Activităţile economice

I Activităţile economice în Europa

1. Agricultura
Europa se evidenţiază, în ansamblu, printr-o agricultură intensivă.
Cultura plantelor
Continentul dispune de un important fond funciar (circa 300 mil. ha) şi de o însemnată suprafaţă
amenajată pt. irigaţii.
- Cerealele: cele mai cultivate sunt grâul (1/3 din producţia mondială – Rusia, Franţa, Germania,
Ucraina), porumbul, orzul şi ovăzul.
- Plantele industriale: mai importante sunt sfecla de zahăr (Rusia, Ucraina, Franţa) şi floarea soarelui
(Rusia, Ucraina, România, Franţa).
- Cartofii: reprezintă ½ din producţia mondială (Rusia, Ucraina, Polonia, Germania).
- Viţa de vie: Italia, Franţa, Spania.
Creşterea animalelor are un caracter intensiv, industrial, mai ales în Europa Occidentală.
Efectivele de animale nu sunt foarte mari la nivel mondial: 1/5 la porcine, 1/7 la ovine,şi 1/10 la
bovine. Cele mai importante efective se întâlnesc în: Germania, Franţa, Marea Britanie, Rusia, Danemarca
şi Olanda.

2. Industria
a. Industria energetică
Principalele resurse energetice sunt cele fosile (cărbuni, gaze, petrol). Potenţialul hidroenergetic este
redus (cu excepţia zonelor montane şi nordice). Alte surse de energie sunt: eoliană, solară (în special în
sud), geotermală (Islanda, zona M. Mediterane).
Industria energiei electrice se bazează pe termocentrale: Rusia (65%), Germania (63%), Marea
Britanie (73%), Italia (80%).
Ţări care se bazează pe hidroenergie: Norvegia (aproape 100%), Suedia (50%), Elveţia (70%),
Austria (60%).
Producţia de atomoenergie: Lituania şi Franţa (78-80%), Belgia (57%), Suedia (49%), Ucraina
(47%).
Alte tipuri de centrale electrice: geotermale (în Italia şi Islanda), mareomotrice (Franţa), solare
(Spania, Franţa), eoliene (Germania, Danemarca, Olanda).
b. Industria extractivă este reprezentativă într-un număr restrâns de ţări: Federaţia Rusă, Ucraina,
Germania (cărbuni, sare), Marea Britanie (gaze naturale, petrol), Polonia (sare, cărbuni) etc.
c. Industria siderurgică şi metalurgia neferoasă: au o pondere mai mare în Rusia, Germania, Franţa
şi Marea Britanie.
d. Industria constructoare de maşini se remarcă prin construcţia de:
- autovehicule: Germania, Franţa, Spania, Marea Britanie şi Italia.
- aeronave: Franţa, Marea Britanie, Rusia.
e. Industria chimică şi petrochimică: se impune în Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie şi Rusia.
f. Industria prelucrării lemnului: Rusia, Suedia, Norvegia, Germania, Franţa, Marea Britanie.

3. Sisteme de transport
Europa deţine cel mai diversificat şi dens sistem de transporturi din lume.
La nivelul continentului au fost stabilite nouă coridoare principale de transport paneuropean, în trei
dintre acestea fiind inclusă şi România: IV (Berlin – Budapesta – Bucureşti – Sofia – Istanbul), VII (calea
navigabilă Dunăre – Main – Rhin) şi IX (Helsinki – Sankt Petersburg – Chişinău – Bucureşti – Plovdiv).
a. Transporturile feroviare
Acest tip de transporturi a apărut în Europa în sec. al XIX-lea. Reţeaua europeană de căi ferate este
cea mai densă şi cea mai electrificată din lume (aproximativ ½). Are o importantă reţea de căi ferate pentru
trenuri de mare viteză (TGV).
b. Transporturile rutiere
Reţeaua de căi rutiere are o lungime totală de peste 6,6 mil. km. Parcul de autovehicule este format
din peste 230 mil. de autoturisme (locul 2, după America) şi peste 40 mil. de vehicule comerciale (locul 3).
Reţeaua de autostrăzi este mai dezvoltată în partea vestică a continentului: Germania (12 000 km),
Spania (12 000 km), Franţa (10 400 km), Italia (6 500 km), Marea Britanie (3 500 km).
 c. Transporturile maritime
Navigaţia maritimă datează din antichitate, mai întâi pe Marea Mediterană apoi şi pe alte mări.
Între marile porturi europene sunt: Rotterdam (peste 300 mil. tone anual), Anvers/Antwerpen (Belgia),
Hamburg (Germania), Londra, Le Havre, Marsilia (Franţa), Barcelona, Constanţa etc.
d. Transporturile fluviale
Cursurile de apă sunt legate între ele şi completate de o adevărată reţea de canale.
Cele mai importante artere fluviale de navigaţie sunt Rhinul (cu cel mai mare port fluvial de pe glob
– Disburg), Volga, Dunărea, Sena şi Tamisa.
e. Transporturile aeriene
Europa ocupă locul secund, după America de Nord, atât la numărul de pasageri transportaţi cât şi la
mărfuri.
În Europa se află unele dintre cele mai mari aeroporturi de pe glob: Heathrow (Londra), Frankfurt
am Main (Germania), Charles de Gaulle (Paris), Schiphol (Amsterdam), ,Şeremetievo (Moscova),
Leonardo da Vinci (Roma). Marile metropole au mai multe aeroporturi: Moscova – 4 internaţionale,
Londra – 3 internaţionale, Paris – 3 inernaţionale.

4. Turismul

Turismul a apărut în Anglia în sec. al XIX-lea.

Tipuri de turism:
a. Balneo-maritim: litoralul mediteranean este cel mai important (Nisa, Cannes-Franţa,
Marbella, Palma de Mallorca-Spania, San Remo, Portofino-Italia). Se adaugă litoralul Mării
Negre (Ialza-Ucraina, Varna-Bulgaria), litoralul atlantic (Whitby-Marea Britanie, Biarritz-
Franţa, Estoril-Portugalia).
b. Montan şi de sporturi de iarnă: în Alpi (Chammonix – Franţa, Davos – Elveţia, Innsbruck –
Austria, Cortina d Ampezzo – Italia).
c. Cultural – istoric: oraşe precum Paris, Londra, Roma, Florenţa, Veneţia, Madrid, Praga,
Atena, Sankt Petersburg etc.