STRATEGII

DIDACTICE
Conf. univ. dr. Mihaela Voinea
 Strategia didactică
•I. Cerghit defineşte strategia de
instruire/didactică ” un mod de abordare a
predării şi învăţării, de combinare şi
organizare optimă a metodelor şi
mijloacelor didactice avute la dispoziţie,
precum şi a formelor de grupare a elevilor,
în vederea atingerii obiectivelor
urmărite.”
Accepţiunile termenului ”strategie
didactică”
•Strategia – un mod de gândire şi acţiune;
•Strategia - structură procedurală;
•Strategia - tactică (reacţie la reacţiile elevilor,
ca nişte soluţionări practice, metodice,
prompte şi punctuale ivite pe parcurs);
•Strategia - înlănţuire de decizii;
•Strategia - rezultat al contopirii strategiei de
predare şi strategiei de învăţare.
 Construirea strategiei didactice
L.Vlăsceanu propune şase parametrii de
construcţie a strategiei didactice:
1. organizarea elevilor;
2. organizarea conţinutului;
3. modul de prezentare-asimilare al
cunoştinţelor;
4. frecvenţa, continuitatea intervenţiilor
profesorului;
5. modul de programare al exerciţiilor
aplicative;
6. natura probelor de evaluare.
 Tipuri de strategii didactice
După gradul de dirijare/nondirijare al învăţării:
•strategii algoritmice (imitative, explicativ-
reproductive, explicativ-intuitive, algoritmice,
programate)
•strategii nealgoritmice (explicativ-
investigative, conversativ-euristice,
descoperirea independentă, problematizante,
observarea investigativă, inductiv-
experimentale, creative)
•strategii mixte
 Strategia predării centrate pe elev

Reprezintă o manieră modernă de abordare a

învăţării elevului (predarea este interpretată
ca o acţiune de individualizare a învăţării)
Presupune:
•Selecţia conţinuturilor se realizează în funcţie
de posibilităţile, interesele şi nevoile celor
care învaţă.
•Încurajarea iniţiativelor elevilor .
•Progresul elevilor în ritm propiru.
 Strategia predării centrate pe elev
• Se oferă ocazii pentru construirea cunoaşterii elevului.
• Cadrul didactic este persoană-resursă (facilitează
accesul la informaţii, diagnostichează dificultăţile
elevului, orientează elevii)
• Spaţiul, mobilierul, echipamentele sunt utilizate
flexibil.
• Se preferă eterogenitatea.
• Se stimulează autoreflecţia, autoevaluarea,
autoreglarea comportamentului de învăţare.
 Metode didactice -clasificare
• Criteriul istoric: metode vechi / clasice / tradiţionale
și metode noi
• Criteriul generalităţii: metode generale (exerciţiul)
și metode speciale
• Crietriul organizării activităţii: metode individuale și
de grup
• Criteriul funcţiei îndeplinite: metode de trasmitere
a cunoștinţelor, de consolidare, de aplicare, de
verificare etc.
SINELG (sistem interactiv de notare şi
eficientizare a lecturii şi gândirii)

Este o metodă de menţinere a

implicării active a gândirii elevilor în
citirea unui text, de monitorizare a
gradului de înţelegere a unui conţinut
de idei, de învăţare eficientă.
SINELG (sistem interactiv de notare şi
eficientizare a lecturii şi gândirii)
•Pentru a monitoriza ideile textului şi
gradul de înţelegere a acestora este utilă
realizarea unui tabel cu patru coloane
corespunzătoare celor patru categorii de
semne utilizate.
+ = informaţie nouă
!= atenţie/ important
= știu
?= neclar
 Turul galeriei
Constă în arcurgerea următorilor paşi:
• Elevii, în grupuri de trei sau patru, rezolvă o problemă (o
sarcină de învăţare) susceptibilă de a avea mai multe soluţii.
• Produsele muncii grupului se materializează într-o schemă,
diagramă, inventar de idei, notate pe hârtie, un poster.
• Posterele se expun pe pereţii clasei, transformaţi astfel într-o
veritabilă ”galerie expoziţională”.
• La semnalul profesorului, grupurile trec pe rând pe la fiecare
poster pentru a examina soluţiile propuse de colegi.
Comentariile şi observaţiile „vizitatorilor” sunt scrise pe
posterul analizat.
• După ce se încheie „turul galeriei,” grupurile revin la poziţi
iniţială şi fiecre echipă îşi reexamineză produsul în comparaţie
cu produsele colegilor.
Metoda interacţiunii observate (fishbowl)
metoda acvariului

Prin această metodă elevii se află în dublă

ipostază:
a. Participanți activi la o dezbatere;
b. Observatori ai interacţiunilor care se
produc.
Scaunele din clasă sunt așezate în două
cercuri concentrice.
Metoda interacţiunii observate(fishbowl)
metoda acvariului
•Elevii din cercul interior discută timp de 8-
10 minute o problemă controversată.
•Elevii din cercul exterior notează ce
observă la colegii care discută (cum
anume se prezintă argumentele, cum se
stabilesc regulile comunicării, cum se
rezolvă conflictele etc.)
•Apoi se schimbă rolurile, pronindu-se o
altă discuţie controversată..
 Metoda Mozaic
Este o metodă prin care se promovează
învăţarea prin colaborare şi cooperare între
elevi.
Presupune parcurgerea următorilor paşi:
1.Construirea grupurilor de lucru iniţiale. Clasa
de elevi se împarte în grupuri de 4-5 elevi .
Fiecare elev în grup va avea un număr 1,2,3,...
2.Profesorul împarte materialul de studiu în 4-5
părţi, corespunzătore grupurilor de elevi
constituite.
 Metoda Mozaic
3.Construirea grupurilor de experţi şi rezolvarea sarcinii de lucru.
Elevii cu nr.1 vor studia prima paret a textului, grupul
elevilor cu nr.2 vor studia a doua parte ş.a.m.d.
Fiecare grup de „experţi ” are sarcina de studia o numită parte/
bucată din text, repartizată de profesor. Elevii din fiecare
grup trebuie să discute conţinutulde idei al textului ce le
revine, s-o înţelegă cât mai bine şi mai adecvat pentru a fi
capabili , s-o predea celorlalţi colegi, intr-o etapa viitoare.
4.Revenirea elevilor în grupurile iniţiale şi predarea conţinutului
pregătit celorlalţi colegi. Prin predarea reciprocă se
realizează cea mai bună învăţare a conţinutului
informaţional.La sfârşitul lecţiei fiecare elev trebuie să
stâpânească conţinutul întregului text, nu numai a bucăţii
în care afost „expert”.
 Brainstormingul
Este o metodă de stimulare a creativităţii, de
descoperire a unor soluţii inovatoare pentru
problemele puse în discuţie.
•Presupune amânarea evaluării ideilor emise
pentru o etapă ulterioară (de aceea se mai
numește metodă evaluării amânate)
•Regulile după care funcţionează grupul care
participă la brainstorming (10-15
participanţi) sunt următoarele:
 Brainstormingul
- Toate ideile au caracter de cunoștinţe.
- Exprimarea ideilor mai neobișnuite de către
participanţi va fi încurajată de moderatorul
discuţiei.
- Nu se va critica nicio idee.
- Membrii grupului sunt încurajaţi să emită idei/
sugestii pornind de la ideile altor participanţi
- Se solicită toţi membrii grupului
- Calitatea este mai puţin importantă decât
cantitatea
 Jocurile de ”spargere a gheţii”
/captarea atenţiei
Aceste jocuri-exerciţii (de 3-5 minute) au
menirea de a pregăti atmosfera optimă pentru
învăţare și de a stârni atenţia/curiozitatea
elevilor într-o manieră atractivă.
Astfel de jocuri / exerciţii sunt:
•” Horscopul”, ”Animalul preferat” ”Anotimpul
preferat” etc.
•Aceste exerciţii trebuie alese în funcţie de
specificul disciplinei, al elevilor etc.
Metoda jocului de rol
Această metodă, deosebit de utilă pentru
dezvoltarea competenţelor sociale, de
relaţionare presupune:
- descrierea situaţiei,
- repartizarea rolurilor (pe baza unei fișe),
- jocul de rol propriu-zis,
- analiza activităţii, concluziile.
 Forme de organizare a procesului
de învăţământ
Activitatea (predarea)frontală, tradiţională, utilizată cu
precădere la vârste şcolare mari, se bazează pe lucru
cu toţi elevii la un nivel mediu de performanţă.
Avantaje:
• predarea frontală oferă elevilor posibilitatea de a
obţine cunoştinţe fundamentale, sau sinteze privind
anumite puncte de vedere, într-un mod rapid şi
eficient.
• este indicată în cazul când se doreşte efectuarea
unor demonstraţii, sensibilizarea şi câştigarea
adeziunii pentru o idée.
Activitatea frontală
Principalele limite ale acestei forme de
predare sunt reprezentate de:
•dominanţa profesorului, oferă slabe
prilejuri de interacţiune între elevi care
rămân izolaţi;
•nu există o tratare diferenţiată a elevilor,
aparând riscul nivelării realizărilor şcolare.
Activitatea pe grupuri
• Predarea pe microgrupuri începe să fie tot mai
mult folosită azi, deoarece se consideră că
spiritul de echipă, cooperaraea, înţelegerea şi
acceptarea celuilalt sunt atitudini indispensabile
lumii în care trăim (argument de natură social-
practică).
• Un alt argument de natură pedagogică care
pledează pentru munca în grup, ţine de faptul că
“învăţarea prin cooperare ”, care presupune
realizarea în comun a unor proiecte, realizarea
a dezbaterilor , a unor jocuri de rol, contribuie în
mod semnificatv la eficienţa învăţării.
Activitatea pe grup
Limite:
•Lucrul în grup necesită anumite
competenţe sociale elevilor;
•Cadrul didactic necesită competenţe de
management al grupului, de gestionare a
conflictelor, de monitorizare a activităţii
de grup..
Activitatea individuală
Această formă de activitate este susţinută de argumente
psihologice, psihologice şi pedagogice.
• Psihologic vorbind, învăţarea este prin natura ei
individuală. Învăţarea este condiţionată de ritmul
individual de dezvoltare, de experienţe şi atitudini
specifice individului.
• Din punct de vedere social vorbim tot mai des de
necesitatea afirmării individului cu toate potenţialităţile
sale: memorie, gândire, imaginaţie, creativitate dar şi
sentimente, valori, atitudini.
• Din punct de vedere pedagogic, un interes major
cunoaşte instruirea personalizată, ca modalitate de a
răspunde tuturor elevilor luaţi ca individualităţi.
Instruirea asistată de calculator
Calculatorul, considerată de Alvin Toffler
cea mai mare schimbare în sistemul de
cunoaştere, de la inventarea tiparului, este
o prezenţă din ce în ce mai puternică în
şcoli.
El aduce schimbări în:
•organizarea învăţării,
•în conducerea învăţământului,
•în cercetarea pedagogică.
 Funcţiile calculatorului în şcoală (Cucoş,
2006,pp.69-70):
• calculatorul este un mijloc de înregistrare a unor expresii,
precum tabla şi foaia de hârtie, ce conţin linii, forme, culori;
• computerul este un mijloc de construcţie şi de modelizare,
devenind un adevărat laboartor de investigaţie;
• calculatorul devine un excelent mijloc de experimentare în
mediul şcolar;
• calculatorul integrat într-o reţea are rolul de mijloc de
comunicare şi de exteriorizare în mediul şcolar;
• calculatorul joacă rolul de dispozitiv de programare, cu
ajutorul lui fiind posibile planificarea diferitelor secvenţe cu
caracter operaţional.
 IAC- limite
• transformarea elevilor în roboţi (utilizând internetul
vor uita cum arată o carte)
• computerele sunt periculoase (afectează atît
sănătatea fizică cât şi psihică – tinerii devin
antisociali)
• este dificil de cultivat creativitatea cu ajutorul
computerelor;
• este favorizată cultura „copy-paste” şi o atitudine
relaxată faţă de munca intelectuală ;
• creează inegalităţi între elevi prin accesul diferit la
computere (T.Hadzilacos, 2003, p.170-171)
 Aplicaţii
•Descrieţi componentele strategiei didactice
pe care o utilizaţi cel mai frecvent la
disciplina dvs.
•Prezentaţi avantajele și limitele metodelor
interactive.
•Prezentaţi o metodă (exerciţiul
/demonstraţia / conversaţia/ mozaicul) pe
care o utilizaţi în predarea disciplinei dvs.
 Aplicaţii

•Comparaţi metoda conversaţiei cu

exerciţiul, utilizând trei criterii.
•Descrieţi trei avantaje și trei limite
ale activităţii pe grupuri.
•Exemplificaţi o metodă modernă pe
care o utilizaţi în predare și
argumentaţi alegerea facută.
Reflectaţi asupra formulei
succesului:
• 50% știinţă
• 20% experienţă
• 20% gândire pozitivă
• 10% inspiraţie

•Succes!