REFERAT

ACTIVITATI MOTRICE ADAPTATE PE GRUPE DE VARSTA SI

PROFESII

Rolul profesorului în educaţia modernă ca principal „agent” de

transmitere a informaţiilor este acela de a cunoaşte aspiraţiile şi opţiunile elevului
către anumite activităţi sociale sau profesii, să le dezvăluie elevilor solicitările
impuse de acestea şi după posibilităţile şi potenţialul lor să-i orienteze sau
reorienteze spre domenii ocupaţionale care, din punct de vedere al aspectului fizic
şi caracteristicilor psiho-motrice, corespund disponibilităţilor personale.

Cariera didactică nu este o „manta de vreme rea“, ci se urmează numai

dacă are vocaţie, nu doar atunci când viaţa ne refuză în alte locuri. Este adevărat
că, în multe domenii de activitate, oamenii sunt răsplătiţi în mod egal cu efortul
depus. În educaţie nu este aşa; dai întotdeauna mai mult decât poţi obţine.
Profesorul are în faţă suflete, minţi, perechi de ochi şi urechi, toate îndreptate cu
încredere spre el. Un bun profesor modelează mintea celor cu care lucrează. Îi
formează, le aranjează gândirea, îi învaţă cum să gândească nu ce să gândească.
Pentru aceasta profesorul are nevoie nu doar de răbdare, ştiinţă şi inteligenţă, ci
și de dăruire.

Grigore Moisil afirma că “un profesor bun e cel care te face ca lucrurile
mai grele să ți se pară ușoare”. André Gide susține că “un profesor bun are
această grijă statornică: îi învață pe discipoli să se lipsească de el”.Nicolae
Iorga este de părere că “este profesor orice om de la care poți să înveți ceva”.

Profesorul de educatie fizica trebuie sa asigure si sa dezvolte permanent

urmatoarele notiuni:

-să dezvolte capacitatea de organizare/autoorganizare şi de adaptare la situaţii

variate de lucru în vederea dezvoltării fizice generale;

-perfecţionarea capacităţii motrice generale şi specifice;

 -să dezvolte la elevi gândirea activă;

- cresterea spiritul de inventivitate;

-introducerea spiritului de fairplay;

- jucarea corectă a şanselor pe fondul unor indici superiori de manifestare a

calităţilor motrice;

-aplicarea şi generalizării deprinderilor şi priceperilor motrice de bază şi

specifice atletismului, jocurilor sportive, gimnasticii şi cerinţelor fizice specifice
domeniilor de calificare profesională;

Obiectivele:

 prevenirea îmbolnăvirilor şi/sau a producerii unor accidente;

 menţinerea atitudinii corecte a corpului;

 menţinerea capacităţii de efort la un nivel optim, în raport cu vârsta

subiecţilor;

 menţinerea unei bune coordonări şi abilităţi a mişcărilor;

 menţinerea mobilităţii articulare;

 menţinerea forţei şi rezistenţei musculare, generale şi segmentare;

 formarea obişnuinţei de a se lucra şi musculatura antagonistă care

nu este implicată în efortul de zi cu zi .

Mijloacele activităţilor:

Mijloacele activităţilor fizice la persoanele care au meserii ce implică efort fizic

trebuie realizate în funcţie de tipul de meserie practicată, de tipul de efort depus,
de grupele musculare implicate în efort.

Astfel, pentru meseriile ce implica solicitarea musculaturi spatelui se vor executa

exerciţii pentru intinderea musculaturii spatelui şi scurtarea musculaturii
abdomenului.
Pentru meseriile care implică lucrul cu membrele inferioare, se vor executa
exerciţii de streaching pentru musculatura implicată în efortul specific meseriei,
iar pentru musculatura antagonistă se vor executa exerciţii de tonifiere musculară.

Pentru meseriile care implică lucrul cu membrele superioare, se vor executa

exerciţii de streaching pentru musculatura implicată în efortul specific meseriei,
iar pentru musculatura antagonistă se vor executa exerciţii de tonifiere musculară.

Indicaţii metodice

Activitatea fizică la vârsta adultă nu are contraindicaţii pentru nici un fel

de subiect, indiferent de vârstă şi sex. Se impune însă ca programele de exerciţii

fizice să fie strict compatibile cu particularităţile individuale legate de starea de
sănătate, vârstă, sex şi scopul sau obiectivele urmărite, care pot fi diferite la
diverşi subiecţi.

La adulţi, mijloacele activităţilor fizice se aplică după reguli stricte, dictate de

stabilirea unor obiective foarte bine particularizate.

Trebuie folosite ca materiale ajutătoare biroul, scaunul de birou, cu ajutorul

cărora să putem alcătui un program de lucru cât mai facil.

Exerciţiile trebuie dozate corespunzător, astfel încât să nu apară unele accidentări

nedorite.

În fața noilor tehnologii (telefon, tabletă, internet, jocuri, etc) și a statisticilor tot
mai îngrijorătoare privind starea de sănătate a populației școlare și adulte,
profesorul care predă această disciplină rămâne un pilon important care trebuie
să asigure echilibru și mai ales alternative atractive și eficiente pentru:
combaterea sedentarismului cronic, prevenirea îmbolnăvirilor copiilor (boli
cardio-pulmonare, boli de nutritie, inclusiv obezitate, boli ale aparatului
locomotor, etc.), combaterea efectelor negative bio-psiho-motrice induse de noile
tehnologii și alimentația nesănătoasă.