungul intregii vieti relationale extrauterme, pina in ultima clipa a existentei. .1. ernbrionul, fetusul sau bebelusul 2. cordonul ombilical ' 3. placenta 4. lichidul amniotic 5. membrana, care imbraca totul Aceste cinci elemente formeaza un tot care s-a dezvoltat, in cavitatea uterina, in sirnbioza, intr-un acord relativ cu acest mediu intern.
Iar noua luni mai tirziu, iata-l, sinteti dumneavoastra sau sint eu, dupa aventura uimitoare a nasterii, Dincolo de faptul

• A pierdut placenta, aruncata (sau vinduta, 'in ~iirile considerate civilizate, laboratoarelor de produse cosmetice). • Cordonul ombilical e si el aruneat, iar aceasta practica rna face sa reactionez violent" . • Lichidul amniotic se pierde, fara a i se acorda nici eea mai mica atentie, fiind sters cu buretele de curatat in sala de nasteri. • Membrana are aceeasi soarta,
Teate aceste elemente care ne-au format, care ne-au insotit tirnp de noua luni sint neglijate, sint pierdute, uitate in sae, In unele culturi primitive, placenta si cordonul ombilical sint obiectul unei atentii deosebite. Sint pastrate 9i integrate unor credinte, Iac "parte" din viata relationala viitoare a copilului §i a adultului. Prelungesc copilul, Icgindu-l la viata sirnbolica a clanului, a tribului.

MAMI, TATl, MA AUZITI?

LlMBA]ELf. NONVERBAU:

LA COPll

lile de nasteri moderne. Regret lucrul acesta ~i as vrea sa protestez, sa invit la modificarea aces tor practici, Convingerea mea profunda este aceea ca, de fapt, fiecare dintre noi va incerca cu indirjire, uneori cu disperare, de-a lungulintregii sale vieti, pina in ultimele clipe, sa regaseasci echivalentul simbolic al aces tor patru parti pierdute la nastere, prin relatiile pe care incearca sa le lege cu ceilalti. ~i astfel, in unele relatii vom cauta aspectul nutritiv, de subzistenta, al legaturii, echivalentul placentei. A~a ca, daca cineva va priveste cu ochi indragostiti ... fiti foarte atent, s-ar putea sa va perceapa ca pe 0 placenta! Se spune, de altfel, 'in limbaj popular: "Ma inghite, rna rnaninca de viu, se tine scai de mine." Asa vorbesc adultii despre partenerul de via\a sau despre copiii lor. Copiii spun despre adultii din jurul lor: "Ma sufoca ... " In aceste relatii vorn cauta eu multa fOfta, eu rnulta convingere, uneori plini de confuzie sau de violenta echivalentul simbolic al aspectului nutritiv, hranitor al placentei. in alte relatii vorn cauta echivalentul cordonului, care ne va da sentirnentu] ca sintem legati, T ocmai de aceea nu subscriu mitului reprezentat de credinta cii noi "taiem cordonul" la nastere sau in alte momente ale existentei noastre. Poate nu-l vom taia niciodata, raminind legati (ceea ce nu inseamna lipiti) de persoanele semnificative din istoria noastra personala. Singurullucru la care am putea spera este sa interiorizsm semnificanti diferiti. Daca la inceputul vietii lasam sa tread in- interior lapte, dragoste, mai apoi vorn interioriza 0 privire diferita, stimuli, confirmari, incurajari, amenintari, temeri etc. Prin acest "cordon", legatura puternica si fragila in acelasi timp, care ne leaga, ne lipeste, ne retine sau ne sufodi, vorn lasa sa circule toata seva fertila a schimburilor vitale conditiei noastre de barbat sau de femeie.

Yom deschide,

ne vorn revela, vom dori sil crestern,

vom dori

sa dezvoltam resurse pe care

le

ignorarn,

vorn dori sa lasam

sa iasii Ia iveala tot ce e mai bun in noi insine. In relariile din prima copilarie, 'in crese, hi. carnine si grildinite, dad trei sau patru persoane se ocupa de acelasi copil, vom observa foarte repede cii una dintre acestea devine mai insemnata pentru el. Si tocmai prin intermediul acestei persoane copilul doreste sa se dezvaluie, sa daruiasca ce are mai bun in el , sa se deschida in Iata totalitatii imense a posibilita" care adesea e 0 relatie foarte stimulativa, poate d vom descoperi ~ivorn avea acces la aspecte ale noastre pe care altfelle-am ignorat: avem chef sa scriern poeme, sa urcarn Himalaya, sa facem lucruri minunate. De altfel, ~ti~i bine, cind sin tern indragostiti, pa~im adesea la jumatate de metru deasupra piim'intului, ni se declanseaza creativitatea, sin tern uimiti de propriile posibilitati. Cind !!,n copa sau un adult se simte confirrnat, recunosct;t, Tn el se dezvolta 0 infinitate de lucruri noi, dincolo de .ri;o~etensele obi9nuite. __ i intotdeauna vom don sa ne po~ t~n~iitllresurseleprin intermediul cuiva insemnat pentru noi. in alte relatii vom cauta membrana, care pentru mine reprezinta echivalentul simbolic al Iocului nostru in lume. Fiecare dintre noi sirnte nevoia sa fie recunoscut, sa aiba un loc identificat.sa nu fie tot timpul fortat sa lupte pentru a-I pastra sau sa fie ispitit sa-l acapareze pe al celuilalt. ~trt:_~ exista, nevoia noastra esenIiala de caldura_;>de afe.c.ti_l:g1~1 _ _t~~::

tiler sale. Mai tirziu , in relatia de dragoste, ,

ca.

~~~reSa fie
~.unoscut vietuirii.

recun~cuta, in~el~asa.L~iacug.:.:..N"_~.voi.~ £E.evaleaza uneori chiar asupra necesltaW

de a fi supra-

in 'alte rela~ii,vom cauta echivalentul simbolic allichidului amniotic, care, dupa mine, reprezinta aspectul creativ al
relatiei. , Este stirnulul multumita

diruia

'in anumite

relatii ne ,

Caci exista 0 diiererua intre a trai ~i a exista. Poate ca putem trai singuri, dar, pentru a exista, e nevoie de eel putin doi oameni, Avem nevoie de relatia cu celalalt. Sintem toti fiinte relationale, iar legaturile tie lipsesc ~i ni le dorim in egab masura,

MAMI, TA TI, MA AUZITI?

LIMBAJELE NONVERBALE ~~----~~~~~~~~~~~--~~--

LA COPlI

Astfel, nascindu-ne, venind in lumea aparentelor, pierdem aceste patru elemente, 0 inevitabila realitate fiziologica. Dar regret ca 1n salile de nastere moderne nu mai exista loc pentru aceste elemente. "Sint tatal a cinci copii si am descoperit lucrul acesta foarte tirziu, In cazul ultimei mele fetite, am pastrat de Ia nastere, intr-un mic flacon, putin lichid amniotic. Am plantat un copac In cinstea nasterii ei si l-am udat cu acesta. E un eucalipt, creste 'in gradina bunicii ei ~i va asigur di acest capac e foarte important pentru feti~a. Ii da sentimentul di are radacini, ca are un lac unde va fi recunoscuta, orice s-ar intimpla, orice ar face ..Aceasta ii _paate da sig.ura_E._:ta d nu trebuie sa reu~easca ~t timpulla ?coala pentru a fi iubita, sau ca trebuie sa fie ca unul sau ca altul, caci a.. . l?_~. co va fi recunoscutaneconditionat pentru ceca ce este." - Mi-as dori sa putem regasi In cultura cotidia~~eiatiilor noastre aeeste aspecte simbolice uitate ~i pierdute ale legaturii. Caci lipsa lor se afla la originea multor suterinte".

Reprezentind si cornpletind piramida lui Abraham Maslow, observant d ar fi posibila 0 mai buns delimitare a nevoilor , in asa fel inch acestea sa nu fie confundate eu do, rinte ~i cereri. de supravietuire (mincarea, bautura, somnul, eliminarea reziduurilor, respiratia). 2 .•Nevoia de siguranta (sa fie protejat, recunoscut, iubit, sa poata iubi ~i mai ales sa poata fi inteles, sa se poata exprima ~i sa fie ascultat cu adevarat). 3. Nevoia de socializare ~i de a apartine unei familii, unui 'mediu, unei etnii, unui ansamblu de credinte (religia ... ). 4. Nevoia de recunoa?tere ~i de participare (sa fie implicat, sa coopereze, sa faca singur, creativitatea). 5. Ne'Doia de diferentiere (:"Stnt unic ~itot ceea ce simt imi aparpne. 6. Nevoia de a evolua: "Ceea ce e bun pentru mine la un 'moment dat poate sa se dovedeasca mai apoi insuficient." Aceasta nevoie e 0 completare a celei de diferentiere. N evoile mele nu sint opuse nici macar atunei cind par contradictorii. E un aspect sensibil mai ales dupa fiecare criza a dezvoltarii. In adolescents, de exemplu: exista in aceeasi masura nevoia de autonomie ~i de independents, nevoia de proximitate ~i de ingrijire. 7. Nevoia de actualizare, de individualizare: "Triiiesc in plin prezent, chiar dad sint desirat de trecutul meu ~i nelinistit pentru viitor." Copiii sint ingrozi~i. de "raspunsurile la conserva", cele valabile pentru oncine, care-i inchid in uniformitate. 8. Nevoia de armonizare, dfJ._reintre%i!:f..: Dincolo de " conflictele mele, de contradictiile mele, de rezistentele mele, trebuie sa fiu in acord cu diferitele mele piir~i, trebuie sa rna sirnt lntreg. Impotriva riseurilor de divizare, de spulberare, simt nevoia unei axe centrale."
::::::.. "'tl

1. Nevoia

$i daca ne-am gindi serios

la neooile copilului ?
Clod le pun intrebari parintilor sau adultilor atlati alaturi de. copii mici, constat eu surprindere d putini dintre ei cunos~care sint nevoile vitale ale unui copil. 'lAre nevoie'de ateritie .." ""Are nevoie sa-i stabilesti anumite limite." "Arenevoie de parintii lui, de amindoi, ae~lo. l'iug.i..d~' lata citeva dintre raspunsurile care marcheaza destul de vag intelegerea responsabilitatilor fata de un copil. .
,', Nu ne vorn dezvolta aici convingerea potrivit careia medicina ~i chirurgia modems ar trebui sii regaseasca aceste notiuni dincolo de reusita tehnica, pentru a vindeca in adevaratul sens, ~i nu doar pentru a ingriji.

MAMlt TAT I, MA AUZITl?

LlMBAJELE NONVERBALE

LA COPII

,. Adultilor Ie revine sarcina de a veghea la satisfacerea aces. !9.!:...!!evoi, nu la indeplinire~ unor dorinte care adesea Ie ITl_~;~ )'i A cheaza ~iIe defonneaza. Reamintesc d dorincei Ii este specifica necesitatea de a fi inteleasa, imparta~ita, de a fi legata de ansamblul intrebarilor unui copil. Propozitia "Tata, a~ vrea 0 casa mai mare, cu gradina ... " nu presupune ca Tata sa raspunda cu: "Dar stii ca avem deja datorii din cauza casei in care 10cuim ... ", ci ca T ata va putea sa inteleaga mesajul continut de dorinta. Dorintele se diferentiaza de nevoi prin aceea cii pot fi exprimate ~i pot f1 implinite 'in registrul imaginarului.
" Vrind sa fae nu ftiu ee lucru bun pentru ea, adica pentru mine. am 1litat sa aseult ce era bun pentru ea."

de acesta, ci asa cum 11 interiorizeaza prin perceptiile ~iIantasmele" sale. Lumea adultilor se concentreaza adesea in jurul copilului in termeni de intentionalitate, de bune intenrii, de dorinte binevoitoare, fara a-i intelege asteptarile existentiale.

o MAMA

VORBIND DESPRE RELATIA CU FIlCA El

--

Comportamentele, ca ~i celelalte limbaje nonverbale, sfirsese prin a fi limbaje simbolice capabile sa structureze legaturile micului copil, si mai tirziu pe cele ale adultului, cu lumea inconjuratoare. La inceputul acestei carti am lansat ideea centrals conform careia putem sa fim responsabili in mai mare masura de calitatea comunicarii prin care traim alaturi de ceilalti, $i in acest domeniu ..£.opiiifoarte mici au .a.nume eompetenj~-=-B_1} ,sint pasivi ori dependenti, ei subieeJi eu drepturi del?li~~<0:~ propdei deveniri. Asdel, cei mai multi cop ii, in masura in care sintem pregatiti sa acceptam aeest fapt, sint foarte activi in formularea cererilor lor, 'in a-si afirma exigentele de imbunata\ire a relatiei propuse, a calitii~ii comunicarii pe care vor sa 0 aiba eu cei din jurullor. f~i vor folosi toata energia pentru a face inteles lucrul pe eare-l asteapta, in termeni de existenta si de siguranta a calitatii unei relatii. ,, , , Aiei va interveni, poate, neintelegerea cea mai importanta a comunicarii. Intram in relatie eu eei din jurul nostru, cu sslalalt, nu asa ~um este el saU cum vrea el Sa fie, ci asa cum il '"ie~ebelu~ul ifpercepe pe celalalt nu asa cu~ se cre~m

"Pe cind purtam acest copil, adesea, mfngiindu.mi pintecele, fmi ziceam :« Copilul tau nu e al tau, nu tti apartine, el apartine oietii ~iviafa fl va lua. !ji de pe acum trebuie sa ma obisnuiesc eu ideea ea-ntr-o zi ua pleea sa-?i traiasca propria viafa.»

* Prin lucrari]e sale, Melanie Klein rn-a ajutat mult in intelegorea acestor lucruri.

MAMI, TATI, MP. AUZ1TI?

LIMBAJELE NONVERBAL£

LA COPll

!ji imi mai ziceam: «.rube~te-l pentru fl, rut pentru tine »,iar in timp ce gfndeam fraza aceasta, 0 mare emotie s-a raspindit in mine. Corpul meu, plin de acest copil care se forma, resimtea toata gravitatea acestor cuvintefi toata abnegatia pe care 0 presupuneau si renuntarea pe care o preziceau. «

Sa fii aliituri de un eopil de-a lungul dezvoltafii sale insei"mna adese fenun are, de artafea de lanurile facute, de propriile dorin\e, pentru a-l insoti, acoIn uncle este el, aco uncle alege sa se dezvaluie. ~ Miza fundamentala pentru once eopil, pentru orice fiinta care vine pe lume este sa Existe iasa din,

Poate cii aceasta feti~a, fidela, iubitoare, va simti ~i va purta partial, inca din primele zile al~ vie~i~sale, deeep~ia tatalu~, devenind mai tirziu ceea ce nurmm ,1!hulpe care :?l I-a dont cineva";'. ,- Aceasta feti~a va intelege, uneori aeut, din cornportamentele, din mimica, din privirile genitorilor sai deceptia acestora de a nu fi avut un fiu. Va inscrie deceptia lor in corpul ei si va pastra in profunzimile fiintei ei, de-a hmgul anilor, aceasta rana a parintilor, care, de fapt, nu-i apartine. Ca urmare, va manifesta comportarnente nonverbale ce vor trada incercarea ei disperata de a se adapta acestei deceptii sau,

= sa

• ~a din iasa

• sa iasa din pintece,

~i pe care mama va continua

copilul imaginar purtat in gind dQari!.uiL~~! oate, sa-l poartein.~.d ani la rin . Aceasta va insemna adesea un decalaj dureros 'intre realitatea bebelusului, a eopilului ~i capilul imaginar care va hrani imaginatia mamei, uneori ~i pe cea a tatalui, Care nu stie, de altfel, desi poate a trait lucrul acesta sau ehiar I-a auzit zi de zi, di dorinta pentru dorin\a nu este intotdeauna 0. dorinta Implinitii. "Gindindu-ma la « sex », asteptam unbaiat ~ia venit 0 fata! Va trebui sa rna confrunt eu aceasta deceptie."
.
{

Deceptiile sint mai mult sau mai putin intense, pot sa evolueze catre autodevalorizare sau catre devalorizarea celuilalt, catre respingere, catre refuz, • "Nu stiu ce s-a intimplat in timpul sarcinii, eram asa de fericita si, pe urma, cind a venit pe lume, avearn parca sentimentul ca fuses em inselata, Era ingrozitor, nu reuseam si-l recunose drept propriu] meu eopil. Mil. tot intrebam ce greseala avusese lac ... " • "So~ul meu nu si-a luat niciodata fiica in brate. Adesea imi propunea sa iesirn in oras, ca si cum ea n-ar fi existat ... cc

,', Ati auzit des vorbindu-se de "fiiea pe care si-a dorit-o eineva"? Expresi~ predominant rnasculina pare a fi un dat cultural, dar ea :or~ beste despre ambiguitatea acestei situatii, de a fi nu in afara dorintei ce[uilalt, ci pe llnga aceasta, in concurenta ell ca.

MAMI, TATI, MA AUZITI I

LlMBAJELE

NONVERBALE

LA

corn

dimpotriva, de a 0 nega ori de a 0 amplifica, uneori In direc~ia unuia sau altuia dintre parinti, Am descris foarte pe scurt una dintre multele dinamici relationale care marcheaza primele intilniri dintre parinti ~i copii. Experienta Iiecaruia, prin intilniri sau prin prelungirea dorintelor multiple, actioneaza precum cimpurile unei forte redutabile de atractie sau de respingere, menita sa deschida sau sa l:nchida 0 relatie. Vom re'inti:lni unele dintre aceste cimpuri de fOfta ln limbaje1e nonverbale ce vor interveni in relatiile ulterioare, Sa reluam dinarnica existentiala fundamentala - a exista a iesi din. Se va manifesta prin doua directii vitale pentru orice fiinta ee vine pe lume.

- prima este nevoia, vointa de a fi recunoscut asa cum sint, ~---~ - eeililta este nevoia de a recunoaste rnediul inconjurator ca fiind diferit de mine. "in ce mi priveste, am fost foarte a~teptat ca baiat, caci in mitologia marnei rude, e dificil in lurnea de astazi sa tii fata, iar darul eel mai potrivit pe care putea sa-l dea copiilor ei era sa-si doreasca sa fie baieti, Am fost, deci, asteptat ~iecunosr cut ca baiat, intocmai ca fratele rneu, mai tirziu, Pe aces! plan, am primit deci mesaje de confirmare." Iatapl'ima dintre directii, Sa fiu recunoscut asa cum sint, sa fiu acceptat neconditionat, aceasta ar fi una dintre ne. cesitatile fundamenta1e de la inceputul existentei._ --A doua directie ar fi nevoia de a putea percepe mediul imediat inconjuraror ea diferit de propria individualitate, diIerentiat mai apoi de ansamblu. ,;A~ vrea sa te recunosc Mama, Tata, ar vrea sa zica bebelusul, si a~ vrea sa va recunose ca fiind diieriti de restullumii. Sa te recunosc ~ipe tine, asistenta, educatoare, rnoasa, toate cite v-ati ocupat de mine, ca fiind diferite de parintii mel."

Aceste doua mari dinarnici fundamentale vor guverna 0 mare parte din existenta noastra, copii fiind si, mai apoi, ca adulti, Sa fii recunoscut ca fiinta diferita si in egala rnasura sa poti sa-l recunosti pe altul, pe eelatalt, ca fiind diferit. Toate limbajele care vor intra In joe in primii ani ai vietii, dar si mai tirziu, in forme poate mai ascunse, mai subtile, VOt fi legate de aceastii. dinamica: a fi recunoscut si a-I recunoaste pe celalalt, A fi recunoseut, inteiege,i bine, inseamna a fi recunoscut ca fiind diferit. A trai inseamna a travers a succesiv mai multe nasteri, In dezordine, in cautare dezorientata si uneori in haos. Cu puncte de sprijin, de reper nu lntotdeauna prezente, care se ascund sau care se schimba pentru a prirni, pentru a se alatura celor citorva fiinte ce vor deveni semnificative. Fiecare dintre noi a , trait astfel de intilniri semnificative, ce au devenit apoi ancorele necesare coerentei vietii noastre. Aceste relatii semnifica, , , tive vor structura legiitura noastra cu lumea. ~i tot de ne vor da coerenta, cosistenta in fata factorilor de divizare, Reunificarea cu noi 'in~ine e mediata de relatii sernniiicative. Am rezumat citeva dintre multiplele nasteri care ne asteapta (~i citeva dintre avatarurile lor) de-a lungul existentei. • A te naste, a iesi in lume, ca in cazul nasterii biologice,
dar si a te na~te in afara copilului imaginar, purtat ~i a~teptat,

-"Tata, Mama, nu slnt copilul imaginar pe care vi-l do~_ _ rea\i. ~i nu sint nici eel care se potrive~te mitolQgiilor _voastre Eersona I " e. • A te naste afara, in lumea temerilor ~ia dorintelor, Aceasta inseamna d bebelusul are nevoie de 0 foqa de rezistenta incredibila, uneori la teama de a nu fi abandonat, respins, dad nu se conforrneaza asteptarilor. "Nu pot, Tata, Mama, sa rna dezvolt inauntrul temerilor voastre ... sin! prea inghesui!, dau afara preaplinul ,':12goaselor voastre. "

MAMI, TAII, MA xozrrr:

LIMBAJELE NONVERBALE LA COPlI

• A te naste eu (si alaturi de) mitologiile personale", sistemele de valori ale parintilor. N e vom opri ceva mai Incolo asupra unora dintre aceste credinte, legate de proprietate, de alimentatie, de corp, de somn '" • A te naste 'in afara repetitiilor, a mesajelor primite. "Tie, Mama, l~iera frica de barba~i ~itu mi-ai transfl}is de devreme aceasta lipsa de incredere in barbati. Astazi pot sa scap de aceasta teama, ti-o dau inapoT, e~_~ t~~·· acum am incredere in intllnirile cu barhatii." "Nu sint atit de fragila pe cit m-ati lasat sa cred ca sint, Poate ca sint nascuta prematur, dar am tot ce-rni trebuie ~i nu vreau sa ramin in izolare « afectiva » tot restul vietii mele. " • A te naste in afara de (~i alaturi de) imensa retea cornunicationala ce traverseaza generatiile (eea care se transmite de-a lungul mai multor generatii prin intermediuL a ceea ce-am putea numi loialitarile, servitutile si Iidelitatile invizibile )""". "Nu vreau sa iau locul fratelui meu mort la nastere, eel care a tulburat momentele de inceput ale vietii voastre conjugaIe. " "Nu vreau sa umplu golul lasat de moartea mamei tale, asigurindu-te astfel ca voi avea grija de tine la batrinete, Mama ... " • A te naste in a£ara imaginilor, a stereotipurilor legate de masculinitate, de feminitate, de statutul de tata, de * Numesc rnitologii ansamblul credintelor si al certitudinilor pe care le avem despre viata, moarte, dragoste, sanatate ... despre marile intrebari ale vietii, ;'" E yorba de un domeniu care abia incepe sa fie explorat. Numim In acest fel comunicarea verticals de la 0 genera~ie Ia alta, purtatoare de interdictii, de obligatii, de diverse misiuni (reparatorii, de dezvaluirc), de secrete de familie,

mama, de cetatean model ... pe care 0 parte dintre cei din jur vor incerca sa le impuna. "Nu sint copilul modella care visai de la virsta cind te . 1ucai eu papu~a. . "Nu sint acel fiu sub lim, ce ti-ar da satisfactia de a fi 0 soacra perfecta ... "
..• '" (C

Cite na#;;ri e nevoie sa infrunfi intr-o viata de barbat sau de femeie pentru a te regasi in cele din urma, pentru a fi,pentru a extsta]

Dincolo de mitologiile parintilor

In incercarea de a ne apropia de unele dintre dificultatile Intilnite de cei care calauzesc prima copilarie, voi prezenta citeva dintre mitologiile parentale si educative cele mai frecvente. Fiecare adult are propriile mitologii legate de viata, de dragoste, de felul in care trebuie educati eopiii. Une1e marne, de exemplu, impartasesc urmatoarea mitologie: ele sint marne bune daca inteleg dinainte nevoile copiilor lor. Aceasta devine 0 problema in momentul in care copilul i~i exprima o nevoie, Mama se poate sirnti ranita, are impresia cii e 0 mama rea din moment ce n-a putut sa':ghiceascii, sa anticipeze acea nevoie. Se poate instaura 0 relatie paradoxala.:.~ copilul i~i exprima mai ie cu atit mama 0 va respmge mai tare, entr co ilul ii q:.~.Q.~!!1j1~~ci_ e 0 "mama rea", din moment ce n-a stilit sa-l "mul\umeasca" ~namte. Adevaratele nevoi ale acestui copil nu vor p"Utei1i Jliciodata exprimate, dci el va in\elege foarte curl'nd ca for~ mlilarea lor reprezinta un pericot, din moment ce atenteaza .

MAMI, TATI, MA AUZITI?

LIMBAJELE NONVERBALE

LA COPII

ia sigurant;a mamei ... ~i deci ia siguranta ~ Peate sa mearga pina acolo inch sa-~i nege nevoile, sa traiasca in ritm incetinit, eu pasi marunti, cu zgomote scazute, cu jumatate de suflu, cu viata purina.

le reziste, Si, Yom vedea ceva mai incolo, tocmai pornind de la confruntarile, mai mult sau mai putin larvare ~iascunse, legate de aceste diferente dintre mitologiile fiecaruia se struetureaza sau se destrama intreaga viata a unei echipe.

Orice copil se va gasi in fata unei alterriativeJie sa lup~~, se afirme sau sa traverseze 0 granita pentru a incerca sa existe ca fiinta diferita, infruntind mitologiile parintilor sai (sau pe cele ale persoanelor ce-i insotesc prima copilarie), fie, dad e prea periculos, sa adere Ia aceste mitologii, sa se adapteze, sa se muleze pe ele, sil, li se conformeze, sa existe doar eu jumatate de masura pentru a supravietui cu speranta unei "na~teri" diferentiatoare intr-un viitor mai apropiat sau mai

Mitologii legate de modul de hranire

Sint numeroase, exigente, repetitive. Exigentele au uneori eeva nemilos, nu suporta niei 0 derogare, verdictullor e fara drept de apeL
GJCerin~a de a termina supa

inainte de primirea

felului

indepartat.

Ga

urrnator. mincam tot, ehiar dad

(
! s.

( \

\
~

"Mama credea urmatorul lucru: un pahar de apa plin fieea rau la stornac. Ap ca n-arn baut in toata copilaria mea un pahar de apa plin decit pe ascuns. Cind veneam in bucatarie, tipind insetat « Mi-e sete, mi-e sete l », orice-ar fi facut, croitorie sau mincare, se oprea ¥i umplea un pahar pe jumatate. Iar mie irni era intotdeauna sete dupa cea de-a doua jumatate care nu venea niciodata. Ceea ce face ca, chiar si atunci cind sint invitat la mese mai solemne, sa-mi umplu paharul pina la buza lui ... mai greu e sa-l duc la gura, Si astazi 'inca mai am sentimentul cii ramin insetat dupa toate acele jumatati de pahar pe care pot, in sfirsit, sa Ie beau pina Ia satietate ... sub privirile uneori mirate ~i ingrijorate ale gazdelor mele. Tin locul paharelor pe care n-am putut sa le beau in copilarie."

nu ne place. Dad am eerut un anume fel, trebuie sa termin tot ce am inceput, "". a nu aruncam piine, a mai rarninji loe ... sa nu mincarn prea multo Sa nu vorbim la masa.

[iecare zi... din viafii pentru sOful # copilul ei.

Aceasta so;::::b/~~;~ii

g~easca ~oua

::e~~.

'1
.

in felnl acesta, nu sotul si copilul sint hriinifi, ci imaginea de sOfie buna 1i de mama buna pe care 0 are despre ea.

,
!

Toate acestea pot duce la confliete faxa sfirsit, dad parintii au pareri contrarii. Unul impune, celalalt nu. 0 situatie similara apare in institutii Intre diferitii angajati".
" De altfel, la acest nivel diferitii membrii ai unei echipe ar trebui sa poata interveni asupra rezcnantelor ecoului din ei referitor la ce e eerut, impus, tolerat ... de ceilalti mernbri ai echipei. poti dai dovada de propria toleranta ... ~i e propria intoleranta in fata diferitelor asd peete ale vietii cotidiene : hrana, curatenie, imbraciiminte, ingrijire, politete, comportamente sociale, sexualitare, somn ... ~ijocuri. Reuniunile de organizare ar trebui aiba drept obiectiv nu punerea de aeord eu privire Ia practica si atitudini cornune, ci dimpotriva, constatarea diferentelor, pentru a se incerca sa i se propuna eopilului atitudini diferen~iate .

Mitologiile parentale se regasesc in egala masura la asisten~ii sociali, la persoanele care se vor oeupa de un copil in primii sai ani de viata, Acestea sosesc in preajma lui eu propriile lor mitologii, eu propriile lor credinte ~i certitudini. E foarte important sa le recunoastem ~i sa identificam felul in care ele vor fi propuse sau impuse, caci alaturi de acestea sau impotriva lor trebuie sa se pozitioneze copilul, sa li se supuna sau sa

Sa

sa

sa

.
_~,
,"",,~;-O""'-'~ __

:'~.).:->i·':'·~·.:"""".'_l",';""~~:",w~'!'C_;." .. \:t:~_~T!I""C-:'I',:<"''~"~'~"l';~'7I'-'''i,,~~~~~!~~,~~~~.......,.~~,~,_,.,----~-,--r'--::'':'''-_~_.---:_""""r".,-.~~,.,...~.

"_L"""."

MAMI, TATI, MA AUZITI?

LIMBAJELE NONVERBALE

LA COl'II

Mitologii legate de curatenie

Cind e yorba de curatenie ~i de rnurdarie, intra in joc relatia cu corpul (~i dincolo de aeeasta, sexualitatea). Intreaga vitalitate a unui copil este uneori confruntata cu exigentele de curatenie impuse. rnvatarea curateniei incepe foarte devreme, eu "saga olitei", Copilul trebuie sa invete sa-si faei nevoile in acest loc ~i nu in alta parte, sa invete cind sa se abtina ~icind sa faca, Regasim aici eauzele anurnitor dinamiei relationale care se vor dezvolta mai tirziu, "in ce fel eeea ce iese din mine este primit, aeceptat, valerizat, desealificat sau respins." Aceste mitologii ale adultilor legate de curatenie devin miza incercarilor de a controla corpul copilului. Friea de corp, de propriile tulburari, de propriile manifestari este im1.\
(l

portanta ~l tenace. ControluI asupra corpului rarrune una dintre valorile ce au iesit triumfatoare in secolul al XX-lea. - Urechile (sint unii care nu vad decit urechile), parul ciufulit, miinile, genuchii ... ._ Tinuta (dreapta, de preferat). ~ Gesturile, copilul sa nu se atinga singur (e neigienic ~i nelinistitor) .

Mitologii legate de 'imbracarninte

Imbracamintea e cea care arata, seoate in evidenta corpul si care in acelasi timp 11ascunde. Intilnirea c1.1 lumea din afara presupune 0 mediere prin imbracaminte.

___

_:_M.::A~M:.::l::_, T.::_:A_:_1:_:"I:.:'M~A:_:' _:_A:_:U:.::Z:.:_l1;__::I_:_? _ _

~.

"__

LIMBAJELE NONVERBALE

LA COPII

!nceputul ziIei e stricat adesea ca urmare a conflictelor Ie-gate de imbracaminte, Multe tensiuni si suferinte sint produse de alegerea, impunerea sau privarea de curare ori curare obiect de imbracaminte. •

te In corpul meu aceeasi emotie, aceleasi tulburari din lupta violenta corp la corp, el era mai puternic decit mine .. " ~i astazi gasesc ca sotul meu este prea blind, prea pasiv, as vrea eeva mai violent ... " "Cind tatal meu, care nu rna atingea niciodata, pleca 1alucru, rna asezam imediat pe scaunul lui pentru a avea putin din caldura lui, din mirosul lui, nu rna miscam, stateam irnobila, (;a lmpietrita ... " . "Eu ii luam pulovarul, rna ducearn sub scad fi irni cufundam nasul in el. Mirosul acru, tare era eel mai grozav dintre parfumuri. Placerea aceea era unica, n-am mai trait niciodata ceya asemanator ... " ,,]ocuJ favorit a1fratelui meu era sa-mi spuna: «E un loc in eorpul meu unde imi aud pulsul.» Urma mereu un intreg joe de intrebari pentru a« descoperi » ca pulsul se auzea bagind degetul in fund. Exact « acolo » eeva batea regulat ~i 0 placere difuza se raspindea in mine. Placerea cea mai mare era jocul cautarii, cu intrebarile mele si raspunsurile fratelui meu. ~i apoi, intr-o zi, ne-au despartit, fiecare in camera lui ... iar jocul a incetat, Nu am mai regasit niciodata acea placere, a ramas 'in mine ca 0 nostalgic." tant in descoperirea sexualitatii mele, Era mai intii mirosuI, rniros de urnezeala, apoi 0 gaura de forma ovala, bine arcuita. 0 forma perfect construita, ee rna fascina. Puterea ei erotica era extraordinara. Aveam 9 ani ~j rna simteam iricarcat de electricitate toata ora urmatoare, Ma ase, , zam eu organul sexual lipit de banca ~i 11miscam intre lemn ~i picior ... U neori, cind mi se cerea sa riispund, nici un sunet nu-rni scapa din gura uscata ~i goala. _.
u

Descoperirea placerii de catre copil

Descoperirea placerii senzuale si, mai departe, a placerii sexuale are 0 deosebita importanta pentru viitorul copilului. Fieeare baietel ~ifiecare fetita descopera placerea propriului eorp prin intermediul unor Zone privilegiate (orala, anala, genital a), dar ~i in mod imprevizibil, 'in situatii traite intens, in eare irnaginarul ~i realul se vor arnesteca, Toti copiii descopera devreme placerea si mai ales placerea sexuala: sarind coarda, mergind pe bicicleta, in timpul unei boli, cind 0 anurne zona a corpului se lasa descoperita, In timpul unui joe banaL. Felul in care eei din jur vor in~elege sau vor cenzura, confirma sau interzice va influenta adinc posibilitatea unui abandon, a unei uitari de sine in placere la virsta adulta: • 0 doamna de 85 de ani povesteste cum a descoperit, la 5 ani, placerea in timpul unui picnic: "Biberonul fratelui meu era aruncat pe cuvertura si am vrut sa-l ascund asezindu-ma pe el. Oh! Era bine, era delieat ~i cald!" Fetita descopera, prin urmare, placerea intr-un context ambivalent, de agresivitate indirecta fa~a de frarele mai mic. "Parin~ii rnei cautau biberonul peste tot, iar eu nu ziceam

• In curtea scolii era un platan, care a avut un rol impor-

.. rurmc. "

"Dormeam in aceeasi camera cu cei doi fra~i ai rnei. Ma jucam eu frarele mai mie atingindu-l, dar dorinta mea se indrepta catre fratele mai mare. Cu el rna bateam, cautarn sa rna hirjonesc eu oriceprilej. Pastrez din acele mom eo-

"In pat, imi imaginarn un cere de indieni, eu eorpul lucind, care dansau in jurul meu. 0 explozie de placere urea

MAM1, TATl, lvlA AUZITl?

LIMBAJELE NONVERBALE

LA COPII

in mine ca un orgasm. Marna, careia i-am povestit lucrul acesta, rni-a zis: « Nu-i nimic, doar un pic de febra ... » " Jocurile din timpul baii sint propice descoperirilor, atingerilor si reactia celor din jur e adesea "de interzicere", restrictiva ori punitiva. Lumeaadultilor cheltuie multi energie pentru a limita, pentru a reduc~ sau a nega placerea la copil. Placerea li se pare periculoasa, susceptibila de tot felul de exacerbari - incitind la dezordine. Este unul dintre aspectele eel mai mult cenzurate, reprimate de catre parinti ~i mai ales de catre tati, Ca ~i cum una dintre activitatile principale ale taralui ar fi sa controleze orice posibil exces de placere al copilului, in special al fetelor. • "Pentru tata; daar capul conta, intelectul, ideile, marile (idei, mai ales. Iar eu simteam 0 rupturil lntre c'!P ~~:P..:: .. La 55 de ani, port inca in mine aceasta separare intre deschiderea imensa catre placere a corpului ~i limite le impuse de cap ... <,

te.cu repetitii bine planificate, care nu lasa loc creativitatii inrilnirii, imprevizibilului posibilitatilor.

-~~---~-

Zgom~tele'corp::lui ~int si~gurele zgomote ale viefi!._j l!E!_zuratec.uatzta vtolenfa. --------

Relatia copilului cu propriul corp are repercusiuni adinci

asupra adultilor din jur. lnteresele, curiozitatile, placerile, repulsiile pe care Ie va trai copilul sint tot atitea intrebari pentru acestia, Pe care Ie raporteaza, voit sau inconstient, la propriile conflitte din trecut, la situatiile ramase neincheiate din copilaria lor, E de neconceput (cu atit rnai greu de evitat} sa stai alaturi de copii fara sa vezi retrezindu-se in tine diferite suferinte ... adesea adine ingropate, adinc ascunse.

Sa lucrezi in echipa inseamnii sii ai la indeminii

un loc in care sii"# impiirtii~efti nelinistile, fntrebiirile, propriile contradictii ~iin care le poti infrunta. De aceea aoem neuoie de 0 mai bunii cunoastere de sine... pentru a-l inselege mai bine pe copilul ... care-i oorbeste fi copilului din noi.

Mai tirziu, cind adultul va redescoperi in el prima intilnire cu placerea senzuala si sexuala si va putea sa inteleaga reactia celor din jur, va gasi inscrisa In adincul lui urma un or blocaje ~i calea catre descoperirea unei libertati mai largi. tn toate marturisirile fostilor copii pe care [e-arn ascultat ~i cules, ceea ce apare in mod constant este, la fetite, imp ortanta jucata de imaginar pentru ideea de abandon in bucuria si voluptatea corpului. Plasmuirea unor scene imaginare pare sa joace un rol insernnat in initierea ~itrairea placerii. Baietii se grabesc sa treaca la fapte. Placerea lor pare sa fie mai legata de ac~iune. Exista, sub acest aspect, un decalaj ce se va regasi mai tirziu in intilnirea amoroasa si comunicarea sexuala ~i care se va traduce prin lucruri neSpuse ~i tensiuni.iCaci adesea jocurile reprezentarilor mentale, scenariile sint foarte dar structura-

In fata copilului, ne infari~am, prin urmare, cu propriiIe mitologii ~i limite si tocmai fata de acestea copilul trebuie sa se apere adesea, la acestea trebuie sa se raporteze uneori chiar _. GU violenta, Ai~i se gase~te originea multora dintre compor~onverbale care vor traduce sau vor incerca sa exprime indicibilul. Orice incercare de a exista a copilului se va realiza deci in directia sau in sensul contrar credintelor din mediul imediat inco~J'urator in directia sau in sensul contrar dorintelor ori temerilor celor care se ocupa de cresterea sa ..Caci prea ade~acate) ne educam copiii tinind seam~ ,de temeril~re Ie ate de ei, in loc sa-l educam urmann-= du-le adevaratele nevoi si evo utla acestor . ~ . . Ie .~ parintii copi ~ ui sau doar educatorii sai, decalajul
, '; ~___.. I

MAMI, TATI, MA AUZITI?

LIMBAJELE NONVERBALE

LA COPII

dintre nevoile sale reale si aceasta surna de dorinte si temeri , ,, ale noastre legate de el va da nastere la nenumarate neintelegeri, la nenumarate momente de suspendare a cornunicarii, eu care totusi va supravie~ui!
Suferinfa e adesea atit de debordantd, incit transpare prin corp, prin expresia fetei," in voce fi rna; ales in ocbi. _ .• " Sa pri'Oim rnai des in ocbii copiiZor no~ \ )

gindi singur, Hid a simti nevoia de a se raporta la un ~ef, la un -model, la 0 opinie. Adultilor Ie e teama de diferente, pentru ca Ie e Erica de dorintele celuilalt. Piirintii se tern de nasterea vreunei dorinte a eopilului care sa contrazic:i sau sa amenin~ ~ -~---"
lata un cadou frumos pe care putem sa-I facem copiilor nostri sau celor de care ne ocupam, sa le dam ooie sa fie credinciosi fata de sine. Nimic nu e taiat din nimic, iar ceea ce nu 'Oe;fnfeZege • in corpuZ tau 'fl.U vei intelege nicaieri in alta pnrte.
UPANI~ADE

Ajungem astfella una dintre mizele esentiale ale educatiei, adicii:E ramii credincios ~ieinsuti ~isa~idai voie copiluluL~A fie credincios faSa de elinsu;;i, faVi de potentialul sau ~i de s\!.:, pacitatile sale. Daca i-am J2ermite fiecarui copil sa-~i past;:g;~ J?!iginalit~a, unicitat~, daca nu l-am obliga sa gindeasca la fel ca cei din jurul sau - parinti sau invatatori, frate sau sora -.__9datii cresQ"I mare",,poate di ar fi mai credin~ii 4.c" sine. Ar indrazni sa-~i triiiasea via~a in felul propriu ~i"_~~

Toate cornportamentele sint limbaje si, repet, copiii mici, care nu dispun de multe CUVINTE, vor produce multe limbaje pentru a se dezvalui. Am grupat aceste limbaje in cinci mari farnilii: ". Gestica eTranspunerea
e .e

in fapt

Ritualurile
Somatizdrile Simbolizarile

Eo simplificare oarecum arbitrara, dar aeeasta ne permite sa avem citeva repere, citeva borne pentru a le recunoaste mai bine si a interaction a eu ele. , , Un reper este un punct fix, care eventual poate indica 0 directie, dar care in principal permite recunoasterea propriului drum sau a propriului cornportarnent in meandrele comunicarii eu eei tineri sau cu cei mai putin tineri,
Bunica spunea: "in lipsa tati1lui reperele sint mai bune. " Limbajul copiilor nu se adreseazii urechilor, e destinat ocbilor si inimii, adesea el 'Oizeaza nelinistea.

MAMI, TATI, MA AUZITI?

LIMBAJELE NONVERBALE LA COPlI ---~--.~~=::.::::::_.:..:.::::.::..:..:..::==-=-=--=-=-=:_::::_-----

1. Gestica
Dintre limbajele nonverbale, unu] dintre cele mal usor perceptibile este eel al gesturilor. Acesta ar fi alcatuit din totalitatea gesturilor, conduitelor ~i comportamentelor pe care le producem cu ajutorul corpului nostru. De Ia privire pina la respiratie, trecind prin gesturile fizice, pozitiile si atitudinile corporale. Cuprinde imensa emisie de semnale prod use de unul dintre cei mai perfectionati emitatori ai lumii: corpul. Copilul mic transmite fara nici un efort mesaje pe care oricare alt copil mic le va intelege, E de ajuns sa vezi intensa activitate relationala din crese, din parcurile pentru copii, Adesea, adultul nu acorda suficienra atentie acestor mesaje, nu stie sa le decodeze, nu Ie intelege ~i le raspunde in chip nepotrivit; Confruntat cu aceasta lipsa de intelegere, micutul poate resimti neliniste, tensiune si va creste cantitatea mesajelor ~i comportamentelor purtatoare de sens. Va aparea un a cere vicios si acesta va duce la suferinta, transpunere in act somatic sau inchidere. Mirosul este un limbaj nonverbal important, limbaj muir prea putin cunoscut, caruia ar trebui sa i se acorde mai multa atentie. Propun, de altfel, ca in momentul nasterii copilul sa fie plimbat de-a lungul corpului ambilor parinti pentru a-I face sa simta mirosul acestora, iar acestia sa-si apropie nasul de corpul copilului lor, sa-l adulmece, sa-l respire, punirid astfel in functiune mesaje arhaice de recunoastere, perrnirind recrearea unor legaturi mai vechi decit viata. Respiratia si mirosul sint, de altfel, primele limbaje de care dispunem Ia venirea pe lume. Sint Iimbaje esentia]e, pe care le pierdem sau le uitam foarte repede, pe care le deformam in chip nefericit, in viata de azi, mai ales cu parfumUrI ...

II. Transpunerea
exernplu,

in fapt

In vecinatatea gestieii se aHa transpunerea in faPL_!?aCa,de rna reped asu ra euiva entru a-I musca, entru a-i '~p lca ovituri sau dad ii intore spatele, prin asta spun eeva. Comportamentele agresive, jocurile de tachinare sau cele ceva mai violente sint tot atitea limbaje folosite pentru a exprima dificilul, conflictualul sau contradietoriul. La cop iii foarte rnici "eonstructia" unui eomportament de amenintare (gura deschisa, tipetele ascutite) este adesea a protectie asezata in calea unui comportament exterior perceput drept periculos sau inconfortabil". De foarte devreme, incepind de la zece luni, copilul invata "sa se apere", sa se protejeze. Unii, eu 0 dominanta agresiva, sint capabili de acte agresive: sa muste, sa zgirie, sa ciupeasca de obraji, de nas, de brat, sa traga de par, sa trinteasca ... actiunea lor e de scurta durata, "invinsul" plinge, face gesturi de supunere, se ghemuie~te, i~i inchide ochii sau i~i acopera Iata eu mina, "invingatorul" se departeaza rnultumit, Am putea face legatura intre aceste "fapte agresive" din mediul "social" (crese, locuri publiee ... ) si constringerile la care este supus in mediul familial,

~L

>tI"

Aceasta fetita de 5 ani s-a asezat pe biberonul fratelui ei, "pentru a se amuza". T oata familia cauta biberonul. Stir,',H. Momagner, L 'enfant et fa communication, Ed. Stock-Pernoud.

MAMI, TAT!, MA AUZITI?

L1MBAJELE NONVERBALE

LA COPII

nita de tipetele bebelusului, feti~a vorbea cu papu~a astfel: "Ce rea esti sa tipi in halul asta, nu 0 sa primesti nici un biberon .. ." Comportamentele agresive ale copiilor ii nelinistesc mult pe adulti, care gindesc il}termeni de bine si de rau ~i care Inteleg eu greu di este .vorba de un limbaj. Transpunerea in fapte.ichiar dad. acestea sint greu de suportat ~i urmate de tot felul de consecinte, este adesea salvatoare, este un semnal de alarms sau de ehemare ce trebuie ascultat eu atentie, Micutul Vietor, in virsta de doi ani ~i jumatate, se intinde la pamint ~i incepe sa plinga de fiecare data cind mama ii raspunde eu un refuz, ehiar ~ieu unul blind. Astfel se declanseaza 0 intreaga serie de violente, de pedepse ... care nu vor inceta fara eoneesii din ee in ce mai greu de sup ortat de catre mama. Am fost de parere ca in felul aeesta Victor i~i "chema" tatal (care parasise domieiliul eonjugal).Era ca ~i cum el redama prezenta acestui al treilea personaj pentru a echilibra mai bine importanta relatie duala eu mama. Introducind un al treilea cuvint, pe eel al bunicului, amplifieat prin interrnediul marnei, Victor inceta seandalul.

,f

rna. Noaptea si somnuI adue pierderea eontrolului asupra a

ceea ce se va intimpla, In timpul noptii se poate intimpla orice, ~i noi, oamenii mati, avem ritualurile noastre. Mai sint ~i batistutele, pe care copii adora sa le tina cu ei ~i care nu trebuie spalate, caci i~i pierd rnirosul. De altfel, dad spalati batistuta, copii 0 vor ,,fdminta" din nou pentru a-i reda mirosul.

III. Ritualurile
Alaturi de gestica se situeaza unele ritualuri, adica unele comportamente repetitive, legate de anumite situatii, precum culcarea, trezirea, toaleta. In momentul culcarii, unii eopii simt nevoia sa sifoneze asternutul dedeasupra sau de dedesubt. Faceti iarasi patul ~i,cinei minute mai tirziu, asternutul e din nou sifonat, Poate pentru ei e 0 modalitate de a-si crea un mediu imaginar protector pentru a infrunta imensitatea ~i neeunoscutul noptii, de a margini anume sentimente de tea-

IV. Somatizarile
Un alt limbaj nonverbal esential pentru eopii este eel al somatizarilor. Voi insista In mod deosebit asupra acestora, pentru cii este limbajullor favorit. Cind un capil nu-~i gase~::. ~uvintele pentru a se dezvalui, pelltru a se face inteles, else :v~_t:nanifestaprin intermediu! unor suferin~e fiz~ce, Incerdn~ _

.~";,,~,,,,",":

..,._._ .. _._.. _" .',. .:. :,~;_,,,,,,.,,::,~,,~~~""":"'-..,r.W'-_,_:~,,.~~,~,,;·~:iL

..__ ._ .._",_ .•'_'_"'_

.._'_~" , _"'_.,_..,_~ ,

"~crCc'~

,·.~

,'_c

.,

MAMI, TATI,

MA

AUZrp?

LIMBAJELE NONVERBALE

LA COPII

~ se fac~ tnteles de cei din jur, adpea in zadar, de altfel~.' Mare parte a oritelor, a durerilor de git, de stomac, a eruptiilor cutanate sint incercari ale copilului de a se exprima si, adesea, de a iesi dintr-un conflict. De exemplu, 0 otita ar fi 0 rnodalitate de a spune: "Aco10 aveti probleme ... nu rna ascultati" sau, dimpotriva: "Aud prea mult , .. si e insuportabiL Nu vreau sa mai ascult certurile voastre ascunse, deceptiile voastre.frustrarile sau violen~avoastra ... " Sau ar fi 0 modalitate a copilului de a-si demonstra filiatia, descendenta, Mama ii va spune, de exemplu, doctorului: ,,$i eu f;keam tot timpul otita cind eram mica." sau "La virsta lui, tatal sau avea astm." Prin astfelde "semne de recunoa~tere': copilul se integreaza 'in descendenta materna sau paterna. I~i reclama poate descendents, care, dintr-un motiv sau altul, risca sa-i fie negata, Copiii dispun denenumarate mijloace pentru a spune d. ceva nu merge bine in jurullor, ca exista un decalaj prea mare iutre nevoile, asteptarile lor ~i raspunsul celor din jur. Ceea ee uneori raneste eel mai mult nu e lipsa raspunsului, e1 raspunsul stingaci, inadecvat sau coplesitor. Tocmai de aceea putem vindeca otitele care tot revin, ca prin minune, ascultindu-] pe cop il, vorbindu-i despre ceea ce urmeaza sa se intimple: .Da, protestezi in felul tau impotriva invadarii casei tale de catre parintii tatalui tau." Sau: "Incerci sa te opui posibilitatii ca eu sa-rni reiau lucrul, tu ai vrea sa mai stau acasa." intr-un capitol viitor vorn vorbi pe larg despre cauzele relationale ale celor mai multe sornatizari,

rioare In incercarea de a intra in legatura cu lumea ee-l inconexistii un decalaj incredibil intre realirate, lumea pe care i-a propunem noi copilului si felul in care 0 vede acesta, felul 'in care e nevoit tot timpul sa se modeleze nu numai pentru a pastra contactul (pentru ca e ca ~i cum mediul inconjurator mobil, fluctuant ar scapa fara 'incetare intelegerii sale), ci si pentru a avea un loc, 0 existenta care sa-l instituie ca subject. Imaginarul, dar nu numai imaginarul si infinita sa capacitate de a produce imagini, reprezentari ~i scenarii, ci, in egala masura, posibilitatea de a da un nume imaginarului, va reprezenta, alaturi de vise, limbajul simbolic. Accesulla simbolizare ii vapermite copilului tocmai sa evite somatizarea, transpunerea in fapt sau alunecarea catre nebunia autista. Intelegind toate acestea, ii putem propune unui copil aHat 'in dificultate "simbolizari", pe care el le va intelege ~i care 'il vor readuce in legatura cu lumea, Multi dintre adulti fac luerul aeesta In mod spontan; acestui scop Ii servesc unele rnituri religioase si ii serveau, pina nu cu mult timp in urrna, povestile si legendele. Vom vedea mai departe in ce masura putem "vindeca" ~i diminua angoasa, putem modifiea simptomele cu ajutorul "pove~tilor terapeutice", cu ajutorul simbolizarilor, pentru ca acestea sa devina mai usor "de ascultat", de tolerat de catre cei din jur,
joara, Cad - astazi stirn lucrul acesta mai bine "ered ca limbajul simbolic e singura limbd straina pe care [iecare dintre noi ar trebui sa 0 inoete. Cunoasterea ei ne apropie de originile reuelatoare ale intelepeiunii: Intr-adevar, visele, ca ~imiturile, sint mesaje importante pe care ni le trim item singuri. "
ERICH FROMM

V.·Simbolizarile
Simbolizarile sint legate de capacitatea copilului de a folosi un anume numar de obiecte, de jocuri, d~ rep ere exte* Cum somatizariie nu sint recunoscute ~i intelese ca avind statut de limbaj ... ele sint tratate ca bali, fapt ce adinceste neintclcgerea.

F. Doltopovestea urmatoarea anecdota. Odata, in timpul razboiului, cahitorea in tren cu un cuplu cu doi copii (de 3-4 ani si 5-6 ani), care se jucau intre cele doua banchete. Con-

MAMI, TATr,

MA AUZITI?

LIMBAJELE NONVERBALE

LA COPlI

trolorul intra in vagon si anunta ca trenul va avea doua ore de intirziere pentru a astepta corespondents de la Chambery. Apoi pleaca. In aeel moment, tinara ferneie se iritoarce catre sotul ei. Nelinistira, ea spuse: "Crezi ea sala de asteptare e incalzita?" Sotul, protector, raspunde: "Da, sigur au pus un brasero"." Conversatia adultilor devine astfel (prin interrnediul euvintelor-releu ale parintilor) 0 realitate. F. Dolto povesteste mai departe ca, dupa citeva momente, a observat ea intre eei doi copii se infiripase un joe in care era verba despre soldati-corturi foarte rai; cel mai mic dintre copii vorbea despre acesti soldati amenintatori, iar eel mare incerca sa-l linisteasca spunindu-i: "Nu sint rai, nu pot sa-ti fadi rau, au « zero brate »ir* ." Pornind de la aceasta anecdota, sa ascultam ceea ce e important. Cei doi copii au perceput eoreet amenintarea ~i incurajarea transmise intre parin~ii lor. eel rnai mic s-a identificat cu mama, eu nelinistea acesteia, eel mare, eu tatal protector pentru a-l incuraja pe -cel mic, vorbindu-i despre "soldatii-eorturi" care aveau "zerobra~e". Realitatea devine realul copilului prin intermediul euvintului sau allimbajului folosit de persoanele semnifieative din jurul lui; limbajul acesta va media inrilnirea eu realul printr-o simbolizare ivita din imaginarul copilului. Situatia aeeasta ilustreaza perfect, din punctul meu de vedere, ceea ce se va intimpla fara oprire in cotidianul vietii pentru a astupa fisura dintre realitate si realul copilului. Realitatea fiindu-i intotdeauna exterioara, realul fiind ceea ce intelege el din aceasta, ceea ee percepe el, ceea ce face el. Copilul creeaza tot tirnpul pentru a supravietui, relatiile sale sint In,',Brasero - vas metalic de dimensiuni mari, care, fiind umplut eu
carbuni incinsi, e Iolosit pe timp de ger In fermele din Franta la incalzitul in aer liber, pentru a proteja culturile de Inghe~. (N. trad.) Id, Joe de cuvinte intraductibil in limba romana, bazat pe omofonie si metateza: brasero [brazero] ~izero bras [zerobra] (literal: zerobrate;

cercari de inventii pentru a se lega, pentru a exista ea partener. De aeeea sint extraordinari copiii; ei sint de 0 creativitate greu de imaginat in fara misterului vietii, a misterului lumii pe care le-o propunem prin acte pe care le credem simple. Ca adulti, administrant zilnic 0 eantitate de informatii incredibil de complexe, de contradictorii, dam nastere unor posibile simbolizari, eomportamente de adaptare sau de reactie, Sa lncercam deci sa nu uitamin relatiile noastre cu copiii importanta ~i necesitatea simbolizarilor. Sa nu pastram realismul drept singura referinta, sa acceptam si importanta imaginarului. Daca ii spunem, de exemplu: "Bunicul s-a suit la cer", copilul va privi tot timpul cerul, iar noi ii atragem atentia: "Uita-te pe unde rnergi, fii atent uncle pui picioarele l" Nu in~elegem ca de fapteopilul il cauta in cer pe bunieul ~i se intreaba: "Dar cum a reusit? Pe ce se tine?" etc,

nici un brat). (N trad.)

• Aceasta fosta fetita, care are acum 38 de ani, 'inca I~i mai aduce aminte de tulburarea ei In momentul rugaciunii de seara " .. .fie binecuvinrat Iisus, rodul pintecelor Tale ... "

MAMI, TATI, MA AUZITI?

LIMBAJELE NONVERllALE LA COPII

Se straduia indelung sa gaseasca in rod misterul existentei lui Iisus si ocolea pamintul tare (pintecele pamintului), temindu-se ca-l va vedea deschizindu-se sub picioarele ei; facea ocoluri largi, vdnd sa schimbe trotusrul de fiecare data cind trecea pe linga vreun loe viran din apropierea casei ~irefuza sa se aseze pe iarba din gradina. • "La doi ani ~i jumatate, tata m-a dus la fratele sau, care n-avea copii. M-a lasat acolo trei luni, fad sa-mi zica nimie. 10 momentul piecarii, s-a ascuns in spatele unui autocar, crezind ca nu-l vad, M-am simtit abandonata pentru totdeauna. Din acea zi am stiut ca nu sint buna ... "
"Siitraie1U cuointele dincolo de sensurile lor.
Sa traie~ti sensurile dincolo de suferintele lor, "

forrnatii despre eeea ce se gase~te in "pintece" ~imai ales

despre felul in care se iese de acolo. Aceasta a dat lac la nenumarate neintelegeri,

In domeniul educatiei sexuale, ne1n~elegerile si distorsiunile sint inca ~i mai mari. La 6 ani, i-arn explicat unuia dintre fiii mei ca tata pune 0 saminta midi in pintecele mamei ~i cii noua luni mai rirziu aparecopilul, Intr-o zi, l-am auzit discurind ell un eopn de virsta lui: {{ Dad mica samin~a cade, cum faei sa 0 pui la loc ? x Caci pentru copil 0 saminta inseamna un bob de griu. Prietenul i-a raspuns: "A, mie mi-a zis ca e alba, dar la negri, ce euloare are?" Copiii, mi-am dat seama, stiu multe lucruri despre viata, de unde venim ~i cum sintern conceputi etc. Dar nu neaparat in acelasi fel in care stim si intelegem noi lucrurile. E mai bine sa pornesti, atunci cind e yorba despre sexualitate (ca ~iIn celelalte domenii), de la eeea ce stiu ei ~inu de la ceea ce eredem noi ca trebuie sa stie. A cornunica inseamna sa accepti sa imparta?e~ti diferenteIe. Pentru a marca diferentele ~i rnai ales intrehari]e pe care Ie poarta.icopilul va crea jocuri, ritualuri sau simbolizari. In momentul nasterii surorii sale, un baietel de 7 ani a In, , eeput sa-~i petreaca timpul dernontind desteptatoare, Fiare de calcar, radiouri etc., pentru ca nu avea suficiente in-

Noi, adultii, raminem prea adesea "burcii"*, limitati la un limbaj realist. Copilul de rnai inainte cauta neindoielnic sa patrunda una dintre tainele cele mai mari ale vietii, Cauta taina dorintei, taina felului in care "vin copii pe lume 1" . Simtea de asemenea ca se petrece ceva eare-i va bulversa viata,
,', Este
0

neintelegere

[recventa intre parinti,

adulti

~i copii.

E deca-

lajul intre felul in care copiii incearca sa-~i dezvaluie nelinistile si, in egala rnasura, sa inteleaga viata ~imodul nostru, al adultilor, de "a nu
intelege nirnic", mie-n suta, Nu vedem nimic raminind la 0 perceptie rcalista, ceea ce eu numesc, in limbajul meu imagistic, "a tricota burca" , Raspunzind prea repede unei intrebari, il saturarn pe copil de explicatii ~iratdrn intrebarea reala, Dad am putea incerca sa intelegem, sa adunam rrairile si perceptii1e copilului ... ~i sa impartim apoi cu el cuno~tintcle noastre!

MAMI, TATI, MA AUZITI?

______

-=L:-IM_B_A_,,_JE_L_E_NONVERBALEA COpIl L

E adevarat, ~i am trait ~i eu adesea acest lucru, ca e greu, al naibii de greu tn cazul copiilor mici, care nu au 'inca acces la limbajul verbal, sa-i "tn~elegi" fara sa inventezi ~i sa gindesti in locul lor, Dar dad acceptam aceasta ipoteza de baza, ca toate comportamentele lor sint limbaje, vom dori poate ... Sa intelegem mai mult, oferindu-ne in acest fel si mijloacele de a dialoga mai. bine cu ei. De a Ie recunoaste competenta, de a-i trata ca pe posibili parteneri, de a ne lasa interpelati, repusi in discutie de catre ei.
Toate [ormele de limbaj incep e~ corpul.

Recunoastere, ascultare si dialog prin limbajele nonverbale

In capitolele urmatoare voi lncerca sa ilustrez unele dintre aceste limbaje nonverbale ale copilului, iar 'in partea a doua va voi irnpartasi unele marturii extrase din experienta adultilor din preajma copiilor. Ma voi folosi de aceste marturii p~ntru a-mi ~9,mpleta.-aceastaJuc.raJ;e~ omunicarea eu eei rrnci,
,

..",,,

..

--,,,

~//Dacli nevoile ar putea oorbi, atunci i-ar spune celui ( care le are: "Nu ma arunca in bratele oricui, ~ respeeta-ma, asculta-ma mai fntii!"

De ce vidta
De ce oiata ne zimbeste cind are ea chef? De ce ne blestema viata and nu sintem cumintii

-.......-- ------.____

~. ---~~

De ceoiat« ne face sa plingem de furie si de minie ? De ce ne educe uiata bucurii # nefericiri?

Hai, spuneti-mi

in tata

Ei hine, pentru viata noastra e destinul nostru.

KARINE SAtNANET (12 ani)

ca

I Gestica

Gestica reprezinra ansamblul semnelor produse ~i emise in permanenta de corp. 1n eea mai mare parte a timpului, acestea nu sint intentionale, ci sint urmarea unui schimb sub, til dintre corp ~i mediul imediat inconjurator. Participa in acest fel la ineredibilul sehimb de sernne dintre fiintele vii, definindu-se ca tot atitea relee, tot atitea retele folosite la teserea itelor vietii, pentru a alcatui din aceasta 0 existenta.
.

Privirea
loc la toti copiii mici. E un limbaj nonverbal de 0 importanta extrema. Copiii ne privesc ehiar ~i atunci cind par sa nu ne vada, iar noi - noi Ii privim prea putin, dupa parerea mea. Noi Ii vedem, ceea ee nu e acelasi lueru. Noi Ii supraveghem sau le urmarirn comportamentele, uitind c~ri'Ui eo activitate dinamid, stimulativa. Atunci cind 0 mania sau 0 edueatoare de la gradini~a se opreste din eeea ce face pentru a privi, pentru a-l insoti eu privirea pe copiluI care coboara 0 treapta, se catiirii pe un seaun, rninuieste un obiect, eopilul poate primi prin privire 0 confirmare. Se simte purtat, legat, poate d. simte 0 mai mare putere penttu a infrunta viata. Mathilde a fost un "copil urlator" timp de cinci luni Intregi. Mama ei ne spunea: "Pina in clipa in care am realizat ca nu 0 vedeam. Nu rna uitasem cu adevarat Ia ea nici-

o a~ez pe primul

MAMI, TATI, MA AUZITI?

LIMBAJELE NONVERBALE LA COPII

odata. Incredibil.j] dadearn ingrijirile de care ave~_yoie, dar nu-i dadeam' rezenta mea. Nu eram Iinga ea nici macar clnd rna oeupam de ea. Am inte eS ucru aCeSta'fn~minea~a, in timp ce 0 alaptam. ~i in acea zi am privit-o cu adeudrat, N-a mai urlat niciodata, Ce nebunie l" Puterea privirii in relatiile mama=copil numeroase marturisiri: e contirrnata de

"Cind rna priveste ap, rna simt topita, rna simt cu ad evarat mama ei." "La masa, dintr-o singura privire stiam dad tata era sau nu multumit de mine."
Opre~te~riprioire« asupralui §i las-o sa se intilneasca cu d celuilah:

Cred cii e important sa gase~ti ragazul de a-ti opri privirea asupra lui, incercind sa transrniti din oehi semne de reeunoastere, caci altfel absenta privirii'sau privirea ce treee prea repede pe llnga copil pot fi resimtite de acesta ca agresiuni. Privirea este legata de recunoasterea fundamentala de care are nevoie mice cOpll~ "Nu vreau doar sa fiu privn, C1~i recunoscut, " Cind copilul se joaca intr-o camera, el vine din cind in cind in preajma adultului, 11trage de haine, da buzna 'in bucatarie pentru a 'infuleca repede ceva si se intoarce pentru a se juca singur in alta camera. Are nevoie de protectie.si de confirmare ~i stie sa faea, singur ceva pentru nevoia sa. Tocmai nevoia de a fi recunoscut si de a recunoaste il mobilizeaza si stimuleaza privirea noastr~. ' , A~ vrea sa va invit saariisiti ideea otrivit c:ireia atitudinile comportamentale ale copilului se exer~ Ie in ~~i de cerere (Ie dragoste, fie in termeni de satisfactie sau de i~~ ~acve, Flre~te. totl purtiim 0 cerere de '.!!:.agoste, r ~ ,tam 'in e ala masurii nevoia de a iubi. De altfel, iubindpe cineva ne acem un rumos cadou noua insine. A intelege mai

bine un copil inseamna a renunta la aceasta idee des intilnita, care consta in a nu intelege ~i a nu traduce comportamentele decit in terrneni de iubire primita sau rnaltratata (e bine iubit, e prost iubit) sau in termeni de satisfactie ori insatisfactie (e bine ingrijit, e rau ingrijit), Nu trebuie sa reducem toate comportamentele copilului 1a acest aspect. Cred ca multe ,dintre comportamente sint legate de nev:oja de a fi re~-=_ ..EQt ~i de a recunoa~te, de nevoia de a-~i circu~scrie (de a-si tese) prop_ria existen~a in via~a. Privirea e un mijloc esential 'de confirmare a celUllaltt" "Va vid = existati din punctul meu de vedere. Sinteti diferiti de mine." Lea are zece Iuni si de citeva saptamini merge de-a busilea. Intr-o seara, parintii erau asezati in bucatarie, iar ea se

p~~-__

* A1(iremarcat, desigur, indispozitia multora atunci cind vorbesc la telefon ... acestia nu vad, nu sint vazuti, iar cuvintele i~icroiesc eu greu drum catre celalalt,

MAMI, TAn,

MA AUZITI?

LlMBAJELE NONVERBALE

LA COPII

"

indrepta catre ei, venind din salon. lntre cele doua camere trebuie coborita 0 treapta de 15 centimetri. Ajunsa in dreptul treptei, pune a mina in gol, tatoneaza locul, apoi se sprijina in rniini ~i trimite catre mama ei a privire graitoare, ee spune parca: "Mama, e un obstacol, vin-o sa rna ajuti, stiu ca vei veni, .te astept." Avintul mamei e imediat, se ridica de pe scaun, dar sotul ii pune 0 mina pe brat si-i spune: "Las-o singura l" "Dar ieri si-a facut un cucui in cap cind se juca in curte, e primul cucui din viata ei ... " Tatal ii vorbeste fetitei: "Po\i sa cobori singura. Poti sa 0 facio I~i 0 mina jos, pui pe urma pe cealalta, nu e 'inalt." Copilul incearca, ezita, cerceteaza golul, da inapoi ~i trimite iarasi catre mama 0 privire de asteptare inerezatoare , , , de pasnica rugaminte, privirea unui copil care stie ca po ate conta pe ajutorul binevoitor al rnamei. Mama rezista cu greu. Negociaza eu sotul ei: "Nu rna due sa 0 ajut, numai rna apropii putin." Se duee ~i se asaza pe vine Ia un metru de copil ~i, la rindu-i, ii spune: "Vi no, poti l" Incordarea dureaza trei lungi minute. E mult trei minute. Din indrazneala in retragere, din privire 'in privire, sprijina 0 mina, apoi pe cealalta, apoi picioarele si, triumfatoare, se indreapta singura catre parinti, in strigate de "bravo". In aceasta situatie, vedem in ce masura Lea i~i poate stimula mama prin privire, Mama se ridica dintr-un salt. Cuvintul tatalui e important, despartitor si tinde sa fie ~i organizator. In acest caz nu e totusi suficient, mama e cea care trebuie sa faca ceva, se apropie, i~i intinde bratele ~i face astfel posibila reusita copilului, E puterea privirii-chemare care spune: "Am incredere in tine sau mi-e teama, vino in ajutorul meu l"

Exista multe alte feluri de privire: privirea+repros, cea acuzatoare, cea care desfide ~i care, la unii copii, e fantastica: ,,:Imi spui sa nu pun mina ... ~i totusi pun 1'" Prin prioire se comunica placerea comuna dintre doua fiinte. Placerea ~i starea de bine dezvaluite sint tot atitea rep ere pentru a dezvolta increderea in sine. Prea adesea traim privindu-ne singuri de placere, Aceasta femeie de 40 de ani isi aminteste eu emotie inca de , , , o plimbare in trei, impreuna cu sora ~i eu bunieul ei. S-a apropiat din spate de bunieul ei ~i si-a pus 0 mina in mina aduItului, care, fara sa se intoarca, a zis: "E~ti tu, Veroniea mea iubita!" Profund ranitii de faptul ca nu a fost recunoscuta (Veronica era prenumele surorii ei) si-a retras rnina ~i s-a indepartat. "Mai tirziu, rna indoiam de fiecare data cind prietenul meu rna lua de mina, imi imaginam ci se insela, ca altcuiva ar fi trebuit sa-i dea brawl, cii nu-l meritam."

Este cit se po ate de important in materie de comunicare sa nu se confundeJ!orinp eu cererea! Citi parinti nu comit greseala de a vrea sa satisfaca 0 dorinta, crezind d aceasta dorinta e a cerere. Multe dintre dorintele eopiilor sint pentru ei 0 modalitate de a-~i afirma existenta. Existam pentru c:'i sintem' 'fiinre care dorim. Este specificul o~ului, sintem fiinte ale dorintei ~i e important sa 0 dovedim, Drama multora dintre parinti ~i adulti e ca VOl' "asasina" dorintele copiilor Imp linindu-le in exces, transiorrnindu-le in cereri, Risc sa-i sochez pe unii dintre dumneavoastra spunind acest lueru. Dar va invit numai la mai multa vigilenta atunci cind ascultam, Sa nu transformam dorinta in cerere. Dad "asasinam" prea des do-

MAMI, TAT!, MA AUZITI?

rinta, insusi dinamisrnul fiintei urnane, avind la baza miscarile dorintei, e atins. Ceea ce vreau sa spun e ca specificul dorintei se gaseste in nevoia de a fi inteleasa. Cind un copil vine sa ceara voie sa se joace cu rningea, cu sau fara cuvinte, uneori e suficient sa-i spunern: "Am priceput cii vrei sa te joci cu rningea, dar acurn avem alta treaba." "Am inteles bine dorinta ta de a te juea cu papusa, Nu sa rna joe acurn cu tine, pentru ca rna asez la masa."
Sa nu transformi cererea in satis/acfie saUimplinire.
0

La mult timp dupa Spitz, care a semnalat importanta zirnbetului ca element de socializare, doctorul T. Berry Brazelton" a incercat sa-i reinvete pe parinti, am putea spune, limbajul zimbetului. Contributia lui la comunicarea dintre parinti si copii consta in evidentierea importantei zirnbetului ca modalitate de calmare si stimulare. Zimbetul nostru, ca si eel al co, , pilului, e, in acelasi timp, 0 incercare de familiarizare cu universul in care traieste celalalt, un semn al starii de bine, 0 confirmare ~i 0 stirnulare a receptorilor. Zimbetul deschide portile catre receptare.
Gestica e, in fond, 0 modalitate a copilului de a exprima ceea ce se giisefte inauntru, de a spune in afara, de a face 0 msrturie despre interior in exterior.

Prin intermediul privirii, copilul "intilne~te" ~i se intilneste cu lumea, Prin privire lumea irumpe in el. Cred ca unele miopii pot fi puse in legarura eu evenimente "tulburiitoare" sau percepute ca incomprehensibile, Am ascultat multe exemple si marturisiri in care fosti copii faceau legatura intre mio ia lor i scene familiale resimt;i-

i1i5u. J.'o/f.r;i--

t-I)c;/'

U<d,

k 51

(It/lee ftlrYie..{.-)

"Mi-am pus des intrebdri in legatura eu miopia mea si i-am inteles cauza cind am auzit, intr-o zi, pe cineva zicind: « Aveam 5 ani cind am vazut pentru prima oara sinul mamei mele, 0 alapta pe sora mea ~i am fost atit de tulburat, ca vederea mi s-a inceto~at, toata ziua am vazut rau ... » ~i eu am fost tulburat de ceva asemanator. Ceva ce nu voiam sa vad, care nu ar fi trebuit sa existe ~i care totusi mi se impunea cu violenta. 1ntr-o dimineata de duminica, am intrat foarte vesel in camera parintilor mei ~i ceea ce am vazut acolo m-a facut sa intru in panics ... dar nu vad ceea ce am vazut, Am iesit Hid sa zic nimic, era ingrozitor, 0 stare de diu greu de suportat. Citeva luni mai tirziu, trebuia sa port oehelari."

Bineinteles, nu se poate zimbi la comanda, Cind sintern obositi sau ingrijorati, trebuie sa ne asurnam sentimentele, Simplul fapt de. a marturisi lucrlil acesta, nu in termeni de j>i'ingere, 1:1 I:a expresie rea\i a ceea ce triim_, e uneori suficient pentru a detensiOna atmosfera._ Altfel, copilul va erede ca el este cauza acelei tensiuni (vechi rest al atotputerniciei magice a bebelusului). Dad nu putem zimbi, putem invata sa ne destindem corpul, sa ne relaxam maxilarul mai ales, umerii si respiratia, Transmitem multa violenta printr-o privire rece, inghetata, absents. Ne facem rau noua ln~ine si ii facem rau celuilalt tinind umerii, ceafa sau toracele in stare de crispare, De fiecare data cind mergem sa vedem un bebelus sau un copil mic si il vom atinge, am putea inva~a sa ne relaxam dinainte respiratia, sa lasam la 0 parte din preaplinul tensiunilor acumulate inevitabil in cotidianul treburilor noastre, * T. Berry Brazelton uous parle de vas en/ants, Ed. Stock-Laurence
Pernoud, 1988.

MAMI,

rATI; MA

AUZITI?

UMBAJELE NONVERI3ALE LA COPlI

Respiratia
N eindoielnic, respiratia este primul limbaj de care dispunem cind venim pe lume. Este, de asemenea, primul dintre limbaje care ne traduce interactiunile cu mediul in care traim, Ea traduce prin ritm, intensitate, prin cea mai marunta dintre oscilatiile sale, relatia noastra cu lumea. Cind un copil ne pune 0 intrebare un pic jenanta sau angoasanta, ritmul respirator ni se modifica. Ne tinem rasuflarea sau ne-o accelerarn. Copilul simte ~iinre1ege cil acela este un subiect dureros, dificil ... pentru noi. De exemplu, la 0 masa de familie, de comuniune ... un membru al familiei inrreaba: "Ce s-a mai Intimplat eu unchiul George?" Tacere, respiratia se opre~te (atunci trece faimosul inger), apoi i se cere copilului sa se duca sa caute ceva in alta camera sau in pivnitf. $i copilul va simti de-ndata ca ceva legat de Unchiu' George nu e in ordine(oricare ar fi virsta copilului). Va aHa mai tirziu ca unchiul George a facut ceva reprobabiI sau cine stie ce altceva, di e ceva rusinos sau violent legat de el. • Fetita aceasta se simtea ranita de fiecare data cind inc erea sa se apropie de tatal ei, iar acesta 0 repingea, zicindu-i: «Aer, aer, rna sufoc in casa asta.}} «Cind a parasit-e pe mama, am ineeput sa fae crize de astm. » • tn ceafa, pastram resentimentele. Dad punem mina pe ceafa vom simti 0 proeminenta , ... E cocoasa resentimentului, , , Acolo se aduna miile de momente in care am vrut sa zicem nu ~i am zis da. Doctorul rneu favorit, din perioada cind aveam numeroase resentimente, numea aceasta artroza ... !
Copiii anticipeaza uneori, simt tensiunile adultului

".,"-

"',\"
•

\'.,~
'.

# se protejeazii prin comportamente antirelationale,

care le consumd multa energie.

Clara, la virsta de 8 ani, spune in timpul mesei: "Am vazut un exhibitionist in statia de autobuz, era grozav, i~i desfacea impermeabilul, era genial!" Eram din ce in cemaiingrijora~i.curespira~iaoprita.in asteptarea insuportabilului l Cind si-a terminat fraza, a fost 0 izbucnire generala in ris, ,J~i decupase pantalonii, intre partea de sus a coapsei ~i talie nu mai era nimic, Cind i~i desfacea impermeabilul, era tare! t~i pusese elastice pentru a-si tine cracii pantalonilor. Si vreau sa vi spun ca pantalonii inca mai aveau

(:
_r ....• _._ .

MAMI, TATI, MA AUZITI?

LIMBAJELE NONVERBALE LA COPll

dunga, Grozav!"

Remarcase sistemul ingenios gasit de acel barbat. Si ani dupa aceea ridea eu lacrimi amintindu-si de aceasta patanie. ~i risul e respiratia spiritului.
sA rNDRAzNE~TI sA RESPIRI APROAPE DE CINEVA iNSEAMNA cA DEJA L-AI ACCEPTAT. .

lui apropiat, Prin respiratie se transmite ceva din imensa pulsatie a vietii,

Tensiunile
Gesturi-reactii, rupturi de ritm, violente purtate, retinute sau exprimate, iata citeva dintre semnalele pe care le vom transmite ~i uneori inscrie in corpul copilului, datorita Inscrierii tensiunilor in corpul nostru. Daca sintem nelinistiti, furiosi sau arnenintati, vorn arata lucrul acesta prin felul respiratiei, printr-o oprire sau 0 modificare a ritmului ei, prin umezeala rniinilor si vorn transmite astfel numeroase rnesaje, Copilul poate inscrie aceasta rnanilestare foarte devreme in propriul sau corp si va incerca sa se protejeze de amenintarea, de angoasa pe care 0 resimte, motivat sau nu. • 0 tinara femeie inota in mijlocul piscinei cind, deodata, ~ipa: "Da\i-mi pace, lasa~i-ma ... ", apoi s-a scufundat. Se va trezi sase ore mai tirziu fara sa-si aduca aminte de nirnic, Asrazi, ea poate pune acel evenimenr in legatura cu ceea ce traia ca femeie, lucruri de nespus (de catre ea) ~ide heinteles (de catre cei din jur). Dar poate intelege sensul intimplarii, arnintindu-si ca "i~i oprea suflul" in pat, pe dod era mica, pentru a nu mai auzi tipetele parintilor eare se certau din cauza ei. Sa reluam: copilul nu percepe realitatea decit intr-o infima parte a ei. 0 realitate fragrnentata, dis continua, iar impactul acesteia, pe care il numim "realul" sau, va fi rezultatul intilnirii intimplarilor (din afara lui) eu imaginarul sau si cu fantasmele lui personale (din interiorul sau). Amestecul acesta, care se sirueaza in acelasi cimp In trei registre (realist, imaginar ~i simholic) scapa prea adesea adultilor, dar pentru copil ramine conflictual, incilcit, incarcat de contradictii.

Dificultatile de respiratie ale acestei fetite (inspiratia intirzie pina in ultima clipa) sint feiul ei de "a nu lua din aeru]" (dar si din aria, adica din locul) celorlalri, Se simte In plus, e a sasea nascuta si dupa ea au mai urmat inca trei Irati, niciodata nu si-a gasit locul. Mai tirziu va spune: "De fiecare data cind respiram aveam impresia ca deranjez pe toata lumea. oamenii se vor intoarce indata inspre mine ea sa rna intrebe ee fac aeolo. 1mi tineam respiratia cit mai mult po sibil, "

ca.

Expresia "nu duee lipsa de aer" se foloseste in cazul cuiva care ocupa prea mult loc, care se impune ceva cam mult. in momentele de tensiune, de emotie traite de celalalt, pu~ tern pur ~i simplu sa-l lasarn Sa ne auda respiratia, A rasufla usurat e 0 modalitate de a usura suferinta, resentimentuI, neputinta, • "Tatal meu era deja 'in coma cind m-arn dus sa-l vizitez 1a spital, Eram disperata, pentru cii nu stiam cum sa stabilesc o comunicare eu el, pe urrna am inceput sa repir si, ca prin minune, a inceput si el sa respire in ritmul meu. A fost un extraordinar moment de intelegere, chiar inainte ca el sa se stinga din viata."

Imediat dupa venirea pe lume a bebelu~ului, s-ar putea rezerva un moment pentru ca mama ~i taral sa respire in preajma acestuia, lasindu-l sa Ie auda respiratia, 1n primele luni de viata ~i,mai tirziu, in momentele de criza, respiratia ar trebui sa fie unul dintre limbajele privilegiate ale schimbu')

1.:.;t~:.\:1~:-~~~.;~"'~0""". '."'''''~''"'''~'.'.''' '

• ,0. ' ...••

r ''~_'' ,''_'''".'''_/. ..•• _.'_ , .. ...•. __ "_,.~. __,',c c-, .'.'-~'~-C'~""~r-:'_'~c"._~U~~ ~ :"_'~~"" _' BiIt .• _ .' . -'.''~~_'.''''''_~ _""_"'_._!'._, ...• _ _. '".~'-""'-"'C.-."'~""" ..~.',., '.• ' .,' .. ,

,= ..'":::, ,.= ~_,.'nil1DlWit. '. .. ,:.'..:.= _.;., ,

U. -:~O~;";";.:<!~r;o;~~~"'~~~~~'~'T'T~'·'~~

.?:.•. . :,ywMUtWG£QtQ '. ,"'W'

'. U,. . '.-.•..

,'.,Il.•~"~'~~'."ii_',',if4;_~&Ii',M~~&.J."''':;;:_~~~!1m?!i''t:-ir;_I"'"~~~~~~~.",-::"1~~~,".,..-r--"'C'~~~-",":,"~~_~,~,~,,,.~,,-,,-, -~-'"

MAMI, TATl, MA AUZqI?

LlMBAJELE NONVERBALE

LA COPlI

culind. "Facdansul menstruatiilor, sarind ca indienii asa isi vor face aparitia ... " Chiar in acea seara era sarbatoare, menSa ne imaginam c:i nu ar fi putut rosti aceste cuvinte, ca ar struatia a aparut, Paisprezece ani mai tirziu, mama, care are fi pastrat in el aceasta a~teptare. Cite comportamente pline de amenoree de noua luni, povestind intimplarea, incepe deodaanxietate nu ar fi 'incercat sa exprime dinauntrul [ui aceste inta sa danseze pentru a arata dansul menstruatiei facut de fiica trebari l_¥.~~~,eI!JLr.~a.lului, cum e trait de un copil la un . asa ei. Citeva zile mai tirziu, menstruatia ii revine, moment dat, ne scapa cu desav'ir~ire... ' De citiva ani, fac gimnastica chineza" ~i multe dintre gesturile mele si-au schimbat sensul, in relatia de dragoste, cu Ritmul partellera mea sau in relatiile afective, cu copiii mei. Nu mai am aceleasi gesturi, aceleasi miscari pentru a-i intimpina pe intr-un spatiu limitat si in relatiile de proximitate introceilalti, Inainte, aveam gesturi care voiau sa dea sau sa ia, ducern, in functie de momentul zilei, ritmuri diferite, acum am gesturi care propun. Gesturi care inseamna ca ceva tn func~ie de felul in care introducem un ritrn, acesta va fi devine posibil dad celalalt e deschis catre acest ceva. Sa inpurtator de violenta, de agresivitate sau de siguranta. Mi-as draznim sa faeem gesturi care sa fie propuneri, invitatii, Gesdori din tot sufletul ca oamenii care lucreaza cu copii de vir.turi care cheama, gesturi ale posibilului. Gesturi care unesc, ste mici sa invete sa fad gesturi de balet, gesturi de dans, gesdue mai departe, amplifica, turi emfatice, care sa amplifice intilnirea, De exemplu, cind intimpina un copil dimineata, adultii au deseori gesturi prea rapide, care nu respecta timpul intern al copilului. Aranjind Energia gulerul unui copil, el poate percepe gestul nostru ca pe 0 atentie ce i se acorda, dar ~i ca pe un deranj, 0 agresiune. Ar Conceptul de energie e relativ recent in Occident. E mai fi cu adevarat important sa ne incetinim viteza gesturilor. Qe._ bine cunoscut in Orient. Cred ca descoperim pe zi ce trece ca cite ori nu vad min iieri care sint in fa t agresiunC;te,mi~ putem sa-i trimitem celuilalt, copilului, energie pozitiva, un care smt mtruziuni nepotrivlte, a intari care sint de fapt luari putem trimite ene~g.~~m·,~~g~!Ei, _in staplmre. -~ .., '. ~:L~e "vitamine", sa~d echlvalentuI unor "otravuri". Dad ne acordam 2£HuDsine Cind It:irni un copil in brate, sa nu ne grabim. Sa punem mina pe copil si sa ne ascultarn mina, iata un gest minunat, ; un gic de aten~ie, vom sim!i dnd ~tem "in~l~cati neg;ti~' , Am putea sa spunem: "Aten~ie, fii atent la tine -~stiz.r-ri:~-i;;~ dad mina devine 0 cochilie unde copilul i~i poate odihni cafac binemie, deei nu 'i~i voi face bine nici tie 1" pul. Sa intimpinam, sa ne incetinim gesturile, sa ne asezarn la nivelul lui. Daca poate veni, dad se poate apropia ~ipoate fi . :, T ai chi chuan, intimpinat, primit, e fantastic pentru el. .
, ) , I

"Micu~ul Jean nu voia sa plece din cimitirul unde tocmai fusese ingropat bunicul sau ~i parintii intrasera in panics, nu-i intelegeau incapafinarea. tn cele din urma, a putut sa zica: "Dar, mama, astept sa urce la ceruri!" Da, acestui copil i se spusese: "Bunicultau va urea la ceruri 1"

Ritmul acordat 'Vapooesti armenia fntilnirii.

Fata aceasta de 14 ani nu are inca menstruatie. Mama

gaseste in camera ei, sarind de pe un picior pe c~lalalt, gesti-

,
l..::.',!..'4:;~~'~I·';"'''''::';~'lh'''''"':'t~>~''''~'~'~'~'l:,,:-r.~·':'t~·"i"_~c"'(:t."~7··:"!':'l''':'''~'l'"''''f'':'·'''_. "~""""\'J!l'!'O~~"!'Il'l'~~l!'I!i!!!ij!'ll!ll!il!fl\!lllIl'!lli1lli!_Q_~~('W _, .• r,,_<~,.
~""~m,!,,,~'[""\Z';'c";;';'·,,"h·-'''' ' ._$l'' ' t1),",6-+~@"";;;QQIIJ,4i'1m._i!!'! ..i;,,:.i:;:'' ' )!i?'' .MA1' A

{:!.

..

m"0tm\!II!,\ihJW".P'' ' M' ' ,,,,. ..

... ,,\,·,.,,... :·-."'"'.,,-.'""" ...

=."".s:~t:.,,.,-.r""=:'"I,"".~~~~~~~ ...

MAMI, TATI, MA AUZITIl,

LIMBAJELE NQNVERBALE LA

com

Cind vine yorba de relatii, toti suferim de ceea ce eu numesc "sida relationala". Sintem complet dezarrnati in fata anumitor gesturi, atitudini sau cuvinte aparent inofensive, dar care se vor abate asupra noastra ca niste lovituri devastatoare, Fiind confruntati ell anumite comportamente, cu anumite cuvinte, nu avem nici 0 forma de imunitate, sintern atit de vulnerabili, incit ne mirarn d am supravietuit, d sintem inca intregi.~~ __ ------:.__ __

De altfel, ~i reciproca e adevarata. Sinteti obosit, ziua se anunta proasta. Cineva va da un telefon, schimbati citeva vorbe si deodata vii simtiti bine, sinteti dinamizat. V-a trimis
vitamine,

----------------------------"Sotia mea imi spune ceva foarte banal, fara sa stie ca vorbele ei ajung la mine ca 0 «Iovitura de ghiulea» in burta si ca roata seara, uneori ~i citeva zile dupa, voi fi total destabilizat. Va fi nevoie de multe, multe cuvinte pentru a repara lovitura." Dupa parerea mea, noile cercetari din domeniul comunicarii ar trebui sa perrnita, in urmatorii 20-30 de ani, 0 mai buna protectie impotriva "poiuarii" relationale din partea celuilalt. Sintem intr-adevar complet lipsiti de imunitate impotriva anumitor cuvinte, anumitor reflectii sau anumitor comportarnenre, Sa vedem ce se intimpla in cazul unei comunicari intre adulti, Sinteti la serviciu, aveti 0 dimineata plina de energie, colegul va spune ceva care va atinge, care redeschide o rana. Raspundeti in chip banal, dar dimineata e deja stricata. Acel coleg v-a transmis 0 "otrava" poate fara sa stie, neintentionat. Mergeti pe strada, totul e bine, viata e frumoasa, va intilni~i eu un eunoseut, discutari citeva minute, plecati mai departe ~i deodata aveti un circel, va doare ceafa. Celalalt - 0 spun in sensul propriu al cuvintului - v-a otravit. A lasat in dumneavoastra ceva urit, care nu va faee deIoe bine.
(.'-

Uit:t~;arin(ifiind, lmele [ondate pe judeeafi, din care transpar respingeri sau amenin(ari se inscnu in copil ca 0 ranii de nevindecat.

Am

eli

cuointe,un-:::;;;;\

I.

./

Este un concept pe care nu-l administram prea bine, caci nu stim prea bine din ce este formata aceasta energie. Ce 0 face sa tread de la polul poziriv la eel negativ. Ce ne face asa, deodata atit de vulnerabili in fata cutarui sau cutarui cuvint, , a cutarei sau cutarei atitudini. Dar cu utina vigilen~a, rintr-o ascultare interioara e p~iIa 0 mai buna iferentiere a energiei care circula in noi, a energiei trimise si a celei primite . . De exemplu, data fiind minia mea, angoasa de astazi, tensiunile mele de moment, decid sa nu iau copilul in brate. Poate cii ar trebui sa stabilesc 0 distanta mai mare sau sa gas esc un ait model de a interactiona cu el, la un nivel de simbolizare mai accentuat, care sa-mi permita sa pastrez relatia fara sa-l invadez neaparat pe copil eu eeea ee simt sau resirnt, Ne aflam prea adesea in Iegatura directs, ignorind posibilitatea medierii, oferita de obiecte sau acte simbolice.

Tacerile
tanta inegala.
1 • ,..•
c_ ••••• _,. __

Toate tacerile sint limbaje ... dar, bineinteles, de impor..

.,,_.,._~~

;/ Un copil care nu oorbeste ... e 0 inoitatie fa a-i ( vorbi ... noi despre noi l ,,1fi VOt vorbi despre mine " , cind eram copil, Q sa-# pooestesc despre gindurile "~-mi imbracau tscere« ... "

Da, multi copii se dezvaiuie prin tacere, Forta imaginarului e atit de puternica, incit il invaluie pe copil ~iil impiedica sa ,;iasa" din sine, sa comunice cu celalalt, Daca acceptam sa nu bulversam aceste taceri, sa intram in legatura cu el por-

-------_._------

i..

'.'!'!.;jA~"~;'"i~.""'w,,,, ••,,.,,,_.,,C"""."'"·'C"".n"'''''''~''.''''"''''''''~~''';;.~"",

.•)i\I\'','''''''lIiW!tl/44J::;:i4i2q4gii44S44::;;:::;::;:::;"~""-'!f"'.I'f.',"""r:.~""r,~,,,,"l·~!"' ..:,.,.•,,".,,,.=-M""'.,.!""-', ...Mi'i.,,¥¥#!~!iW&iWiIlI.:;:C"'.:iiJZ$1_w."".',!,!!,,,-:~,"'.r-',""m~,,",. , .... ..,,:,;,-iM"",!!l""iI1.l""'~i .. !!'

"'·.:.""'-·,~"",_·h""'··""·""'-'~""~"""'-~"'~' ' '~' ' .~"i"',..'!'W--,....,-~"I_,....".. ....

~""'~~.'~I~~''','~'~..,.

MAMl, TATI, MA. AUZrp?

LIMBAJELE NONVERBALE

LA COPII

"A fast un soc pentru mine momentuI in care am constientizat aceasta experienta din copilarie." In urma acestui fapt, insa~i esenta unei fiinte umane va fi gray afectata pe roata durata vietii, Va lipsi din consrrucria sa un element hranitor esential, seva emotiilor. Attt de esential, inch ar putea trai toata viata ea un handicap at "emotional" . (asa cum exists handicapati mental sau fizic). Ceva care 11va schilodi (~iil va izola) ~i care-] va impiedica sa se afirme ca 0 fiinta deplina ~i completa. Va putea folosi sisteme de compensare, subterfugii, sentimente si conduite-eeran pentru a supravietui, Daca, dupa lucrul asupra propriei persoane, componenta emotionala reap are, intr-o prima etapa aceasta va reaparea in asa fel incit controlul ~i stapinirea de sine vor fi dificile. Va fi ca un uragan, ca un baraj care sare in aer la fiecare stimulate, iar fiinta este invadata euo asemenea violenta, eu 0 asemenea {orta, incit stavilirea nu e deloc usoara, Aceasta eruptie a emotiilor ne va face vulnerabili, fragili, poate incoerenti in ochii celor din jur. Ceea ee nu a putut sa se deschida ~i sa creasca odata cu evolutia ~icresterea individului creeaza 0 prapastie 'in care, in ziua cind aceasta componenta vitala ~i vitalizanta a fiintei se va desehide (care in acelasi timp face fiinta mai creativa, mai expresiva), se va pravali intreaga viata, Atunci persoanei I:iva fi daruita si revelata intreaga amploare ~i maretie a existentei sale. Prapastia aceasta, daca nu ramine doar 0 priipastie, poate sa devina deschidere. In fond, orice poate intra, patrunde, invada aceasta prapastie. In aceasta faza de schimbare, individul e lipsit de protectie naturala. Devine vulnerabil, fara aparare ~i il poate atinge orice. De asemenea 1l poate dinamiza orice. Va putea probabil sa-~i creeze diferite forme de protectie, care sa-l puna la adapost de ceea ee nu e bun pentru el, va putea capata incredere intr-o relatie insernnata pentru el.

nind dinspre noi spre el ... folosind noi insine toate celelalte limbaje care ne stau la dispozitie, atunci' racerea devine 0 baza pentru schimb. Tacerea va fi 0 invitatie la a folosi imensul rezervor reprezentat de toate celelalte lirnbaje disponibile. Francoise Blot a fast cea care a introdus ten~enul de tacere ernotionala, punindu-si problema a ceea ee va deveni un copil care-si cenzureaza orice manifestare emotionala, tis sau plins, care traieste doar in funqie de manitestarile exterioare pentru care se simte programat, inchis, cenzurat. "Dad s-ar lasa cuprins de 0 manifestare emotionala interioara ar putea rnuri ori s-ar putea imbolnavi grav."

,-,'

'··';·;o;~'!':\~~!.'~~~~~~~~~~"o/~~~~~~~~"~~:f~~:~1~;i:~~f~'1~;"':J~~:';.J~~il)1f

__ ~.;.'.::::::; ..<:, ...:':~:~~.;

1f~~;.'.:.' ..

i',~:·"~:~::·::'" , __ ......,.,.,_.,,_.

MAMl, TATI,MAAUZITI?

tl
ii

. Sehimbarea nu vine fara tatonare, f:'iri progres, f:'ira sufe!j rmta. Cici ~i eeea ee este bun ... risd sa prQduca .sukrinta la ~ut, asemenea'Un~o-r-anchilozat mult timp, ;:_ec~a.0. mobilitatea, provoeind un \ipit de aurer~.:... _.-_ ..-.. ..... "

'~;;~~~'i

II
Transpunerea In act

Cea mai mare dintre dorinte ... comunicarea de fa 1!!!:..hica psibic, si nu doar de la persoana la persoa;;i, l Aceasta fnseamna sa oorbesti de fa inconstient fa inconstient # sa fii infeles. lata aspiratia noastra cea mat tainica - ea nefmpinge cdtre cunoasterea celuilalt.

.Sub numele de gestica, am prezentat citeva posibile limbaje - sa Ie dam 0 mai mare importanra In schimburile noastre relationale, i!l_tr-o civilizatie in care cuvintele domina iar pndP;eriali~11:1_l:':I.I~E_~~_~~ sa sufoce-in noi..~~~,~!-:1?-J!~rextraor mar. '-'--~-'-'"-'-'''''--'''
•

.Iraim
'·'_.".n·_~_

••_."""

~____

_..."._!~

Ea reprezinta eruptia brutala in realitate a unei angoase prea mari, a unui refuz de nesuportat, a unui conflict, a unui dezeehilibru in reprezentarea lumii, ___ Aceste comportamente bru~te sau repetitive ce par incontrolabile, legate adesea de 0 eliberare a agresivitatii sau a an.g~asei~e prin cuvinte sau simboluri, vor fi ~e de cei din jur ca jenante, destabilizatoare ~i,prin ~_~.J:"e, __ !"~duseori suprimate, in loc sa fie in~elese Ele nelinistesc, mobilizeaza atentia si ~Pi!L'!-s.iu~_~4.!1Jli.~~r, care vor incerca sa Ie suprime sau sa le reduca, , T-;:~nspuner_ilein act pot fi de dou[TefurE' indrep tate catre sine; indreptate catre celalalt,

resl·~r~

~..eie.

Agresiunea indreptata

catre sine

Se intimpla atunei cind bebelusul sau copilul i~i smulge parul, se loveste cu capul de pamint, se zgirie, se musca, pe seurt, indreapta violenta catre sine sau catre 0 parte a corpului sau. Unii copii se pun adeseori in perieol, tree mai tot timpul la doi pasi de un accident, ea si cum s-ar juca de-a viata ~i de-a moartea. ~O parte a acestor forme de agresiune l?d~p_ta~£ c:iEE~_iil.]~ oricit de paradoxa1 ar parea, ii d~_~QPjly.JQ!2~!l!i!E~11~~l.ca exists, ca lupta ~_impotriva dezi~tegrarii, impotriva unui ..~·_ ..... -. ~_. ~~~.~._.·,._.,c_ ..·.._·

4~~ .

MAMI, TAT!, MA AUZITI?

LIMBAJELE NONVERBALE

LA

corn

~ct ~.a ab~_~ci_~~Lp~~_!_~.9_r.£~lui sau. Sa simti ca traiesti pentru ca simti ca te do are. Mai tirziu, la adult, Ienomenul se regaseste In "cultivarea" suferintei ca forma de lupta impotriva golului existential. Cautarea senzatiilor corporale cu scopul de a simti ca existi inauntrul propriului corp joaca un rol esential in anumite faze ale dezvoltarii, • • Rotirea corpului sau rotirea neincetata in balansoar pina la ameteala, Atingerea organului sexual ori de cite ori eel in cauza se simte amenintat,

..

Transpunerea in act creeaza miscare, sparge rutina, calmul soporific. Introduce imprevizibilul in previzibil, Schimba raporturile de forta ~i provoaca alternanta acestora,

Agresiunea indreptata

catre celalalt
• Un baietel a dat eu picioarele in aparatul de fotografiat al tatalui sau, care, in ultimul timp, il tot fotografia pe fratele mai rnic. • 0 fetita a taiat burta ursuletului ei dupa ce taiase, de mai multe ori, pernutele din salon.

Numeroase ~i'in forme foarte diferite, agresiunile indreptate catre celalalt pot fi reactii sporadice sau, mai gray, modalitati permanente de relationare 'in intilnirea cu celalalt, in primul caz acestea pot fi 'in~elese ca incercari de afirrnare - "Sint aici", 0 confirmare a unei pozitii de putere - "Lu, mea trebuie sa tina cont de mine." E):saietelul acesta 'ii ascunde adesea eerceii mamei sale. Refuza cu incapatinare sa spuna unde i-a ascuns ~i eel mai adesea niei macar nu-si mai aduce aminte unde i-a pus. E poate felullui de a spune: "Sint mai important pentru tine decit iesirile in oras." , , Fuga de acasa, bataile, furtisagurile, distrugerile, agitatia motrica sau accidentele sint tot atitea transpuneri in fapt care incearca sa exprime un conflict, un dezechilibru, 0 chernare.

Trecerile la fapt indreptate catre celalalt pot capata sensuri foarte diferite, nu sint niciodata gratuite sau "spontane". Se produc intr-o inlantuire de cauze ~i efecte. • Revendicarea "proprieta~ii" sau mai degraba a ceea ce am numi placere (jucariile), dreptul la placere, la placerea imediata mai curind de a manipula obiectele decit de a le

Q.

poseda. Atra~rea, captarea, mobilizarea aten~iei adultului;__ • Revendicarea unui loc, a unui spatiu privilegiat;

MAMI, TATJ,MAAUZITI?

• •

Protejarea integritatii corporale; Gelozia, excluder ea.

III

Transpunerile in act sint tot atitea ,,limbaje" greu de inteles care, la inceput, il ameninta pe potentialul ascultator, iar aceasta amenintare ii perturba ascultarea. Parintii ~i adultii reactioneaza si tocmai din aceasta cauza nu inteleg. Ar fi posibil sa ne imaginam un eventual dialog initiat de adult, dupa cum urrneaza: "E adevarat, rn-a ranit ceea ce ai facut si 1ainceput am fost nelinistit ~i nepregatit. Dar mai ales sint emotionat, deoarece simt ca, in esenta, vrei sa spui ceva cu adevarat important. Adt de important, inch n-ai ezita sa cauti un mijloc dureros de a spune ce vrei." Cu alte cuvinte, sa ne oferim sa-l ascultam, sa-i oferim atentia no astra, prezen~a binevoitoare ~i ferma a unui punet de sprijin, pentru a-i usura copilului 0 posibila confruntare. Nimic nu e mai rau decIt fu a adultilor in fata cautarii si contradiqiilor transpuse in apte de un cop_il: ' .--,____ .... ....

Ritualurile

Sint gesturi repetitive, comportamente, acte introduse in relatie pentru a intelege si controla, la modul general, lumea din afara, Ritualurile sint 0 modalitate de aparare a copilului in fata eventualelor amenintari ale lumii exterioare sau, din contra, 0 modalitate prin care e1 va integra contradictiile Intf1nite la cei din jurul sau. Micuta Florence i~i aminteste amenintarile marnei ei: "Daca cei mici nu sint cuminti, plec l" Fetita se simtea responsabila de "cumintenia celor doi fra~i mai mici", de aceea i~i asuma sarcina de a devia minia mamei, luind-o in chip simbolic asupra ei, "Murdaream tot timpul peretii camerei mele cu caca." Copilu1 va da nasrere, deci, unor comportamente de adaptare, unor eomportamente de mediere intre felul in care i se prezinta lumea din afara ~i felul in care 0 poate el integra. Multe dintre comportamentele ce tin de felul in care e primita rnincarea, de curatenie, de imbracaminte, de mersul la culcare, de trezire vor marturisi despre aceasta intilnire cu realitatea. Si mai tirziu cite dintre insomniile adultului nu vor fi incercari de "a primi inapoi ceea ce n-a fost trait" ! "Ani la rind, nu reuseam sa adorm. Luam somnifere, Aveam neincetat, pe atunci, sentimentul ca «trec pe linga viata mea », Mi-am recapatat somnul in clip a in care am inceput sa-rni traiesc din plin viata, fara sa 0 mai economisesc.'

MAMI, TATI,

MA

AUZITU

LIMBAJELE NONVERBALE

LA COPII

Fiti atenti la dificultatea unor copii de a se trezi, de a infrunta ziua, de a intra In miscare si In spatiu. Dad nu coboara din pat pentru a pa~i cu hotarire catre realitate, va trebui sa cautati niste medieri. Folosesc cuvintul "mediere" pentru ca, in mod efectiv, la aceasta serveste ritualul. Mediere incre 0 anume realitate, 0 lume infinit plina de miscari, de zgomote, de necunoscut si bebelus, ~icopil, care trebuie sa patrunda in ea sau, daca acest lucru e prea amenintator, va incerca sa ramina la periferie, in afara si usor in retragere fa~ade acest univers pe care nu-l in~elege intatdeauna. Anumite gesturi, anumite atitudini ii vor permite sa ramina pe margine, in afara intluentelor unei lumi adesea pe de-a-ntregul de neinteles. Ritualurile inventate de copii sint nenumarate. Exista 0 infinitate de situatii ce pot servi drept suport pentru aceste rit, ,

tualuri, La baie, cind incepe sa-~i spele mai intii te a corpului, cind asaza obiectele, hainele ...

anume par-

In tirnpul ritualului de imbaiere al copilariei mele, care avea loc simbata, eram tot timpul in pericol. Era asezata in mijlocul bucatariei 0 cada mare ~iputea intra oricine, oridud. Simteam direct pe corp toate aceste amenintari, cu arit mai Inspaimintatoare cu cit erau mai imprevizibile." "Astazi exista dusuri, sali de baie, deci mai multa intimitate pentru corp. Gesturile care se adresau corpului meu erau inctrcate de bunavointa, dar uneori si de nerabdare, de respingere sau de neliniste." In timpul baii, anumite parti ale corpului nu sint niciodata atinse, de exemplu zona din spatele genunchiului, sau partile care sint percepute ca periculoase de adultul insarcinat sa se ocupe de copil. Urmeaza apoi, bineinteles, bogatia incredibila a ritualurilor legate de mincare, Copilul isi va impar~i farfuria, va face portii rnici, va incepe cu partea cea mai putin gustoasa sau eu cea mai gustoasa, va atribui semnificatii cutarui sau cutarui fel, 0 hmctie sau alta cutarei sau cutarei legume, unui fruet ... Va desena In piure, va refuza 0 anume bucata de carne. Evident, in ritual se vor regasi toate acele mici obiecte, jucarelele, de care se va lega sau; mai curind, prin care va incerca sa lege Iumea exterioara de lumea lui.

"La 6 ani, mi-au spus: «Bunica ne-a parasit, a plecat. » si eu, in fiecare noapte, rna trezeam $i deschideam u~a ca ea sa vina inapoi. Parintii rna certau, iar eu Ii dispretuiam, crezind ca au lasat-o afara." zece pe degetele de la miini: unu, doi, trei, patru, il sare pe cinci, apoi sase, ppte, opt, noua, zece. Nu stie sa zid cinci ~i refuza sa nurneasca aceasta cifra. Educatoarea lui, facind legatura intre acest simp tom ~imoartea bunicii lui,

• Baietelul acesta de 8 ani ~i jumatate stie sa numere pina la

~! a ii
J

\.•:i:j.,Lc,,,,=c~_.,,,,,,", .•..,.,~ ..,_._~cc,~._,..~""'""'""'C"~'''''''''''''f'.''f''''''''*<I'Il;1J1iJ111!1\i'O.",.1Q*.,,*IJ.e:;Z;UQJ4kJ"'i\iii;:;&:;Mi&i~:.'_'''k!''' ! , ..,

.... ,..... 0 . .,

"'"' ' ' '"'~IIIl''I!W&lIIJIii!IbI!4'' ' .' ' .' ' ' _!!o; ..

!O'' ' "!I'' !!!,.i'' !!I,:"".",,,,,,<,,,,,"

.• ..,."..

.-_ ........ """,ZLft5_

.'__........,...,..

~,."

.:;

""'''~~~,,,,=,~.~

..

~_l

I~l

MAMl, TATl, MA AUZlTl?

LIMBAJELE NONVERBALE

LA COPII 0

care il crescuse pina la 5 ani, ii va da voie sa-si dezvaluie suferinta si sa poata spune "cinci". Intr-o dimineata, soseste victories la scoala: "Pot sa spun cinci, asta e!" si arati degetul. • Femeia aceasta de 46 de ani 0 regaseste rraind in ea pe fetita pe care 0 pierduse 43 de ani mai devreme. "Am trei ani, 0 haina frurnoasa albastra din blana de iepure, brarele deschise, am spus ceva important ~i nu sint inteleasa. Spun: « Verisorul meu e bolnav, va muri » si parin~ii imi raspund: « Nu, nu va muri, » Rup legaturile cuexteriorul, rna inchid in mine si, cind .el moare, se spune: « Ea nu stie nimic. » Port in mine aceasta feti~a tacuta de 43 de ani."
Mult

. sa-si dore<],scapropria-i moarte Rentru a avea dragostei parin~ilor ei.

>

dovada a -

.•. In drum spre scoala, rna straduiam sa merg pe marginea de granit a trotuarului, filra sa incalc linia, Dad ajungeam pin a la intersectie fara sa gre~esc, eram sigura ca nu 0 sa rna puna sa raspund la matematica." • "Anotimpul eel mai fabulos si mai fascinant era toamna. La 5 ani rna duceam deja singur la scoala, caci nu era de travers at nici a strada, dar aleea marginita de opt rinduri de platani era 0 aventura si 0 proba. Ma adinceam uneori pina la subrat in frunzele cazute, In felul acesta mi-am pierdut odata pachetul cu mincare, Dar in zilele cu vint puternic eram inspaimintat cii trebuia sa traversez oceanul dezlantuit de frunze moarte, In felul acesta am inventat avionul invizibil, Facea escala din porn in porn pentru a rna transporta fara dificultate. " "La 6 ani, am vazut-o pe mama spalind tampoane, absorbantele igienice de alta data. Am intrebat-o: «La ce folosesc ] » ~i mi-a raspuns « Sint pentru ceai. » La citeva zile dupa, vazind-o pe mama 'impreuna cu niste prieteni adunati la 0 ceases de ceai, i-am adus, dupa ce am intors sifonierul pe dos, faimoasele tampoane. Am prim it a palma zdravana peste fund de la mama, rosie de rusine in fata invitatilor."

raspfndita printre adulfi suferinta de a trai tine de 0 comunicare gre#ta cu lumea copildriei lor.
•

A~ vrea sa mai insist asupra diferentei dintre real ~irealitate. Realul este ceea ce interiorizeaza copilul din realitatea pe care 0 percepe, cu ajutorul imaginarului sau, al fantasmelor ~i chiar al ritualurilor sau transpunerilor 'in act. Realitatea care-i este propusa va fi redesenata, rernodelata, pentru a fi integrata, absorbita de el. • Fetita aceasta de 4 ani se trezeste dupa un somn de patru ore si-si descopera parintii zugravind salonul. Ii vede jucindu-se "de-a pictatul". Se apropie si vrea sa se jaace ~i ea cu ei. Nu le intelege refuzul, caci e 0 placere sa te joci. Mama se enerveaza repede si-i da 0 palma peste fund. Fetit a urla, suparata de aceasta nedreptate ~imama a arunca imbracata sub dus, Mult mai tirziu, acest fost copil va povesti: "Am crezut, in acel moment, c:i voia sa rna ornoare, M-a lasat singura, am plins mai departe incet si pe urma am plecat pe strada, Voiam sa mor ca sa fiu in sfirsit iubita. «Dad mor ~i sTtrt-tristi, a sa rna c?~Yi~g",~~..*·.iu; besc l ~":_Lnfe!YI ac_esta, 0 feti~a de 4 ani s.~.2.imte:)l!,:y'.9.iq

In tipul ritualurilor, care nu sint percepute ca atare de cea . mai mare parte a adultilor, cop iii i~i exprirna intrebarile. Da, intrebarile copiilor, oricit de ciudat ar putea sa para, pot fi considerate unul dintre limbajele "nonverbale" fundamentale. Caci intrebarea aparenta nu e niciodata intrebarea reala. Copiii sint specialisti desavirsiti ai intrebarilor, • • • "Mama, de ce se tine luna pe cer ?" "Cum voi face pipi cind ajung in cer?" "Unde am fast inainte de a intra in burta ta?"

te

MAMI, TAn, MA AUZITI?

• •

"Cum se face piinea P" "De ee trebuie sa ne culcam seara ?"

Toate aceste intrebari incearca sa rosteasca indicibiluI, sa puna in cuvinte, prin intermediul cunostintelor, inexprimabilul. Prin intrebarea anarhica, ,,~intind in toate directiile", copilul incearca sa inteleaga marile mistere ale vietii, ale mor~ji,ale dragostei, ale prezentei sale pe lume.
"Din piicate, cuointele « sint aici » spuse de un copil risea sa fie fntelese drept « oint bolnav» de cdtre unii adulti, al cdror raspuns risea sa se cantoneze tn registrul tebnic. "
j.·CL. RISSE

Am multe de spus despre .limbajul suferintelor fizice,_ pentru ca, repet, este limbajul favorit al bebelusilor, al copiilor si, rnai tirziu, al adultilor. Iivoi surprinde pe unii dintre dumneavoastra spunind ca, aflat in postura de ascultator, nu incerc sa 'lnreleg originea sau explicatia sornatizarilor. Voi incerca mai degraba sa caut sensul, mesajul, miza sau functia aeestora. Dad un copil face otita, face pipi in pat sau se zgirie, nu o sa-mi pun binecunoscuta intrebare: "De ce?" ii invit de altfel pe adulti, ~i mai ales pe educatori, sa dea la 0 parte "de ce" -ul, sa-l arunce la gunoi. E aspectul eel mai in~elator in materie de comunicare, pentru ca exista tentatia de a inlocui intelegerea cu explicatia, Sistemul explicativ eel mai adesea utilizat ne face sa gasim rapid elementul care a cauzat tulburarea sau somatizarea. Aceasta "gaselni~a" nu face decit sa puna ochelari de cal incercarii de cautare a sensului, • Unui copil ii curge nasul, ii lacrimeaza ochii ~i parintii gasese imediat 0 explicatie: "A stat jeri jumatate de ora in curent, a dicit etc." Folosesc in felul acesta un model explicativ. Au gasit cauza!'$i dad se multumesc cu atit rises sa tread pe alaturi de ~.~intelegere. Caci poate prin raceaIa copilul incearc:i sa spuna ceva ce adultii nu vor intelege niciodatii dad vin imediat cu 0 explicatie,
Capcana relatiilor interumane consta tn aceea caJJ_ explicafie poate impiedica accesulla sens.

MAMI, TATI. MA AUZITI?

LIMBAJELE NONVERBALE LA

com

Somatizdrile, oricare ar fi elementul lor declansator, sint limbaje care uneori spun indicibilul.

"Un copil, cazind de pe bicicleta se raneste la genunchi. Cenunchiul" este un punet important. Este greu sa fii un "eu" ~i sa fii recunoscut intr-un "noi". Peate fi vorba despre "noi" ca familie, "noi" din relatia de fuziune cu mama, eu cuplul parintilor, sau "noi" din relatia fantasrnatica cu copilul imaginar. Odcum ar fi, este un "noi" prea puternic, care nu lasa suficient spatiu pentru un "eu" complet. "E?ti fericita, vei avea un Iratior, vom fi fericiti impreuna." lncerc sa 0 fae sa ia parte la fericirea mea, dar ea nu e deloc multumita, Poate cii pentru ea e groaznic, poate e nelinistita ca cineva ii va Iua Ioeul etc. "A~a a fost in cazul inert. Pina la 4 ani, pentru mama am fost centrul lumii, apoi, cind aveam 4 ani, a aparut fratele meu si a fost 0 catastrofa, Am trecut printr-o multime de somatizari ~i de transpuneri in act. Puneam pernuta peste leaganul lui ~i multe, multe jucarii peste ea. I-am facut zile grele, dar a supravietuit, Faceam vint caruciorului in gradina in panta, iar la capat era un piriias. Puneam pariu ca, in unul din doua cazuri, va ajunge culcat.,. ",':-::

Una dintre cele mai frecvente neintelegeri de astazi se manifesta prin excesul nostru de a inscrie diferite manifestari intr-o paradigrna medicala. Consideriim suferintele fizice drept boli, in .loc sa Ie intel~gem ca limbaje,:.Toate boli1~_~,i \ se ear a fi Iimbaje simbolice prin care copilul sau adu!,!:uI!!l~ ceard sa spuna ceea ce uu poate spune prin cuvinte, fie pe~~'tn orig., genou, omofon eli je (eu) ~inous (noi) pronunpte legato (N. red.) >h', Somatizarile ~i trecerile la fapt ce au ca tinta propria persoana (diversele accidente) sau persoana celuilalt sint mult banalizate ~i (ratate ca incidente, ~i nu ca limbaje.

tru ca nu e clar, fie pentru ca nu poate fi exprimat prin cuvinte, pentru ca e insuportabil, contradictoriu ori amenintator._. Cop iii sint campioni in acest domeniu, ~i mai ales cei mai mici dintre ei, care inca nu au Inva~at sa vorbeasca sau care abia ginguresc. Vor incerca sa-~i spuna conflictele, intrebarile, lucrurile ascunse prin intermediul corpuLui. Antea dureri de burta, stari de rau incearca sa spuna esentialul ... care nu va fi in~eles, dci Ie yom trata eu trei picaturi, un laxativ sau 0 pomada. Parintii "trateaza" sornatizarile pornind de Lanelinistile lor, nu inteleg ce vor sa spuna acestea ~i mai ales c.~~~_,:~~ .. scot la iveala, nu numai din via~a intima ~l secreta a copiilor, . I;:ltmai ales din eea a luIm sau a famlhei.""':S:>!2oPJ/uTo';:-o;;7f;l)ii 't., ." ntrebindu-ne care sint originile somatizarilor, ne putern .fb<udllei, inalta privirea si ascultarea ~i,in felul acesta, ne putem apro. pia mai mult de comportamentul timan, "ascultind" somatizarile.

cu

r'
\1:11:

MAM!, TAT!, MA AUZ!TI?

LIMBAJELE NONVERBALE

LA COPII

i,11:

Exista cinci origini "rela~ionale« ale somatizarilor ~i la adult.

fa copil

'i~
.i

i:!~
:1W-

~I~<·
V

Pornind de la un conflict interior

Conflictele interioare sint nenumarate, Cauza lor poate fi un decalaj intre intentie ~i actiunea ca atare. • "Vreau sa rna fac mare, dar refuz sa maninc singur. E greu sa renunt la acest ascendent asupra mamei, continuu sa 0 oblig sa rna hraneascii ... "

)11
i.I.*.:.'

Poate fi verba despre un conflict intre doua dorinte sau doua temeri, lntre 0 dorintasi 0 teama, • Aceasta fosta fetita este prinsa intre dorinta de a ramine "feti~a" ~i aceea de a deveni femeie. 0 "rnigrena"'" hotarita, "incurabilii", spune ea, 0 supiirii de ani buni. Abandonind una dintre dorinte, si mai ales fantasmele din jurul ei, durerile de cap dispar,

11;
-1M

II
·!,d

;~

:t~';
• "Trebuie sii te bucuri de surioara ta care tocmai a venit pe lurne I" Ei bine, nu, nu este bucuros, vrea ca ea sa dispara, . sa moara, 0 uraste chiar si pe mama... pe care totusi 0 adora.

Ni se 'intimpla sa traim un conflict intre ceea ce simtim si ceea ce trebuie sa ad.Him sau sa exprimam, ,. • • "Fii driigu~ ~i spune buna ziua doamnei!" ~i copilul gindeste: "Nu, nu, ea nu e driigu~a, miroase urit l" etc. Respiratia bunicii e de nesuportat, sacadata, grea, II supara pe nepotel si, culmea, de ceva timp e obligat sa doarma in camera cu ea. Situatia aceasta poate sa-i provoace copilului cosmaruri, problerne respiratorii ~i chiar astm. Mat ales dupa rnoartea bunicii, se produce asocierea dintre dificultatea de a trai, de a exista ~i cea de a respira,

'!i.
:W

:ii
';'~~

·~i1

'::.

Rolu] adultului e acela de a favoriza exprimarea sentimenJ.Yi~i prin cuvinte pentru a evita transpunerea lui 'in dul'ere f.t.. zica. Aceasta inseamna a numi, a enunta si, de asemenea, a A lega simtamintul de posibilitatea ascultarii, " F. Dolto amintea cii "locuim prea adesea pe planeta « TACERE »", gindindu-se tocmai la aceasta atit de frecventa dificultate de a spune, de a exprima adevaratele sentimente.

;j~
~.':~

';'$. :~:~:

r;g;.

,--,Numeroase si!:ua~iiacutizeaza in noi decala;ul dintre ceea ce sirn~irn ~i ceea ce se presupune ca ar trebui sa ~_ ..
o<

MAr..U, TATl, MA AUZITI?

LfMBAJELE NONVERBALE

LA COP II

zile, de mai multe saptamini dupa nasterea ei pentru a ne intilni cu adevara t." ,', Putem marturisi de asemenea absenta aparenta a dorintei de a fi mama sau tata, Multi dintre copii vor suferi crezind ca nu au fast doriti, fara a intelege (pentru ca nimeni nu le-o spune) ca trebuie totusi sa fi existat 0 dorinta subterana (inconstienta) puternica, din moment ce au fost conceputi. Si ca aceasta dorinta a stint sa traverseze toate obstacolele (contraceptie, precautii, avort) pentru a devenirealitate. Ar trebui sa se faca distinctia, urmind itele incurcate ale dorintelor, intre rnornentul conceperii, perioada de sarcina ~imomentul nasterii, Distinctia aceasta ar inlesni adesea 'incadrarea fantasmelor fiecaruia ~i i-ar reda fiecaruia dintre protagonisti responsabilitatea pentru comportamentele ~i actele sale.

E Important si'ine exprimdm. in cuvinte # cu cit cuvfntul e mai deplin, cu atit mai purin uom simfi neuoi« de a ne incrimina trupul.

Prea adesea in cotidianul comunicarii avem tendinta sa-i atribuim altcuiva cauza: "M-ai facut sa par un prost zilele rrecute ... ", "Din vina ta rn-am simtit rau ... ", "E vina ta dad nu sint fericit!" etc. incriminez pe celalalt poate pentru ca nu am putut spune ce simtearn in momentul in care acesta a vorbit, a facut sau nu a facut faptul 'in chestiune. 0 recunoastere mai fidel!.fi ~~!_grabnid. a sentimentelor 'mel~7e-;I~~ a e~ slme mi-ar I:?emitesa fiu mai rnult in

Neintelegerea vine din faptul d. celalalt va interpreta aceasta drept 0 acuzatie la adresa [ui insusi ~i nu va intelege ca este 0 trecere in CUVINTE necesara, indispensabila pemru echilibrul meu intern. Exprirnarea sentimentelor, a emotiilor, a trairilor a fost mult tirnp cenzurata In cultura noastra, fapt ce a dus la tot felul de conflicte, marunte ~i inofensive, dar care, adunate in timp, ne polueaza puternic organismul. Cuvintele ii sint indispensabile copilului pentru a avea acces la simbolizare, Sintern fiinte ale limbajelor, fiinte ale cuvintelor. Am putea evita multe dintre sornatizari dad. am indrazni sa exprimarn tot ce simtim: adevaratele noastre sentimente, perceptiile noastre intime, dorintele ~i temerile, contradictiile, 'intrebarile ~i raspunsurile nebunesti ce ne vin _., si mai ales, daca am fi intelesi. E adevarat ca nu toti cop iii mici au un limbaj format, structurat, ei nu au cuvintele care sa-i ajure sa se dezvaluie, dar noi, adultii, le putem permite accesulla diferite forme de limbaj pentru a le da posibilitatea sa-~i construiasca mai bine relatia eu lumea. Multi adulti gasesc ca nu Ioloseste la nimic, ca e lipsit de sens sa vorbesti cu bebelusii, "ca doar ei nu inteleg". "E inutil" sau "e prea devreme" sint scuze pentru a evita sa te ~valui. A spune, a-i vorbi eOQilului inseamna a-I con~~~~soana intreaga. Presupune deei sa_1}f_.§f_hirrr: bam felul in care privim cop iii, felul 'in care-i ascultam, in-

~~__!l"lL~.L<!e_ci~~ip\lJil1 !l1tr-'-!~,,~?'£I!g_{;~i~!i~i?~:".,"'--. ,.,'.,.

•

a~~~d~u ;T~;i~'l-

se3m~iisneresEe2!m
•

greze~~~!.~~y~~_~a:!l._~l~~.P~~!!i~~:~-·

"Ce ai spus in fata prietenilor mei m-a ranir, rni-as fi dorit sa fi vorbit eu mine despre asta inainte, decit sa spui ceea ce ai spus 'in fa\a lor."

* Nurnerosi copii imaginari "pun piedica" relatiilor reale ~icreeaza obstacole in calea intilnirii.

fntr-un spital pentru cop ii, 0 asistenta se ocupa de un eopil de 14 luni a carui mama bolnava fusese dusa urgent la spital. Pe copil il cheama Maxime. Noaptea se trezeste, i~i smulge parul ~i da eu capul de perete. Intreg personase lul spitalului e in alerta. Maxime e legat cu cureluse din piele de barele patului. 1ntr-o seara, asistenta il ia in brate, 11stringe la piept ~i ii spune: ,,~tii, Maxime, tu nu esti responsabil de boala rna-

MAMI, TATI, MA AUZITI?

LlMBAJELE NONVERBALE

LA

corn

Exista cinci origini "relationale" ale sornatizarilor si la adult.

la copil

Pornind de la un conflict interior

Conflictele interioare sint nenurnarate. Cauza lor poate fi un decalaj intre intentie ~i actiunea ca atare, • "Vreau sa rna fac mare, dar refuz sa maninc singur. E greu sa renunt la acest ascendent asupra mamei, continuu sa 0 oblig sa rna hraneasca ... "

Poate £i yorba despre un conflict intre doua dorinte sau doua temeri, 'intre 0 dorinta ~i 0 teams, • Aceasta fosta fetita este prinsa intre dorinta de a ramine "fetita" ~i aceea de a deverii femeie. 0 "migrena"~r hotarita, "incurabila", spune ea, 0 supara de ani buni. Abandonind una dintre dorinte, si mai ales fantasmele din jurul ei, durerile de cap dispar.

Ni se intimpla sa traim un conflict intre ceea ce simtim ~i ceea ce trebuie sa aratam sau sa exprimam. • "Fii dntgu~ ~i spune buna ziua doamnei!" $i copilul gindeste: ;,Nu, nu, ea nu e dragu~a, miroase urit l" etc. • Respiratia bunicii e de nesuportat, sacadata, grea, ii supara pe nepotel si, culmea, de ceva timp e obligat sa doarma in camera cu ea. Situatia aceasta poate sa-i provoace copilului cosmaruri, probleme respiratorii ~i chiar astm. Mai ales dupa moartea bunicii, se produce asocierea dintre dificultatea de a trai, de a exista si cea de a respira,

"Trebuie Sa te bucuri de surioara ta care tocmai a venit pe lume!" Ei bine, nu, nu este bucuros, vrea ca ea sa dispara, sa moara, 0 uraste chiar ~i pe mama ... pe care totusi 0

adora.
Rolul adultului e acela de a favOl:iza exprimarea sentimen-

__!Efui prin cuvinte pentru a evita transpunerea lui in durere fizica. Aceasta inseamna a numi, a enunta si, de asemenea, a lega. A lega simtamintul de posibilitatea ascultarii, " F. Dolto amintea ca "locuim prea adesea pe planeta « TACERE»", gindindu-se tocmai la aceasta atit de frecventa dificultate de a spune, de a exprima adevaratele sentimente.

fi

. Numeroase situatii acutizeaza in noi decal:~illl dintre ceea ce simtim ~iceea ce se presupune ca ar trebui sa ~--.;, Din fro migraine sau mi-graine (jumatate de crestere), (N. red.)
u.

• "Sa-i
,

spun fetitei ca 'in imaginarul meu de femeie (daca-i sint mama) sau de biirbat (daca-i sint tata) de la 25 sau 30 de ani, cind a~teptam un copil, era un baiat, d aceasta era dorinta mea de atunci, S1 ca a fost nevoie de mai multe , '

MAMI, TATI,

MA

AUZITI?

LlMBAJELE NONVERBALE

LA COPlI

zile, de mai multe saptamini dupa nasterea ei pentru a ne intilni cu adevarar, «« Putem marturisi de asernenea absenta aparenta a dorintei de a fi mama sau tata. Multi dintre copii vor suferi crezind ca nu au fost doriti, fara a intelege (pentru ca nimeni nu le-o spune) cii trebuie rotusi sa fi existat 0 dorin~a subterana (inccnstienta) puternica, din moment ce au fost conceputi, ~i ca aceasta dorinta a stiut sa traverseze toate obstacolele (contraceptie, precautii, avert) pentru a cleveni realitate, Ar trebui sa se faea distinctia, urmind itele incurcate ale dorintelor, intre mornentul conceperii, perioada de sarcina si rnomentul nasterii, Distinctia aceasta ar inlesni adesea incadrarea fantasmelor fiecaruia ~i i-ar reda fiecaruia dintre protagonisti responsabilitatea pentru comportamentele ~iactele sale.

E Important sa ne exprimdm. in cuvinte si cu eft cuvintztl e mat deplin, cu atit mai putin 'vom simti neooia de a ne incrimina trupul.

Prea adesea in cotidianul cornunicarii avem tendinta sa-i atribuim altcuiva cauza: "M-ai facut sa par un prosr zilele trecute ... ", "Din vina ta m-am simtit rau ... ", "E vina ta daca nu sint fericit!" etc. 11 incriminez pe celalalt poate pentru ca nu am putut spune ce simteam in momentul in care acesta a vorbit, a facut sau nu a facut faptul in chestiune. 0 recunoa~tere mal fid~a §i m~Lgrabnica a sentimentelor~ m~le-~;;I~-, a ceea ce simt mi-ar pemite sa fiu mai glUlt in~~~;-rde~i;;;i~_~uIt,lL~_L~~_(:i~~i _p~uiIl,iIltr:-,~~E~Il!~~£~

Neintelegerea vine din faptul ca celalalt va interpreta aceasta drept 0 acuzatie la adresa luiinsusi ~i nu va intelege ci este 0 treeere in CUVINTE necesara, indispensabila pentru echilibrul meu intern. Exprimarea sentimentelor, a ernotiilor, a trairilor a fost mult timp cenzurata in cultura no astra, fapt ce a dus la tot felul de conflicte, marunte ~i inofensive, dar care,adunate in timp, ne polueaza puternie organismul. Cuvintele ii sint indispensabile eopilului pentru a avea aeces la simbolizare. Sintem fiinte ale limbajelor, fiinte ale cuvintelor. Am putea evita multe dintre somatizari dad am indrazni sa exprimam tot ce simtim: adevaratele noastre sentimente, perceptiile noastre intime, dorintele ~itemerile, contradictiile, mtrebarile ~iraspunsurile nebunesti ee ne vin ... ~i mai ales, daca am fi intelesi. E adevarat cii nu tori copiii mici au un limbaj format, structurat, ei nu au cuvintele care sa-i ajute sa se dezvaluie, dar noi, adultii, le putem permite accesulla diferite forme de limbaj pentru a le da posibilitatea sa-~i construiasca mai bine relatia cu lumea. Multi adulti gasesc ca nu foloseste la nimic, d e lipsit de sens sa vorbesti eu bebelusii, "ca doar ei nu inteleg". "E inutil" sau"e prea devreme" sint scuze pentru a evita E~__!.e_j~:_~v~lui:~_spunc:.t.ai vorbi eopitului i~ a-I CO!!.: sidera subi~ct, persoana intreaga. Presupune deci sa_g.c:.~s;hLIP.: bi~ felul in care privim copiii, felul in care-i ascultam, in-

_s-eam~!:iiTe respeSKm~~.~~~~~!:_~1E~J_t~!~!l_~;~~u
• Intr-un spital pentru copii, 0 asistenta se ocupa de un copil de 14 luni a carui mama bolnava fusese dusa urgent 1a spital. Pe copil il chearna Maxime. Noaptea se trezeste, i~i smulge parul ~i se da cu capul de perete. Intreg personalul spitalului e in alerta, Maxime e legat eu cureluse din piele de barele patului, Intr-o seara, asistenta 11ia in brate, 11stringe la piept ?i ii spune: ,,~tii, Maxime, tu nu esti responsabil de boala rna-

i_~i~~a9~-:---- . "

"Ce ai spus in fata prietenilor mei rn-a ranit, mi-as fi dorit sa fi vorbit eu mine despre asta inainte, decit sa spui eeea ce ai spus in fata lor."
-k

Numerosi copii imaginari "pun piedica" relatiilor reale ~icreeaza

obstacole in calea Intilnirii.

MAMI, TATr, MA AUZql?

UMBAJELE NONVERBALE

LA COPll

mei tale." A fost ca 0 atingere cu bagheta magics. "I-am simtit corpul, care era plin de tensiune, de confuzie, relaxindu-se, destinzindu-se, Bineinteles, a mai continuat timp de doua nopti; eu eram de serviciu si de fiecare data i-am spus: « Nu esti responsabil de boala marnei tale. » lncetul cu lncetul, Maxime s-a linistit si nu a mai facu! crize." Folosind cuvintele, exprimind prin cuvinte ceea ce simtim, ceea ce credem noi d. traieste copilul, cream 0 legatura cu el ~io legatura a sa cu lumea,

mine ~i tata1 tau sa trairn impreuna, Dar asta ne priveste doar pe noi." • "E adevarat, sint suparata cii tata! meu, bunieul tau, e bolnay. Operatia care-l asteapta e grea ~imi-e Irica. Nu rna simt pregatita dad moare acum, Poate 0 sa-rni simti incordarea zilele acestea, dar e a mea ~itu, scumpul meu, nu trebuie sa a treci asupra tao Am vazut cit ai fost de agitat in noaptea asta."
'_'~~ •."'_'.H""-"""'______~""""' __ ~.

•
•

"E adevarat, poate nu esti ferieit d ai a sora, d trebuie sa te muti." "Pari nelinistit din cauza certei pe care am avut-o cu tatal tau aseara, Otita e felul tau de a ne spune: e: lnceta~i sa mai tipati, sa va mai certati l ... >~ Da, nu e usor, acum, pentru

lndriizni# sa-i fmparta?ifi pu{in din inefabil. Aceasta nu inseamna sa va plfnge{i, sa va descarcafi asu ra co ilului, ci sa arata i ceoa din ceea ce sf

_g ceea ce credern,
r

Sa Inva~amsa Imbnkam In cuvinte !rairea-, ceea c~ simtim

A inva~a sa numesti, sa treci in euvinte ceea ee se intimpia este, ehiar dad pare paradoxal, a components ce insoteste limbajele nonverbale. Prea des ne interzicem lucrul acesta, nu indraznim sa-l Iacem, caci ar insemna sa aratam ca sintern adulti lipsiti de aparare, deposedati de fantasmatica atotputernicie pe care a citim in ochii copiilor nostri. • "Propriii mei copii sint puternic irnplicati in toata aceasta poveste. Cea rnai mica dinrre fete imi spune la telefon: « 0 sa fii surprins cind 0 sa te intorci acasa l » ~i a doua zi, intorcindu-ma, vad dare glezna in gips. Nu a intreb: « Ce ai pa~it ? », ci: «Ai vreo idee despre ce incerci sa exprimi eu aceasta entorsa ? » Imi raspunde rizind: « La tine tot timpul e a chestie psihologica l » Nu e psihologie, e viata. Dad 'i~isuceste glezna, aceasta se intimpla pentru ca. are eeva de spus, mie, mamei ei ori, mai adesea, iubitului ei sau celei rnai bune prietene a ei ... care, iata, si-a modificat planurile de Craciun ~i u va merge cu n ea in tabara ... Poate din fidelitate fata de prietena se priveaza de caliitorie, pentru a ramine eu aceasta ! E decizia ei ~i nu noi trebuie sa 0 decodam, sa 0 interpretam."

MAMl, TATI, MA AUZITI?

... _."C.~-.===

LIMBAJELE NONVERBALE

LA CQPII

I(

Sensul mesajului apartine celui care il traieste, Rolul nostru de insotitori nu e acela de a "psihologiza" sau de a descoperi sensul. Ci acela de a avea umilin~a. respectul de a accep::-." ta ca orice act, orice comrortament are un sens si d acesta [, "yorbe~te celui care ,,~tie" sa-l inseleaga. Cind un copil face pipi in pat, nu intereseaza sa stiu de I ce face pipi in pat. E poate din cauza nasterii fratelui mai mic sau din cauza tensiunilor familiale - Tata ~iMama ameninta r ca. se vor desparti, i~i declararazboi unul altuia sau fac ges- \ turi a caror miza copilul 0 intelege in felullui propriu. Sigur .' e ca el vrea "sa se dezvaluie, sa se pozitioneze", Limbajul so- I matizarilor e purtatorul unor mesaje din registrul "rela\ tiei-suferinta, amenintare sau pericol". Sa nu uitam cii dincolo de toate peripetiile, de toate avatarurile care marcheaza cotidianul, eel mai adesea legaturile vitale sint cele amenintate sau afectate. f Cind privim un copil, ar trebui sa-l vedem ca pe 0 arbores- I. centa de legaturi tntte care une1e sint bolnave, riinite, taiate... ~ I [' 'I' Atitudinea de fond ar fi aceea de a accepts pur ~i simplu F I( sa-i spunem copilului: "Ascuita, Eric sau Pierre, nu stiu ce r vrei sa spui prin faptul ca faci pipi in pat, dar ceea ce stiu e ca \ Ii spui ceva foarte important din moment ce ti-ai asumat riscul

rna

"I

~-,----------"~------~----------~
Decalajul dintre sentimentele imaginare ~i cele reale
Pentru a primi dragoste, bunavoin~a sau pentru a fi recu-.I!oscuti, copiii i~i imagineaza adesea ca trebuie sa "producii" sentimentele pe care celalalt, adultul, Ie a~teapta de la ei ~i care nu sint in mod necesar ace1easi ell cele pe care Ie au ei in realitate. • "Nu sint 'incintat de sosirea frate1ui meu mai mie, dar trebuie sa rna arat multumit." "Simt imedit enervarea tatalui meu cind rna mise prea mult, a~a ca... paralizez, rna anesteziez. "

Un alt fel de a stabili relatie este sa acceptdm ca manifestarile corpului sint limbaje prin care copilul incearca sa se dez~'iHuie, sa ni se dezvJ11uie,sa tradudi realul sau prea diferit sau aflat in conflict cu realul nostru,
Q

r
I
I

I>

\\1\\

Ii!

/1 de a 0 spune intr-un fel care s-ar fi putut intoarce impotriva tao Cred ca esti formidabil, pentru cii ceea ce ai tu sa spui e un lucru atit de puternic, inch nu eziti sa-l « tipi », facind pipi in pat ... " Sigur, in felul acesta nu a~i rezovat problema, dar prin cuvint ~i ascultare ati facut ceva mult mai important. Ati schimbat calitatea relatiei cu copilul, aratindu-i ca poate fi ascultat. De fiecare data dnd copilul trece la nivel corporal ceva de ordin psihic, maltratindu-si trupul, puteti sa-l intrebati: "Ce vrei sa ne spui cu durerea ta de git, cu otita ta, cu durerea de burta, cu gripa ?" Chiar dad ziarele vorbesc de un val de grip a, spaniola care trece prin toata Europa!

Pentru a se apara de dorinp ce-l apasa, copilul va fi determinat adesea sa dezvolte sentimente ~i comportamente fictive. La adul,i fenomenul se manifesta prin atitudini de negare ~sau de anulare. "Nu-mi rasa", "rna lasa rece"! "nu-i nimic". Iar noi stim bine cii lucrurile stau tocmai invers.ca ..nu a trecut", ca "nu-llasa rece". Copilul i~i irnpune uneori sentimente ~icomportamente. "Nu-l pot iubi pe tata pentru ca sora mea e favorita lui." "Nu rna mai due la ei in camera pentru ca de fiecare data cind rna duc imi spun sa ies." "CostuI" acestei contradictii e mare, greu de purtat ~i se va traduce prin"ac£idente" (copilul cade, se raneste) sau pierderi ( rataceste jucariile, hainele, lucrurile la care tine ... ). Producerea unor sentimente imaginare este 0 modalitate de a nega a posibila sulerinta, de a sciipa de teama, de a evita

MAMI, TAT!, MA AUZITI I

LlMBAJELE NONVERBALE

LA COPII

un conflict. Decalajul acesta dureros 11va impinge sa ;,produ, ,dinp in dragostea eterna ~i ceea ce se Intimpla in realitate va ca" somatizari, f1 0 irina, 0 piedicii in calea adaptarilor intre evolutia sentit·· Somatizarile sub forma unor dureri de burta, migrene, mentelor ~i evolutia necesara a relatiei. . dureri in zona lornbara vor traduce conflicrul dintre ceea ce "Am fost indragostit la nebunie de femeia aceasta acum e trait ~i ceea ce e ararat. ~opiii "citesc" 'liIll£ede a~te£tarile_ 20 de ani, sentimentele mi s-au schimbat, imi e draga, dar implicite. ale cdor din ~lor ~i sin~abili sa Ie ia as~pl,"a,. , nu mai am pentru ea aceeasi pasiune. Ce se va intimpla ? .lor, aratind ... exact ee se a~teapta de la e"Pentru a fi pe plac, i Vom putea pastra legatura afectiva sau vom incepe sirul ~ntru a nu-l ~riclita pe eel iubit Sa!l pe..ntru a evita inaepIl'~ ...i de reprosuri care va distruge relatia no astra de acum si de nirea unei amenin~ari. 1. pina aeum ? ... « '/' Ci~i copii, de exemplu, nu pastreaza tacerea asupra agre- I,; siunilor sexuale 1a care sint supusi pentru a nu produce sufe- . Pierderile si despartirile se vor inscrie, aidoma ranilor, adinc rinta, pentru a nu-si soca parintii, pentru a nu vedea acuzatia in fiin~a noastra, vor fi eauzaunor nenumarate somatizari, ( intoarsa impotriva lor. Ranile produse de legaturi sint eel mai greu de suportat. Corpul ~i imaginarulle vor pastra urma mult timp. • "Cind bunicul a inceput sa rna cherne la e1 in camera ~isa Adesea, legat de un moment dureros cum e moartea, desse masturbeze in fata mea, mi-era rusine pentru el. Si-mi partirea, ruptura, legat de trairea unei situatii dureroase penera tare teama ca tata-l va certa si alunga din casa. N-am tru noi si pentm copil, nu am stiut sa ne trecern sentimentespus niciodata nimic. Dar cred ca de acolo mi se trage ecIe In cuvinte sau Ie-am transpus in cuvinte fictive*. Sustin ca zema ... " f [olosim cuvinte fictive atunei cind spun em di "bunicul e in i r cer" sau ca "tata e in calatorie". Nu vreau in felul acesta sa • "Cind mama rn-a luat de la bunici, a tot tinut sa-i repet cii ! atac sau sa ofensez eonvingerile personale legate de viata de asta e bine pentru mine, di avea dreptate, ca eram deja dupa moarte, dar sustin ca astfel se construieste 0 relatie fiemare. $i i-am spus toate astea. Mult mai tirziu am pus bilbiiala mea in legatura cu acea perioada." tiva eu copilul, propunindu-i acestuia 0 1n~elegere ee porne~te de la imaginarul sau de la sisternul nostru de valori, conI structie ce nu raspunde imaginii sale despre lume. i Pierderile ~idespartirile Ar fi mai bine sa-i spunem: "Nu stiu unde e, a murit, dar potrivit credintei mele, eu mi-as dori sa fie in locul pe care il Orice Iegatura poarta eu ea riscul pierderii, al abandonunurrum rai sau eer. lui, al despartirii, Dar tendinta noastra e sa negam fragilitatea i Ar fi important sa vorbim mai ales despre modificarea resentimentelor de dragoste sau eel putin ideea schimbarii lor. latiei, Caci _eesen ial sa-i spui unui co i1: "Sint neputincios, Transmitem (noi, adultii, si cultura 1n care triiim)~~?12_~. nu am tqate raspunsurile pe care le astepti!" Recunoscin . imuabile: Nu-i

I
i

"

••

tC

* Nenumarate constructii ideologice, invocari ale marilor principii sau, mai mult, banalitati ~ilocuri comune ori idei primite de-a gata rnascheaza viata adevarata, trairea intima.

MAMI, TATI,

MA

AUZITI?

LIMilAJELE NONVERBALE

LA COPll

aceasta, ii ariitam cii avem ~i noi partea noastrii de intrebari, ~rezentam ca atotputermci, constan~i., ci dimpo..sriY.~~1~. .._ml~c~t:~_ SA NU FERECAM VIATA
i

IN RASPUNSURI

i.

Moarrea, lata D intrebare care va ramine dechisa, pJjna de mister pentru oricare dintre noi. Treceti in cuvinte pierderile ~i despartirile: atunci cind Tata si Mama divorteaza, atunci cind survine moartea, acestea aduc 0 ruptura, 0 lipsa, inscriind 0 absenta si bulversind cadrele si reperele cu care ne obisnuisem, Daca un copil pierde in mod brutal pe cineva apropiat ~i daca nu poate interpreta sau interioriza situatia, va ramine in el un gol, un con de umbra. "Dacii nu a apucat sa-i spuna adio bunicului, unuia dintre parinti, unui animal iubit", situatia risca sa devina 0 rana deschisa. Aceasta explica importanta ritualului de doliu, a simbolizarilor ce insotesc trecerea, plecarea, despartirea. nDa, suferidin cauza mortii iepurasului, a pisicii sau a pestisorului rosu, Mai mult, n-ai avut cind sa-i spui adio, sa-i spui tot ce simteai pentru el. Toata dragostea, toata increderea, toata placerea cu care il regaseai la intoarcetea de la scoala ... "
E 0 trecere in cuointe ce recunoaste nu evenimentul (moartea), ci importansa legaturii. Legatura ranita are "~oie de ingriji;, de pamare, ~nt!,'_:e_. _

Ce inseamna pentru copil sa nu mai vada 0 persoana draga? inseamna ca legatura -afectiva, recunoasterea dintre ei s-a intrerupt, de aid nevoia de gasi euvinte care sa descrie relatia traita. Cind cuvintele acestea nu pot fi graite, risca sa treaca in corp prin simptome-amintiri, alergie se va declansa in fiecare an in luna ianuarie, "amintind" mutarea uitata, de la virsta de 8 ani, ~i pierderea celui mai bun prieten. Psoriazisui va vorbi despre furia ascunsa, rnfnia traita la moartea tatalui, la "pleearea" prea devreme a mamei. Copilul n-ar fi avut poate nevoie sa-si "strige" durerea eu 0 infectie (0 afectiune ranita) daca ar fi putut sa spuna: "Te urasc, n-aveai dreptul sa mori asa curind, a~a repede, eu inca aveam nevoie de tine ... "

j'

Barbatul acesta a descoperit de curind sensul intirzierilor sale: .Dintordeauna, povesteste el, ajung cu intirziere, pina ~i la nunta mea a fost asa." Astazi i~i intelege intirzierile ea amirltirea vinei simtita la 8 ani, in ziua mortii bunicului. In ziua aeeea aveam ora de religie ~i am lipsit, preferind sa merg sa vad animalele de la cireul aflat in drumul meu. Am intirziat acasa ~i cind m-am Intors mama mi-a spus ca bunieul murise ~<in timp ee eram la ora de religie »."

Situatiile neincheiate ,
Multe momente din relatii nu curg asa cum ne-am dori. Multe evenimente sint resimtite ca neterminate, incomplete. Este ca si cum in corpul nostru ar aparea, odatii eu fiecare dintre siruatiile lcestea dJiase ndnche1ate, un soi de gaud, de rana deschisa, tn jurul acestor situatii neterminate, vom construi un scut energetic de protectie pentru a evita infectarea ranii, adincirea, marirea ~intinderea ei in tot organismul i (a se vedea desenu] alaturat).

Copiii fae de altfellucrul acesta mai mult sau mai putin spontan, Dad pestisorul rosu a murit, ei transforma cutia de chibrituri in cosciug, punindo crucemica, Au nevoie sa stabileasca 0 relatie cu aceasta parte de necunoseut ~i de mister.

MAMI, TATI, MA AUZITI?

LIMBAJELE NONVERBALE

LA COPll

~
~

1~
©
')

SitU. ~.ii neincheiate a

desc~ise .

sau rani

J C ({)-~ ',----1C@

\ \@

rnasa de energie care inconjoara

rana deschisa

Sigur, aici e vorba de 0 sizualizare simbolica. Dar totul pare sa se intirnple in felul acesta. Ranile acestea interne, ascunse, ramin deschise ca niste adevarate plagi sau locuri sensibile. in anumite momente ale vietii sintem atit de ... "gauriti", ca ne pierdem consistenta, Clnd cea rnai mare parte a energiei noastre e blocata de aceste rani, ea nu mai circula, Devenim vulnerabili in fata agresiunilor, hipersensibili ~i neputinciosi in fata imprevizibilului vietii, Dad femeia pe care 0 iubesc rna paraseste pentru un altul sau nu rna mai iubeste, pastrez aceasta fractura ca pe 0 rana ce-mi sapa convingerile ~isiguranta, ca pe 0 rana violenta, ell.pe un sentiment ce se intoarce in mine, niciodata pe de-a-ntregul uitat, de neimplinire, de lipsa, de neterminat, Totul se desfasoara ea ~i cum trebuie sa depun in jurul ranii 0 masa de energie pentru a rna proteja. Cu atit mai mult cu cit rana aceasta poate trezi rani mai vechi care inca dor, din trecutul meu. Un corp sanatos e un corp prin care energia circula liber. Dad am prea multa energie blocata din Cauza situatiilor ra-

mase neterminate, devin vulnerabil, fragil. U neori sint intr-o ~ asemenea stare de paralizie, de anestezie sau de insensibilitate, de parca as avea 0 disfunctie fizica perfect localizata, U nii oameni traiesc eu 0 intreaga parte paralizata sall anchilm;;] din mouve relationa~ ---lntr-o relatie, una dintre mizele importante ale comunicarii apropiate este de a Ie permite acestor situatii neterminate sa se inchida. Copilul care nu va gasi mai niciodata cuvintele sa se dezvaluie va dezvolca sornatizari care vor fi intelese ell. bali si tratate ca atare, in aceasta consta dramatism~I. Dad somatizarile sint limbaje, atunci ele spun ceva (0 febra de 40 _de grade sau 0 durere de burta sau 0 criza acuta de apendicita). Cel care "vorbe~te" in felul acesta prin corpul sau incearc:i sa spuna, sa "strige" ceva important, semnificativ. Ce vor face cei din jur si ee va face el: iI vor ingriji/se va ingriji! In terrneni rela~ionali, e ca ~i cum i-ai pune eopilului calu~, de vreme ee manifestarea corpului e un limbaj. in ciu- ' da tuturor progreselor medicinii ~i competentei personalului medical, exista riscul de a treee pe linga esential, Dad nu intelegem somatizarile drept limbaje simbolice, rarninem in tacere, in ne-spus. • "Mama plingea zile 'intregi la sfirsit de saptamina ~i intotdeauna rna simteam responsabil de neeazurile ei. Nu a spus-o niciodata, dar eu comisesem greseala de a nu fi baiatul mult asteptat. Mergeam din cind in cind sa verific in dulap hainele albastre, absolut noi, cumparate pentru el. Voiam atit de mult sa repar greseala ca, intr-o zi, la 6 ani, m-am pictat toad 'in albastru, Credeam d asa durerea marnei 0 sa dispara, ca prin minune. Am primit 0 palma la fund ~i plinsul mamei a continuat ... "

• Femeii acesteia de 42 de ani urmeaza sa-i fie indepartat chistuI sau tumoarea. Dar cine lntelege ce vrea sa spuna eu acest chist, ca a pierdut prea devreme un copil sau ci prima ei sarcina, intrerupta la trei luni, despre care n-a mai

MAMI, TATl,

MA

AUZITI?

LIMBAJELE NONVERBALE

LA

corn

putut sa discute eu parteneru1 ei, a ramas pentru ea 0 rana atit de adinca incit li pastreaza amintirea In plntece? Amintirea tacuta se actualizeaza, ani dupa aceasta, sub forma unui chist, a unei tumori sau a unui fib rom. Va trebui, fire~te, operata pentru a evita aparitia unor disfunctii, etc., dar va trebui inteles ~i sensul ascuns, • Acest barbat de 50 de ani poveste~te cii. a copilarit la 0 ferma ~i ca, de la 3 la 6 ani, eel mai bun prieten allui a fost un pore. Primul lucru pe care i1 faces cind venea de la ~coala era sa se dud "sii.-# vada porcul", Eta confidentul luiIntr-o zi, porcul a fost taiat, a~a cum se intimpla la ferme. Copilul a refuzat sa rnai vorbeasca tirnp de doi ani. Nu a putut spune nimanui ce a simtit vazind acea scena de nesuportat pentru el, Cind povestea intimplarea, in timpul unui stagiu, plingea in hohote, redeveneacopilul disperat care nu putuse sa

marturiseasca nedreptatea, violenta si tulburarea traite dnd -?i-aviizut prierenul mort. $i Furia sa a explodat brusc, cuvintele refuzate mult timp au ~i:~nit:"Sti\i, totu~i, d rna iubea, rnai mult ca voi, rna! mult dedt m-a iubit cineva ~ vreodatat ... -La fel se inrimpla eu jucariile vechi, eu papusile aruncate, Ginditi-va la fetitacare-si vede papusa stricata (dar iubita) aruncata la ghena sau data cuiva .. , mai sarac, s-ar crede! Sint lucruri pe care copilulle traieste asemenea unei crime, 0 situatie neterrninata ce va patrunde in corpullui, ca a rana niciodata cicatrizata, Apoi cutremurelle produse de mutari, nasterea unui frate, a unei surori ... ~i pierderea ,.exclusivitatii« asupra lui Mami si a lui Tati.
1

"Inainte de venirea surorii mele, ii aveam pe Mama ~i pe Tata numai pentru mine, Eara sa-i impart eu nimeni, era ca in rai!"

Copilul poate d l~i va roade unghiiie, va face pipi In pat sau va folosi orice alt limbaj prin care va "spune" eeea ce ri-a putut spune: furia impotriva mamei, impotriva adultilor care nu 'inteleg nimic din lumea copilariei, care calca in picioare sentimente, legaturi ~i obieete esentiale.

Nasterea - situafia primQrdialii neincbeiau;

Multe situatii rarnase neincheiate sint legate de na~tere. De fapt, la nastere, in corpul nostru se inscrie impaetul indlnirii cu cei din jur. • "Niciodata n-am indrdznit sa-i spun copilului meu ca s-a nascut prea repede. A iesit cum eade 0 scrisoare in posta, in taxiul care ma ducea 1~maternitate, fara sa simt nimic." Ani la rind a suferit de incontinenta fecala si adesea irni spunea: "Mama, vine singur, nu simt nimic."

MAMI, TATI,

MA

AUZITI?

LIMBAJELE NONVERBALE

LACOPII

Intr-o zi, am facut legatura intre aceasta fraza si nasterea sa. l-am povestit de taxi, de frustrarea mea de nu fi simtit nimic, Mi-a raspuns de pard totul ar fi fost evident pentru el: "Dacii iese singur, iese, nu poti sa-l retii l" Si din acel moment i-a incetat incontinenta, E tiimitor ee lega;: turi ascunse pot exista I" • 0 alta mamii ne povestesre necazurile fiului ei, "De cind am incetat sa-l alaptez la sin a fost constipat, Am facut totul, am fost 1a mai multi pediatri. Intr-un stagiu de formare, am putut povesti ce s-a lntlmplat la nasterea lui PauL Contractiile aveau loc normal, cind la un moment dat mi-a fost teama cii 0 sa am 0 defecatie. Totul s-a blocat, doctorul a fost nevoit sa foloseascii spatulele pentru a-I diuta. Tar eu m-am urit pentru asta. Dura. incheierea stagiului, i-arn povestit lui Paul ceea ce s-a Inttmplat. Mi-a spus: «Ti-era frica sa nu faci eaca eu mine inauntru. » Am 'inceput sa pling, exact asta se intimplase. Si de atunci nu a mai fost constipat ~i niei eu.'

Daca tori barbatii apti de lupta ai tarii sint in a~teptarea unui eventual atac, tara nu mai e [ecundata, nu mai e arata, se devitalizeaza, se bloeheaza sub propriile-i terneri, se inchide in propriile-i rigidita~i. Situatiile neincheiate se inscriu in noi in chip subtil, pornind de la un ineident-eveniment, de la un element declansator, care va fi punctul de inceput al unei rani ascunse, • "Slnt originar din Toulouse ~i aproape de locuinta noas-

trii seafla, l'inga Garonne, fluviu magnific cintat de Arthur

Rimbaud, un teren viran, De cind imi aduc aminte, 'in copilaria mea, cind veneam de la scoala faceam un mie ocol pe-acolo, caci era uri loe faseinant, unde mama irni interzisese sa rna due. Imi spunea ca sint tigani, cii e perieulos, ca oamenii de acolo fud copii etc. La 7 ani, 1ntr-o zi de mare plictiseala, m-am jucat cu barea unui pesear si am cazut in apa, Barca, avind fundul plat, m-a bloeat sub apa. Mi-am pierdut cunostinta, rna inecam. Din fericire, rn-a vazut un pesear ¥i a putut sa rna aduca la viata. Voia sa rna duca la mine acasa, dar am refuzat, caci dej a inventasem 0 souza pentru a scapa de pedeapsa. Cu aceste citeva elemente pun in evidenta felul in cares-a ereat situatia neincheiata, dar sensul intimplarii nu l-am inteles dedt 30 de ani mai tirziu. Cind, eu destulaintirziere, am reusit sa ajung acasa, toata lumea era deja la masa, Tata! meu vitreg rn-a intrebat: «De unde vii?» Nu puteam sa aseund ca eram ud si am dat urmatoarea explicatie: «Au fast opt tigani, m-au impins in apa etc. » Exageram perieolul pentru a-mi diminua responsabilitatea. Mi-a raspuns ell vocea sa groasa, arnenintatoare pentru mine: «"$tiai ca n-ai voie sa te duel acolo, mergi fa culcare fiira sarnaninci l » Socot~am cii scapasern user, caci omul aeela imi provoea mare teama, Nu rn-a lovit in viata lui, dar era un fost marinar cu voce groasa, puternica. Cind

Se pot stabili numeroase legaturi intre trairea nasterii de catre mama ~i aparitia unui simptom in corpul copilului .. .,#~ A vorbi des pre nastere, a trece trairea ~i simtarnintele in ". euvinte e un gest eliberator, care ii va restitui copilului propriiIe cuvinte despre acest eveniment fundamentaL'# Inscriem, dupa cum se vede, de foarte devreme in corpul nostru situatii neincheiate si una dintre mizele relationale fundamental~ ale legaturilo; traite mai tirziu va fi ine~rearea de a le definitiva. In ap fel incit energia ramasa blocata sa se reintegreze in circuitul energetic global individuaL Energiile bloeate ne impiedica sa fim fericiti, sa traim cu plaeere, ne paralizeaza ~i.E:e Erea vulnerabili In fata sehi.mbarilor imprefae vizibile, fie de ~ibune, care s'int tdite dreEt cata;trofe. Freud anticipase aeeasta spunind cii un om nevroza~ara 'in prag de razboi ee si-a mobilizat tori barbatii apti de l~pta la frontiere, in stare de atac-defensiva.

MAlvII,

rxrt, MA AUZITI?

UMBAJELE NONVERBALE

LA COPII

cerea sarea, parca erau comenzile de ancorare a vasului! N-am putut niciodata sa mai vorbesc despre patania aceasta. Dar, la 37 de ani, in vacanta la bunici, eu cop iii mei, istoria a revenit in discutie. Mama l~iamintea de pard ar fi fast in ajun, a re1uat acelasi dis curs educativ despre tigani .. , I-am spus ce se intimplase eu adevarat ~iatunei a facut gestul pe care la 7 ani 'il asteptasem de la ea fara sa-mi dau seama. M-a luat in bra~e,ziclnd: "MieutuI meu drag, trebuie ca ti-a fast tare frica !" Toata apa inghi~itii in urmii cu 30 de ani a urcat deodata la suprafata si am plins, am plins cum numai un baietel de 7 ani scapat de la moarte ar fi putut plinge. Aveam 37 de ani ~i am plins 'in hohote ea niciodata, sirntindu-ma aeeeptat neconditionat, cu temerile mele, eu tulburari]e mele, eu toata suferinta ascunsa in aceasta situatie." Sa fii inteles fara sa ,!Lerie eeea ee i~i dQresc in secret t~ ~iii_:_~ai tirziu, vorn relnt~ni frec~ent aceasta a~reptare - impllcita la multe persoane, 111 relatia de dragoste. "Dacii rna iubesti eu adevarat trebuie sa-mi intelegi dorintele fad ea eu sa le fi spus." Se poate ajunge la frustrari ~i neintelegeri. "Caci pe deasupra iti port si pica ... pentru cii nu lntelegi niciodata cererile pe care nu le spun." "In acea zi, intirnplarea aceea veehe pe care 0 credeam inocenta, incheiata ~i mai ales uitata s-a ineheiat ~i pentru mine. lntreaga energie blocata in jurul acelei suferinte ascunse s-a eliberat ca dintr-o lovitura, Am crescut eu « zece centimetri » ~i am devenit, eu siguranta., mai autentic." In liehidarea, in incheierea vechilor situatii 'i:nscrisein noi ca niste spini, ca un soi de cancer se gase~te forta si miza irnplicita a oricarei relatii importante, Cu totii purtam in noi astfel de situatii ~i le manifestam uneori sub forma unui simptom, "Pina la 36 de ani ~ mi-arn dar seama de lucrul acesta dupa - faeeam intotdeauna sinuzite, diferite infectii In luna aprilie, in perioada in care cazusem 'in apa, Dupa de

ani nu am mai facut. Somatizam frica, angoasa sau faptul de a nu fi fost ajutat ~i recunoscut atunci de cei care trebuia sa fie eel mai aproape de mine: parintii mei." Nenumarate situatii neincheiate se vor traduce mai tirziu prin simptorne: alergii, eruptii, infeqii, cornportarnente repetitive, ritualuri sau treceri la fapt. Dad veti cauta in amintirile dumneavoastra, yeti gasi mii de semne care vor capata sens in lumina acestei noi perspective. • V -ati pierdut buniea la 5 ani si, prin urmare, in fiecare luna de mai corpul da semne, se manifests, incercind sa spuna tot ce nu a putut sa spuna atunci - cit de tare 0 iubeati, ce insemna pentru dumneavoastra si mai ales, mai ales, relatia ramasa d.nita in urma disparitiei ei,

Punerea in cuvinte, aetul numirii, ~i nu eel al explicarii, putessa de a spune trecutul ~i ceea ce a fost trait profund sint absolut esentiale pentru giisirea cuvintului just, liber de reziduurile trecutului. • Am ascultat eonfesiunea unei femei care, in urma eelor spuse de mine in cadrul unei conferinte, intelesese cauza durerilor de git repetate ale fetitei ei. Femeia i~i pierduse mama in chip brutal, fara sa fi avut ocazia de a-si lua ramas bun. Mai mult, cum fiica ei nu se simtea bine, i-a interzis sa mearga la inmormintarea bunieii. ~i de atunci copilul "producea dureri de git exact in aceeasi perioada a anului'~Cind mama a inteles posibila legaturs dintre durerile fiicei ei ~i durerea ei tiicuta de a-~i fi pierdut mama, i-a putut spune fetitei ce a insemnat disparitia bunicii, ~i chiar in acea zi fetita i-a raspuns: ,,0 iubeam mult pe bunica noi doua, noi am suferit mult dupa ea, nu-i asa, mama?" Trecind In cuvinte, exprimindu-si in cele din urma propria durere, autorizata de cea a mamei, fctip n-a mai avut nevoie sa fad rosu in git.

36

MAMI, TATI,MAAUZITI?

LIMBAJELE NONVERBALE

LA COPII

Corpul, la copil, ca si la adult, este un puternic ernitent de mesaje, Spunem multe lucruri prin intermediul sau, cop iii sint eampioni absoluti ai exprimarii prin acest limbaj. Din pacate, noi, adulti rationalisti, cartezieni, cum sintem atit de des, treeem pe alaturi, Nu ~tim Sa 'intelegem, nu avem Int~!~ .. deauna libertatea de a ne traduce emotiile, adevaratele senti'-"-. .... ..-~'-.----.. mente, trairea in cuvinte. Fiecare dintre noi va gasi in propria sa viata sau in eea a copiilor sai simptome de acest fel; va invit s1iIe ascultati ~i sa indrazniti, sa [e treceti, in cuvinte.

---

--

_.._~-

eram singura, dadeam telefoane fad rost in stinga ~i In dreapta... . Lipsea un cuvint care sa-mi spuna elar: «0 sa mergl la matusa ta sa stai ~i dupa doi ani 0 sii yin Sa te iau, Ramii fiica mea, chiar dad ne despartim pe moment. » Un cuvint care sa a~eze, care sa-rni dea un loc al meu, care sa-rni recunoasca existenta." Femeia aceasta va povesti apoi cit a rivnit ... in van la recunoasterea tuturor barbatilor pe care i-a intilnit, Ca'semn de doliu dupa 0 casa, cea a bunicului, a femeie de 52 de ani va petrece doua zile singura in cas a, regasind obiecte ale amintirii, pentru a-si lua ramas bun de la ele.
·c

Tdcerea cuointelor trezeste oiolenta durerilor.

Unele situatii rarnin neincheiate ca urrnare a tacerii pastrate de cineva important. Cuvintele tatalui, ale figurii masculine, le lipsesc prea adesea copiilor, a~a ca relatia lor nu se construieste in triunghi, ci rarnine duala, • Acum, la 38 de ani, fetita de altadata i~i aminteste felul in . care a fest despartita de tata dupa moartea mamei: "Aveam 4 ani. Iar sora lui i-a propus sa ia Ia ea pe unu! dintre cei patru copiiai lui pentru a-lingriji. fmi amintesc dupa-amiaza tirzie cind i-a zis: « Pe cea mare a pastrez ca sa rna ajute, de baiat nici yorba, iar pe eea mica 0 tin cu eea mare. » De mine n-a spus riimic, A doua zi, matusa rn-a luat cu ea, in sudul ~arii. Am fost nevoita sa plec, fara ca acest lueru sa-rni fie spus dar. Doi ani la rind, in fiecare seara, auzeam, dupa ora sase, motocideta postasului, marea Terror, ~i eredeam d tata venise sa rna caute, caci avea acelasi fel de motocicleta, Tot timpul vietii melede adult, inainte de a face terapie, dupa-arniaza tirziu asteptam pe cineva, fara sa-rni dau seama cIar de lucrul acesta, Ma 'invirteam pe lee in apartamentul meu, cuprinsa de 0 cumplira angoasa de nestapinit. Eram ca nebuna, enervi'nd pe toata Iumea si, dad

",0 tineretea mea , nu vreau sa te parasesc fara ca tu sa rna , binecuvintezi, si abia atunci te voi piirasi ... lara-rna deci la ... , in easa bunicilor, care va fi vinduta. Sint aici pentru a rna desparti de 0 fara mica, de Lisa, Da, asta e, imi iau la revedere de la copilarie, Stiu luerul acesta de ieri. La plecare, in Savoia era vreme inchisa ... La Lyon, pamintul era acoperit de bruma. Cind am ajuns la Saint-Etienne picla era deja mai deasa ... dar am ajuns la Haut-Forez inplin soare ... apoi soare ~i ploaie ... caldura si umiditate prin alternanta, Vreme pe masura sentimentelor cu care am intrat in tacerea-prea-tacutei-case, Nu am deschis obloanele dinspre strada, doar pe cele care dau inspre curte ... si, tocmai, ... nu-i verba de 0 intilnire intima, numai cu mine insami, nu-i asta tinta calatoriei mele? Fac ocoluI casei: fiecare colt, fiecare incapere, fiecare mobila irni face cornplice cu ochiul. Prin acareturi, mai des prin fundul curtii, am dat de 0 feti~a, visind, topaind, construind un viitor himeric ... am vazut-o si plingind - sst, nu trebuia sa spun asta! - singura, asezata pe 0 treapta a scarii, 'in spatele unei grarnezi de lemne ... Am recunoscut to ate colturile ascunse, atit de bine stiute, atit de indragite, gata sa rna primeasca si sa rna protejeze, oriee s-ar I'n-

LIMBAJELE NONVERBALE

LA COPll

timpla ... ce placut e 'inca ~i astazi, acest calm, acest miros, aceasta lumina! M-am asezat apoi pe toate scaunele. Pe fiecare am regasit amintiri, am « sporovait ,; in fiecare fotoliu, in fata pianului matusii Martha m-am recules, degetele mele au alunecat pe claviatura, in linisre, eu respect. Vorbeam domol, dar nu doream sa aud nirnic altceva decit zgomotele firesti alecasei. Am mers prin toate camerele. Am fost In camera bunicilor, care .~I fast camera mea ..• la vremea aceea I.,. Am mingliat indelung; indelung, cu toata tandretea din mine, dulapul care astazi rna desparte de fratele meu, del el il vreapentru eL Lvam sirntit, l-am luat 'in brate, l-am adulmecat, l-arn aseultat trosnind l l-am incredintat temerile rnele, slabiciunile , in, coerenta din mine ... dar totul suna fals, era trecut, nu mai era. 0 privire aruncata in gheata oglinzii si .... hop ... totul erupt. 0 izbucnire In ris, urmata de multe altele, grimase, mimics, marturisiri adresate Lisei din: oglinda. Cuvintul Lisei catre fetita dealtadata, ouvintul Lisei catre fata mare de astiizi, intilnirea fetei mari de altadata eu [ata mid de acum, nu mai stiu nimic, doar cuvintele Lisei catre tori strarnosii sai, catre bunicul, catre bunica, catre tata, catre matusa Martha, catre fratele meu Pierre, catre fratele meu Georges. Da, voua tuturorv-arn marturisit, fiecaruia in chip diferit, aspiratiile mele, visele, dorintele, frica de altiidata ~i de acum, v-arn marturisit dragostea, iubirea mea: Vvarn spus pe urrna Ia revedere, mortilor ~i viilor, fratilor met. , Da, v-am spus la revedere la toti. Sinteti tot tirnpul alaturi de mine asa cum sinteti voi ... si asta nu rna sufoca, Nu vreau sa va mai schimb, sa va mai vad altfel. Vii respect asa cum ati Iost, asa cum sinteti .........,__-~,-..,.._,.--- rna descoEu sint asa cum , , par, ap cum devin ~i'in felut acesta vii cer sa rna iubi6-:-- easa a tatalui meu, cu tot ce ai, eu mobile, ob;;cte, a-:ntntiri, poti fi vinduta l Poti fi locuita de altii, Mi-ai adus ferieire, cal dura chiar si astazi, Era nevoie de aceasta , dar ,

Ietita nu mat are nevoie de protectia ta, nu, nu mai are (iat-o inca visatoare ... dar fii prudenta ~i realists, Lisa, ~i spune «are rnai putina nevoie » in loc de « nu mai are nevoie ) ) .,. nu cii fetita Lisa "nu mai are nevoie de protectia ta", La revedere, casa a copilariei mele! La revedere, tineretea mea ... care ril.m'iiprezenta in mine in alt fel, adica prin « ceea ce sint », Ma voi intoarce acasa, la viata mea, la sotul meu, Jean. Voi trece pe la Grenoble sa-mi vad si sa ascult un prieten. Nu sint parin\ii mei acesti doi oameni, ci pereehile mele. Iiiubese pe amindoi asa cum sint ~i luerul acesta rna face Iericita ~i vie. Aduc cu mine, din casa aceasta, un buchet imens de flori rosii, Stnt coacaze salbatice."
LISA

" Virsta mea e mereu alta ~i0 uit mereu. in scbimb, va pot spune data de naltere, ea nu se

schimba niciQdata. "

Mesajele relationale
Intelegern prin mesaj relational, dincolo de cuvinre si de continut, semnificantul care se va inscrie in noi in urma unui schimb. Adica sensul care va ramine ca atare, fie di. am receprionat exact intentia celuilalt, fie ca privilegiem un sens anume din mulrimea sensurilor posibile. . Cind 0 mama ii spune copiluLui ei: "Bun, e tirnpul sa te duci la culeare!", acesta poate inrelege: "N-am chef in seara asta sa rna cert ell tine", ~in fe1ul acesta nu va merge la culi care, stiind ca mama i-o va permite, Dar mesajele cele mai marcante sint cele pe care le primim foarte devreme irr'copilarie ~i care adesea sint anuntate in chip banal. E cazul frazelor pe care unii parinti le tot repeta: ,,~i asta, cu cine
0

fi semanind 1"

LlMBAJELE NONVERBALi'.

LA COPII

Intreb cine 0 sa se marite cu ell" "Cine va fi atit de nebuna sa traiascs cu el? tee Cu totii primim mesaje explicite sau implicite de la parinti, tot atit de diverse pe cit sint credintele, dorinrele ~itemerile lor. "Nu trebuie sa fad galagie, Tata e obosit l" Cop iluI va intelege ca nu trebuie sa respire! ca trebuie sa nu prea mal existe, Sau, de exernplu: "Nu trebuie sa rna necajesti, eu nu am avut Mama, tu ai fericirea de a avea una l" Fetita nu va mai indrazni sa-si arate necazul sau suferinta. Va deveni 0 fetita ~ cuminte, nu va face probie~. Dar "unde:$i va gaZd~l sentimentele reale, propria vitalitatel: ~ ... Sint doua feluri de mesaje relationale: A: Cele pe care le primim de 1a cei din jur, pe care le acceptam, Ie suportam sau le refuzam. B: Cele pe care le trimitem noi in~im!;

atunci in fa~a mea 0 tinara fara in deriva, speriata d nu mai avea menstruatie, ca era insarcinata ~i apasata de sentimentul neputintei de a control a situatia. Am descoperit ca fata de 17 ani se credea incapabi\a sa fie mama. Ca lucrul acesta nu era legat de dorinta de a nu avea copii (asa cum am crezut mult tirnp ... )." Vedeti dumneavoastra, copiii care sufera crezind d. nu sint doriti i~i iau asupra lor dorinta secreta a parintilor. Dar daca a existat conceptia, inseamna ca a existat in mod necesar ~i dorinta. De vreme ce un copil a rarnas 'in pintece, insearnna cii doreste sa traiasca, eeea ce e formidabil. Nu e cazul sa sufere'Ia ideea ciirnama lui nu-l voia. Multi adulti sint surprinsi ca spun lucrul acesta. Cei care se ocupa de copiii . mici au aceasta fantastica putere de a confirma (recunoaste si valoriza) cutare sau curare aspect al vietii copilului, reasezind situatia, Unul dintre mijloacele de a actualiza vechea stare de {apt este vizualizarea ei in prezent, "Ce vedem? 0 fata de 17 ani insarcinata ... " sau ,,0 femeie de 49 de ani, rusinata cii e insarcinata, din moment ce are deja trei copii ~i care va inventa un fibrom pentru a-si ascunde primele luni de sarcina ... " b) Mesaje de respingere Sint cele pe care le-arn inteles drept descalificiiri sau cele care ne-au negat. • "Mama mi-a spus ca, luindu-rna pentru prima oara in brate, a avut gindul urmator: «Voi avea ~i un al cloilea capil, pentru ca nu suport ideea de a te pierde. » In felul acesta, cram dejainlocuit chiar din mornentul in care rna intilnea. Mai apoi, am simtit din plin cum fratele meu mi-a luat tot laeul ... " Fetita aceasta a trait devreme sentimentul ca e daar tolerata, ca locu] ei e Iimitat. "Tata voia un baiat ~i i-a fieut

A. Mesajele relaiionale primite sint de mai multe t{pu;ri: ..

a) Mesaje de confirmare Mesajele de confirrnare sint stimuli de 0 putere incredibila, Se compun ca elemente de predestinare ~i confers incredere In viata ~iin propriile resurse. Exemplullui Romain Gary descris in fermecitoarea sa carte Prima dragoste, ultima dragoste dovedeste puterea confirmarii, Confirmareaca legatura stabilita cu cineva e buna si pentru celalalt, "Am primit multe astfel de mesaje de la mama ~iacest fapt rn-a ajutat mult in viata, Cred cii a fost tare fericita d a avut un baiat, chiar dad in momentul acela nu-si darea copii. Avea 17 ani in momentul conceperii rnele si acest fapt a fost un soi de nenorocire pentru ea. Mai tirziu a putut sa-rni spuna lucrul aces,ta. Avea 45 de ani si am vazut

MAMI, TATI, MA AUZITI?

LIMBAJELE NONVERBALE LA corn

rnamei cinci copii pentru a-si indeplini visul. Noi, cele patru fete, nu existam pentru el, nu ne adresa nici un cuvint, nu punea pre1; pe dorintele noastre. ~ind vo:hea de pro~ prietate, spunea ca este pentru fiul lui, p.e noi ne-a _pus sa sernnam un act prin care renunpm la once preten~:e as~pra casei. Ci:i1;elulmi-a salvat viata, ascultindu-ma in pnmii 15 ani ai vie~ii mele." Mesajele de respingere 1i dau copilu_lui se~tim:~tu~(~:a n~ e recunoscut, c:l nu are dreptulla 0 existenta "oflclala . !?lferite somatizari (luarea in greutate; holi de piele, angoase incontrolahile ... ) vor glasui surda si violenta, chiar dad til.cuta , revendicare de a exista cu drepturi depline.

d) Mesaje de deceptie, rnesaje de amenintare .Esti fata, nu-i nevoie sa inveti prea mult, casatoria e tot ce-ti trehuie ... " 2;1 te e;1ze~ti de barba~i, nu se gindese dedt la ... « "Nu am avut parte decit de scutece I" sau,' mai mult: "Dad n-ati fi fost voi, a~ fi putut sa divortez !" "A~ fi vrut un copil care sa-mi semene (sau si nu-rni semene) ~i iata-l, e copia tatalui (a mea)." "Atentie cind te lasi sarutata de baieti pe gura, asta trezeste ~i'altceva in ei I" (spunea 0 mama fiieei sale) , • "Mama arunca de obicei yorba aceasta: «Cind te mariti trebuie sa-ti tii portofelul desehis ». Am crezut multa vr~~ me cii se referea [a bani, ca trebuie sa fii darnica. Mai tirziu am inteles cit vorbea despre sex ~i lucrul acesta rn-a revoltat, a~a ca am tinut « portofeluI inchis » mult timp."
"Midi fiind, am auzit: «elta indecenta sa fie asa dragu~a!» ~i am inteles: «Nu trebuie sa-i interesezi pe barba~!»« .

c) Mesaje de interdictie Acestea se prezinta adesea ca semne ale unei lipse. Copi= lul isi va ocupa 0 parte din viata incercind sa umple aceasta Iipsa. • 0 mama spune: "Un barbat nu trehuie sedus." Ceea ce poate fi lnteles prin: "Trebuie sa te lasi sedusa de ei" sau "A~teapta ca ei sa te doreasdi." . Fetita de altadata poveste~te: "in felul. acesta ~am dleven~t seducatoare de meserie. Nu suportam ideea ca nu va aparea nimeni. Ma indoiam 1n feIuI acesta de dragostea pe care 0 primeam. Nu celalalt rna iubea, ci eu 11sedusesem." • "Mama iffii spunea fara incetare: «Cine ple:cii la ~Iimbare pierde locul de onoare.» Iar eu credeam ea ~sta l~s~amnil: cine se departeaza, pierde dragostea. Voiam sal ~ntru pina in sufletul omului, sa fae totul impreuna cu cdal~lt: sa maninc, sa dorm, sa cllatoresc, sa rna distrez eu ell.Fuca mea, Celine, rn-a fkut sa-mi dau seama de aceasta. ,~Dad nu sint alaturi de tine nu lnseamna ca nu rna glndesc la tine ... Pot sa te iuhese iii fara sa fii prezend .... » Sa inte. d . I" legi lucrul acesta la 43 d e am .. , ce escopenre.
•

"Am auzit-o deseori pe mama povestindu-le prietenelor ei despre nasterea mea: "M-a desirat!" ~i rna simtearn rusinat de aceasta desirare, pe care nu indrazneam sa mi-o imaginez. Mai tirziu, pe la 16 ani, amenintam doamnele pe strada cu un cutit ca sa-rni dea peseta. Imi placea sa le rascolesc lucrurile intime, dar ceea ce cautam cu adevarat era sa Ie vad desirate, Am incetat sa fac lucrul acesta cind mama rni-a marturisit d «a pus perieol viata mamei sale la nasterea ei ». Nu stiu de ce, dar lucrul acesta rn-a vindecat."

in

It

Pe cind era foarte mica, adica pe la 6 ani acestei fetite i s-a spus ca e "susceptibila". Si cuvintul ac~sta ascutit ,'necu, , nos cut a rarnas mult timp infipt in memoria ei, A inteles ca nu are imaginatie, d nu va fi niciodara 0 artista, Prin acest cuvint ea s-a simtit devalorizata si mai tirziu s-a ca, ,

MAMI, TATI, MA AUZITP

LrMBAJELE NONVERBALE

LA COPII

satorit cu un barb at vazut drept artist,fara gostit, fara sa se fi simtitatrasa dee].

sa sefi indra-

Toate aceste mesaje reprezinta interdictii ~~cenzuri c~ "" declansa conflicte, contradictiiinterne cind miscarea dorintei sau a ~evoii ne indreapta catreo pers6a_naan~me. . Manifestarea corpului vatradaconf~l~tul ~i nepuur~~a de a scapa de acesta, tn aparenta -riu exista m~l un obstacoll~ acea legatura ~i totusi aceasta nu se dezvolta ~~a cum tr:bUle. Se vor manifesta comportamente ale esecului, ce vor arata atasamentul fa~a de mesajul 'primit. • Eczema groaznica a acestui barbat a incep1.lt o~ata ~~ re:atiile sexuale ascunse pe care le-a avut cu 0 fe~el~ ~m In vlr~ ~ta decit el cu 23 de ani (exact diferenta de virsta dllltr~ el ;'1 mama lui). Eczema de transgresie.iam pUte: s-o m~mlm! Trebuie amintit ca pielea e cea care separa exten?rul de . iorv mtenor. Un fel de ecran pe care se ..rellecta conilicte ascunse. Ceea ce e ararat in afara e un i~dic.e des~re ceea :e .e inauntru. Herpesul, psoriazisul, urticaria ... sl"nttot antea semne elar vizibile despre eel care le poarta. Ceea ce arata , sa ne amintim, . e .conflictul.
.
,-

Baiatul acesta a primit urmatorul ordin: "Nu trebuie sa-i la~i pe al~ii sa se apropie prea tare!" Mai tirziu va spune: "Era ca si CUm 0 amenin~are permanenta plana asupra mea. Devenisem enorrn, inconjurindu-ma de kilograme ca si cum a~ fi vrut in acest fel sa maresc distanta fata de ceilalti. T oate regimurile alimentare au fast ineficace ani la rind. Intr-o zi am « auzit » vocea mamei ca si cum ar fi fost acolo, linga mine, desi murise de mult timp: «Nu trebuie sa-i lasi pe altii sa se apropie de tine, e prea periculos! » $i atunci am in~eles in cele din urrna ce reprezenta mesajul acela pentru mine ~i cum incercasem, ani la rind, sa rna apiir printr-o carapace de griisim~. Am revenit repede la greutatea normals, 0 adevarata cura de sanatate... fara nici un regim.«

.*U nele eczeme, unele dermatite tenace joaca acelasi rol: "A-I tine pe celiilalt la distanta." A-i da un motiv solid sa nu se apropie, sii nu se intereseze de mine. "Mi-am tinut la distan~a teama de a nu fi iubir, "if; , • "Acest copil a « Inteles » de timpuriu in corpul sau suferinta mamei lui, ce-si pierduse tatal la numai 2 ani, chiar dad aceasta nu vorbise prea mulr, chiar daca a facut fata situatiei, Cum se spune, ~i nu si-a ararat necazul. A continuat sa se oCUpe de copil ca si CUmnimic important nu se intimplase in viata ei. Dar copilul « a in~eles » supararea, cu atit mai muIt cu cit nici un cuvint, nici un schimb nu a permis 0 relativizare, 0 mediere a acestuia, ~i poate ca in viata relationaIa a acestui copil se va inscrie 0 amenintare potentials, un pericol fictiv, acela ca orice relatie e amenin~atii de pierdere, de separare, la capatul a doi ani! ~i mai tirziu 0 dorinta impulsiva de a rupe legiitura, pentru a nu-l pierde pe celalalt va structura relatiile sale afective ~i de dragoste. Copilul a asimilat frica de abandon prin rana ascunsa a mamei sale."

Fata aceasta a avut curajul sa-i spuna mamei cii "" v: m~r~ ge cu ea in vacanta asa cum prevazuse, ca alege sa ramma ,, cu prietenul ei, care mai avea inca de lucru ... S'" timpu I ,~Ill vacantei se umple de pete pe tot corpul, Alergie, preble, .r me alimentare, s-ar zice t e) Mesaje de fidelitate ~i reparatorii

Aceste mesaje patrund devreme in corp ~ii~ imaginal: si vor guverna 0 parte dintre cornportamente, dU,C1~d uneori la atitudini nebunesti, anarhice si dureroase, Daca sm~tprea pu~ ternice se pot traduce prin somatizari care vor incerca sa marturiseasca imposibilitatea de a fi devotat sau pe aceea de a ne diferentia.

MAMI, TATI, MA AUZlTl? LIMBAJELE NONVERBALE LA COPlI 0

La 32 de ani am avut un accident de masina, tot la 32 de ani mama a ram as vaduva si a fostnevoita sa manince carne de vaca turbata pentru a putea sa-'i creases pe cei trei copii ai sai, singura, fira resurse.De la~l de ani a ~rait eu teama zilei de miine, cu teamade a nu-siputea achita toate datoriile pentru copii. '. ; . Iar euexact la 32 de ani am inceput sa sufar de obezitate (erarn ~i mai inainte rotunda, de acord, dar nimic mai mult ~i poate eram chiar .., dragu\a cu formde mele.) Atunci eu, « butoias »,« pernuta )), ce sa fac, sa spun ca intotdeauna: «Atit am fost lipsita de dulciuri cind erarn mica, incit acum recuperez ca 0 neghioaba, ador deserturile, infulec cu pofta si, iata, rna ingra~ ": » ? .... , Nu, nu este asta, La conferinta dumneavoastra mi-am dat deodata seama ca am inceput sa rna ingras taman la 32 de ani. Mama a facut fa\a dificultatilor vietii cu I?rea multi angoasa incepind de la aeea v'irsti.· , . Ce urma sa se intimple eu mine? Trebuia sa ma prote~ Jlabnie ... Ell, eu tre~u.ia sa rna vara~puternica, foar~e £..uternid. sa adt ci mmle nu rna atmge... Da,._de flec~ data dnd devin « puternica» sint de fapt cu totul slabi.~~ ~Inerabila, rna simt in pericol si trebuie sa ad~::._ ce chip 0 masuri de proteqie." ~ . . -:De la moartea matusii mele, si odata eu gindurile agresi~ ve impotriva fratelui meu... rn-am ingra~at 'lncii si mal ," mult. .. am devenit enorrna, « puternica »pentru a nu parea in dificultate in aeea relatie din care nu mai 'in~elegeam nimic, in care rna gaseam slaba." ' Aceasta femeie in~elege injonctiunea de fidelitate pe care si-a impus-o de Ioarte devreme, aparent la 3-4 ani, pe cind mama ei avea 32 de ani si a ramas vaduva, o fetid, un baietel inteleg defoarte devreme aceste mesaje, oblig~tii1e care 'apasa asupravie~ii pers?ane~ .i~bite Mama, Tata, 0 ruda apropiata, E ca ~l cum, identificindu-se

eu p.ersoana iubita aflata in dificultate, ar lua asupra lor te din greutate.

par-

I?esco~erim in acest fel datorii ~i fide1ita~i care patrund sau res l~ iveala in corpul unui adult la multi ani dupa intimplare, pnntr-o asociere sau 0 reminiscenta a memoriei niciodata stinsol, nicl!odata complet uitata de corp.,
Toata cale'aaceasta e presaratii cu violente, cu mirari

# ratitcirifri incercarea de a regiui, a fntelege ~ia

~ccept~ amintirile corpului nostru pentru a le stinge in sfi'1tt, pentru a le liisa la 0 parte, pentru a accepta sit le pierdem.

Convingerea mea legatd de somatizari e ca marii doctori a~ ranilor ascu?se ale parin~ilor sint copiii, Din ata~ament, dm dragoste, er tree in corpullor uri anume nurnar de semne, de acre reparatorii sau simple scoateri la lumina ale durerilor ascunse ale parin\ilor. Vor "scoate la lumina" secrerels care. circuls in familie. Printr-o "transpunere intr-un act" so_:nauc vor dezvalui, VOT traducejn suferin;a fizid ceeace nu a putut fi spus in cuvinte. _

• Lucrurile nespuse

# /idelitatea

PentruJean-Luc, in virsta de 10 ani, criza de astrn pe care o face pe 23 iulie (ziua de na~tere a tatalui) va fi 0 incercare de a exprima (am spune mai degraba de a traduce) starea de sufocare resimtiia de tara, Acesta a fost, literal "privat de iesire" de propria mama: "Daca iesi pe vremea asta, rna fact sa mor!" - spusese ascutit bunica lui jean-Lue. Jean-Luc, copilul fidel, va incerca sa arate sa scoata la lumina, sa dezvaluie ochilor tuturor starea de '5Ufocare afeetiva a tatalui sau, Nu e yorba de a intelege in acest tel toate crizele de astm dar adesea am fest uimit de paralelisrnul existent intre anu-

MAMI,TATl,

MA

AUZITI?

LIMBAJELE NONVERBALE LA corn --~-------~~==~~~~~~~-------~

mite crize de astm ale copiilor ~i sentimentul de opresiune care se instala in aceleasi perioade in vreunul dintre parin~i. • La 42 de ani femeia aceasta incepe sa in~e1eagasensul unui gest ira1;ional fleut la 24 de ani. '"Eratoa~na, era~ i~ stagiatura, ca internist intr-un spital siin [iecare Zllml puneam un « fango »'~ pe burta. Apoi 'il acopeream cu rnulte bandaje. Era at'lt de evident, indt personalul cr:~dea.d sin~ insarcinatiL Am facut lucrul acesta timpde trel.lum. Apoi m-am oprit fara nici un motiv anume. Nu d~!mult: v?rbind cu mama, am aflat ca am fost conceputa ~a sfirsitul verii ~i cii in timpul primelor trei [uni de sarcma a a~ut cumplite dureri de burta, « Au tinut toata toamna », mi-a spus ea. Mama avea exact 24 de ani cind rn-a conceput, cit aveam eu cind lmi aplicam pansamentele cu «fango », Surprinzatdare • similitudine!" Midi fiind, credeam d sint raspunzatoare de sanatatea mamei mele. Cum i se intimpla ceva, credeam cii ficus em ceva rau, Inventam tot felul de obliga~ii, de incercari prin .1" care luam asupra mea « sanatatea » mamel me: e ...
Cind ne ascultam viata povestita prin limbfjele \ corpului, incepem sa intelegem real"l unei exisu:,J

Unele mesaje sint echivalentul unor credinte "tari ca piatra", care dureaza de atit de mult timp, inch e greu sa mai fie puse sub sernnul intrebarii. • Stephanie are 4 ani si jurnatate ~i se uita la matusa ei, care 'il'infa~a pe fratele mai mic. Aceasta, nefiind obisnuita cu infa~atul, 1i spune: "E complicata chestia asta !" rar micuta Stephanie Ii raspunde, crezind cii vorbeste despre sexul bebelusului: "Nu te ingrijora, 0 sa cada singur!" "Ne~orocirea e ca n-a cazut niciodata, Si, treptat, nelinistea ~1 angoasa s-au instalat in mine plecind de la aceasta nedreptate, Yntot timpul vietii mele de femeie am avut 0 neli~i~te surda legata de propriul organ sexual, 0 angoasa careia n-as putea sa-i dau un nume. La 45 de ani am facut 0 histerectomie si, spre deosebire de multe alte femei, pentru mine aceasta a fost un adevarat tratament de vindecare, 0 eliberare, ca ~i cum as fi avut explicatia unei intrebari ce rna bintuia dintotdeauna. Astazi sirnt c~ exista 0 legatu~a ~ntre fraza spusa la 4 ani ~i jumatate ~i pierderea uterului, Simt aceasta, fara sa 0 pot explica."

B. Mesajele relafionale transmise de noi

Pentru a supravie~ui, pentm a con~inua sa il1~r~~te ". situatie care altfel i-ar parea insuportablla, un copilisi va impune singur principii, 1~iva da singur mesaje imperative, care vor funqiona ca bariere, ca reguli de comportarnent.

Da, fetita de altadata gase~te aici raspunsul misteruluidin copilarie - ceva ar fi trebuit sa cada la frate si a cazut la ea tara sa existe o "trecere in cuvinte" din parte'a celor din jur: Diferen~a dintre sexe e pentru adulti 0 evidenta ei uita tot imaginarul copilariei legat de acest mister, ', • r:e ~impuriu, fetita aceasta si-a transmis mesajul: "Nu 0 s: a~ part.e de ceea ce-ti doresti, de ceea ce astepti." Mai trrzru, once stare de asteptare trezea in ea 0 emotie disproportionate, insuportabila, ' In fiecare relatie, starea ei de a~teptare era in lupta cu "teama-certitudine" ca asteptarea va fi nesatisfacuta, sortita esecului, 0 deceptie, Perechea asteptare-suferinta stabilita astfel declansa ''0 eruptie emotionala, era un fel de val menit sa 0 scape de aceasta teama. "Prefer sa nu doresc e mai
putin dureros." '

t•

"Eu, cind voi fi mare, ~fi

-. Nu-i voi lasa niciodata sa rna condud, ~ obliE2a rna supun"G. "
" Pansament cu namol.

----

cel mai puternic

0

sa, le arat ca nu
----...,."

MAMI, TATI, MA AUZITI?

LlMBAJELE NONVERBALE

LA

corn

0 alta £eti~a vorbeste despre incrincenarea de a fi .perfecta: "Mama nu era mama pertecta pe ca~e 0 VOla~, de aceea as fi vrut sa fiu eu fiica ideala. De fiecare data cind riscam 'sa ratez, cind aveam un accident, cind rna imbolA

am fast dusa la sanatoriu." Sint incercari de a dovedi, de a participa, de a repara ... to ate, rnarturii ale fidelitatii, Dupa aceasta ultima marturie, va invit sa gasi,i, sa ascultati in dumneavoastra mesajele primite, tolerate, mesajele ~ ~ vi Ie-a~i timis singuri pentru a supravietui., r Da, copiii sint martqrii adevara~i ai avatarurilor familiale ale parin~ilor lor sau are persoanelor insemnate pentru ei, _care Ie-au marcat existen~a. £i percer cu 0 formidabila inten.sitate zoneIe intunecal&" siabiciunile, ranile ascuns~. "Multe dintre somatizarile mele se regasesc in viata rnamei mele, pentru ca sint foarte atasat de ea si pentru ca ea e foarte importanta pentru mine." Multe urme ale existentei ascunse a inaintasilor nostri (ascunse in sensul de nespuse) se vor exprima in feIul acesta prin comportamente atipice, prin simptome sau prin transpuneri in acte somatice. _____...__
/--~

naveam ... nu era vina mea."

Mesaje de supravietuire
Sint acele mesaje pe care un copil ~i le trimite ~~ngur pentru a face fa~a unei situatii de nesuportat, de net~al~. 1~acest fel va trece prin copilarie ~i uneori intreaga lUI viata se va sprijini'in aceasta dr;a. • Tatal sau doctor fiind,'era aproape obsedatde vaccinur~. "Alerga dupa mine prin casa cu seringa in ~ina. Vacclnuri diferite tratamente, Iuari de singe, once era bun, Uneori rna duceam la masa crezind di. sdipasem d~ ce era mai diu si ... seringa era linga farfuria lui, gata sa fie folosita, lmi 'faceaun sernn din cap si trebui::t ca, acol~, 1~ SIJfragerie, sa-mi dezgolesc fesele,. f~ndu~, pentru i~)ecve, .. Mi-am zis: « N-o sa rna insor niciodata, pentru ca e nevoA

ie de 0 luare de singe pentru asa ceva ... »." ,. ., . Femeia aceasta de 33 ani care a inlocUlt ,,In,ec~lll~ prin injonctiuni" pastreaza. 0 amintire dureroasa din lntre~,g~ copilarie ~i adolescen~a ... dar conti~ua sa triiiasd alatun

Limbajele c:orpului oorbesc nu doar despre suferinfele noastre, ci 1i despre aspirafiile noastre, despre tot ceea ce trezeste dorinia de viatii.

Ie

de injanc~iunile pe care ~ile rransmrte. In acest fel, unii copii l~i vor face promisi~ni pe care Ie vor pastra mult timp: "Cind •
0

Iata, deci, des crise foarte pe scurtsi ilustrate prin marturii concrete cele cinci posibile cauze ale somatizarilor intelese ca limbaje, ' Dar dincolo: • • • • de conflictde interioare,

sa rna fac mare nu

Sa pling niciodata,

sa le arat

ca sint eel mai puternic ... " '.• "Mama a pierdut-o pe mama ei de f~pt la 9 ~ni. Afost 0 pierdere foarte importanta pentru fet1~a,care I-a bu"lversat intreaga viata. Tar eu, la 9 ani, am facut tuberculoza?sa"a~ sa, fapt care m-a despar~it de mama timp de patru ant, caci

• de decalajul dintre sentimentele fictive ~icele reale. de pierderi ~i despartiri.. de situatiile neincheiate, , de ~esajele relationale,_ ,

pe care noi, adultii, trebuie sa le ascultam la copii ~iin noi insine, se va dezvolta un alt limbaj esential pentru existenta, eel al simbolizarilor,

MAM1, T ;',.11, Mli.. AUZI1;I?

----------------~.--~~

Nu discursul e important; ci mesajul trimis ~ieel

prim it.

'-

-v
Simbo lizarile

Simbolizarile vor fi redate printr-o mare varietate de gesturi, de obiecte, de jocuri, de legaturi invizibile care VOt capara un sens anume pentru a-i permite copilului sa-~i creeze legaturi eu lumea ce-l inconjoara, Aeeasta functie simbolica a obiectelor, a cuvintelor, a faptelor va favoriza integrarea anumitor aspecte ale vietii, care altfel at fi percepute de bebelus ~i de copilul mic drept amenintatoare, mult prea destabilizatoare,

Jocul
Freud a observat la unul dintre copiii Sat un joe cu 0 bobina legata de 0 ata. Copilul arunca mosorul afara din leagiin ~i il tragea inapoi de fir. Jocul simboliza plecarile ~irevenirile mamei. Ea putea pleca, dar, simbolic, ccpilul stia ca ea va reveni ... ca mosorul, Jocul e un mijloc privilegiat de exprimare simbolica si de invatare, 'incep'ind cu zanganitul primelor jucarii ~iterrninind cu cele mai complicate jocuri de societate, trecind prin tot ceea ce inseamna ideea de "sa ne faeem cii ... " Noua ne vorbesc joeurile copiilor. Micutul care construieste si desface turnuri din euburi , , , elaboreaza reprezentari ale sale, prin care se Infii~i~eazalumii. Putem sa-l vedem absorbit eu gravitate in aceasta cautare de sine, prin incercarile de modelare, prin cautarea echilibrului,

MA MI, 'fATI, MA AUZITI?

LIMBAJELE NONVERBALE LA corn

prin mutarea obiecte1or si, sigur, prin toate jocurile care presupun identificarea sa eu jucaria (papusa, masinutele etc.), Adultul va trebui uneori sa aecepte violenta acestor reprezentari, a demolarilor, a zguduirilor,sadismul ~i brutalitatea prin care copiii 'i~ipot manifests viziunea lor despre relatii ~i nevoia de a-si exercita stapinirea asupra mediului din jurul lor (mai ales atunci cind acesta e rigid si prea putin deschis). Prin jocuri, copilul va incerca sa-si exercite 0 putere care, eel mai adesea, ii lipseste in cotidianul familial ~iin cellscolar. Putere tiranica ~i crispata, in functie de tensiunile ~i presiunile exercitate asupra lui, Micuta Corinne, in virsta de 7 ani, ordoneaza, die indata ce se intoarce de la scoala, papusi, bebelusi de judirie, ursi si iepurasi si, facind-o pe invatatoarea, ii adreseaza fiecaruia ordine, porunci, Ie da pedepse, administreaza certuri brutale ~i replici exasperate de genul ,,'i~imai explic 0 data!" in realitate, Corinne are 0 inva~atoare blinda, sensibila, deschisa, 0 iubeste mult si nu are probleme la scoala. Putem intelege ca tocmai relatia de dependenta IJi care se gase~te orice copil e aeeea pe care Corinne 0 inverseaza ~i 0 caricaturizeaza in felul acesta, in jocul ei, ea ocupa pozitia de '"superioritate, in timp ce la scoala, prin Forta lucrurilor, se ga~ seste intr-o pozitie inferioara, a celui care prirneste influente ; si ii este cu adt mai greu sa se elibereze de aeeasta, din moment ce i~i admira ~i i~i iubeste invatatoarea, Multi adulti nu pot intelege ca, pentru a exista, copilul are nevoie sa iasa in unele momente in afara jocului influentelor, chiar si atunci cind acestea sint mareate de relatii de dragoste, atentie ~i e bunavointa, d . Dupa 0 lectie sau 0 activitate care "a mers bine", intr-un climat arrnonios, e poate surprinzator sa-i vezi pe copii, in recreatie, antrenindu-se in jocuri violente de-a razboiul, Ei experimenteaza in felul acesta evantaiul tuturor posibilitatilor, scapa dominatiei adultilor, ies din rolul ee le este atribuit,

~-a~ ,~ieris multe despre influenm negativa a violentei s e a te evizor, Nu a~ absolutiza problema COPI'lul diian. z - 1~ . ,me zeaza e insusr multe lucruri in acest domenl'u Lib ' I ertatea se hirrn b u 1ui' e un Iucru esential
,
'

SPt

care- acea encit ~1 loveste cu lingura in fa f ' , b - d. rune, ra 0 u~at~ , e pl1~e sr vrea sa se dea jos de pe scaun, Simte ia sa 1 "d ' Id . nevoasa In tipu e relatie instaurat de adult ' , ~ f l' ,are neVOle sa se joace III :e ul sau propriu, sa se repozitioneze,
A'"

- _~ I es e proPus pentru a f f,~ J acut sa mamnee, "mieutulleu ce deschide botul ~I infuleca, rrham!" Si deodara r'ef -' 1 Ifferici '1' uza jocu acesta

Copilul aeesta de 2 ani intra bueuros in jocu] ce-'

Orice activit:_te dirijata ar trebui, prin urmare, sa alterneze c~ ,mOl ente in care adultul sa nu conduca jocul si sa nu m partIClpe a el mom ~ " , ,_ ente In care mteractlUnea trebuie sa"~ teze pentru a-II" 'I Ince. -~ d' asa e co I III afara oncarei influen e eultivrn u-i-se III acest fel ca aci d' ~' ltatea e a 1 Slllgur In prezenta , ee1 'lIPt, __ UI a . ~
A • A

Ma~elel,~i educatoarele care cred ci fae bine arati'ndu-s f oarte Imp reate ~ " , manr'f esnn d U-Sl mteresul ( rna ~ "b' e ursuletul t" ?") , - -,., " runca me 'I ~ , au. 'I r.lsca sa intre nepoftite In spatiul acesta fragl u 10 care copr ul cauta 0 eva d are 10 propna-l mterioritate ' ,, neon 0 pnvlre. e suficienca, e de ajuns ca adultul" " I a 'I" f 1 sa se uite t cop I .' ~,~re aco o,~en~a nu trebuie eonfundata eu in erven~la, " A , '"

Desenul
dReprezentar~a lu,mii,~ia sinelui prin des en incepe de foare evreme, Chiar ~I pnmele mfzgalituri vor avea rolul d pune in legatura lucruri inaecesibile disflPrsate P h~ , e a v -' I ' r,e irue se or regasi e emenn- ce se exclud, soarele Impreuna cu lun a,
t

ru implies

,. "Mul~i parinti se implic:a "penh'll

0

extraordl'nar-

, a seCUntate,

Opl,

'1"

umn

itind _,

ca mtensltatea

trai-

MAMI, T ATI, MA AUZI'TI?

LlMBAJELE NONVERBALE LA COPII~J,1:t~

soba si gaina, tata ~i bunica, fntrebarile insemnate ale vietii sala~luiesc in acelasi spatiu, adunate, puse impreuna prin rnagia unei mizgaleli, prin consistenta unei pete de culoare. Desenul nu inseamna doar reprezentare, ciin egala masud. accesul catre lume. Prin conturarea pe hirtie a unor trasaturi, copilul trece, se prelungeste dincolo de sistemul relational care 11 inconjoara ~i care uneori il tine prea din scurt. Copiii deseneaza din placere, din dorinta de a stapini ~.i a reprezenta, pentru a lega interiorul de exterior, si nu pentru rezultatul final. Dad adultii nu-i influenteaza, nu vor gasi desenele lor nici urite, nici frumoase, nu le vor darui si nici nu Ie vor pastra niciodata. Cauta actiunea in sine, nu rezultatul final, si la cerere 11 pot explica, dad adultul riu reuseste sa in~eleaga singur limbajul propus. Desenul e un limbaj puternic, susceptibil sa traduca ~isa exprime inexprimabilul. Spatiul ~i timpul se arnesteca, imaginarul izvoraste din real, simbolicul traseaza contururi in necunoscut ~i mister. Respectati acest limbaj fara sa incercati sa-l luati in stapinire, primindu-l ca pe un cadou. tn clipa in care intelegem importanta simbolizarilor, le putem introduce in relatiile noastre. Multi parinti fac lucrul acesta intuitiv, dar adesea e dificil "sa iesim din realism si logica" ; este bine sa ascultam ceca ce e in joe pentru cop il, nu doar sa ne urmam propriul punct de vedere. Ca in cazul urrnator: • Raoul, un copil de 2 ani ~i jurnatate, e obisnuit sa fie primit la orice ora la vecinii de la etajul trei. Cum acestia nu sint acasa, se duce la cei de la etajul unu, "pentru a-i spu- . ne noapte buna lui Hugo" (un baietel de virsta lui). . . Usa se trinteste ~iRaoul urea plingind. Mama ii explica faptul ca poate nu e ora potrivita, di poate familia lui Hugo ia masa, ca poate-i deranjeaza, di mama lui Hugo s-ar putea sa fie obosita ... ·(un intreg discurs realist, inaccesibil copilului).

. ama reia explica~iile ... Raoul spune cil. vrea Sa coboa lar in fat re _ ... ,a Incapapnarn, mama in~elege in cele din ur " ca Raoul vrea Sa cobo . rna lui Hu 0" are :.pentru a-I spune noapte buna g , III tunp ce ea 11 vorbe~te despre "' "I. Hugo" d' "panntll UI "', escopenre ce 0 determina sa f" h.' b re de registru D". aca 0 sc rm a. '" aca e ImpOrtant pentru tine sa' SpUIno t b "1' mergi sa-l a~ e una Ul Hugo, asta se poate. Dar trebuie Sa procedezi altfel ca sa nu ti se mai i'nchid" 0 cobori far- "f" a usa In nas. sa _. ~ sa aci zgomor, fara sa suni sau Sa bati la usa si ~ sa-r spur noapte buna lui Hugo trirnitindu.] un s' , arg cu mina sau un pupic pe sub usa" R' I' b :~n _. '. " aou co oara larasi, tnmite un pupic pe sub" b _" usa, murmunnd al sau "noapte una, apoi urea mu1rumit acasa.
A _ "A _ "

Raoul insista si coboara i _. . a iarasi "pentru a-I spune noapte b una"1'UI H'ug" M . 0 " ". ". ama lese In casa scarilor dupa el, ca sa urmare;sca ~1tUa~la~i asculta ce se intlmpla. Raoul suns ~~a e eSChlS_a trintitita, fara nici un cuvInt pentr~ _~i aou l, care, saracutul , urea inapoi ... M . '

A.

Joculsimbolic propus de marna . . ' .. confrunte cu 0 r r . a I-a perrms copilului sa se les si de nes ea rtate care pentru el ar fi ramas de neinte, uportat. ' Pre a des ne lip . 1 .. . se~t. recursu acesta la imaginar At' e JIm pe ac t" di . . e spneas a tmensrune inseamna a-ti imb _. 1 "I inseamna d hid ' ogatl re atn e na a esc 1 e evantaiul tuturor posibilita~il~r. ',
A

D~ca_a~i~nte~esd aveti un rol lnsemnat entr . ten sa-l lasatl 0 posibila . b li P u.copd, puSlm 0 izare a preZentel dumnea:~tstra atbunc~ ~i~d plecati In vacan~a, atunci cind 0 sa lip0 ucauca de lina 0 esarfa . di d umneavoast x' , f I I '" .' puttn in parfum uI avea n . ~a, 10. e u acesta va sn ca veti reveni si nu va ~vole s_a ~an:f:ste comportamente nonverbdle entru a-~l dezvalUl mima, tulburarea sau friea Se v . ~ 1 gat de dumneavoastra prin I' bai a simtr e. b 1 '1 acest rm a} puterni-. eel al sim 0 urr or ce traverseaza ti 1 Impu, aparenrele si spatiul.
_ 0 • o A

LIMBAJELE NONVERBALE LA COPII MAMI, TATI, MA AUZITU

Nu va fi nevoit sa se distruga sau sa distruga leg~ltura cu

dumneavoastra pentru a exist a mai deparre-

• • • •

Intrebarile
lnrrebarilc copiilor sint un fel de litnbaj inexact. Caci pr~va ." d" fara sa intelegem inrrebarea rea a, adesea not "raspun em ~ .'" fara sa intram In legatura cu adevarata intre~~re mtenoara- . C iii intreaba pentru a primi informa\n, 'pentr~ a auzi op 1 .. 1 "tun Dar mtrebaun cuvint-reper despre viata, ucrun .~l e~a.: doua rile lor pot fi 'in egala masura un limba] indirect, cu funqii principale: Copilul se foloseste de intrebari pentru a-si a~ata ~iin ace1. lasi timp pentru ~-~i ascunde reaqiile si se~tlment:le: " Tie iti place carnea asta?" va 'intreba el,. in l~c sa spuna_ "N' '. 1 I" sau: Vdiiitoarele intra ~l.daca £~~reastrae u-nu p ace. ." ] "S » " M' f'" tea in pat, au: inchisa?" ca sa nuspuna , i-e rica ?oap " . Mama vine 1a patru ~" in loc de Mi-e dor de ..marna, .-» b . d una dinu are, R" spunzind .p- r ~l slmplu-la intre 1 ." pter em mal. mu 1t a '1u U1 sa spuna" . 'b'lit"t;le de a-i da voie copi tre pOSl 1 ay-o-~. .. cere el des re lucrurile care-l preocups- Ll111~ureape car~ 0 va mai eficienta daca-i sint in~elese temerile, dsmH\eie, ere" . :. A

"Exista eai care au corn ca rinocerii ?" "Pe unde au taiat burta ca sa iasa din Lup Scufita Rosie?" "Tata, e adevarat d. 0 sa fii mort cind 0 sa rna fae mare .... )" "M -am fost dezbracata singura l" anunta mindra 0 fetita de 5 ani. - Se spune: rn-am dezbracat. - Mi-arn lasat jos singura sosetele ! - Se spune: mi-am dat jos sosetele sau mi-am lasat sosetele din picioare, - ~i tu cum l-ai lasat pe tata? In viata de suprafata, cit copil, sub unicul aspect al cede a intra in le_gatu!,~ __

Intrebarile sint tot atit investigatii ~i in viata ascunsa sau secreta a unui Sa nu in~elegem intrebarile numai rerii de informatie l Sa gasim timpul cel care pune intrebarea. _.

Copiii nu-si doresc chiar atit de tare ca noi sa le raspundem la intrebiiri, ci in primul rind sa intelegem ce se in spatele tntrebarii, adevarata problema re-i preocupa. .

~::::----~

4/a

dintele-

'.

""

Printr-o intrebare mascata, deghizata, cOPllul.:nc~a~ca sa 2. abordeze marile probleme existentiale aflate m, e mt~-o 1 ate de nastere moarte, sexuahtate, VlOstare con f uza, eg .'
v

• •

lenta si dragoste. .." ' b;" 1 d n ai copn I ';I iscodeste un aietet. De ce at srni aca .. f. "A ". " ai glnduri curate?" inrreaba 0 ettp . ."l Ce mseamna sa . " .. . . mare " v aceasta 10t r ebare aduna toata viata sexuahtaVl lmag . care fream:Ha lnea. . 1 P" • "De ce pisica~mama a ornorit puiul asta ~l nu pe un a tu .
., A • v· v '::"
A

Cei care se ocupa de copii lntr-un cadru institutional nu folosesc suficient.limbajele simbolice. Am putea sa recurgem mai des Ia sirnbolizare cu ajutorul obiectelor, al jocurilor (am putea sa intimpinam fiecare copil cu un obiect simbolic), am putea personalize intilnirile ~i despartirile cu acestia, locul, spatiul sau activitatea, Cutare animal, cutare fruct devine un sernn de recunoastere, de impacare sau de confirmare. Sa-i adresam in public copilului gesturi specifice, care sa fie "numai ale lui". De exemplu: 1uati mina sau caru1 copilului In, miinile dumneavoastra intr-un fel anume. E esensial dad puteti sa-i spune~i in acest fel: "te recunosc ca diferit de al~ir-· chiar daca aveti ace;asi Vlrsta etc." a.~~

If*-

MAMI, TATI, MA AUZITI?

LIMBAJELE NO NVERBALE LA

corn

Visele
. VIse Ie "pro duse" in timpu] noptii de-a lungul unei vieti, use I ".. I~ hi sint unul dintre cele mai bogate limbaje. Vl~e e ~mt ~~ 1;:~epn~~~;i~::1:1~:c~~t:~e~ ~~~:a~a:~tf:~d~~:rdll~es:~~:;tflal';u Prin vis vom incepe, can fiIrma sau chiar sfi . a un can I ret, ". d - i a frid vom face sa traiasca 0 dO~lllta. 'Ttsu. e a vom epas, " f' ." d 1 cruri ne traducere imaginisi emotii a unei 10 llllt:tl e. ,:- I di ~ spuse, de refulari sau de taceri ce contureaza coti d ianu m colo de realitatile aparente.. Chi Sl atunci . C1n sint uitate , visele ne ramm inscnse in d lar ." cor iar ~rmele lor dureaza multa vrerne. ~OP1ll l:~~p_?vestescp'. Ie su b forma de glumesau le marturisesc pnn intreVIse bari indirecte, . N ba ca 'in calitate de parinti sau de 1Osot1~~nat cou e vor . , Hire a lor' piilor, sa analizsm visele acestora, sa propune o.c .. " "1. ' rolul nostru e acela de a asculta si de a le permlte COpllor asocieri ~i 0 mai mare libertate de a spune,

Mul~i copii inscriu in acest fel in corpullor semnele apartenentei la 0 familie, dovezile certe ale descendentei lor. '. , • • "A avut eczema la aceeasi vlrsta ca mine ... E totusi curios. $i a mea a disparut tot Ia 9 ani." Un baietel s-a trezit intr-o diminea~ii cu amindoua picioarele paralizate ~i timp de citeva saptamini nici un examen medical nu a pututstabili cauza - 0 va aHa 30 de ani mai tirziu de la mama Sa: "Cu a zi inaintea acelui atac de paralizie, tatal tau se hotarise sa rna pariiseascii, Am tot vorbit, fara sa cadem de acord toata noaptea. Din cauza a ceea ce ti s-a intimplat a rarnas si nu a mai pomenit niciodata despre cearta." Nu ar fi 0 exagerare sa credem cii aceasta trecere a copilului la 0 manifestare somaticii a avut rolul de a dezamorsa trecerea la 0 manifestare relationala a tatalui. Femeia aceasta tinid povestesre cum la 17 ani a fost internata intr-un spital psihiatric ca urmare a unui refuz brutal de a minca. Dupa 20 de ani, va povesti: ,Jntr-o zi, mama mi-a spus ca a ales sa rupa legaturile cu mama ei pentru a scapa de nebunie ~i cii aceasta ruptura avusese Ioc la doar citeva zile dupa iesirea mea din spitalul psihiatric." Ar fi oare prea mult sa indraznesc Sa cred cii totul s-a intimplar ca ~i cum aceastii tinad femeie ar fi anticipat, i-ar fi aratat marnei ei drumu] de urmat: "lata ce te asteapra dad nu te distan~ezi de mama ta!" ? ~eaere la spitil (ae cel muftIS zile), ce nu a lasat nici 0 urrna la tinara ferueie, poate doar sentimentul de umilinta datorita comportamentului unora dintre ingrijitorii de la spital, poate .fi inteleasa ca un semnal pe care fiica il adresa mamei pentru a 0 avertiza, pentru a 0 proteja. Mi-a spus: "Clnd am hcut aceasta asociere, c1nd am putut sa dau un sens acelui eveniment, S-a raspindir in mine un sentiment de adinca eliberare."

in

v.

A"

lU

Actele de filiatie
A C d un copil nu se simte recunoscut ca descendAentf(pe And e scos in a ara linie 10 materna sau paterna} intr-o f armTie, ci acestei descendente C· ».,,1asta, de unde-o . fivenind, .
U

~ '"'..... cu cine" seamana

?ol'
i

Nu are nimic din neamullui ... " » - va vor bi1 CU pr opriul corp pentru a-si face evidenta descen, denta, obirsia. . . • Nu stiam ca tatal lui a urlat si el, sp:une aceas~a~en:ele. Soacra mea mi-a spus de curind, cind i-am :O~b1t e npetele copilului din timpul noptii, ca tata! lui vpa la fel de tare '" "

LIMBAJELE NONVERBALE MAMI, TATI, MA AUZITI?

LA COPII

Actele de filiatie sint in acelasi timp acte de fidelitate. In afara de obiecte, pove~tile ~i "istoriile" au 0 functie simbolica esentiala. Prin jocul imaginarului ~i al fanteziei ele fac posibile punerea in relatie, asocierea si adesea verbalizarea unor lucruri inexprimabile.
Un print erezindu-se eurean, reJuza sa manince # ;a traiase~ impreuna eu familia sa. Un infelept, pentru a-I oindeca, se ~eza aUtun de el sub masii. Infiififindu-se drept at doilea eurcan-om, se imprietene~te eu prinful fi il vindeea. "
POVESTE DE RABI NEHMAN DE BRATZLOV

Remediile simbolice
Uneori, viata ne va oferi echivalente simbolice care vor ,;ingriji", "vindeca", "acoperi" rani ~i suferinte vechi. Unele legaturi de dragoste 'in genu] indragostirilor fulgeratoare au tocmai acest rol: anume dorinta de a astupa 0 ruptura veche, dar care nu va fi traita ca atare in prezent. Evenimente infime, situatii banale, coincidente, intilniri vor ciipata toate un sens fara ca macar sa ne dam seama de aceasta, • 0 femeie de 52 de ani primeste la ea 0 nepotica de 6 luni. Femeia i~i pierduse tatal pe cind avea 16 lu~i ~i a pastrat a~easta pierdere ca pe 0 rana de nevindecat, Tirnp de doua zile se va ocupa de Noemie cu multa grija, cu multa tandrete, "I-am acordat toata bunatatea ~imi-a facut 0 placere a~a de mare, inch ceva in mine s-a vindecat."

Cind aceasta feti~a de altadata a putut sa-i scrie si sa-i dea ~napoi" ~nui v~ol~tor teama triiita de ea la 7 ani, e~ ; reparat In mod simbolic violenta trecutului pe care continua sa 0 tina in ea. A iesit din deere si din violenta tacerii din ea. lata scrisoarea: • "Sint rnicuta Francoise X ... , de 8 ani, care va povesteste tot raul pe care i l-ati facut in ziua in care ati violat-oin casa parintilor dumneavoastra, M -ati chemat, va cunosteam, asa ca v-am urmat.' , De-abia intrata in incaperea intunecata - afara era soare m-.ati aruncat ~i imobilizat in pat. Am fost pietrificata, pa~ ralizata, nu putearn sa tip, Sub corpul dvs. enorm, am erezut ca 0 sa mor sufocata, Ranita de moarte In carnea mea, in eorpul meu, in sufletul meu, am plecat auzind in urma mea aceasta arnenintare ingrozitoare, ca 0 lovitura de pumnal: « sA NU SPUI NIMIC!» De teama ca 0 sa incepeti iarasi sau de teama e~ ':'01 fi uei.sa .(era frica mea de copil), n-a~ spus nimanui niciodata mrmc.

Propun ca, atunei cind la un copil, ca d~ altfel ~i la u~ adult, apare suferinp Iizica (din lips a de euvmte), aceasta sa fie mreleasa si tratatain mod simbolic. U~ raspu'ns simbolic pentru un limbaj simboli~:. . Veti descoperi in anexele cartii citeva pove~t!l care I-au ajutat 'pe copii sa se in~eleaga si sa se elibereze de simptomele pe care le purtau.

MAMI, TAT!, MA AUZITI?

L1MBAJELE NONVERBALE

LA COPll

$i ani la rind am fost speriata, tensionata, paralizata de indata ee un baiat sau barbae seapropia de mine. Cum va vedeam, fugeam. $i aeum, de 'indata ee va vad sau aud vorbindu-se despre dumneavoastra, dezgustul si minia urea in mine. Nu indrazneam sa 0 arat, dar va uram. Violenta aeeasta 'infaptuita acum 42 de ani a ramas vie ~i dureroasa pina acum, Astazi, va dau inapoi toata aceasta frica, toata tensiunea, toata suferinta fizica ~i morala de care sinteti raspunzator ~i cu care mi-ati otravit 0 parte din viata, Toate acestea nu mai sint ale mele, rna eliberez de ele si vi le restitui, pentru ca dumneavoastra rni le-ati inscris.in toata fiinta mea, evident, impotriva vointei mele, E VlOlenta dumneavoastra si va apartine, Astazi am crescut si indraznesc sa ies din tacere."

iata cauzele multor suferints.

sau uneori un verb argotic, steril, umplind golul angoasei,

De-a lungul paginiloranterioare am tot lansat invitatia de a asculta, de a recunoasts, toate limbajele produse de un omulet, Invit acum la 0 punere 'in cuvinte. Unul dintrescopurile existentei este cu siguranta acela al implinirii, al prelungirii noastre In multiplele orizontu-i ale vietii. $i pentru aceasta avem nevoie de cuvintul potrivir, de o punere in cuvinte. Am auzit lucrul acesta in povestirea unui barbat ce-si descoped 0 amintire uitata, in rindurile de mai jos, ' • "Ta:a~ meu era medic .~iintr-o zi a decis Sa nu mearga la servlc~u. Era con:plet liber, ca ~i cum n-ar fi avut slujba, ~i rn-a ajutat sa-rni repar bicicleta. E incredibil, e incredibil !"~i ochii acestui barb at de 45 de ani stralucesc de fericirea acestei fntimph'iri singulare. "E incredibil, s-a ocupat de mine, de bicicleta mea. Astazi are 78 de ani si as vrea sa-i fae cadou aceasra amintire." ', Bilet lasat unei marne de fiica ei de 22 de ani: "Mama, te voi iubi 'intotdeauna nespus, nu uita lucrul acesta, in ciuda .neintdegerilor noastre. Simt nevoia sa-rni gasesc prop nul drum, calea mea, viata mea. Dar .. um dau prea c ~ultii importanta la eeea ce imi spui, am tot timpul sen: zatia cii nu mai sint eu insami. Sa stii, mama, eli in ci~a acestui gal de acurn dintre noi dragostea va ramine vie." Fiica ta, Flo Dad gesturile, trecerile la fapt, ritualurile, somatizaril- si simbolizarile sint limbajs, va fi bine sa intelegern mesajele si sa Ie relansam prin cuvinte 'in marele ciclu al vietii ' M-am oprir aici asupra unora, doar asupra unora dintre num~roasele limbaje nonverbale pe care [e folosesc copiii 111 relatia lor eu lumea.

.,

Nu putem sa sehimbam trecutul, dar putem sa~bim relatia eu trecutul. Exista, pe de 0 parte, ceea ce m s-a fa.cut si, p~ de alta parte, ceea ee continuarn sa faeem din ceea ce ni s-a facut. Multe situatii neincheiate, pierderi, despartiri pot fi remediate, multe dintre mesajele primite pot fi intoarse in chip simbolic. Prin medierea obieetelor, a gesturilor, a semnelor. 'In grupurjle de formare, folosim vizualizarea si adele simbolice pentru a ne pun~ in legatura cu 'intimpl~rile,; eu persoanele din trecutul nostru, chiar daca acestea au disparut, chiar dad nu mai fae parte din realitatea noastra, Astfel, 0 scrisoare scrisa la prezent, tatalui sau mamei, morti de mult timp, va reprezenta 0 usurare, un punct de sprijin, va incheia 0 situatie ramasa neterminata,

Pentru transpunerea in cuvinte

Cuvintul interzis sau abia murmurat, cuvintele strecurate printre tacere si teama, gindurile haotice, emotiile anarhice

MAMI, TATI, MA AUZITI?

A~ vrea acum sa prezint si sa detaliez schimburile din ju-

rul acestui proiect, care s-au nascut in diferitele locuri 1][1are c

a fost prezentat". Peate ca cititorul va formula intrebari personale si va avea chef sa Ie discute cu cei din jur. multumesc pentru ascultare.

vs

PARTEA
Anumi
A da un nume noului-nascut nu inseamnd a-I descrie, nu inseamnd sa-l inchizi intr-ur: cuoint, sa-l reduct La0 idee, sa-l faci prizonierul unei dialectici sd't{.alunei etichete. Numele e un act de relatie, un act de corespondenta, o fntilnire pentru aciiune, o traire pentru traire, cineva catre cineva, nume propriu fi nu nurne comun. A da un nume noului-nascut tnseamna sa dai cuvfntul ...
JEAN DEBRUYNE

A DOUA

Schi~ buri -imp artasiri

~1 comentarii - ...... _____.,.-<:~-----------..__ ~-i da_ .voie unui copil sa stie cine este, in toate m~atule de ~i~fa> in prezenta oricdrui adult, iata
mtza educat:e:.

.>

* Ideile acestea au fost expuse in cursul a diferite conferinte sustinute in 1988 ~i 1989. Mi s-a parut interesant sa le aduc ca marturii pen~ tru a prelungi intrebarile, 0 parte a acestora privindu-i 'in mod direct pe cei care se ocupa de copii foarte mici si mat apoi pe cei care se ocupa de copii in cadrul institutiilor de inv:Wimint.

11 invit pe fiecare dinrre dumneavoastra sa-~i impartaseasca glndurile, asocierile pe care le-a facut 'in timpul expunerii
rnele", pentru a [e pune in Iegatura ell practica de zi eu zi a ingrijirii copilului ~i a le prelungi in aeeasta. A~ vrea ca experientelesi descoperirile durnneavoastra sa rna stimuleze, p(~ntru a-mi duce in felul acesta studiile mai departe.

Marturie
Ceea ce relateaza aceasta persoana tine de tema .Pierderi ~i despartiri": ,,0 poveste pe care ne-ati spus-o despre fiica dumneavoastra m-a facut sa rna gindesc la una dintre fiicele mele, care si-a pierdut strabunica, pe bunica mea, adica.. Avea 3 ani si nu am putut sa 0 iau la cimitir, Din motive ce tin de religie, familia mea s-a opus, chiar dad eu a~ fi vrut ca ea Savina, A existat chiar 0 neintelegere intre mama mea, care nu voia ca ea sa vina, si mine, care doream acest lucru. A fast foarte dificil pentru mine;
" Partea a doua a cartii reprezinta transcrierea unei dezbateri ce a

parut interesant sa introduc in carte aceste schimburi cornunicationale pentru a prezenta mai pe larg problematica aceasta vasra eelor care se ocupa de copii,

urrnat unei conferinte pe terna comunicsrii nonverbale fa copii. Mi s-a

MAMI, TATI, MA AUZITI?

~~-_~

SCHlMBURj-jMPARTA~IRI

~I COMENTARII

tn zilele urrnatoare, fiica mea a inventat un joc la care am participat ~i eu. Zile intregi s-a jucat de-a « Frumoasa din padurea adormita ». Se aseza intr-o cutie de carton ~i pretindea de adormita sau moarta, iar eu trebuia sa 0 sarut, La sarutul meu, ea se facea d se trezeste, cit revine la viata. Apoi mi-a pus nenumarate intrebari legate de religie, intrebari ce rna lasau neputincioasa."

te de fa~ili~, al tuturor lucrurilor cunse din viata unei familii,

importante, nespuse si as~ '

Schimburi
"A~ incercat sa-i vorbesc fiicei mele celei mari si i-am s!,~s ca nu Ie putem impaca pe arnindoua, si pe bunic~ si re~lg~a.I-~m vorbir despre Dumnezeu, caci ~-a 'intreba~ ~e se mtlmpla ~upa moa~te. M-am simtir destu] de stinjenita. Fiica ~ea ~-a mtrebat cine e Dumnezeu ~iaceasta a insemnat ani mt:eg~ de ... bilbiiala, pentru a-i spune in cele din urrna ca nu mal stiam prea bine ce inseamna credinta pentru mine."

Comentariu J.S.
E minunat ceea ce povestiti, doamna! Cred cit e foarte important ca v-ati implicat in joe. Caci intelegeti bine ca prin acest joc ritualizat fetita a reusit sa controleze nu doar starea de angoasa, ci toate Intrebarile fararaspuns care au aparut in ea, legate de moartea strabunicii, care, probabil, 'a fost 0 per,· soana importanta pentru ea. Ati vorbit despre aceasta cu fiica dumneavoastra P Caci mi se pare esential sa vorbiti nu despre faptulin sine, despre eveniment, ci despre trairea dumneavoastra, Dumneavoastra v-ati pierdut bunica, ea strabunica, iar mama dumneavoastra, propria mama. Nu e yorba de aceeasi legatura, nici de acelasi sentiment. Sa-i povestiti cum ati insotit-o in depasirea mornentului prin acest joe de-a «Erumoasa din padurea adormita ». E posibila 0 ipoteza. Cind fiica dumneavoastra vafi mama unei fetite de 3 ani, micuta poate sa produca un act simptomatic care va fi felul ei de a-si rnarturisi fidelitatea sau dragostea fata de Mama sau aceasta reminiscenta foarte veehe: teama de a pierde pe eineva apropiat, nelinistea ci "un Dumnezeu atotputernie 'ii va lua la cer pe Mama sau pe Tata ... "* Numesc acest proces comunicare verticala, care treee din generatie in generarie. Ea este evidenta mai ales in cazul situatilor neclare, neexplicate, in cazul a ceea ce numim secre~, Am cunoscut 0 femeie care, in urrna unui accident, a dimas in coma 27 de zile, tot atitea zile cite ramasese in coma bunica ei Inainte de a muri,

Comentariu ,.S.
Aceasta ia uneori 0 viata 'intreaga ., Dar doa mna, aceasta " . ' poate face obiectn] unui alt demers Cel al cornuni " .. bale d . . learn ver.a e :plme. 0 repet.' .comunicarea nonverbala poate sa nu fie decit traducerea dlfu:ultatilar de exprimare lingvistica pe c~r.e"I: avematunci cind incercam sa-i facem copilului accesibila mtelegerea Iumii inconjuratoare. . 0 Sarna refer Ia marturia dumneavoastril.. Legat de cornunicare, av~m P?sibilitatea de a comunica la nivelul unui fapt de a vorbi la lllvelul trairii sau al ecoului. ' "Por~i~.d ~e la ~n eveniment relational concret, moartea strab~lllCl1,a~l VO~~lt despre religie (aspect cultural). Dar pentru mme nu e suhcienr, asa ea va sugerez un posibil dialog: Ceea ce era, din punctul meu de vedere, important spunem acestei fetite:
• "E adevarat

sa-i

~OPIll . a .clmItlr, dar 0 sa-ti spun cum am trait eu aceasta interdicrie. Am fast faarte furioasa . Am fast f'unoasa " d'In . cauza mamei care nu a acceptat ca tu Sa merg'1 I CtmltIr, . .. a caci eu Ip cunosteam dragostea fa~a de strabunica."
". A •

'" 1

. ea religia no astra nu ne da voie sa"m ergem eu ..

MAMI, TATI, MA AUZITl?

SCHIMBURIYIMPARTA~uu

~I COMENTARII
A ,

lata, parasi~i nivelul faptelor pentru a treee la nivelul resentimentului si mai ales ii vorbiti despre legatura importanta dintre ea ~ibunica, Fetita l~i va simti sentimentele intelese, Cit despre ecou, spuneti-i la ce va trimit cu gindul interdictiile ~i despartirile. La ce alta despartire v-a impins eu gindul aceasta pierdere. N eintelegerea apare de fiecare data cind, pornind de la un fapt sau de la 0 intrebare,_raspundem printr~'un "dialc~ conserva", un dialog explicativ, 'in locul ascultarii adeval~ lor sentimente, a trairii intime, Numesc "dialog la conserva" acele raspunsuri pe care le dam fadnd referinta la ceva care tine de principii, la 0 constructie mentala. E important sa reintrodueem in eomunieare cele douia registre complet uitate: - eel al trairii, - eel al ecoului, in loc sa vrem sa lini~tim, pomind de la credin~ele sau de la convingerile noastre, -• Ca acel adult de 45 de ani care-si aminteste ee i s-a SJPusla 12 ani, cind a murit tatal sau: "Sa nu plingi la cimitir, va fi lume, doar esti mare! ... " Is-au impus sentimentele pe care trebuia sa le arate ~i care nu erau ale lui ~i poate, 33 de ani mai tirziu, va plinge eu toate lacrimile corpului sau, mingiiat in sfirsit ca poate sa-si glasuiasca tristetea, tensiunea si, de asemenea, puterniea furie resirntita impotriva tatalui (furie niciodata exprimata): "Tata, nu aveai dreptul sa mori, aveam nevoie de tine, eram inca prea mic pentru a rna lasa doar cu Mama"," Tot ceea ce nu a putut sa spuna la 12 ani va reap area in timpul unei erize emotionsle eliberatoare. De £lecare data cind unui copil i se va per mite sa-si' regaseasca si sa-si puna sentimentele reale In cuvinte sau, atunci cind e prea mie, cind 11ascultam ~i folosim~~_

de emp:atie'
-,,,

])a

ne repta~tle vIetH,

brul "d f d~ "' ' " 1 1" ! " '" " e ,recare ata, da, sa-l dam voie sa"stab'! easea 0 1 egdatura" ~al ~o~~enta eu !ucrurile stranii, eu misterele si
'
Vd~uvit de cuointe, puiul de om i# alege semnul ce ua acuona asupra celor din fur ca un detonator,

,1,1

At'

inte eg mirua tristetea

dezechili

Tu esti mare,

n-o

sa pltngi.

SCHIMBl,JRI·IMPARTA5IRI5! MAMI, TATI, MA AU2JTI?

COMENrARlI

Marturie
"Am tinut la mine un copil, pentru ca mar:na lui.v~ise sa se omoare, impreuna cu el. Cazuse de la.et:Jul do: ~1l-am rimit la mine in casa. «Mi-a facut» ~ sene tntreaga de «lu- . ~ruri n'1'lacute ~~, e nebunii, fara opnre~ Eram" f?a~te afe~t~d tao La inceput, rna tot intrebam cum sa fac sa-1 raspun a probleme. . d' " Era foarte indeminatic; a facu~ un c~ib, la~ 10 coc::d~~i~ delat 0 pasare. A aruncat pasarea dm cuib, SpUlll. . ., am cazut din cuib! » Am fost foarte emovona~ « V eZ1,S1eu .f f'" d " tao Cit; stat la mine, timp de noua luni, I-a ost flea, e SC~fl ide gropi adinci. Cind am mers la munterse oprea"brusc, la~ eu '11 luam cu fata la mine ~i ii spun earn :« N -0 sa te l~s sa eazi! » Dupa noua luni, s-a putut intoarce la mama lui, care-~i revenise din depresie."

Comentariu

J. S.

lata 0 rnarturie foarte interesanta. Copilul ~i-a gasit mijloacele de a infrunta, poate, insuportabilul, de a infrunta 0 situatie incarcata de amenintari, Mai intii, prin trecerea la fapt, fkind ceea ce numim "nebunii", pentru a Qb~ine 0 proba a dragostei pentr!:!..4 Apoi, prin simbolistica jocurilor. irnblinzindu-si trecutul dureros, reintegrindu-l intr-o realitate controlata. El e eel care arunca pasarea ... ~i 0 pune la loc in cuib. Teate acestea ... timp de noua luni, timpul unei gesta~ii complete ... petrecuta alaturi de dumneavoastra. Copiii sint foarte pregatiti sa infrunte neintelegerile, nedreptatile vietii ,.. dad li se permite sa foloseasca Iimbajele imaginare ~i simbolice pe care le poarta in ei in~i~i.

Marrurie
"Mi.;am pierdut tatal aeum zece ani ~i la noi, cind moare cineva, corpul defunetului e pastrat in casa timp de trei zile. in jurul cosciugului s-a adunat toata familia. Am multi nepotei si mama. povestea cum l-a cunoscut pe tata, lucrurile placute pe care le-au trait impreuna, Toata lumea plingea ~i ridea in acelasi timp, Era emotie multa, copiii verificau dad bunicul avea sosete, atingeau si intrebau de ee e tare. in timpul celor trei zile, am putut sa-l lasam sa moara si in tot acest timp oricine a putut sa puna intrebari, mai ales micutii, E pacat ca acest obicei a disparut, caci el permitea vederea, atingerea ~i cornunicarea cu corpul care urma sa dispara, legarea de eel care ne parasea."

Comentariu

J. S.

Marturia dumneavoastra vorbeste despre importanta diIeritelor faze ale doliului. Despre posibilitatea de a irnpartasi pierderea, de a fi insotir de familie, de fiin~ele apropiate, si de

MAMI, TAT I, MA AUZqI?

SCHIMBURI-IMPARTA~IRI $1 COMENTARII -------~~~~~~~~~~~-------

14.~J

asemenea, de a-l insoti pe eel care ne paraseste- Imaginarul ~i sentimentele reale pot sa-si gaseasd 0 modalitate de expresie tocrnai prin fraze ce par putin importante: ;,N-o sa rna mai certe cind 0 sa cer de doua ori desertul", sau: "Nu-mi placea deloc cind strjinuta, impro~ca peste tot ... " Prin intermediul amintirilor raminern lega~i de ceilcare ne pirasesc, pastram in noi urma lor ~isem~ele vietii lor. . In lumea de astazi, timpul acesta de dohu este a(~Ultat si in OCUlt rin "ex .catii" . trairea nu se lasa s usa!;!i pen~tru copii aceasta ia forma unui g~

Problematizare
"Se pare d dati la 0 parte hazardul ~i glndi~i d. toate In· "" timplarile care apar 'intr-o viata au un sens sau 0 exp 1rcane :

Comentariu ]. S.
In satul meu, existau procesiuni. de invocare a ploii ~i cintece speciale 'in caz de seceta prelungita. Venea toata lumea, pentru ca momentul indica 0 alta ordine valorica si 0 morala a apartenentei la oaltacultura. Astazi, ne-am tra.nsformat toti 'in meteorologi, ~tim rotul despre anticiclonul Azorelor sizonele de joasa sauinalta presiune din golful L-rclOulu~sau din Gasconia ... ! Incepem sa intrevedem unele dintre misterele tiropuluifrumos si ale timpului uric! . Ceea ce numim noi hazard e intreaga suma a lucrurilor pe care nu le cunoa~tem, tot ceea ce nu stim sau nu putem explica. Numim hazard faptul ca feroeia de la etajul cinci i~i uda florile si in acela~i timp se simte furioasa pe sotul ei, care 0 oboses~e cu cereri pe care ar putea sa ~i Ie indeplineasd singur. Loveste ghiveciul cu flori. Dad treceti pe str~da - "di~ mtimplare" _ ghiveciul va eade in cap, .. dad ~l dvs, v-ati certat cu cineva, iar in acel moment va ginditi la ce ar fi trebuit sa-i spuneti. Dad sinteti ate nt, auziti ghiveciul cazind

~i':' il evitati, Tot timpul hazarduI ... treee pe I1nga noi, uneon~fara,sa ~rovoace catastrofe, alteori, dimpotriva, ne lovest~ m ~lm, rn legatura cu un conflict, cu 0 neintelegere, eu 0 sltu~tle ramasa neincheiatav Totul e 0 retea de Iegaturi, e§r-c daea nu ne dam seama., -~.~ In~eleg Iuerul acesta ca pe un imens sistern relational in care se gasesc 'in legiitura mii de elemente, interconectate ~omun!cind intre e.le la niveluri care astazi ne scapa. Cu :iguranta ~otul e mal eom~lex decit atit. Dar prezint 0 imagine . __ globala rentru a deschlde calea catre in~elegere, in loc s~..dem cii totul e fatalitate, destin, cil sintem vuln;abili sau neJ~utin~iosi. Totul se indmplil ca si cum un drop de forte le-ar perrmte la un moment dat lucrurilor, fiintelor sa se intllneasca si sa realizeze, sa confirme cornunicarea, adica punerea in comun. "Cum se face ca am intilnit tocmai aceasta persoana cind exista alte cinci miliarde in Iumea aceasta?" "De ce mi s-a intimplat tocmai mie?" se intreaba cineva :are. a ~fl~t ~~ are 0 bo~lii grava. Si sentirnentul nedreptatii il lmpledlca sa m~eleaga ~l sa con~tientizeze "participarea" sa Ia . eeea ce i s-a intimplak_ ---' Pentru dumneavoastra, hazardul exista, pentru mine, hazardul e 0 retea imensa de comunicatii invizibile, din care abia incepem sa vedem citeva ramificatii. . Fiica me.a e biolog ~i cind discut cu ea descopar cii biologla e numai cornunicare. Acum, cind irni vorbiti, numiirul mesajelor care imi parcurg corpul pentru ca eu si va pot intelege e de-a dreptul incredibil. 0 anumita enzima trebuie Sa trans porte la 0 alta enzima 0 anumita informatie care va fi de.codata de 0 a treia enzima ... E nevoie de un permanent ~lracol pentru ca totul sa functioneze, Totul e mesa;, comu_!!!.care,totul are un sens in marele infinit 5i In infinitul mai ~ Fizicienii, :;(stronomll vor contribui mult la intelegerea sisternelor relationale invizibile care circula intr-o viata omeneasca, Existam, coexistam inauntrul mai multor ret~le care sint ele insele conectate la alte retele ... ',

MAMI., T ATI, MA

AUZITI?

As vrea sa inchei acest comentariu adaugind e~ensul definit de eel care prime~te mesajul. Fiecare dintre noi selec~tioneaza, deformeaza, amplifies, p~elu~ge~te sau reduce toate incercarile de cornunicare care vm dinspre ce1alalt.
u

=~

~S_C_H_IM_B_U~R_I_-t~M~P~A=R=T~A~~I=R~I~~I~C~O~~~IE~N~1~'A~R~I~I ~.l~L~~~~ti

teleg, ceilalti merg bine, dar

eJ ...
~

Cui i se vor da medita- ')

1 , )

rii sau pe cine vor ajuta parintii la lectii? Copilului desi

Marturie
"E poate exagerat sa credem ca totul. po ate fi explicat, V -am auzit spunind ca, atunci cind un copil are probleme cu gitul, rise sa-i pun un cilu~ 'in gura dac~ il duc la .doctor; nu sint de acord, uneori doctorul poate fi 0 modalitate de a-I aduce pe copil mai aproape de suferinta sa."

educatoarea e cea care llU « stie » cum sa se poarte cu acest copil! ... Ea e cea aflata in dificultate. Dar cum nu ascultam plfngerea ~i tulburarea ei, li oferim meditari] copilului, iar invatatoarea va ramine tot timpu] in dificultate ... ( fata de acest copil. .

~':::rb~;~:-::;;:re 5;~~.~ I :;e-c~~~~e

---------------!II)

Comentariu

I.S.
._,.

,., Bineinteles acesta era rolul medicului de familie. Nu . nu," . mai ca va cunostea, dar gasea ~i timpul sa comurnce, sa intre in relatie cu dumneavoastra, Stia multe lucruri des~~e ~um~ neavoastra, despre viata dumneavoastra, des~re familie ~1 rna: ales stia sa lege lucrurile intre ele. Intre el ~l dumneavoastra se st~bilea un tntreg schimb comunicational, Nu intelegea numai simptomul, va intelegea ~ipe dumneavoastra ~i permitea sa intelegeti « ce vreti sa spuneti eu aceste suferinte »;

:,a

Dar dad astazi 0 mama lsi duce copilul la pediatru ~ispune: « Doctore, sint foarte nelinistita, nu doarme bine noaptea! )~,cui ii vor fi date medicamentele? ... Copilului ... Va asigur, mii de copii sint tratati in acest fel. Dac~ pediatrul i~icunoaste meseria, atunci asculta dou~ lucruri . . Ar trebui sa-l inteleaga pecopil ~i sa 0 inteleaga ~lp<!per- soana care 'ii vorbeste. Si dad va intelege ~i nelinistea ma~ mei, si lipsa de somn a copil~lui, bebelusul se va p~~:~ \ mal bine ... fara prea multe medlcamente. _ta~_ (,) ~ VtJJ .~ " Dad invatatoarea copilului dvs. va c~~a': « lsc~ll~ti, nu stiu ce sa rna mai fac cu copilul dumneavoastra, nu 1n-

Copilul dumneavoastra vine de Ia scoala ~ivii spune: "M-a facU!jidan imputir!" ~idumneavoastrii ii raspundeti: "Ai riibdare, 0 sa-i zic eu doua vorbe celui care te face jidan imputir!" Ei bine, nu, copilul dumneavoastra e eel care vorbeste eel care vrea sa fie inteles. Iar noi ne indreptam atentia asupra celor despre care ne vorbeste, in loc sa-l ascultam ... pe eI. Aceasta dinamica eu 0 numesc dinamica tertului deviant. Cind doua persoane incearca sa comunice, continutu] sau suportul discursului deviaza catre 0 terta persoanii, care ecraneaza eventuala ascultare. Inca 0 datii, vreau sa vii spun cit e de~i~ortant sa trecem in cuvinte nonverbalul.E un demers difieil sa vorbim despre suferinte 111cuvinte, trebuie sa dai dovada de vigilenta, caci adesea Ii transmitem copilului toe,!Eai propria noastrii nelini~te pentru a regIa 0 situa~D~r prin cuvinte copii pot fi sufocati. Sint oameni care vorbesc pre a putin si oameni care vorbesc prea mulr, Adesea, am Intilnit copii sufocati de avalansa de cuvinte a adultilor ee vorbeau ... in locullor ...

~__.......__-----------

....

Marturie
"Ceea ce mi-a placut in exemplele dumneavoastra e fapca adultul vorbesre despre el, ~i nu incearca 0 interpretare a ceca Ce copilul ar putea simti." tul

MAMI, TAT!, MA AUZITI?

SCHIMBURI-tMPARTA~IRI

~I COMENTARll

Comentariu

J. S.

"y.a.invit .sa vii 0£2i~idin a mai vorbi despre celalalt ~i s~

vor~IV celuilalt: aceasta permits 0 diferentiere mai clara sentimenreln- ~i emo~iilor fiedruia.' a In maternitarile in care am avut ocazia sa lucrez vad ci se vorbeste ad:sea ~spre cop iI, dar nu se vorbeste ~u acesta, Personalul yne discursur] despre copil, dar uita sa i se adreseze acestuia. • Intr~u~ centru de ingri}ire a copiilor nascuti prernatur, am u:'m~n: c.azul Natachel, un copil care avea mai putin de 11 saptaml~l. La nastere, cintarea un pic mai mult de' 800 de gran;e ~I avea 0 anoma.lie, nu i~i dezvoltase plarninii. Se :fla mtr-o stare vegetanva de Opt saptiimini si doctorii se Intrebau dad nu ar trebui . oprite toate m aSlll1'Ie eare-l. . . "eonservau viata". Dar personalul de ingriji;e se atasase de Natacha $i nimeni nu voia sa-si asume responsabilim, t~a "de a apasa pe buton". in acel moment, am intervenir ~I am cerut sa 0 vad pe Natacha.

Da, acesta e un fapt esential, Ne petrecem prea mult timp incercind sa explicam comportamentul copilului...Qiisim1. (!£_ altfel, mii de motive logice sau rationale ¥i... uitam sa intram ~ legiitura cu copilul pentru a-i da, eventuaL voie sa se dezvaluie. Aceasta nu inseamna 0 supraincarcare a copilului cu cu~inte, ci inseamna a-l ajuta sa-si puna in cuvinte trairea si Intrebarile, . o mare parte a educatiei ce se adreseaza copiilor mici risca sa devinaterorism relational*, tocmai pentru caacestia sint vulnerabili. Propun ca optiune de viata incercarea de a deveni mai responsabili in comunicare. Astfel, in cazul mortii unui bunic al copiilor mei, pot sa-mi marturisesc frica sau tristetea de a-mi fi pierdut tatal ~i sa vorbesc de aceste sentimente. Cop iii, va asigur, inteleg foarte repede ca tristetea sau frica este dear a dumneavoastra, nu ~i a lor. Ca este doar dorinta dumnea_!2astra ca ei "sa manince supa despre care suspneti ~~a p entru Ji:__ Dad sinteti intr-un impas relational, imaginati-va relatia ca pe 0 eprfa intre doua persoane ~i acceptati sa va simtiti responsabil de capatul la care vii aflati dumneavoastra ~i sii ascultati ce se intimpla la celalalt cap at. Cind 0 relatie se afla in dificultate, e confuza, aratati-i partenerului dumneavoastra un capat al esarfei: Ce vine dinspre tine? Ce vine dinspre mine? Contrar a ceea ce gindesc multi, copiii nu sint lipsiti de dragoste, dar adesea dragostea rarin~ilo~,e 0 dragoste stiI~~ ce, 0 dragoste exceslva, purtiitoare de nenumarate angoase ~l "indoieli. ---

---'

* Prin terorism relational inteleg ansamblul violentelor dirijate catre celalalt '" in numele dragostei ~i al interesului nostru pentru d sau in numele dorintelor ~i al temerilor noastre.

A~ ~rea de l~ bun inceput sa spun ca e important sa abor~ezl un ucopd,fa~a in fa~a, sa.-l privesti asezindu-] eorpul ~1 fata catre tine, I~am vorbir Natachei, acelei bucari de carne neimplinire, de numai citeva saptamini: "Buna ziua Natach~, nu .rna cunosti, dar eu am auzit vorbindu-se mul~ despr~ tine ~l cred ca oamenii care se ocupa de tine dau ce ~u mal ~un in ei. Dar ei nu pot sa-ti dea plarninii care hi hys:sc ~l deuca:e ai atita nevoie ca sa traiesti, caci altfel v~i ram me toata vl~~a.depende~ta de aparate. De tine depinde lu~r~l acesta, EI Itl pot of en atentie, ingrijire, dragoste, dar exista un lucru pe ~are n.u ~i-l pot da niciodata _ plaminii ~e care ~eoca~ata nU-I ai. Dar aceasta depinde doar de H.ne,tu at eapacitatea de a-i dezvolta sau nu." $~extrao.r~inar e faptul ca Natacha, care pina atunci nu daduse mel un semn de via~a relationala, a inceput sa zirn~e~sca. Cele .~r:i persoane aflate de fatii, care erau specialr~tl ell functii inalte, cu virste intre 40 si 50 de . au ~ , ,ani, 111-

MAMI, TATI, Mil. AUZITl?

SCHIMBURI-jMPARTA~IRI

~I COMENTARII

ceput sa pl1nga. Au fost foare miscate de aceasta cornunicareintre micuta fiin1(avegetativa si adultul care ii vorbea, Opt zile mai tirziu, supraveghetoarea de serviciu mi-a scris 0 lunga scrisoare despre relatiile noi cese creaseraintre Natacha si personalul spitalului, pornind de la aceasta 'intilnire, Scrisoarea se termina astfel: "lata, Natacha amurit in aceasta noapte. Si nimeni nu a deconectat ap~Lratul." Totul s-a intimplat ca ~i cum acel copil i~i asumase responsabilitatea scurtei sale existente.
;,Pentru a avea valoare, cuvintele trebuie fnsopte de 0 privire, de 0 intonasie, de un sentiment, de 0 energie. "
M_ C. D'WELLES

.!!ic:J.a se constru~eftecom~~s-au pus pe yorba am.indoi."

asupra copilului, Apoi I-a intrebat' «De und . . e al mal scos-O )itpe asta : » Batatulll spune: « Am auzit la radio un individ %are v~orbea desprecomunicare~ nu-l lasati pe altul sa vor..!?!i.f%;t. detpr,ed~mne~astra,. inoiuui-l vor'b;asZi de::e
• ~~. A" •

sa

__

'
0

"m relatie din

Da, intre t~ta .~ifiu s-a creat 0 noua relatie, care ea se va simti, poate, exclusa.

.f

Adesea, in ce priveste relatiile, propun, pe de 0 parte, vizualizarea faptului ca relatia are intotdeauna doua extremitati, pe de alta, acceptarea asumarii responsabilitatii, pornind de la "capatuI" nostru de relatie, adica dinspre extremitatea care ne apartine. Pot sa-i spun copilului: "Sint foartenelinistit" sau "Mi-e frid, dar aceasta e frica mea, e nelinistea mea, nu i~i apartine." "Vreau" sau "Mi-ar placea ca tu sa reusesti, dar aceasta este dorinta mea, placerea mea." Caci vorbind neincetat despre ei trecem pe umerii copiilor 0 povara enorrna, "Ai vazut cum maninci l" "E~ti ingrozitor cind tipi asa!" "Ma enervezi l" Dar dad. acceptam sa spunem: "Ma dor urechile I", "Sint enervat de eeea ce faci si de ceea ee spui", aceasta atitudine Ie va permite copiilor sa se pozitioneze, sa sedefineascii, sa existe~ femeie povesteste: "Eram impreuna cu sotul meu la masa si acesta a facut urmatoarea remarca despre baiat: « Cit de urit rnaninci astazi l » Baiatul i-a raspuns: <Tata, decit sa vorbesti despre mine, spune-mi mai bine, dad. poti, ce simti tu cind eu rnaninc urit, »" Soria adauga: "L-am vazut pe sotul meu sprijinindu-se de masa si am crezut cii se va arunca

) .~__.--

Vorbim ~r:a mult despre copii si va invit, in relatiile persona1e, d~r ~l m cele profesionale, sa nu-Ilasa~i pe c~laIalt sa vorbea~ca despre dumneavoastra, invitati-Isa vorbeasca rnai degraba_,. despre el. de timpuriu citeva lucruri de aza_pe.?tru ~ putea pune in camun, adica pentru a putea comumca=. Prmtre aceste lucruri se numara posibilitatea de ~a un nume legaturilor, de diferen~iere, de marturisire a sentirnentelor prezente ...

b ~opiii_ ar trebui

§a invete

. .;' V,isez la 0 ,~i in care va fi posibil sa se lnve~e __ in scoala cornuni _ . cal ea vie a relariilor sanatoase, La existenta ilei "j , , ZI er in care mvatarea Tela lllterumf_ane fie p~sa pe acelasi plan in programa scolara cu is~ t ana, geogra ia, matemanea. '

rn '"

'A"

sa

MAM1, TATI,MA AUzqr?

SCHIMBURlhIMPARTA~1R[ $1 COMENTARII

In eazul divoqurilor, de exemplu, spune~i-i eopilu1.ui cii va despar~iti de partener si nu de tatal lui (indicati prenumele acestuia , si nu cuvintul tata, care pentru el are alta sernni, ficatie), pentru a-i permite sa inteleaga d legaturade dragoste, legarura conjugala este cea rupta,~i nu legatura parentala.
lnaeeasta dubIapozifie, dnd copilul se orea recunoscut si simte nevoia si'i-l recunoasca pe ceIaZdlt, ese~fiaza e distinefia dintre eeea ce ii apaytinl eeluilalt si ceea ee-i al meu, aceasta inseamna a-l reeunotqte asa ~um e, nu a-l recunoaste asa cum am vrea sa ft·e. , , Acesta este efortul diferentierii.

Marturie
. "E dificil sa intru in relatie cu un adolescent dad acesta nu-rni recunoaste sentimentele. Exact asta mi se intimpla mie. Clnd vad ca fiul meu, care e adolescent, nu da un telefon, Gil. nu da vesti, ii spun ca sint foarte ingrijorata, dar el nu-mi raspunde."

le rnai ia asupra sa ~i pe cele ale marnei, ale tatalui sau ale altui rnernbru al familiei. Multe sc~imbari par fara tinta in aceasta perioada, destin:te e~eeu!U1"': a tr~bui, deci, ca Mama, Tata, adultii din jur V sa asculte III er propria neliniste fa~iide schimbarile sau eompo:tame~t~l ~opiilor lor. Ar fi posibil, de exemplu, sa spuna: .Sint ~el~m~t1teil n~ am vesti de la tine, a~a cii fae eeva pen~ru nelinistea mea ~l te sun ... vorbindu-ti despre ceea ce tralese de cind ai plecat ... " . ~Marturiile care vor urma vor arata marea dificultate de a fl ,1,n~eles aeo~o unde te afli", "in registrul care ti se potrives" te '. a fa?tulUl d~ "a aceepta cuvintul celuilalt ca apartinindu-i ... ~l. n.u,ea ~l cum ~r fi al meu."t't, Va fi evident faptul ca nu e ?oslbl~a. 0 comurncare fara mutarea (provizorie) a centrului atennei asupra celuilalt, Raspundem prea des in funetie de eeourile din noi, ~i nu de ceea ce vrea celalalt sa sEuna. Solutia pe care 0 propun ar fi dezvoltarea in eadrul schimbului cornunicational a unei dinamici de eonfirmare a ce~uilalt. ~ co~i:n~a inseam~a "eu fermitate", adica a-i permite celuilalt sa he mtr-o mal mare rnasura el Insusi.
r

:e

ComentariuJ.S.
Nu va simtiti inteleasa in nelinistea dumneavoastd ~isimtiti lipsa de raspuns din partea fiului dumneavoastre ca pe ~ nemtelegere dureroasa. Adolescentii se indoiesc mult de ei 'insisi 1si pun intrebari asupra sensului existentei, asupra 10," , ' cului lor in [urne. Bineinteles, nu sint delocpregatiti sa 'inteleaga, pe linga aceasta, sinelinistile Mamei sau ale Tatalui. Dar atentie dacanu ne inteleg, adesea Iuerul acesta se in, I' ' timpla EenttU d. incercam Sa trecem sentimentele noastre asu r;;:-;;eluilalt: cii sint nelini~tii:a, ttl ar trebuisi fii nelini~tit de nelini~tea mea ~ideei sa ai telefon." oemai lueruT - acesta nu vrea sa-l inteleaga fiuI dumneavoastra. Are sufieiente nelinisti de stapinit in propria lui interioritate, H.ra sa

Put~rea eonfi~marii e extraordinara ... ~iprea 'putin cunoscut~ de adulti, Putern, de exemplu, sa ne incepem raspunsurile eu un da, cuvintul eel mai ferrnecator din limb a
un cuvint prea putin folosit. Un da de confirrnare nu e un da de aeceptare. E 0 eonfirmare ca celalalt e inteles asa cum este, asa cum simte. ' , • ~opiilor, seara, cind vor sa se uite la televizor, iar a doua Z,1 se due la scoala, ar trebui sa Ii se spuna: "Da, stiu cii ti-ar placea sa te uiti la televizor." Nu e un da de acord, ci

," A se vedea FJran~oise Dolto, La cause des adolescents, Ed, Aubier. ~ , ";' Atunci ~nd sint trecute t~ cuointe, sentimentele incep sa uorbeasca, a se vedea in Anexe acest dialog posibil si real intre 0 bunica si nepoata ei. "

MAMI, TATI, MA AUZITI I

SCHIMBURI-iMPARTA$IRI

~I COMENTARII

un da de confirmare. Iar apoi ramine sa va definiti pozitia: "Inteleg bine di. vrei sa te uiti la televizor, dar eu tti eer ~a te duci la culcare." Ii vorbiti despre cerinta dvs, In mod obi~nuit nu faeem lucrul aeesta, ci 1:ispunem: "Trebu~e ~a te duci la eulcare." Vorbim despre celalalt. Vreau sa fie clara diferenta: "eu 1:\icer" ~i "tu trebuie", cer", vor: bese despre mine adica ~iirni asum riscul ca tu sa te OpUl. Opozitia ii permite copilului ~a-l.recunoasca pe celalalt ca diferit si sa se defineasca ca diferit.

aseara, mai ales cii ai fost cu gasca aia de colegi cu care tot iesi

mi-am facut multe griji.» tmi ~aspunde: «E problema tao »'; ,

Comentariu J.S.
.Bi~elnteles, expresia "e problema ta" e defensiva la copil si e resimtita de dumneavoastra ca 0 agresiune. Dar e un inceput bun 1 lata ce as sfatui eu pe orice adolescent sa raspunda: "Si ce ~0eut pentru grija ta, mama? !" El are tot interesul s'if;cl aceasta, caci altfel mama va incerca sa-i transmita nelinistea ei E sfatul pe care l-as da tuturor copiilor: "Nu trebuie sa vii ocup'ati de nelini~tea piirinvlor vo~tri, lasati-i p"eei sa se Dcupe de ea !,,' tI Exista un stadiu de evolutie despre care manualele de psiho.l.~gie ~u .vorbesc nici~)data, eel in care copilul isi lasa propnu parinti sa creased singuri, Uneori, parintii fi fac pe copii, dar intotdeauna copiii ii fac pe parinti.

"hi

Prin confirmare, copilul va recunoaste- lata paradoxul: dad Ii vorbi~i despre el, nu ~tie despre ee 'ii vorbiti. N.u va re- eunoaste si nu se mai reeunoa~te 'in ceea ee-l spuneu des_pre el. Est~ pierdut, nu mai are rep ere existen~iale. Daca rna situez in raport ·cu el, in fe1ul acesta ii permit sa se situeze in raport eu mine. . Clnd un copila~ furios 1:~i oveste Mama, ace,asta I.-ar pu-· [ tea spune: "Ma doare, da, rna do are ! Cred ca ~I pe nne :e-a durut ee s-a intimplat, ca nu ti-a placut ee am spus sau facu~ si ca vrei sa rna doara si pe mine la fel ca pe tine." Spunindu-l ~,opre~te-te« e ca si cu~ i-ati spune "opre~te-~i du_re~ea",cee:~ ee este insuportabil pentru eL Relatiile adult-copll smtre1at~l asimetrice, caci~tul are puterea de a-I constrln~e pe C~Eli}__ 'in nenumarate feluri. Sint rare relatiile de reciprocltate. Cind ctevenim prea puternici pentru un copil, acesta va incerAca~a ne saboteze sa ne transforme in tata rau, mama rea sau inva~ator rau. Exemplul clasic e acela al parintilor profesori.

Remarca
"Dar ce sa-i raspunda la acest: «E problema ta
»

?"

Comentariu J.S.
Poate sa reia comunicarea: "Te invit sa nu mai vorbesti ~e~pre mine. Nu 0 sa vorbesc de problema mea, ci despre delinistea mea." E foarte important sa reasezati relatia. "Dad. nelinistea meae prea puternica, 0 sa te hartuiesc ell ace~sta. Eu simt nevoia sa vorbesc despre ceea ce si'mt legat de tme. lata, am ceva de spus des pre aceasta." _ _S:'?E?.£9_!3._mentul copiiior nostri trezeste in noi propriile .:~oastre conflict.:.:..ii]naseneterrinate, temeri copilare~ti, ill~ .~cJQ: Oil na~tere unor conflicte legate de ima~ineacteslile,' ~.:_ace1a de a avea un raEPuns la tot, 'aeela de a ~ti sa anticipez~ totul, de a fi 0 mama buna, un tata bun de a fi la inaltime .____ , ' .....1...
I ~ ••

.·

Copilul profesorului de matematica va e~ua la mat~~at~ca, I:~i va ataca tatal intr-:un domeniu in care ar trebui sa fie eel mal competent.

Marturie
"Am un copil adolescent ~icind se intoarce seara tirz!u. ac:a= sa, a doua zi dimineata I:i spun: «Am fost foarte nelinistita

MAMI, TAT!, MA AUZITI?

SCHIMB0RI-IMPARTA~rRI

~I COMENTARII

, int Fiul dumneavoastd iese cu pnetenn," c~re SI, ai lui si care '~ elinistesc, Comportamentul acestui copil retrezeste m ~::nea~oastra ceva care nu are leg.at~ra doar C11 ceea ~e ~ , tazi ca adult dar care va tnrrnte poate la propna smteti as azi, '1 '1(" • • d dum~eavoastra adolescenta, poa:e chiar .. a COpI.~~le, ar des re aceasta ar fi greu sa vorbiti, Adultii au pro eme.~u_ _d i "lui (ceea ce e alt lucru decit plingerea) pr~pmle a ~l " ( desea vorbesc mtr-un Iel i di ' ezva e 10 irect, gene ralizant:~ emotn a . "1' . J pe care 11 Tinerii de astazi sint , .."), proprn e tram, ecou. ". " ~ ei comportamentul copiilor lor. Exists nscu treze~te m . " fi d;' ~d u de a dezvolta 0 comunicare ireala, de ecare at<tfcI10 '~~ I " in . acce t sa inteleg ce VIib reaza ~ mme, ca urmare a e u Ul m , car/se poarta el; si vorbesc despre ,el, in loc Sl"n:a con~ ~" frunt cu e1 asa cum smt eu. -Ar fi important . sa-l .puten" 'lului' E adevarat ca atunci clod a)Ungl acasa spune copi ." '. 1'" int legate de seara tirziu se retrezesc 'in mine ne uusn care s . viata mea. "
v

Comentariu

IS.

Sint perfect de acord cu dumneavoastra. Tocmai de aceea nu propun 0 relatie aseptica, inodora si fara savoare. Nu e vorba sa prevedem totul, sa anticipam totul, sa programam rela~ia._Fiti ceea Ce sinteti, dar incercati inte1egeti lu£!.!!: ....!ik_pe care leprovocati~

sa

Nu exista relatii bune, exista doar relatii vii. Nu e gray sii gre~e~ti, gray este sa lllentii sistemuJ relational care intre~ "Una dintfe fiice1e mele, in virsta de 30 de ani, a vrut sa-mi povesteasca 0 intimplare petrecuta pe cind ea avea 13 ani, pe care nu 0 vazusem, dar In care fusesem implicata." greseala nu e un Iucru gray, mai grave tot acesr timp uitat, pierdui, de care avem nevoie pentru a indrazni sa punem in cuvinte,

... ~ tfoarte abili" in a retrezi in noi aceste zone __ copm sm urn b ra, toata" acea parte a vietii noastre pe ," d Hi t sau de ....!-----,_~.". , care nu am in f run tat-o asa cum ar fi fost necesar in ... viata .... e con c
~~l
A

T '.

Freud ne-a Invatat lucrul acesta acum 80 de ani. Suferinta nu se gasesre In traumatism sau In intlmplare, ci in incapacitatea de a traduce trairea 'in cuvinte. Sii ne amintim Iucrul acesta fara incetare, intr-o relatie domina sentimentul, trairea ... si acesta e adesea registrul eel mai putin cunoscur,
A [ost neuoie de secole la rind, timp de neimaginat, limp ridicat din propria farina ri fermentat din propria suferinta, a fost nevoie de tot spatiul viu al iubirii ca eu sa renum, sa rna abandonez intru devenirea iubirii ...
OLYMPIA ALBERTI

noastrii de co2!-l._ ,~.. d de la actele Multe sint conflictele retrezite In nor, porrun " 1 .. . .. m obisnuite a1e vietu d e Zl. cu zi ---'- incarea, imbracatu , mersul ia culcare ... sau de la distractii, . . narcrsice, cite angoase n u redeschide m nOl com.. ~ Cite ram ,' __ '_ ----.'1)1 portamentu[ unui COpl ..:,
A •

Aceasta persoana i~ipune problema , spontaneitatii

. ! Exists totusi; spontaneitate, nu p ut e m prevedea totul di " tot ce are el , greselile sint parte in Un om e un 'c'u om , personalitatea acelei persoane."

Cind un barbat i~i strecoara mina sub fusta unei fetite, traumatismuI eel mai durabil nu este actul in sine, ci tacerea care se va prelungi daci fetira nu-s] trece trairea in cuvinrs, dad ea nu poate sa vorbeasca si sa fie in~eleasa de cineva apropiat, de cineva insemnat pentru ea.
Mil tot gindescla 0 tinad tata. Era in cIasa a patra ~idirigintele le-aspus pario~ilor: "Fiica dumneavoastra merge bine [a toate materi.ile, dar ar trebui sa 0 muta~i la un alt liceu,

MAMI, TATl. MA AUZITl?

SCHIMBURI-IMPARTA$IRI $1 COMENTARII

unde sa poatastudia ~tiintele exacte si matematica." Mindri, parintii au urmat sfatul profesorului. Mai tirziu,mult m~i t'irziu, ea le va spune parintilor: "tn anul ace1a am dat primele sernne de tuberculoza ~iam fost nevoita sa-mi p~idisesc noul liceu pentru a sta patru luni intr-un sanatoriu- Abia acum inte1eg ce mi s-a intimplat, pentru ca astazi mi-am sC.himbat serviciul si in mine s-a retrezit situatia de atunci. Ma slmteam bine 'in acea clasa, acolo erau toti prietenii mei, era placut, si m-arn trezit deodata. 'intr-o'dasa de « mici burghezi », 'in care nu stiam pe nimeni, fad. prieteni, cornplet debusolata, intr-un ingrozitor desert relational. ~i aceasta cu 'binecuv'intarea voastra." • Fetita de altadata exprima dar aici orbirea lumii rationaliste a ad~ltilor, care n-au inte1es, luind 0 decizie logics, intregul impact emotional, afectiv, psihologic pe care 1:1 putea avea dezddacinarea unui copil, facuta in scopul reusitei scolare! Cind transplantam un arbore. avem grija. sa pregatim

!,V\.jp e

terenul care va primi arborele! , Educaiia familida nu e adesea dec!t 0 serie de erori 514.L~~~ 7 gal;, U:re ~ib;<le Nu e cazul, toVJJ e; ~ tusi, sa .ne culpabilizam ~i sa raffiinem paralizati cind t~e?~ie sa luam decizii. E yorba mai degraba sa drnlm:m senslblit la ~~~ o$. intregul impact al faptelor ~i al cuvintelor noastre asupra sen~ itl..-zAo.. R,\ 'sibilitatii, .imagina~ui ~~simbolisti?ii tra~te ~e c,opil. l Inlesnirea expnmarn acestor niveluri diferite este una dintre sarcinile "parinte~ti". Fie ca aceasta sarcina e indeplinita direct de parinti sau de aceia care 'iosotese cre~terea copiilor. Responsabilitatea noastra este aceea de a ramin? vigilenti pentru a tntelege mai bine sistemul 'in care ne pn~d~~ noi insine ~iii prindem pe ceila1ti, de a incepe sa-l dernistrh'

enn:,nlti:i;geste

:;te~.

l~~ )

cam, trednd trairea in cuvinte. Revenind la no~iunea de spontaneitate, parerea mea este diferita de a celor mai multi oameni din jurull meu. Spontaneitatea e 0 fiqiune facila, pe care 0 cream ca pe un soi de referinta cOIlJ,portamentala idealizata- ~ ce n~im nQ.i._...

_~ontaneitate nu e decit suma condi ionarilor culturale si educa\ionale (?rimit.e e-a ungu intregii noastre co£ilarii. orb esc cu sotia mea, stam pe canapea ~in mod evident i nu sintem cleacord, dar nu am chef sa-rni stric seara ~i nici chef « spontan » sa 0 necajesc, pentru ca 0 iubesc, deci tac las sa treac.a ~e la~mine..~iul meu intra, face zgomot ~i ii s;un: «~erml.na cu tl~pe~1111e, u ne mai auzim aici! »; ii ard 0 paln ma. CUI credeti ca r-am dat palma: sotiei mele, care rna irita nevnnd sa-rni accepte punctul de vedere sau mie insurni deoarece irni port pica pentru propria-mi pasivitate! ? Si cin; , ' ? pnm~~~e.'F' 1U 1 meu! Confundam, creel!..spontaneitatea cu ,1mpulslvltat~ Asimilam comportamentele simple, firesti, «de 0 arrnome spontana », comportamentelor ivite ca reac.E:e,indrcate de temerile ~i f~rarile vie~ii noastre. ~eea ce timp 'indelungat am numit spontaneitatea mea nu ~era pin~ laourma dedt sum a tuturor r!eacdilor mele, care nu av.eau mIDIC~ponta.~ ~i care tineau de educatia pe care 0 pri~lsem, ?e ~n~tolo.glliemele personale, Mult timp am crezYJ: ca t~ebule soa-lfacIA placere cel~ilalt, d nu trebuie sa-i provoci .suparare, ras unzmd a te t;inior sale, impartasindu-i 0 tiu_nile, sperlll9 cit voi fi..'in felql a~s!a, mai iu i~de el. lata ce era spontaneitatea mea! Am descoperit mai tirziu cit era 0 simpla condi~ionare, ra£ortata la inhibi\iile meleTat~ ~ele ~e a fi respins." ' ~Exista, deci, copii, oameni care, vorbind in termeni rela~ionali, se supun "in chip spontan", se ajusteaza, cauta cu orice pre\ aprobarea si pe care cel mai mic conflict ii destabiiizeaza, Si altii care, "spontan", se opun, creeaza conflicte. ~red :~ a~ fi ~ine sa depasirn aceste "spontaneita~i", accept~nd sa iesim din dublul sistern relational: supunere ~i opozitie, pseudoacceptare sau fuga si refuz, pentru a mcerca sa ~ezvoltam (~i aici nu exista nimic spontan, e 0 vigilenta tot timpul prezenta) relatii de a-pozi~ie. Sa indraznim sa ne confruntam cu ce1alalt, oferiidu-i propriul nostru punet de veJIlsrre (ceea ce nu inseamnaca vrem sa i:l impune~, marturi-

"y

<

MAMi, TATI, MA AUZITI?

SCHIMBURI-tMPARTA~IRI

sr COMENTARIl

sindu-i dorimele,a~teptarile, diferenta- A-pozi~ie, mai degrabi decit opozi~ie, iata un demers care ne va face sa trecern "spontao" de la reactie la relatie.

Intr-o alta marturie-

mama lipune:

"Feti~a mea 0 impro~ca cu apa 'in baie pe s()r~.ei, care ~ra 'in aceeasi d.dita ~icare plingea. I-am spus: e; S~roru tale oU-I.place asta. » Am revenit cu 0 cana de apa rece ~I, <K spontan », r-am aruncat fiicei mele apa io fa~a.Am ie~it din bare, apoi m-am ~ntors si am intrebat-o: «Te-ai suparat? » l-am spus: « Nu smt prea'mindd de ceea ce am facut. ," Feti!a imi raspunde: ,:~Dar, mama, sint foarte bine, sa nu mal vorbim despre asta, »

C0111entartu

1·S•
v ~

ea i~i amplifica rnesajul violent, pentru a incerca sa se fad inteleasa, Cind, mai t"irziu, va spune "slnt foarte bine", Inseamna ca e impinsa sa-si nege sentimentele reale, deoareee eu si uran-~ ta i-a pasat cii a ost udata eu a cana ell apa reee. Va asigur cif 'in seara aceea sau In ziua care va urma fetita aeeasta va pune ceva Ia eale pentru a iesi din acest conflict intern in care a fost impinsa, pretinzind ca reactia agresiva a mamei (cana ·de apa) er~,un fapt banal, fara consecinte pentru propria-i afirmare. Comunicarea cu ea ar putea fi reluata: "Cred ca spuneai ceva important udind-o pe sora ta, dar nu am priceput lucrul acesta, pentru d voiam sa 0 protejez ... " Pur si simplu indrazniti sa treceti trairea in cuvinte, nefii?d verba de 0 dramatizare a relatiilor, ci de iesirea din reactie, care ne face prea adesea sa treeem pe lInga esential, pentru a ne a_!::opia ~ mult de reIa1ji~ __
~ intreh de ce cautiim mai mereu un motiv ic al faptelor unui adult, in timp ce faptele copiilor ale adolescentilor sint adesea aut de prost
elese,

Comentariul meu, doamna, se va desta~ura la mai multe oive1uri: eel al faptelor, al sentimentelor (traite de ambele parti) ~i al eeouluL . .. .. lata-Ie, deci, pe eele doua fetite in bale; ~1 daca una 0 ucla pe cealalt! aceasta 'inseamna dare ceva d~ spus, din moment ee foloseste un limbaj nonverbal, 0 agresmne, poate, sau un joe. Dar ~ama i~i indreapdi ascultarea 'in mod privi1egi~t c,a-. tre eea care plinge ~iii vorbeste celei mari in locul celei rmci (fara sa 0 inteleaga, neg'ind ca, aceasta din urma ... vorbAe~te!)~ cind 'in fapt ar fi putut sa ointrebe pe cea mare: "Ce incerci sa spui stropind-o pe sora ta?". A intra in relatie inseamna a intra in kgatura cu celalalt, orieare ar fi limbajul folosit pentru a comunica, oricare ar fi
A 0 0 ~

------------------------o marturie
ravasitoare

a uneia dintre participantele la 0 sesiune de formare

"Puzzle-ul vietii mele se reeompune lent, uneori intr-un m~d ana~hic, imprevizibil; dar citeodata e suficienta 0 piesa ce lese la iveala din strafundurile memoriei pentru ca lntregul sa capeteIorma ~i sens ... . Ceea ce mi s-a intlmplat a fost atit de fulgerator, 0 revel ane atit de adinca, incit as putea sa 0 consider existentiala, Ieri dimineata, in timp ee ma aflam intr-o cabina telefo'nica, am avut deodata 0 «i~minare », Am in~eles in cele din urma (nu cu minte,~_trupu!l de ee de atitia ani rna simnsern ~;=..

relatia propusa. In aceasta situatie, comunicarea este pervertlta, dm m~ment ee nu recunoastem ealitatea de limbaj a "transpunenlor in act" orientate spre sine sau st:re ceblalt (mai ales ag~'e= siunile care ne deranjeaza mult). Impro~c1nd-o pe mezma cu apa, cea mare are eeva de spus, dar dad nu este 'inteleasa,
'0 '

MAMI, TAT!, MA AUZITl?

dara. tn anumite mornente, sentimentul acesta devenea insuportabil; degeaba'imi tot faceam dusuri, rna spalam pe cap, imi schirnbarn hainele ~i, data gata, a luam de la capat. Era o imposibil sa rna curat de acea murdarie, Raul se gasea in alta parte, dar unde? Visez la apa, la rituri de purificare, dar de ce am atita nevoie de curatire? De ani si ani tot cautam si nu gaseam raspunsul, ~i deodata, punind telefonul 'in furca, in cabins, ieri dimineata, am stiut, Ani avut 0 revelatie fulgeratoare, care intr-o clipa a revarsat un potop de lacrimi tacute I E suficient sa af1a~icum rna numesc pentru a rna in,elege. Ma numesc Jeanne LASSALLE*. E numele de casatorie, nume pe care l-am pastrat dupa divert, vrind sa port acelasi nume cu copiii mei I Apoi m-am gindit la numele men dupa rata - PINETAL. De aici a iesit Ia iveala, in chip imprevizibil, 0 scena cutremuratoare. Aveam 6-7 ani ~i toti 'i~i bateau joe de mine: «Pu\a, puta, ce puta e! »** Ce inseamna pine? Organul sexual, dar nu brice fel de sex. tn irnaginarul meu, eel putin, era un organ sexual umflat si congestionat, organul sexual al exhibitionistilor si al.violatorilor, al tatalui meu pina la urma, chiar daca nu arata intotdeauna asa] Acum inteleg de ce am avut tot timpul senzatia ca plutesc la suprafata, cii nu sint nicaieri, ca nu exist, de ce mica fiind, marele meu vis era sa fiu invizibila, Numele - e identitate, dar la care

Dar aiel trebuie Sa patrund mai adinc, ca sa stiu bine ee 1nseamna "murdaria" celor 19 ani de casnicie Minciuna f" " Ad' 1" "d " ara 10 ora a, t:a .a_:ece explodeaza in strafundurile fiintei mele. . Acum irru inteleg mai bine viata ~i inteleg de ce am vrut dl~to~d~aun~ atit de tare sa iau numele bunicului cu barba bhnda ~1 alba. EI, eel putin, avea un nume curat! Nu doar ?cmru ca,..~r~ adorabil, pl~n de intelegere ~i e blindete. Aeum d lllt:1eg, nfotivul se afla dmcolo de toate acestea. Pentru a nu mal purta, pentru a nu mai arata prin nume ceea ce era la vederea tutu~o.r, ceea.c~ era tatal meu (sau ceea ce avea el). .E totusi ~nc:edlbll sa ai un tata exhibi~iotiist pe care sa-l mal cherne ~l Pinetall Nu credeti P . Cit de bine. int:leg ~cum ... ' N eindoielnic, toate aces tea ml-~U trecut. pnn piele ~1 m-au facut sa rna simt atit de rnur(tara.~ d~n cauza ~sta .nu refin numele proprii ? Ca ~icum a nurru, adica a face sa existe, nu ar fi posibil, T o.t felul de lucru.ri. mici c~ acestea converg acum catre acelasi " sens, Noua .. pnvire lumlneaza" toti':""·· rna srrnt trans". , '.:.'·.~1 form~:aAde"acea~ta descoperire, chiar dad, pentru moment, nu stru inca ee sa fac."
A bsenta cuointelor provoadi rani incurabile.

sa rna raportez

La Jeanne? Ma strigau asa cind voiau sa rna siciie ..Altfe1, mi se spunea Jeannette cind mi se cere a sa fac cite ceva, Pineta1? Suna imposibil! Lassalle? Exclus!
i, Literal, Lassalle = Jegoasa. (N. trad.) *i' Prima parte a numelui Pinetal este pine, terrnen argotic ce desemneaza organul sexual rnasculin. (N. trad.)

MAMI, TATI, MA. AUZITI?

SCHIMBURI-IMPARTA$IRI

$1 COMENTARII

,,~.
nu: stie inca sa vorbeasca..

Marturie
.,

"Nu e prea u~or cind un copil se gaseste la virsta la care

latii un exemplu. Ma aflam lntr-un grup ?e .COpl~ de ani. Cea mai mica din: grup, 0 feti~a, avea obiceiul sa ~earga sa ia jucariile celorlalti ~i adultii interveneau tot t~mp~l: « Opreste-te l » M-am hotarit sa 0 u~mar~sc ~~ ac~e:stafetl~a si cind ajungea la un copil pentru a-i lua jucana, il intrebam acesta dad era de acord sa i-o imprumute sau nu; a~esta spunea nu ~iasa mai departe pina cind am_trecut l~ tOtl ~o... di grup. Nu am inteles ee incerea sa spuna Ietita lumd plU m '.. . v' ._ jucariile.celorlalti, eu doar l~~m aJu~at.p~ acestia sa-si expn me pozitia, evitind refuzul ~l interdictia,

1-:

re "De ee ai facut asta? Explica-mi !""', cream paralizii relationale sau false schimburi comunicational-, "De ce " este marea intrebare care revine tot timpul in adresarea adultilor. "De "De "De "De ce ia jucariile altora?" ce muscji ?" ce nu fac~~ niciodata ce-i spun?" ce se face cii. nu pricepe ce-i spun ?"

p~

Fe

Comentariu J.S.
Ati faeut ceva foarte important, ati tnsotit-o. Voiati ~il,ntelegeti ce incerca ea sa spuna "luln~" jucariile ~:lorl>al~l.N~ vreau sa va sochez, dar va propun sa nu cheltm\1 prca multa energie ince'rcind sa in~e1ege~i,ci intrat~ direct in l.:.p~.turae_u Sopilul. In felul acesta intrati in comun~care cu ea ~l 11 modl~ fiea~i relatia cu cei din jur, E un lucru. Im~ortant~ dar s-~r fi putut merge si mai departe, spunindu-i, e~1~r~a~~ ac:easta fe~ tita nu vorbea: "Creddi atunei cind cauti Juca~llie 1~~~or1alv l~eerei sa-mi spuiceva.Nu lnteleg ce .vr:i.s~-m1 Sptl:l. ,. . ..!!nul dintre paradoxurile cele mal d1fielle. at: ;letll pnn eomunicare este acela de a aceepta cii nu tre Ie sa lr~legemi • De a avea umi inta sa pastram re atia cu ce ala t ~ iar ~l atunci cind nu intelegem ce incearca sa ne spuna pnn comportamentul sau 'si de a indrazni sa folosim cuvinte care i1 vor pune in legatura ~u lumea din jur~l sau, p~in ~ntermediul nosttu: Sa 'punem mai degraba tn cuvmte, declt sa punem 0 persoana " sub acuzare. . . .. Gind in(;;rciim sa controlarn un copil, "explicindu-l comportamentul" sau cerindu-i 0 explicatie prin celebra intreba-

Prin intermediul de ce-ului ~ial cautarii explicariei, incercam sa gasim un punct de sprijin pentru "a proceda corect". Cind e verba de cop iii mici, acest punct de sprijin ne scapa nel'ncetat. Acela~i comportament poate avea sute de sernnificatii, in funqie de contextul in care are loco Vrem mai degraba sa procedam corect in loc sa "existam'~ Pun em prea mul~ta~lergie in "a face" ~i prea putina I'n Iar una dintre importantele lui "a fi" este de "a nu face". Da, oricit de derutant af1Q"uteaSa para, a~a stau Iucrurile, Dad rna identific cu a "face", copilul nu mai are 0 referinta clara la "care sa se raporteze. Are un raspuns din atara, care Ii da sentimentul ci este. rau ~i inadaptat. Dar el stie bine ce "face" ... ne spune ceva important. Cind un copil indeplinesre un fapt, el se exprima sau 1ncearca sa comunice. Acesta este dificilul joe al invatarii comunicarii, ale carui reguli ne scapa, caci totul se schimba de la copil la copil. .

dVL"

Se face prea adesea confuzie intre expresie si comunicare, o confuzie care de altfel se va prelungi la unii adulti, ce vor confunda actul comunicarii cu eel al exprimarii, • ~ te exprima: inseamna a scoate ceva din interior ~i a-l propune in arara. E un act de atirmare, 0 cerere de recunoastere. . ~

,',Sa vorbirn direct: intrebarea aceasta e tocmai bunasa ne distruga de indata toate sehimburile comunica~ionale. Aruncati-o la gunoi si., puneti In loeul ei mai degraba invitatia la dezvaluire, de exemplu: "Da, vrei sa spui eeva lovindu-l ~i muscindu-l pe fratele tau."

';j

. ·-:&"L4i~!hi};::"!'4;;g;;;;;m;:;:;

ifit¥h~%¥4i ..;:m ,

*~:p"!',":oI'1!~.".~,".",

."":"

"\ :U~.:;1,:,:~~

~M:.::A::::M::.I,~T:.:.A:_:T21,~M::.A~A_::U~Z=IT~I;_?

__

SCHIMBURI-tMPARTA~IRI

~l COMENTARII

• ~nica; inseamna a Eune in comun. A leg~ Inseamna a-i spune celuilalt; "lata cum te vad eu. lata cepovocl .... " 111 mme.

in calitate de persoana care se ocupa de copil, l-as invita pe copil sa treaca de la expresie la comunicare, sprijinindu-ma pe comportamentul sau, nu pentru a-l cenzura, ci pentru a-I prelungi catre un posibil receptor, fie ca acesta sint eu sau 0 alta persoana insemnata pentru eopil. E nevoie doar de 0 privire pentru ea expresia artistica sa devina cornunicare. Cind priviti tabloul Floarea soarelui al lui Van Gogh, nu vedeti doar £lori, ci si privirea lui Van Gogh - exista 0 comunicare tocmai prin aceastaprivire. Cind ascultati Mozart, nu ascultati 0 succesiune de note, ci entuziasmul, eJanul, tristetea sau dragostea lui Mozart, pe care elle marturiseste 'in muzica prin fragilitatea citorva note. Ascultati mai ales ceea ce acele sentimente, acele emotii traduse 1n'sunete spun despre sentimentele voastre, Aceasta este, neindoielnic, comunicare.

adinc ,ranit, atins profund ~icare este inca prea dureros pentru a ft recunoscut. Agresivitatea este, prin urmare, ceea ce eu nurnesc un sentiment-ecran, care aseunde teama ,durerea , ne. punnta . .. provocindu-i-le celuilalr=, Un copil va intreaha daca 0 sa fiti eu el saptamina viitoare (in vacanta de Craciun, de exemplu), Ii raspunderi d sinteti in coneediu. Copilul se dezlan~uie deodata, »D;, nu esti niciodata aici, tot timpul in vacanta, te odihnesri, nu faci ~imie toata ziua, nu esti niciodata aici cind am nevoie de tine. « Poate va spune (masdnd-o in felul acesta) tulburarea si suferinta, Ar fi vrut sa fiti alaturi de el in aceasta saptamida plina de afectiune, care ar fi putut fi saptamina Criiciunului. Put~m sa trecem, !'S;.r.:azul opiilor mici, ca ~i al celorlalri, de c sentlmentele-eeran, patrunzind in sentimentele lor reale .. _ "farl sa ne lasam amagiti de ceea ce provoaca in noi sentimentele-ecran, Cite eli e nu putem striea dad il intimpinam e ~lalt eu violen~a sau eu repro~uri, clnd e apt el vine cu 0 cerere , .. ~i ell teama de a nu fi dece tionat. Astaz], nu rna mai las antrenat in acest ciclu ~i incerc sa tree ineolo de aparente ..Adesea, in s~atele agresivitatii SI al mInie. se afla 0 cerere _rio teama_

Marturie
"Intr-un grup, aveam un copil nou, care era Ioarte agresiv. La inceput am avut probleme cu el. Pe urma i-am spus: « i~i in~eleg agresivitatea. » Si i-am oferit un covoras sa se descarce asupra lui. Cindsimtea nevoia sa fie agresiv, avea covorasul, cc

Pro blerna tizare

"Cineva ar vrea 0 clarificare a responsabilitatilor fiecaruia: ale celui care, de exemplu, intirzie la 0 intilni;e si ale celui care, asteprind, se impacienteaza ~i d~vine nervos. ,;

Comentariu J.S.

! ,

Doamna, ati facut un lucru fundamental, caeLtot ceea ce tine de a resivitate are nevoie, e de 0 parte, de el~rareJL. e alta, de in~elegere. Trebuie sa acceptam d. ~gresivitatea este un comportament de manifestare a unei reactii care incearca sa comunice altceva decit violenta.~gresivitatea este un limbaj, adesea un limbaj-ecran. Mascheaza ceea ce a fost

Comentariu

IS.

. Da, Hecare este responsabil de ceea ee simte ~i de conse~ele comportamentului sau.

i, ln~elcge~i,de altfel, ceea cc spune agresiviratea ascultind ceea ce provoaca in adincul dumneavoastra.

MAlvU,

TATI,

MA AUZITP

_~

S_C_H_[M-=-B:.,U::R~I-::r}'::1p:.:A::R::T.::A::r:~I:::R:::I :!:.~I~C::.:O::.:h.:':1E,:::,," N::·.'_'rA~R~I:_I

:f!iD.7.

• •

Primul de vina si de jena de a fi intirziat. Cel de' al doilea: de deceptia, de frustrarea provocate de intirzierea primului.

In caz contrar, se va dezvolta ceea ce eu numesc terorismul relational al asteptarilor implicite. Fiecare dintre noi are asteptari dorinte nesp use, pretentii "evidente" pe care cela, " ~ lalt trebuie sa le ghiceasd.. Prea adesea vrem sa-i impunem celuilait trairea noastra, credintele noastre, convingerile noastre ~i credem ca-l vorn iubi "mai frumos" dad '1i vorn 'imprumuta toate acestea.

Problematizare
Cineva pune problema decalajului de exprimare dintre doi adulti referitor la copii: "Ce se intiffiplaatunci cind unul dintre parin~i e deschis, discuta, iarcelalalt ramine tacut, rigid, pe pozitii fixe ?"

Comentariu J.S.
Ceea ce nu trebuie uitat este faptul ca,~meori, co ilul esg:__ s.iglptomu] "vizibil" al conflictelor, alluc!'1!:!Eor neSp~eF,?i.l1-~re parin£. .'. . Dar sigur este Iaptul ca fiecare dintre parmti vorbeste in fe1ul sau, unul are 0 atitudine receptiva, stimulatoare, poate, celalalt manifesta refuz ~i blocaje. Comunica ... folosindu-se de doua coduri foarte diferite. 0 posibila capcana e faprul ca uneori parin~ii "comunid" prin intermediul copilului. Interventiile asupra acestuia traduc ceea ce ei nu-si spun 'in mod direct. Vorbesc despre ei prin intermediullui. Adaug d e foarte srimulativa situatia in care parin~ii, adultii i~i recunosc in fata copiilor pozitiile diferite fata de cutare sau curare problema. "E adevarat ca nu impartasesc parerea tatalui tau despre iesirile din timpul serii, pentru fieeare dintre noi inseamna lucruri diferite, am putea vorbi cu totii ... "
v"
A

Peda~ogia menghinei (,~ te pune de acord cu orice- pret", oil ~ega dlferen,ele sau a ascunde divergen\el~) ar trebui InlO= cuita eu pedagogia diferentierii, eeea ce va permite sa ne prezentam in fa~a copilului ca diferiti, Nu-mi plac parintii care seam, in pat, discuta: "Nu-i asa d esti de acord cu mine sa nu iasa seara?" Cind unul dintre parinti incearca sa-i irnpuna celuilalt propriile sentimente, atunci apare ceea ce eu numesc pedagogia menghinei. P~~,ag?g~adife~en~ierii va fi dificil de realizat intr-un grup multh!ivif;clplmar ~1 omogen ~i totusi acesta este unul dintre obiectivele dezirabile pentru a-i propune eopilului 0 gama iutrea.ga de posibile confruntari. Acest lueru este posibil atunci cind, intr-o echipa, fiecare adult i~i spune parerea, lsi defineste atitudinea. Cit de mult timp se pierde la reuniuni", la colocvii in incercarea de a ajunge la un acord, in incercarea de ~ ~vea un punet de vedere comun, de a-i impune copilului .) 0 viziune "coerenta", "unificata" ~i "ferma". Bogatia lucrului in echipa vine tocmai din diferente. Iar maturitatea unei echipe este direct proportionala eu capacitatea sa de a integra puncte de vedere ~i pozitii suficient de diferentiate, dar fara a cadea in incoerenta si delasare. ,A l~cra in eehipa inseamna mai degraba a ne pune in £9mundlferensele dedt a ciiutaun fals acord. ,Vitalitatea une! echipe se mascara prin capacitatea ei de a gasi 0 coeziune interna, prin reunirea resurselor. La nivel familial, aeeasta Inseamna ca fiecare dintre cei doi parinti ar putea sa-si exprime punctul de vedere si sa-l recuno ascii pe al celuilalt. Atunci cind tatal spune: "Sint furios pe tine r Nu vreau sa-ti dau bani de buzunar pentru d nu pot sa accept ideea ca ai furat dintr-un magazin. Dar stiu cii mama ta are 0 alta parere, asa ca te invit sa te duci sa 0 asculti ~i pe ea." * Astfel de reuniuni fac ravagii in multe dintre casele de copii.

MAMI, TATI, MA AUZITI?

SCHIMBURI-1MPARTA$IRI

~I COMENTARII

Cit despre mama, ea ar putea sa spuna: "Asculta, eu sint de acord sa-ti dam bani de buzunar l Stiu ca ai vorbit cu tatal tau, prin urmare ai aHat ca are 0 parere diferita de a mea. Nu e deloc de acord sa-t;i mai dam bani. Am vorbit despre asta. Are motivele lui pentru care vrea sa te pedepseasca acest fel, dar eu a~ dori ca tu sa ai bani de buzunar ~it;i-i dau. Vom gasi impreuna, eu ~i l, 0 alta pedeapsa." e Tatal i~ipoate vedea astfel atitudinea (rigida) confruntata cu cea a mamei, mult mai supla, . Sustin ca lucrul acesta este posibil. Pedagogia diferent;ierii are la baza capacitatea noastra de a ne afirma propriul ~unct de vedere si de a ne raporta la punctul de vedere al celuilalt, Sustin, de asemenea, ca aceasta atitudine diferentiatoare va structura copilul. Cu conditia fie enuntata pozitia fieciruia dintre parteneri, Filra antagonism, printr-o punere in a-pomie, rintr-un cuvint'Care este liber sil circule. Si lucrul acesta se intimpla foarte es; Ce rnai adesea avem pozitii diferite, pe care Ie percepem drept antagonice ~i incompatibile. N~l fol~sirn cuvinte clare, suficient diferentiatoare, iar in Iata copilului ne yom

.5i avem

p~rtamentul~~.n~str~;....E pOZl~lI dlfente

mal important decft sa mimam

sa-i aratam corillull!J acordul,

in

Problematizare
"Cum am putea pune gradiniie si crese P''
...... ') I

de acorcl" toate aceste diferente

in

Comentariu ].S.
In relatiile profesionale, ar fi nevoie ca persoanele important~ ale unei .institu~ii sa se exprime cIar asupra strategiilor relar~onaJ:e, FIe ,slnt privilegiate relatiile de tip autoritar, a~toeratIc sau mampulator, pentru 0 intarire a puterii ierarht~e, care nu perrnite 0 pedagogie a diferen~ierii, Fie tree in pnm~plan atitudinile de cooperare, de participare cornuna, f~v?nzind astfel, prin diferentiere, prin punerea in comun a dlferen~elor, responsabilitatea si creativitatea fieciiruia. ,. in feIul acesta, fiecare membru al echipei poate sa se sprijme pe com!',etentele, se~sibilitatile sau resursele diferentiate ale celorlalri.Jn acest ultim caz, nu exists un model, un adev,ar.~u~~em fte.stabilit al :ducatiei, ci punerea in comun a poslbthtattlor rn jurul unui nudeu format dintr-un minim de puncte cornune. ~entra~a ~i. etalele care simbolizeaza p resursele specifice ale flecarUla dintre membri. Numesc relatie de colaborare 0 relatie i~ care pot sa rna identific ca avind un punct de ved.er~ propnu,. dar acceptabil in ochii intregii echipe, si atitUdm.l, resurse ~l.comportamente diferite de ale celorlalti partenen. Pentru mine, a lucra In echipa nu inseamna a cauta sa fii de acord, cit, din contra, a accepta sa pui In comun diferentele ~~ate, sprijini pe acestea, Va invit sa iesiti din aceasta micologie, dill aceasra utopie care consta in a crede ca a lucra in echipa inseamna a avea cu orice pret acelasi punet de vedere.

sa

exprima violent, prin reactii, propriile ~ver~ente .. A.~easta poate provoca suferinta copilului. Pedagogia diferentierii presupune 0 alternanta de pozitii "altruiste" sau permisive. Caci dad 0 persoana ofera tot timpul, iar cealalta refuza, aceasta nu 'inseamna decit ca exista
0

problema

generata

~J.~.E.ta pe~t...ru

putere dintre ~arinti, tn a,cel moment, pr,?blema ,ar .t~ebUl ~ezolvata nu LamveTiif "bamlor de buzunar sau al iesirilor, ci al competitiei din interiorul cuplului. Competitie care s-ar putea exprima in felul urrnator: "Care dintre noi are dr~ptate?" Adultii au niveluri diferite de toleranta, E important ca acest lucru sa fie simtit de copil (pentru unul conteaza mincarea, curatenia, pentru altul, dorinta de reusita scolara sau petreeerea timpului liber). .,. Am atins in felul aeesta un punct esential, ~Jl anume diferentierea sensibilitatilor, a zonelor de interes ~i a punctelor de impact, a tolerantelor noastre educative, si deci, a corn-

<? Zona

Imaginea

care imi vine in minte e aceea a unei margarete.

MANU, TATI, MA AUZlTIl

SCHIMB URI-IMPART A~IRI $I COMENTARII

l~; 1

o echipa

va fi eu atit mai dinamica eu cit va accepta pluralitatea punetelor de vedere, polivalenta interventiilor, cu conditia, totusi, de a fi capabil sa-~i sustii opinia, 10 fata tuturor partenerilor ~i sa-i permiti fiecaruia dintre ei sa 'in~eleagiiconsecintele comportamentului sau. aport specific al fiecaruia

' . sa accepte sa-~l controleze (sa-si res : Izeze) consecll1tele propriilor atitudini Cel ca're d _P0~sars " d 'a VOlee
a punzator e consecintele gestului sau.
P:~agogia dilerentierii este posibilJ atun . d mn unul di. t " , 'b' '. Ct ctn l, ',ii., m re rnem n nu se simte ameninta' t de a t~7}a~ea celuilalt, cind fiecare este capabii sa-;; ~ar;unseasca propriul punct de vedere in lata co ilului F sa recunoasca punctul de vedere a! ce!uildlt. 'P
A

bili

Pot de asemenea

"

-.

In urmatorul

exemplu, apare conflictul mechips

"Intr-o cresa, intr-o echipa de cinci infirrniere, patru dintre ele nu vor sa le dea voie copiilor sa mearga la toaleta In timpul gustiirii de dupa-amiaza. Dar una dintre acestea nu vede nici un inconvenient In faptul ca un copil sa mearga la toaleta atunci cind vrea, Prin urrnare, in aceasta echipa exista un conflict. Conflictul nu consta In a Ie interzice sau nu copiilor sa mearga la toaleta 'in timpul gustarii. Conflictul vine din faptul ca cele patru persoane vor ca a cincea sa fie de acord eu ele." ' Exista oproportionalitate directa intre Iragilitatea ~iimaturitatea unei echipe ~i gradul de tolerare a diferentelor din interiorul ei. Ca ~i ctlrn orice "deviere" de 13. normaimpli.:_ 0 citl ar fi 0 ameninpre peutrti intre~, Cind membrii unei echipe se sirnt confirmati reciproc in tot ceea ce au ei specific, pot accepta faptul di altii au puncte de vederediferite".

. ~uto.c~atlc: ,,~scul~ sa lucrezi aici." (C 1 . di" e aici, nu mal pon echi e care se srmte fern nsca sa fie exclus si Ipa pierde un e1ernentstimulator pentru bi . 'I ' ' tin . ) R' , bi 0 icerun e si ru.' a ei, etm:~l me expresia "NU MAl POT!". ' 1n acest ultim caz va i '" "l Portde forta ~i sa sp~ne;;::iS~~~:~a;S~~:ln~llnt"r-u]n ra~ I ucrez I'll Ie A '. "reau sa p ee sa -9 b a parte, rn 0 pOZ1t1eeducativa diferita de a voast ra. intre area este: S . dif estea~it de insu;;or~a~il~~~~t~~~a :::~;~ sp:uu:~t~t~e~a mEea nu Val pleca VY' , , ara r » u " a invn sa ascultan ce este de --___:~..:.....:::=~~n~es~u~Portat penta: daca esti diferit de noi, trebui'e

E propusa prea adesea a relatie d

sa

;~~i
"
y • .',

---.....____

* Putem intelege prin acest exemplu di majoritatea echipei de ingrijitoare ar dori ca cei mid sa invete, sa-si anticipeze sau sarl:~icontroleze nevoile ~i se tern sa nu fie depasite de aparitia altor nevoi ... dad nu controleaza inmod activ ceea ce se intimpla acum. Prin controlul asiipra curateniei se exprims nenumarate alre mize educative. Exista intotdeauna intr-o eehipa puncte de fix~,~ie traduse in termeni de rigiditate ~ide unif6rmitate.

MAMI, TATI, MA. AUZITl?

-=.S-=CH::..::.:.::IlV~:.:[B:::U:.:R~I-~tM::P:.:A~R~1~'A.~~I~R0_I l!~I~C~O~M~E~NT~A~R~II~__

~,,'1::J

tru voi: punctul meu de vedere sau {aptul d. cet mici nu1!:S" buie sa mearga la toaleta in timpul gustarii? Ceea ce este insu ortabil este dezordinea introdusa, dezechilibrul a )arut ,- 1a n Yr •. , 1Otr-o sltuatle sta bili • " 'f«.l.lt{_t\ I ~C4 ~ Acest tip de cornunicare pare imposibil in multe chipe, Pacat l
h ,.
~n

mr:

Re~et, unele echip~ e~cesiv supuse normei, foarte "pedagogtzat~ , aceste, reumum nu exista deloe ~i sint inlocuite" de coloc;ule orgamzatorice. Atmosfera acestor eehipe e adesea tenslona~a, formalisra, violenrs, iar pragul represiunii adult-.~duIt ~l,adult-eopiI ~ ridicat. Excluderea si marginalizarea.nora dtntre membri sint adesea frecvente.

~?

A lucra in eehipa inseainna a impiirla~i aeeasta incredibiIa bogatie adusii de comuniunea diferitelor perceptii sau a feluritelor comportamente. Bineinteles, atunci cind col ega mea ii palmuieste neincetat pe copii ~i cind pragul meu de toleranta e depasit, 0 sa-i spun: "Opre~te":te! Dad ii palmuiesti pe copii, e ~i problema mea ~i nu accept asta." Voi avea ceea ce se cheama un conflict deschis si 0 voi invita pe colega mea sa se exprirne intr-o reuniune nu pentru a discuta daca trebuie sa-i palmuiesti pe copii, ci despre ceea ce copilul declanseaza in ea inch nu se poate abtine sa nu-l palmuiasca. E adevarat ca in acest moment riscam sa atingem un anume prag al comunicarii.Intotdeauna putem imbunatati comunicarea in termeni de comunicare. !ntotdeauna putem imbunatati relatiile personale sau profesionale, dar exists 0 limita, la care ajungem atunci cind atingem "patologia personala". Sa nu ne ternem de acest cuvint mai tare. ,l!Patologia" noastra este un dezechilibru, 0 disfunqie reactivata atune! clnd felul de a £i aL unui copil atinge in noi ceva de nesuportat, ceva ascun~ m~i ales, aflat la nivelul subcon~tientului. Comportamentul-ras..puns cel mai obigluit al adultului este fie agresiungf¥ res£ingerea_Este felul in care se protejeaza el de impact, e ecou! "decla:~at" de copil sau de comportamentul unui coleg. Toe, mai de aceea propun adesea programarea in institutii a unor reuniuni, a unor consfatuiri, unde vor fi ruse 'in comun, impartasite si larnurite lucrurile atinse sau ranite din noi,

Marturie
"E~ g~sesc, cii t~tdeauna e posibi1 sa discuri, ceea ce nu inseamna ca esn obligat sa accepn sau sa fii de acord, Daca 0 educ~t~are se vede obligate sa loveasca un copil, ~i asta pentru ca m e: se treze"~te ceva foarte puternic, pot sa 0 inteleg, ce.ea c~ nu l~seamna ci 0 sa accept. Se va lua, prin urmare, 0 a~ltu~lOe, !=hn ~}ullctul meu de vedere, intr-o echipa trebuie sa eXlst~ dlversltate, dar nu divergenre."

Com en tariu J,S.

. Atingem cu ac~asta un punct sensibil, care tine de maturepercusiunile exc,eslve ale comportamenteIor copiilor sau ale reactiilor emotionale ale adultilor

=r- eu care echipa absoarbe si regleaza

Divergenrel~ di~tr: adu!{~sint 'in legaturii. directa cu pragul nostru de toleran~a, Iarasl spun a Iucra cu eo .., "' " "" " pm lOseam~a a,-t1 a~uma fara mtrerupere riscul de a vedea reactivindu-se tn tme mtolerantele legate de un anume numa d ' ~ , r e situam.. ca~e nu smt prea dare. Pe ce pozitie vi situati, doamna ? Sintey cea care da palma sau cea care nu-si suporta colega care d a palma? h

Raspuns
"Cea care nu -si suporta colega care da palma,"

MAMI, TAn,

MA AUZITI?

SCHIMBURI-IMPARTASIRI

~I COMENTARII

l1(I)

Comentariu J.S.
Aeeasta spune eel rutin doua lueruri: 1. Colega dumneavoastra i~i rezolva problema printr-o trecere la fapt. Ar fi nevoie de un anume numar de reuniuni sau de sedinte individuale pentru a 0 ajuta sa devina eonstienta de eeea ee e afectat in ea (sau in el), Se va ajunge poate la concluzia ca locul acelei persoane nu e acolo. Nu o yeti da afara pe u~a, ci ii vetiexplica care este "pre~ul in energie pe care-l va plati", investitia personala de care are nevoie pentru a face fa~a situatiilor educative, genului acela de copii si obiectivelor institutiei. 2. Palma data atinge eeva in .,de a asculta ce anume e comportamentul acestei ',aumneavoastrii va trimite dumneavoastra. Va revine rolul adns .. , in dumneavoastra prm colege. La ee moment a[vieVi aeeasta ealma?

echi~'l. Nu.e yorba de 0 acuzatie, ci repet, de a accepta sa trecern m cuvinte lucrurile care se agita- in n . , " " " 01 Sl sa tintim catre o mal'. rna I di . , , _ ' . re UCI rtate ~l catre 0 coerenta sporita a ti .. f carina dmtre noi. ,ac,mnll ie<

"Nu stiu nici sa oorbesc, nici sa scriu despre lucruri eu oorbese cu corpu!
r(

MAURICE BEJART

paranteza, daca 0 echipa ia deciziil . . 'f' e pnn majosi de ' at~~ct e avonz~ta .stabilirea unor raporturi de for~a . .o~~z*:, aI?are, deci, nscul sabotajelor relationale, al comUlllcanlor indirecte. '
rttate"
0

, Deschid

incer

,Exista si infirmiere care se simt foarte in largullor eu copiii care au pina in 2 ani; in aceste conditii, nu sint depasite de situatie, totul merge bine. Apoi, cind copiii cresc, le vedeti pe infirmiere complet destabilizate, e dar ca nu suporta afir. "._Tarea,mi~carea, dorin~a de auton~ie a copiilor §i !gi:ul devine 0 catastrofa. Ei bine, aceasta trebuie sa va spuna ca. e de evitat sa incredintati , copiii mai rnari de 3 ani acelor infirmie, re. Trebuie sa acordam mai multa atentie pragurilor noastre de toleranta ~i zonelor de intoleranta,
I

pra ata din echlpa, respectind. opiniils minoritare Ar f bi Sa se urma " . db' 1 me ", ' ~reasc~._:~?~l~gra a responsabilizarea fie~arula1ata . , . ,de eonseclll~ele Roiniel pe care 0 adopta fat" d " I d '" 1 -' .. - , _a e consecinte_e ecrziei sa e, decit sa se caute cu orice pr t . 1..-'acord e, aJungerea a un
~-

u, propun sa se f c~ ~gapr~ ~nul consens, a unei dominante ce iese la su0

De fiecare dat~l.· ind lucru] aeesta e posibil c

d"

A Iucr.a pentru a produce in comun presupune recunoasterea unum dmtre urmatoarele patru tipuri de colaborare: .
1. pasiv-pasiv 2. activ-pasiv

3. pasiv-activ 4. activ-activ care trir:n~.t n c~zul unei actiuni date; limitate in timp la _ i tru pozuu reI ationa le : ' pa 1. a lisa sa tread =:: nori-partener 2. opozanr =: contra-partener 3. adeziune rezervata := partener limitat 4. adeziune totalii =: copartener
,.,Ah'dmit_ologian:ajorita~ii! Aceasta credin~a ce vine din punerea • comun a orintelor si a tern 'I deci , in , , < en or... eC1ZIa corecta, ol.'ientap'a J'ust.- I . ... fl·

"Sfnt mai unar dedt tine" fi spune miculuI Julien, care are 5 ani, hunicului sau. lar buniculraspunde: "A, 1i eu stnt tfnar, dar de ceua mai multa oreme ca tine. "

Va trebui sa deseoperim ~isa acceptam ca exista educatoare bine adaptate ~i eficiente pentru 0 anumita virsta :~ialtele, mai putin pregatite, rnai arnenintate ~i mai dure in Iata unor copii de aceeasi virsta, lata la ce va Folosi supravegherea in

MAMJ, TAn,

MA

AUZ!Tl?

echipa vie e acea echipi in care aceste patru relatii de colaborare coexista prin alternanta,

Raspuns
. "Nu la aceasta rna refeream. Voiam sa vorbese despre timp. Lucram ~apte-opt are cu copiii, din cind in cind avem ~i colocvii. CUlm putem sa administram in mod obiectiv timpul pentrii <li reusi 0 reglementare, 0 supraveghere in contextul sareinilor noastre ?"

Problematica
"Mil gindesc adesea 1a toata energia care treb~ie "depusa pentru a lucra impreuna cu altcinev~. Cred,. totU~l: ~a luc~ul in cuplu e diferit fa\a de lucrul.in echlp~, Chla~ da?a mvest1: foarte mult intr-o supravegherede eehipi~ oble~t~vul nostr. ramin totusi copiii. De cit timp ~i de ~e m~eS~I\~ee nevoie pentru a le permite oamenilor sa fie mal bum ~l sa colaboreze mai bine?"

Comentariu]. S.
Raspunsul meu va fi mu]tiplu, rnulre niveluri: 1. la nivel profesional; 2. la nivelul institutiei ca atare; 3. adica structurat pe rnai

Comentariu

J. S.

Tocmai ati spus, doamna, ca "obiectivul principal al me~ seriei dumne'avoastra sint copiii". Ei bine, aceasta nu es~e ~1 pozitia mea. Dintre toate obieetivele posibile, ~nul ~ ~orllul: iar un altul, la fel de important, ar fi acela de a fl mai vigilenti pentru a intelege ee declanseaza copilul in.''iu~truli d.u~neavoastra, 1ntr-o echipa exista mai multe obiective pno~ltare, neconcurentiale, Unul dintre ele este acela de "a deveni partener deplin", pentru a permite: - trecerea de la reactie la relatie, - de la improvizatie la coerenta, - de la amatorism la profesionalism, Spunind "Meseria mea e copilul", d.eve~i~i 1:ltopi:a. A~ vrea sa vi propun in schimb 0 alta utopie, ~l anume: ul~tr-o echipa, exista prioritati diferite, care nu se .anuleaza mt~e de. Una dintre acestea e copilul, 0 alta, ca~acl:a~ea de a pune intrebiri asupra a ceea ce declanseaza c~pl~ullll~llntrul ~eu, asttel incit un anumit comportament sa 1I~11 apa,radr:~t insu" portabil sau astfel incit purtarea colegului sa rna puna 10 dezacord ... eu mine insumi.

Ia nive! individual, adica la nivelul fiecaruia dintre cei care se ocupa de copii,
1. La nivel profesional

Cea mai mare parte a profesiilor sociale sint profesii care l~i mentin personalul de baza intr-o stare de dependenta afectiva, emo,ionala, economics (salarii mici) ~isociala destul de ridicata, Aceasta favorizeaza ~iintre~ine, scuzari brutalitatea afirmatiei, comportamente de tip infantil sau infatilizant. Nu vreau sa v~ sochez spunind ca riscati sa ramlne~i mult prea depeudenn de ceilalri tehnicieni, pediatri, psihologi, 10gopezi ... Dependenri de toti cei care, in interiorul unei anumi.te structuri, au puterea de a ~ti ~i au puterea de a judeca, adlca puterea de decizie. Gradul de maturitate al unei profesii depinde de propria ei capacitate de a-si pune intrebari asupr~ practi?~i sale, fapt care ~mplic:t:x~stenta unui anumit nu_m--;-a_rd..,.e_m_lJ!..I..;.o..:.:a"",ce;:,..:d,-"e;...r::..ce~fc::.le;:;.:c:..I{;;,;le'-!.,....:d=e~a:::n;:;:a:::It:: ::;:d;: d!~~:oll1t~re"de_fi, -evitindu-se astfel capcana Cantonariiinaqiune. E nevoie de un timp de analiza pentru a intr;duce in practica suficiente modificari, gasindu-se astfel timpul de a introduce alte prioritan. Yncaz contrar, se ajunge iara~i In situatia

MAMI, TATI, MA AUZI'rr?

SCHIMBURI-IMPARTA~IRl

~I COMENTARII

initials, in care "prioritatea e copilul". ~i ne invirtim astfel in

cere in aceasta dinamica inselatoare, in care copilull serveste drept alibi ~i ecran "perversiunilor" ce.•ap~r, inevi1:abil~: ~ ·consecinta a decalajului intre ideolo 11 I mtentlOnahtatl, .aflate int~t eauna in stare pura ~i"praeticile eautati~, care, in loe sa se adapteze si sa se readapteze la cotidian, se 'Lnchistea.~ za, se rutinizeaza, se pervertesc, adica, Tocmai ~n ter~enll gradului de maturizare put~m sa in~e~e?e~ evolu~l~ ~n~l .profesii, momentul in care devine capabila sa produca ~l sa l~te: greze 0 reflectie despre propria practica, Altfel, al~:pta~l ~a profesati dependenta ~iservitutea (in loc sa ,lucraV ". serv~cii !). Dependenta amplificata fie de struet,un autocratice, he de al~i tehnieieni mai bine pregatiti profesl~na.l"': .. ~ In spitale, e seris cu [itere de aur pe frontispiciu: "AICI smt vindecati bolnavii." Vom descoperi i:nsa repede ca aceasta nu este sin~ura prioritate. Serviciile m~bile ale ~nuj .aseme~ea spital nu privese cu ochi buni tentativele ~e Sl~uCl.~.eresu:nbata - pentru ca, in mitologia personalului de mgnJlfe, existi "bolnavi buni" si "bolnavi rai". Personalul e.de:otat, capabil sa lucreze ore suplimentare, e competent ~l e~~~a:e. , Dar pentru buna parte a acestui p~rso~al, :~bum s~mteel raniti in accidente rutiere, "rai" sint sinucigasu. Felul in care primesc un sinucigas, intr-o simbata de p:imavara,. seara, atunci cind e plin de raniti in urma unor accidente rutiere ... e respingator, agresiv sau acuzator. ~adi e yorba despre 0 tentativa de otravire, vor face spalaturi stomacale cu u~ trocar nelubrifiat, "la rece" (asa cum pina nu demult se faceau avorturi fara anestezie). S-ar putea sa mai ~i spuna:
wI" "Crede\i ca avem timp de pier dut eu dumneavoas t ra. "Nu puteati sa va alegeti alta zi!"

~~----

1[.

:n~

,,0 Sava invatam mints sa ne mai necajiti eu idioteniile astea, data viitoare sa va ginditi de doua ori ... l" ' agresiunec i~i gase~te justificarea printr-o de.<plasare a prioritatilor. Nu sint nazisn sau niste nenorociti ci·· oameni foarte eompetenti, devotati, al earor' sistem de v;I~ri nu prea suporta Sa fie deranjat ... de indivizi inoportuni! tn toate institutiile coabiteaza sisteme diferite de valori, iar drama e ca despre aceasta nu se vorbeste. Se simuleaza eredinta si impingerea mereu in fata a siste~elor de valori formale, a sistemului de valori oficiale, fara a lua In calcul valorile implicite, dar vii, care domina la un moment dat intr-un serviciu. Fie in rapo~t .cu personalitatea personajelor-cheie, fie in raport eu practicile sau ell patologia indivizilor angajati in acest servieiu. Reglarea vietii cotidiene a unei institutii devine posibila atunci ~i'nd Se pun intrebari asupra practicilor dominante, asupra lmpactului acestor practici atit asupra adultilor, cit ~j asupra copiilor, asupra transgresiunilor ~iopozitiilo- deschise sau embrionare. E nevoie de aceasta pentru 0 mai bunii adeevare ii1tre oferta institutionals (ansamblul proiectelor) ~i cerere (ansamblul a~teptarilor). Aceasta lnSeamria ca, dineolo de diseursul ideologic, Intr-un sistern de servieii exists sisteme parazitare de valori care vor domina, la un moment dat, sistemul de valori aparente si oficiale. 2. La nivelinstitutional Institu~iile pentru copii funqioneaza in mod similar. Acesta e eel de-a] doilea punct al raspunsului meu. Anumite reguli, anumite practici iinpuse, impinse la extrern nu sint departe de maltratare, de sadismul si perversitatea care ar permite denuntarea lor. unui copil de 3 ani de la a-$i face nevoile pe motiv ca e ora de gustare sau de activitate educative. Obligarea unui copil de a termina tot ee are in farfurie.

o veritabila

* Este cazul celor mai multe persoane care lucreaza In sevic~ile. os ciale, avind profesii mult prea infantilizant:, c.a~rn:.are a Iaptului ca "" si-au gasit propria metodologie de lucru ~l mel mijloacele de reflectic asupra a ceea ce fac.

G fmpiedicarea
Q

MAMl, TATI, MA AUZITI?

SCHIMBURl-tMPARTA~IRI

SI COMENTARll

.!!.8l

•
~

A rnusca un copil numai pentru

. , a-t arata

"

cum e sa fii d~ care ve em

muscat". . Pu~erea la colt; a unei fi.in~a pline de energle, ..,.mi~care libertatea eseo£1ala,.. "

• ~ A-I purta pe un copi! din clasa-n clasa denun\!n

"cut" tru "ceea ce a fa mai continua asa!" etc.

iata ce

u- Pden, d e e1 aca sa se aleaga

"

1._

toare care Iucreaza 40 de are pe saptamina, e greu sa gase~ti suficienta energie sau destul timp pentru a ajunge la 0 negociere, pentru a comunica ~i a pune problema devierilor, a patologiei individuale. Aceasta e intrebarea?"

Comentariu J.S.
Da, aceasta e 0 realitate, dar care nu justified toate practicile si, mai ales, care nu va scuteste pe termen lung de "platirca pretului consecintelor" suprasolicitarii ernotionale, al tensiunilor ~i neintelegerilor, Iar pretul pe care riscati sa-l platiti e acela de a functiona asemenea copiilor de care va ocupati, Veti avea gesturi, ritual uri, somatizari, treceri la fapt asemanatoare, frecvente sau identice cu ale copiilor, Exista intr-adevar un mimetism al sistemelor de aparare, al comportamentelor defensive intre copii si adulti, Pentru eineva din afara, exista un paralelism evident, similaritati ~i echivalente intre comportamentul copiilor si eel al adultilor. Un anum it numar de comportamente nonverbale ale copiilor anticipeaza lucrurile care ni se vor intimpla noua. Cop!!i, ~tim dqa, slnt adesea simptomul cuplului. Comportamentele ~i atitudinile lor vor spune ceea ce se inrimpla intre Mama si Tata, iar indicibilul va fi spus prin doua dintre . limbajele lor favorite:corPul ~i trecerea la fapt; Dad lucrul acesta e valabilla nivel familial, atunci e valabil si la nivel institutional. Fiti, deci, foarte atenti la acele simptome ~i boli care revin in unele cre~e sau camine, pentru di ele exprirna "patologia echipei", Dad adesea exista 0 corelatie intre tulburarile copilului ~i ceea ce se intimpla in familia sa, exists uneori 0 corelatie intre dificultatile traite in crese si felul 'in care Iunctioneaza echipa, "Adu/(ii pooestesc adesea despre oiata profunda a copiilor ca ~i cum ar auea oreun drept asupra ei, ca ?i cum le-ar aparfine, numai pentru a auea ceua nou de spus. Nu se il1!grijescde felul in care copilul traiqte lucrurile . " M.C. O'WELLES

hi - -' -.~ trebari asuAr fi interesant ca fiecare ec Ipa sa-st puna in pra practicilor ~iregulilor care sint dominante l~ ~n r~om:nt dat in institu~ie, Care este originea lor? Cum ~l cine e-a mtrodus? Pe ce se bazeaza : . _ ._ Cea mai mare parte a regulilor functlO~eaz: ca 0 p:ot~c "1 . eel mai adesea impotriva temenlor, Impotnva leHe I uzone, ~arsarilor iratibnaluiui.

-)

3. La nivel personal

Cred ca am dezvoltat suficient de m~1t.~n ti~pul ~ceste~ · id ea 'lmportantei, si a necesltatu eXlstentel unui con f ermte 1 e , ." 1 timp de supraveghere, care sa-i perrnita fiecaruia sa contfo e-

\q

ze impactul

p~_

co iii

11 au

asupra sa.
»,

"Nu pierd~ prea mult ~imp cu «~m chef sii... « as vrea sa... » - trees la fapte ! .
,

BUNICAMEA

Marturie
'" id logie dominanam inteles bine, a d esea exista Oleo , " ', .-. e care funetloneaza .ta intr-o instituve, dar exista ~l persoa.n· , C 'd di Indiferit care au sciiri si sisteme de valori fdi ente. .re totde:una exista posibilitatea de a discuta. ~istemu1 nost~ud: ,. f '1' t ~lnsensul in care « profesule ce se ocupa uneori 10 au izan . d 1 .. '1-' rnica > nu au gasit inca mij10acele unei meto 0 ogn CO~l ~na Cind e vorba de 0 edueatoare sau de 0 direcmal nguroase. " Dad
.
r.: __c,/" ;. ~~'·r··-;·' .

r ,

f:.o;1"\:";"~~'::"'~7;:I::_"r'_:~~~":'1"!~~~f!:Iiw*;w,,"5¥"r~.~~q£P$A.TZf.#.WPiM~~.':·:·'

·~W_1f~;::Z#.i.

DJW·Mi>l'i"h~,,~~~-<1":Y_I':'"'!:"f-''''r.T~':·''~'·-'--·--·

~~~~~-------

MAMI, TATI, MA AUZ!TI? SCH[MBURI-rMpARTA~IRI ~l COMENTARII

.!!j

tn camine sau in crese, personalul e foarte sensibil la comportamentul agresiv al copiilor. Se va vorbi mult despre cutare copil, se va discuta despre ella intilnirile de grup, fara a se vedea ca acel "copil agresiv" nu face decit sa traduca enorrna cantitate de agresivitate latenta existenta in ace a echipa. E1 0 trece in fapt, 0 aduce, deci, la lumina zilei. CO.l?iiau radare ~i emi~atoare puternice, capteaza ne'in~elegerile, lucrurile nespuse, tensiunile din interioru1 echipei ... '~i e restituie cotidianului. I

re / a~eninfa~ea, sanqiunea, acuzatia revin mereu In interioru sistemului "educational".) ."Exist atunci cind pot pe ceHilalt."

sa rna afirm si pot sa-l

,con

Irn1

Marturie
"A~i insistat asupra faptului d e imporatnt sa spui da, Am inteles gresit lucrul acesta, deoarece am crezut ca inseamna d opozitia e complet exclusa, Acum mi se pare d. inteleg faptul ca intr-o echipa poate fi la fel de util sa spui « nu » ca si « da », Am inteles bine, e adevarat ?"

~ Ceea c: ~ropun eu este regasirea posibilitatilor de a exista.1O eondlfule a ceea ce eu numesc relatii de ~onfruntare E stimulator pentru lucrul in eehipa da; In egal ~ " ~'. . , a rnasura SI Pent ru re 1 "I e lnterpersonale eu copiii sau eu eei di atu ' rel ti d f In JUr. atie e c~n runtare nu trebuie confundata cu 0 relatie de mfruntate, Infruntarea e primul pas al neg" " 1 du .. 1 'I 1 1 . arn sau a recern ce Ul a t. Re atia de con£runtare lati .f ' e re atia 10 care pot manr esta urmatoarele patru pozitii relationale.

~~nfirlU~rea ga la toalera),

punctului

de vedere al celuilalt

c ~iar crezi ca in timpul gustarii copiii nu tre uie

sa mear-

(da tu

Comentariu J.S.
Nu stiu dad e corect, dar rna simt inteles. Bineinteles ca trebuie Sa stii sa aprobi, sa aderi, sa accepti sau sarefuzi: sa te confrunti, sa marchezi limitele, sa impui anumite exigente. Dar e nevoie mai ales de.l,)riceperea de a nu-linchide pe ce.: ..walt (capil. adult), fie in supunere (sau pseudoacceptare lji.e 1n opozitie (refuz, fuga sau respingere ). Va propun ca, in timpul orelor mele de formare, sa iesim din aceasta capcana mult prea des propusa: supunerea, opozitia, Ceea ce va propune esential, caciaceast va fi miza urmatorilor 20 de ani inmaterie de relatie. Cred ci sintem bolnavi de proasta comunicare. Sintem bolnavi ~i afectati de dificultatea de a ne simti intelesi, de a spune, de a £i recunoscuti ?i de a-I recunoaste pe celalalt. Nenumarate false ccmunicari de astazi sint negarea existentei, atunci cind, de exernplu, nu accept 0 cunoastere, 0 pricepere, 0 experienta de via~a diferite de ale mele, atunci cind incerc sa rna imp un prin eonstringe-

V Ole

Af.irmarea eropriului punet de vedere (eu cred " . ~ . I ca er au sa mearga a toaleta). --,
Y

• S2nstat7~a diferentelor - aceasta inseamnii dezvoltare a comUfilearu Eu sustin ca un copr'J are voie sa f . . , .." anumrt I . aca un ucru, rar tu 1~1asurru mterzicerea acelui lueru."
U

Re~~~ezarea propriei pared ca urrnare a unei posibile unen 10 comunsau menfinerea pozi~iilor. p

Marturie
"E nevoie de 0 disponibilitate punctul de vedere al celuilalt!" ideala pentru a respecta

Comentariu ].5.
meni

Da, aceasta ar fi intentia dezirabila t Dar di . de i ' . nu ISCut m tere rntentis, discur in termeni de mijloace operational
A

e.

MAMI. TATI. MA AUZITI?

SCHIMBURl-!MPARTA~IRI

~I COMENTARII

Am descoperit foarte devreme d. intentia de a respeeta punetul de vedere al celuilalt nu serveste la nimic dad in aeest fel , e afectata zona de toleran~a propriet', pina acolo inch vreau sa-l resping, sa-l exclud pe celalalt, Cu alte cuvinte, nu pot sa-l respect, chiar dad aceasta este intentia mea. Dincolo de respectu! pe care i-I port respectivei persoane, pot inva,a sa rna definesc mai bine. Colaborarea mea nu va merge pina la indeplinirea anumitor lucruri. Pentru aceasta, nu puteti conta pe mine. Dar dumneavoastra, care ati luat aceasta deeizie cu care sinteti de acord, trebuie sa v-o asumati?",

~~ mOJ~.e~te: in tot ~~p.ul vi~fii vor deseoperi opusul' mpot.n~~ ". v~~ trai dlversItatea, bogatia, varietatea: contradl~~llle vietn ..£opii au nevoie de raspunsuri vii personahzate actuahzate ._--_ ..·.·.•_ ..--r._._'. . ·......-.-deras unsun ..la .!_p.~~E~.~. .~_c_~!?~~~£.l insisi..t ~-:_..... .~ pe ei Sl nu ." " . ,,···... ·.·,· ·. .':;-:-" conserva, presrabilire, care rises sa-Ifae· a vu Inera bT~ f ata po Iva entei rea itat" I I lU ' ..

_'._..... ---~~?,.~.

Marturie
"Ne vorbiri in termenii comunicarii adult '1 . bi ~ -COPI, m tlmp ce noi vor im m t~rmeni pedagogici. Cum anume, in mod p sa. petrecem cite 20 de minute ca sa-i con~r:t, v~m .av:a exp ream fiecarui copil: « Vezi tu, n-ai voie sa mergi ... »?"
A •

• A lua
•

decizie 'in comun inseamna a accepta pluralisrnul diferitelor pozitii,

0

A lua 0 decizie comuns inseamna a voi acordul tuturor, Apare coliziunea dintre diutarea unitatii ~i vointa .de uniformitate. Or, viata intreaga ne 'inva~a ca poate sa existe unitate, coerenta, in diversitate, Voi ilustra ideea aceasta prin urmatorul exemplu: Un copil crescut '1ntr-o institutie adepta a raspunsurilor uniformizate (pedagogia rnenghinei) va descoperi foarte repede ca in viata exista raspunsuri diferentiate, tn rnetrou, de exemplu, calca pe picior 0 doamna, care-i spune: « troi cer scuze! » Calca pe altcineva, care, j enat, il crede homosexual. 0 a treia persoana pe care 0 calca pe picior il palmuieste, Pe scurt, descopera ca in viata exista raspunsuri diferite pentru aceeasi fapta . .. Ce nebunie e aceasta care pretinde ca trebuie sa ne educam eopiii cu riipunsuri a~a-zis coerente, uniforme, adid; "* Ar trebui sa 0 numesc "zona de intoleranta", punet de ruptura

tln:

Comentariu]. S.
. At~n~ie, se pare ca Incepe~i sehimbul eomunicational cu 0 mterdiqle: "N-ai voie sa '" V bi d . di '. ~ .' . .... or ttl espre copil. Cred, Impotnva. ca abia atunci comunie cu un COpt'] Ad' fl' ~ cm lau, 0 nozitie m ata ui, spuntndu i: .N Add. :.L._.__ ~--~,,":'--:;.» U SlUt e aeor sa rnergi afara acum Ma ad I.. . .. . resez Ut ~1 11 spun punetul meu d d il r '. e ve ere. 1 ecunosc ~lrna recunoaste, Dar dad ii spun: N u ai . "/ 11 fac " " n VOle,.. , sa nu mal eXlste, nu 11 recunose ~i ~a recunoaste.
" A A'

Raspuns
"Aplie negulamentul din carnin, caci asta mi se cere."

al echilibrului nostru intern, aparut atunci cind pragul nostru de toleranta e depasit, *,~ nevoie de lungi schimburi ~i cit mai diverse asupra unei teme E intre membrii unei echipe pentru a lua 0 decizie in comun. Se pare ca e foarte d.spindita confuzia dintre a lua 0 decizie In cornun ~ia lua 0 decizie comunji, .

Comentariu J.S.
P~t~~i.~i.e:l m~i .ade.sea trebuie sa aplicari regulamentul, dar fara sa va IdentlflCa~1cu el. Raminind p .. d di ~. " eo pOZltIe e meiere, 11 permiten copilului sa-~i stabileasca 0 le~atura cu acest regulament, nu sinteti la jumatatea distantei dintre co-

MAMI, TAT!, MA AUZITI?

SCHIMBURI-jMPARrA~IRI $1 COMENTAR.II

:If.S:';

pi! si a anume realitate prezenta acolo, ci un tert can: Ii permite copilului sa infrunte in mod pozitiv aceasta realitate. , In multe cazuri, triunghiul relational de mai jos detine un rol esential:

acela de a intra in Iegatura ell ei A f d . . ei inseamna a fi capabil d .] a ult ~I subiece fa~iide 1 e autosemnific . poata pIasa pe 0 anumie .. , a~e, pentru ca el sa va sa va recunoasca. a pozme, sa poata sa se reeunoasca ~i

L.____.I------------------t-_ ..._---------_·c:
~

Copil

1.····_···,·········,············_· ·····..··,········_···_······_··········_····,·,·······'··-·T"Realitate I ..... .

Marturie
... genra actiunn noastre in echipa? Dinuerea e rumoasa, Imbo atito . . puncte de acord!" g, are. Totusi e nevois de fere
t·

"in ce consta conver

Interventia dumneavoastra ar trebui sa vizeze relatia dintre copil ~i realitatea pe care 0 are de inlruntat. Identificindu-va prea adesea eu aceasta realitate sau Hisindu-va identifieat cuaceasta in ochii copilului, apare 0 suprapunere de pozitii, Identificarea eu regulamentul si incercarea de a comunica sint oarecum incompatibile. Daca acceptati sa fiti mediator", respectati regulamentul fara sa va identificati eu el, mentineti o relatie tringhiulara structuranta. Prea multi adul~i se identifid cu regulamentul si nu mai au un rol de mediere, eeea ee duee la situatiiin--;;a:re'CoQ!!Q!e pus la colt de adult ~i de.Ee£::tlament;·A fi mediator, nu intermediar. Adultilor le revine rolul de a le permite copiilor sa stabileasca 0 legatura cu lumea inconjuratoare, de a le pennite sa fie la rindullor agenti ai schirnbarii, in loc sa fie supusi neincetat lumii asa cum se prezinta san se construieste ea. Cred di invatarea liberratii inseamna dezvoltarea capacitatii ~face alegeri ~i de a {i u~ agent al schim.E.~E al~_~:,.~!_~~ .£ . ~i fata de altii._Una dintre mizele educatiei, ale pedagogiei pe care 0 puteti propune e aceea de a Ie permite copiilor! intr-_Q~ masura din ce in ce triai mare, sa fie sgeti. si nu obieGte.. ~<Unul dintre mijloacele puternice ami impun~ica subiecti e
i,

CQmenta:riu].S.
PuncteIe de conve " b. nimal de p ... . d rgen~a a~ tre ur sa fie un ansamblu miozitn 51 e opnum ne . bil membru al echipei se '. "~egocla 1 e, pe care fiecare de citeva dar trebuie s:ngdaJeaza sa Ie respecte. E nevoie doar , "a a une persoane dorni "1 acest spirit: de ami da· . '~ nice sa Ucreze in VOle unui co 11 sa c "" di tieze, sa se se r . . reasea 5a se 1feren___"._,_. "_E.a e enOl. E nevOte sam! - --',"".~.-:?ffipetent, ~inu ea obiect al propriiloriee~!los:l3._£~-?~~~t on_t~Iesi temen. Aceasta iriseamna e nevoie . d '--~'-----'~ . tru el, ci despre el, ell el. ~1 e un pro1ect nu pen-

ca

A erea 0 echipa 1. I " . . mseamna Inc US1V a dezvolta un r d to eranta, de comunicare directa. e imar e
A ~.

Intrebare
"Cum vor fi luate deciziile in echipa?"

eel care

face legatura.

r~lJ p~ lor " '( e 4pJe-/( tnu....e/t2

dctr '~'e_(!J-t,1 " Yk-' rAG.~lfuttf;~~I~l! ~~

ae

Comentariu ].S.
A lua 0 decizie Inseamna a te defini . obiectiv si a gasi mijloac I .. 1 pnn raportare la un Inseamni a avea capacit e e P~lll care p~tI sa a~ati acest lucru. a tea e a negocia eu nne insuti, pen-

MAMI, TArl,

MA

AUZITl?

tru a putea negocia cu celalalt ~i a putea face 0 alegere. A avea capacitatea de recunoastere a propriilor limite ~i defini tipul a de colaborare disponibilla acel moment. Nu cautati 0 decizie comuna, ci 'incerca~i sa luati 0 decizie in eomun, adica sa ajungeti 1a un cons ens, la 0 tendinta dominantii, la 0 orientare cu jaloane cunoscute de toti, Aceasta orientare va servi drept referinta intregii echipe. Ajungem astfel la a alta problema, ~i anume capacitatea unei echipe de a acceptain interiorul sau diferite modele de colaborare (a se vedea rnai sus).

ANEXE
Clteva povesti bune de leac

Concluzie provizorie
Am abordat pe pareursul acestui studiu nu numai posibilitatea ascultarii Iimbajelor nonverbale ale copilului, ci si dureroasele constientizari implicate de aceasta acuzatie adusa practicilor personale (in calitate de parinti) si profesionale, in egala masura la nivel personal, cit si la nivel institutional si socio-profesional. Fieeare va inainta pe acest drum cu propriile-i posibilitati, cu utopiile sale, eu rezistentele, dar ~i cu entuziasrnul, elanul ~i credinta sa in imbunatatirea relatiilor interumane ~i 'in responsabilitatea personals fa~a de a lume mai viea prezentului,

Cunofteam realitatea miracolelor; Acum descopiir miracolele realitat" ,zt.

s~aj:~~:fi;:~;~

sas.• sa doreasca sa existe pe deplin!

Iii:; aft""""'::;.,.,~. .
~

Povestea fetitei-cangur care avea o mare suparare ascunsa

in clipe grele
In elipe grele,
'cfnd suferinte uecbi se trezesc, doar corpul poate grai ceea ce gura nu a putut spune. Atunci uorba noua ce tf~ne?te asaza cuointe ce vindeca, r~fac, incbeie ?i insanato~esc. Din corp poate, in sfir~~t,:~ iasa la lumina Puternicul Strigat al V~ettt. Limba se dezleaga pentru a da glas uitarii, pentru a naste din suferinte infundate cuvintele ce ne dezvaluie.
FRAN<;OISE BLOT

A fost odata 0 feti~a-cangur. Feti~a-cangur avea 0 mare, mare suparare. Un necaz secret, despre care nu vorbise nimanui, Nimanui, nici rnacar Mamei, nici macar lui Tata nu-i povestise, nici macar papusii sale preferate. Era acolo, ascuns, necazuI ei, in adincul inimii. Da, avea a inima mare. " Mare ca un balon. ~i era plina de lacrimi, Dar nimeni nu stia lucrul acesta, nimeni nu vedea. Era singura. care stia,

~i seara, in pat, cu cearsaful pe nas, raminea ell ochii larg deschisi ~i nu spunea nimic cind tata venea sa 0 sarute ~i sa-i spuna: "Noapte buna, scumpa mea!" Dar ea, ea i~i stia teama. Tirziu in noapte, adormea. ~i nu $titi ce se intimpla in fiecare dimineata, Tot patul era ud - inundar, ca si cum riul s-ar fi revarsat in easa lor.
Parintii-cangur credeau c:1 feti~a a faeut pipi in pat. Dar de fapt erau lacrimile fetitei-cangur. Cind dorrnea, plingea, plingea toate laerimile inirnii er

man.

MAMl, TATI, MA

xuzrn:

Povestea micii rindunele ce si-a inchis frica intr-un bob , . mare ~1 negru
A fost odata 0 rindunea ce invata sa zboare. ~ti~i, pentru aceasta trebuie sa stea pe creanga ~iapoi sa-si ia avint pentru a ajunge pe 0 alta creanga, Era prima data cind rindunica facea a~a un salt, prima data cind trebuia sa taie golul dintre doua crengi ~i in adincul ei era un pic de teama, Ar fi vrut ca invatatoarea de la scoala ei sa-i inteleaga spairna, rnai ales cii nu era tocmai u~or sa se arunce a~a, in gol. Dar Invatatoarea era grabita ~i spunea: "Haideti, griibi~i-va, sariti ~i mai ales dati din aripi !" Rinduneaua a sarit ~i... a cazut 'in gal. I-a fost frica tare de , tot sa nu cada pe pamint, sa nu se sufoce in cadere. Din fericire, invatatoarea a vazut-o ~i eu un baston mare a ajutat-o, lasind-o sa se aga~e. Dupa curs, dnduneaua s-a inters la cuibul Mamei sale. Si dintr-un motiv ce ne scapa, cind a lncercat sa vorbeasca eu ea, aceasta, prea ocupata sau putin distrata, n-a inteles bine cit de important era ceea ee i se intimplase micii rindunele. Dad ati sti ce s-a intirnplat ... n-o

Si nirneni, nimeni, nu-i stia secretul.

Intr-o zi, Tata! i-a dat fetitei-cangur un ursulet koala ~~ Ius: "Poti sa-i spui orice acestui urs, in,eIege toeul cu ochu.

p ~. '1 I" Priveste cum 11 stra ucesc.

. . lui k .' . a putut destainui secretultUlcu Ul oa$1 'in seara aceea ~1la, numai lui. Necazul ei a disparut caprin farmec. . A doua zi diminea\a, patul era uscat, caci n~ ~al phn~~s~. Cum putuse sa-~i spuna secretul cuiva, ursului, ~1 numai ui,
A

toate lacrimile inimii ei s-au evaporat;· A~a se termina povestea fetitei-cangur suparare ascunsa. Povestea aceasta e scrisa pentru 'in pat" di intot deauna " ...
0

sa ghici~i niciodata

care avea

mare

" f etita care" f~ a" pipi ace .

La citeva zile dupa aceea, pe piciorusul rindunicii a aparut un bob enorm, rosu la inceput, pe urma negru. Rindunelei nu-i placea deIoe acest lucru. ii era nesuferit bobul acela ~i mai ales 0 deranja, "Nu vreau sa ramin eu asta toatii viata l"

MAMI, TATI, MA. AUZITI?

Lunile treeeau, bobul crestea ~i r'indunelei nu-~ placea d:loc lucrul aeeasta. Niciodata nu se g'indise ca ar fi Vireolegatura intre bob ~i teama ei. 1 "1 d ~ d u aparuse nu mai mergea laeqn e e , . hi De f apt, d e cm t bobul acela negru era teama ei inc isa mauntru. Z b or. D e fap , tit sufieient de mare si mai ales in destuIntr-o Zl, s-a Slm, . ' la si uranta easa se debaraseze ?~.b?bul acela.. . Cum se termina povestea mien rmdunele care-si inchise
A

v'

Povestea micii nevastuici care-si punea mari intrebari

._

se teama 'intr-un bob? Veti aHa alta data. Povestea aceasta e pentru 0 fetita care avea ~n ~.egenorm, I· s Neg : luat" la piscina'in zrua In care puce 0 Incurca a mer . " tin a lipsit sa nu se 'inece pe cind mvata sa inoate.
A A V _ A

A fost odata 0 nevastuica mica, roscata toata ~i eu oehii mari si zimbitori, ~i cu dinti stralucitori. Micuta nevastuica avea 0 coada micuta, care, lucru rar printre nevastuici, era Intoarsii catre lnapoi. Cind alerga 'in padure, ramurelele i se aga~au de blana roscata. 1ntr-o zi, nevastuica lntilni 0 veverita ce plingea la pealele unui copac, se opri mirata si-i spuse pe Iimba veveritelor si nevastuicilor, care e aceeasi: - Vad d plingi. N-ai vrea sa-rni povestesti ee te supara ? Printre hohotele de plins, veverita ii spuse: - Sint foarte suparata, caci a fost un accident si Tatal meu s-a ranit la labu~ele din fa~a, ceea ee-l impiedica sa se mai catare in copaci, Mama munceste mult ~imi-e teams ca 0 sa se imbolnaveasca, apoi, cum casa ne e goala, mi-e teama ca 0 alta veverita 0 sa vina sa ne ia Ioeul, rapindu-ne tot ce e inauntru, mai vine si anotimpul ploilor, iar blana mea nu a ereseut destul, asa ca mi-e frica ca 0 sa-mi fie frig; eel mai bun prieten al meu s-a certat cu mine ~i nu vrea sa-rni mai vorbeasca; prietena mea veverita mi-a spus ca "In mod hotarit sint prca pesimista si mi-e frica de tot, ca vad totul in negru, ca dramatizez intimplarile, ca nu stiu sa rid, d. una, doua pling, ca ... " - Hei, hei, ii spuse mica nevastuica, destul, nu vreau sa-rni due viata ascultind nenorocirile altora, mai ales cind le intretin atit de usor,

MAMI, TATr,

MA

AUZITI? clTEVA POVE~Tl BUNE DE LEAC

Stii, ~i u am necazuri, mari uneori, Sigur, nu-i placut, dar e dod vad ca nu merge ceva, pot sa vorbesc cu Mama ~icu Tata cit vreau despre aceasta - chiar bolnavi, ei tat rna. asculta. Apoi, mie imi place sa rid (uneori rid ~icu burta ~iatunci blana lmi straluceste), irni place sa alerg, sa rna joe, sii stau de yorba cu prietenele mele, sa vorbesc despre viitor, despre ce o sa fac cind 0 sa fiu mare - voi fi 0 nevastuica tare iute cind am sa rna fac mare. tmi mai place sa rna uit la cer in noptile cu luna plina, e plin de stele ce-mi fac cu ochiul, Apoi, sa-ti spun, am capul plin de intrebari importante de exemplu, cum faci sa stii d esti cu adevarat fiica mamei tale? Ei, cum faci? Si cum poti fi sigura ca esti fiica tatalui tau? Asta ehiar e greu de stiut, eu siguranta l Astea sint intrebari gre1e, nu asa! Aid, veverita 'ii raspunse voioasa pe data: . - Ei bine, stiu, exista un mijloc care nu da gre~ de a afla dad esti copilul mamei si allui tata. - A, bioe! zise nevastuica ~i se apropie de veverita cu 0 privire plina de emotie, Pori sa-mi spui care e acesta P - Da, zise mica veverita, dar lucrul acesta e valabil pentru fiecare in parte. Pentru mine e valabil ceva, pentru tine, altceva.

Pl,mmlc'Jlll{lllC ?e tot, ~ rnai complicat cu Tatii, le e frica de ~~~~~ente, e or ~l at~~C1"" sa-ti explice, in loc sa vorbeas. pre et .. , Dar unu Tat! raspund de- n dat" - ~, spun cum " ' a ttl de stru ca esn", ori fiica 10 f"" fiu] , ' . . r ara eZItare, cum te-au recunoscum I ~lgura~~a tcu.t~l sau 0 auta veverita, ca esti copilullor ~i nu alta neviisurea a

ce '

'.

"

- AAtunci trehuie Sa 0 intreb pe marna ~i sa-l 'i:ntreb ' tata? lOtreba nevastuica. ~l pe -D " " upa parerea mea, nu e alta cale, raspunse veverita, cel mic~n:u ~omJAent,nev~st~ica ~i-a dat seama c:i veveri:a cea mal p mgea ca, din contra, parea chi vesela D "" ' l. ~.' iar a It fei, mal mainte de a se desoa-s: .e S ,. . . . se espartr, veverua cea mica ii spuse' - , ~11I' a~lvrea sa te sarur, pentru ca mi-ai facut mult bine' eu man e ta e int b"' "' caci eu t ~e les' 0 sa un rnereu minte. Atunci, adio ralesc mal a es In co ". , I ~, ' inalte I paci, tar tu mal a es 10 terburile
o·

rn

ar 1 mtre an.

~~a seb:e~minii povestea micii nevastuiei care-si punea '

- Bine, dar care-i mijlocul acesta? se nelinisti mica nevastuica, - 0 Sa ~i-lspun pe-al meu, apropie-te un pic, ii spuse veverita. Mai intii, 0 lntrebi pe mama ta: "Spune-mi Mama, cum m-ai recunoscut, cum ai stiut d sint copilul tau?" - $i ce raspunde Mama? intreba nevastuica, - £i bine, raspunsul difera de la 0 Mama la alta, Nu existil. doar un singur raspuns, valabil pentru toti, Fiecare raspuns e personal, caci fiecare Mama are raspunsul ei. - ~i in cazul Tatalui, cum ai fiGut? - Aici, e ceva mai greu, ii spuse veverita, caci tatilor le vine greu Sa vorbeasca ei singuri, e a problema care-i incurca rnereu. Uneari se arunca tn discursuri mari, din care nu pri-

~oveste pentru un hiiiat trist, care se plingea prea des oveste pentru 0 fata mica, nu prea sigura"de 0 . , 'I' . riguu eel,

C1TEVA POVE}T! BUNE DE LEAC

~i cind, intr-u~ moment de mare incredere, si-a povestit ~up_a~areasa de a fi fast despartit de ursulet, a primit 0 ad jucane, ,oua

Povestea baietelului care voia , sa devina mare, dar sa-sipastreze ursuletul de plus
A fast odata un baiep~ care avea un ursulet pe care-l iubea mult. Nu-l parasea niciodata, era eel mai un prieten al sau, Trist ori vesel, ii place a mereu sa simta mirosul ursuletului sau, Cu el deschidea portile visarii. Dar intr-o zi, unul dintre par inti, ce credeti ? Crezind ca baietelul se Heuse mare, a hotarit sa-i ia ursuletul, Parintele acesta se simtea un pic J:ncurcat, caci simtea cit tine copilul la ursulet. Ap ca a inventat 0 poveste: ,,0 sa trimitem ursuletul acesta intr-o tara departata, unui . copil care nu are ursulet." Baiatul acela mic, ce-si iubea ursuletul, a fost tare minios. Tinea mult la parintele ce voia sa trim ita ursuletul intr-o ~ara departata, il admira chiar si nu a tndraznit sa-si marturiseasca minia, E greu sa-i spui cuiva minia ta dad tii la acel am si-l vezi destul de rar. ~i atunci baietelul, care era tare rau, a inceput Sa fad pipi in pat in fiecare noapte. Era felullui de a-si spune minia, In felullui, el spunea ~id nu e la fel de mare ca acela care i-a trimis ursuletul intr-o tara departata. Dovada era chiar faptul ca nu i se ceruse parerea atunci cind fusese despartit de jucaria lui preferata, ursuletu! de plus. E adevarat, mai avea doar un ochi ~i doar 0 labuta, dar cind iubesti pe cineva, il iubesti cu tot cu ranile sale, nu-i asa ? Norocul e di acest eopil avea doi parinti,

Un ursulet nou-nout. . Dar ~ ~?st oare bine ~eeasta? Pentru cit acest al doilea pinnte VOlarnd felul acesta ca baiatul sa ra-m~lna- . sa nu ereas" mtc, ca prea repe e! ... Aceasta nimeni nu a poate sti poate do b-' 1 di 11' . ' ... ar aiatut, care m '1 mcu Ul VOlasa creases si sa raVmAlna" ..rubiIt ca a. tot ,USI
_ A

un

COpl

mic,

'

Numai el singur

stie.

A~a se temina povestea baietelului caruia i-a fost Iuat ursuletul de plus. . sa-mi sp~n~ti~ ~ faem mereu pipi in pat? Nu, .. - fO _ nu, st.a~l linistiti l fntr-o zi a simtit ca poate ,sa ereasca ar~ lll:] .0 ~ea~a; ca va fi iubit , _. ehiar daca e mare! $i in a~e~Azl~lma r-a mcetat, a doua zi nu a mai facut pipi in pat ruci rn zrua urrnatoare ~i nieiodata. '
0
0

$i,

:oveste p.entru un baietel care era tare furios si eare se zbatea intre dorinta de a creste mare ~i dorinta de aramine mic,

ClTEVA POVE.?TI BUNE DE LEAC

Povestea puiului de pi~igoi caruia ii fusese tare Irica ~i care pastra in el 0 minie cumplita

'" ei au vit tare ~i dad. E eump 1Ita mima PlVgOl'lor , caci,-Q"----mie,.. --"~". ".,..
A' "

. .....•••••••

~n

·f~r triste~e in~Tti,eare de

vestit.

minia e mare, atunei _!a nu poat~ ie~i~!~ 'd inima ramme un ta acolo lar m adme, lfi spate, aproape e ~"'.~,-.-...•. .,'.
_ •• ",.. , A A ".

~~~.~~:~~~:nl-

crete multe-multe pe care nu vi [e spun, pentru ea sint nurnai secretele lor. 1ntr-o zi, invatatoarea de la scoala de pitigoi, 0 pitigoaica batrina, care semana eu 0 bufnita, se supara tare rau pe prietenullui Liajoc, Minioasa foe, illovi scurt cu aripa si acesta cazu, lovindu-se de 0 pietricica, A fost zapacit rau de tot. Liajoe se simti arnenintat de aceasta intimplare, Ramase tacut ~iteama se cuibari in el. i~isimtea inima midi de pitigoi ingbesuindu-i-se in piept de cite ori a vedea pe batrina lnvatatoare care semana cu 0 bufnita. , , Avea mintea plina de intrebari, ca ~i cum multe amintiri s-ar fi trezit In el. Veehi temeri pe care Ie uitase. Lovitura primita de prietenul sau pard. 0 primise el, cu mult timp in
urma .

e ~~eo~ . fine, sa va spun ce s-a ihtlmplat, dar nu-t usor de po'

Totul se petrece in tara pi~igoilor care, dupa cum ~tlm cu

totii, se aHa mai ales in copaci si in eeruri.

.. Un pui de pitigoi, care traia singur cu mama lu~ ~l e~ sora pitigoi, merges in fiecare dimi.nea~a l~ ,~e~ala"de plVgo1"p:_ntru a inva\a tot ce trebuie sa stte un p*go~: sa zboare: sa emte sa-si lustruiascs penele, sa recunoasca msectele micute ~le , '( ." ~ t padurii, sa nu se rataceasdi in cer. NU-l usor in cer, nu sm sosele si, apoi, cerul e mare: in fa~a, in spate, la dreapta, l~ ~tlnga, dedesubt, deasupra, pe scurt, peste tot rrebuie sa £11 atent cind zbori. Acest pui de pitigoi pe care 0 sa-l numesc Liajoe (d~, e u~ nume de pi~igoi ~i rrebuie citit Lia-joc) se ducea deci toata ziua la ~eoali\, iar asta ii placea ~i mai ales iiplacea d~ e~legul sau, Un coleg adevarat, care-l a~tepta "" tim~Uil"dimineata cind mergeau la ~coala. Zburau amindoi, atenti sa nu se 10veasca de eopaci. Le placea mult sa rida impreuna. aveau se-

Seara, in cuib, se intreba dad. Tata plecase pentru ca se certa ell Mama. Oare ~i el 0 lovise pe Mama, ea batrina bufni~a ? Nenumarate sentimente ureau din eL Mama lui fusese de asemenea 0 pitigoaica mid, oare tot asa fusese lovita de un pitigoi violent? ]'~i spunea: "Dad Tata ar fi aici, n-ar da voie nimanui sa rna loveasca, m-ar apara!" Multe erau intrebarile pe care ~iIe punea Liajoc inainte sa se culce, Dar minia ~i teama ramineau adinc 'in el. Si dimineata cuibul tot era ud. Mama lui credea cil. facuse pipi in cuib, dar nu, nu asta era. Erau Iacrimile de furie plinse noaptea intreaga! Era ca 0 ran a veche, redeschisa. Nu stim cum a gasit micul Liajoe leacul ca sa adoarma linistit,

Mai tirziu, a hotarit sa faca 0 calatorie irnpreuna eu prietenul sau, Amindoi, Ceea ce stim astazi e ea Liaj oe stie, inauntrul sau , ea in el , , sint rani tare vechi, pe care le-arn fi crezut uitate. $i atuncicind cunosti pe cineva ciiruia i le poti marturisi, ranile se videca ~i apare risul '., chiar ~i in somn.