Apoziţia

Sora mea, Ana, mă ajută la teme uneori.

Apoziţia este o poziție sintactică suprimabilă, care exprimă o relaţie de

echivalenţă de sens între aceasta şi un substantiv bază sau care precizează
suplimentar proprietăți ale obiectului denumit de substantivul bază.
Relaţia apozitivă nu este o relaţie de subordonare față de o bază
substantivală, apoziția nefiind un atribut. Nu este nici o relaţie de coordonare,
pentru că este o construcţie suprimabilă, nelegată practic sintactic de bază, ci
numai semantic, asemănându-se cu o construcție incidentă.

Exerciţiu:
Subliniază apoziţiile din enunţurile următoare:
 Cartea mea preferată, Minunea, a fost recent ecranizată. (Ghilimele!!!!!)
 Tomi, adică protagonistul cărţii, este un câine-lup.
 Întotdeauna m-a încurajat cineva, mai exact familia.
 M-a surprins atitudinea voastră, cu alte cuvinte modul de a reacţiona.
 Şeful clasei, respectiv Dan, a anunţat modificările din orar.

Mărci ale apoziției

Apoziția poate fi semnalată de adverbe sau locuțiuni adverbiale fără funcție
sintactică: adică, anume, respectiv, mai exact, mai bine zis, altfel spus, cu alte
cuvinte.

Punctuaţia
Subliniază apoziţiile din enunţurile următoare:
Omul acela, bunicul, ştie multe poveşti de război.
Însoţitoarea – colega ei – ştia drumul până la cabană.
Nu mi-a plăcut hotărârea luată: neparticiparea.

În scris, apoziţia se desparte de restul propoziției prin virgule, prin linii de pauză
sau prin două puncte. Aceste semne de punctuație pot fi considerate mărci
apozitive.

Topica apoziţiei

Scriitorul acesta, Cărtărescu, este foarte apreciat de criticii literari.

subiect apoziţie (mai bine ziceai bază, nu subiect!!!!)
Cărtărescu, scriitorul acesta, este foarte apreciat de criticii literari.
subiect apoziţie (mai bine ziceai bază, nu subiect!!!!)
Apoziția este obligatoriu postpusă bazei, pentru că, odată ce se schimbă ordinea
cuvintelor, se modifică şi funcția sintactică a cuvintelor în enunt.

Exerciţiu
Identifică apoziţiile din următoarele enunţuri şi precizează baza acestora:
 Vărul nostru, Andrei, este talentat la pictură.
 Ne-a ajutat el, adică vecinul.
 Nu-mi place prima oră, ci a doua, matematica.
Baza unei apoziții poate fi, mai ales:
 substantiv;
 pronume;
 numeral cu valoare pronominală.

Subliniază apoziţiile si precizează partea de vorbire prin care se exprimă:

 Dorina, secretara, este o fată zâmbitoare.
 Am salutat-o pe acrtiţă, adică pe dumneaei.
 Le-a oferit cărţi câştigătorilor, mai exact celor trei.
 Radu este un copil cuminte, mai bine zis ascultător.
 Avea obiceiul de a nu renunţa, adică de a relua exerciţiile până găsea soluţia.
 Era uşor de aranjat cărţile, mai exact de pus în raft.

Apoziția se poate exprima prin:

• substantiv;
• pronume;
• numeral cu valoare pronominală;
. adjectiv;
• forme verbale nepersonale.

Atenţie!
Apoziția exprimată prin substantiv sau substitut stă, de obicei, în cazul
nominativ, indiferent de cazul nominalului bază, dar poate să reia și cazul bazei.
Matei, adică el, m-a încurajat mereu.
caz nominativ
Îl ascult pe Matei, adică pe el.
caz acuzativ