Comportament Si Etica Profesionala Alim

Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Programul Phare TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.01.
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a X-a
DOMENIUL: TURISM ŞI ALIMENTAŢIE

CALIFICAREA: Lucrător in alimentaţie
NIVELUL: 1
MODULUL: Comportament şi etică profesională
2005
Modulul :Comportament şi etică profesională
AUTOR
Georgescu Liliana Cristina – prof. Gradul I , doctorand în economie,

Colegiul Economic „ion Ghica” Târgovişte
Domeniul : Turism şi alimentaţie 1

Calificare : Lucrător în alimentaţie
Introducere
Auxiliarul curricular pentru modulul Comportament şi etică profesională este

destinat elevilor de clasa a X-a de la Şcoala de Arte şi Meserii pentru domeniul
turism şi alimentaţie, calificarea lucrător în alimentaţie cât şi profesorilor implicaţi în
pregătirea acestora.El este structurat în două părţi:
1. Ghidul profesorului
2. Activităţi pentru elevi
Auxiliarul nu acoperă toate cerinţele din S.P.P. Pentru obţinerea certificatului de
calificare este necesară validarea integrală a competenţelor din S.P.P.
Ghidul profesorului cuprinde informaţii care vin în spijinul profesorilor oferind
sugestii metodologice pentru activităţile propuse elevilor Şcolii de Arte şi Meserii
care se pregătesc să devină lucrători în alimentaţie.
Acest material a fost elaborat pe baza unităţilor de competenţă şi a competenţelor
prevăzute în Standardele de pregătire profesională pentru nivelul 1, calificarea
„lucrător în alimentaţie” şi respectând curriculumul pentru clasa a X-a.
Metodele didactice propuse corespund diferitelor stiluri de învăţare (vizual, auditiv şi
practic) şi respectă principiile educaţiei centrate pe elevi.
Fişele de evaluare propuse în acest ghid urmăresc demonstrarea competenţelor
practice ale elevilor, lucrul în echipă, asumarea responsabilităţii, dezvoltarea relaţiilor
de colaborare şi ajutor reciproc.
Activităţile pentru elevi cuprind exemple variate de exerciţii şi teste cu soluţiile
anexate, activităţi teoretice şi practice, activităţi individuale, în perechi şi în grup.
Rezolvările acestor activităţi pentru elevi pot conduce la întocmirea portofoliului
elevului care va cuprinde:
- dovezi ale parcurgerii unor activităţi de evaluare
- fişa de descriere a activităţilor în care se va bifa rubrica
„realizat”
- opinii ale elevilor privind activităţile desfăşurate
- planuri de acţiune, evaluări,activităţi planificate şi efectuate
de către elev
- comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele
elevului

CUPRINS
pagina
1. GHIDUL
PROFESORULUI........................................................................................................5
- competenţe vizate şi obiective urmărite ……………………………………………….5
- Fişa de documentare nr.1.........................................................................................6
- Fişa de lucru nr. 1.....................................................................................................7
- Fişa de documentare nr. 2....................................................................................... 9
- Fişa de lucru nr.2…………………………………………………………………………10
-Fişa autoevaluare…………………………………………………………………………11
- Fişa documentare nr.3…………………………………………………………………...13
- Fişa de lucru nr.3…………………………………………………………………………14
- Fişa de evaluare nr.1…………………………………………………………………….15
- Fişa de documentare nr.4……………………………………………………………….17
- Fişa de lucru nr.4…………………………………………………………………………18
-Fişa de documentare nr.5………………………………………………………………..21
- Fişa de evaluare nr.2…………………………………………………………………….22
-Fişa de evaluare nr.3……………………………………………………………………..24
- Fişa de progres şcolar.............................................................................................26
- Glosar de termeni....................................................................................................28
2. ACTIVITĂŢI PENTRU ELEVI...............................................................................30
- competenţe vizate şi obiective urmărite.................................................................30

- Exerciţii pentru elevi şi soluţii de rezolvare.............................................................31
- Fişa de descriere a activităţilor................................................................................41

Competenţe vizate
I. UC : Lucrul în echipă
C 1 : Îşi precizează poziţia într-o echipă de lucru pe baza
activităţii desfăşurate
Obiective urmărite
După parcurgerea acestei unităţi elevul va...
A
ha … şti …
!
- sarcinile care revin fiecărui membru al echipei
- poziţia faţă de grup a fiecărui membru al echipei
- sancţiunile pentru nerespectarea planului comun sau neîncadrarea în
timp
… înţelege...
- manifestarea spiritului de întrajutorare între membrii echipei

- corelarea propriilor sarcini cu cele ale echipei
- colaborarea în echipă
… putea să ...
- îndeplinească propriile sarcini

- folosească factorii care influenţează calitatea serviciilor de alimentaţie
- aprecieze gradul de satisfacţie al clientului
- folosească echipamentele din dotarea unităţilor de alimentaţie
- să preia unele sarcini în caz de urgenţă
- să manifeste compasiune şi simpatie faţă ceilalţi membri ai echipei
Pentru această competenţă vă propunem următoarea fişe de documentare:

Fişa de documentare nr.1
Lucrul în echipă se bazează pe motivaţia lucrătorului din

alimentaţie care presupune:
Ştie ce are de făcut
Cunoaşte rolul şi importanţa

muncii lui
Ştie ce se aşteaptă de la el
Motivaţia
lucrătorului din
alimentaţie
Îşi înţelege nivelul de
competenţă
Se integrează în ansamblul
activităţii din alimentaţie
Respectă munca în echipă
Cunoaşte sistemul de evaluare

şi salarizare
Ştie cine este şeful lui direct

Fişa de lucru nr. 1
Se împarte colectivul de elevi în echipe formate din şase elevi. Ficare echipă va fi
formată din :
• un client
• un şef de restaurant
• un şef de saţă ( maître d’hotel)
• un ospătar
• doi ajutori de ospătar ( picoli)
• un evaluator
Se va cere apoi ficărei echipe să “ interpreteze “ în faţa celorlalţi colegi un joc de
rol în care fiecare va primi sarcini de la şeful lui direct şi la rândul său se va
adresa subalternului. Sarcinile de lucru sunt prilejuite de sosirea în restaurant a
unui client important. Cei doi picoli vor colabora pentru efectuarea mise-en-
place-ului. Clientul va fi primit de către şeful de sală care îl va solicita pe ospătar
pentru primirea comenzii. Ospătarul va solicita ajotorul picolilor pentru a servi
meniul comandat.
Evaluatorul fiecărei grupe va completa următoarea fişă de observare:
Fişa de observare
Funcţia Relaţiile cu Relaţiile cu Relaţiile cu
subordonaţii superiorii clienţii
Şeful de
restaurant
Şeful de
sală
Ospătarul
Ajutorii de
ospătar

Competenţe vizate
II. UC : Lucrul în echipă
C 2 : Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă
Obiective urmărite
A
ha … şti …
!
- poziţia individuală faţă de ceilalţi

- sancţiunile pentru nerespectarea normelor impuse de desfăşurarea
activităţii în alimentaţie
- să-şi asume atitudini constructive în grup
… înţelege...
- asumarea răspunderilor în echipă

… putea să ...
- efectueze acţiuni iniţiate în grup

- finalizeze sarcini
- raporteze realizarea unor sarcini
- organizeze evenimente cu ajutorul colegilor din echipa de lucru
Pentru această competenţă vă propunem următoarea fişe de

documentare:

Fişa de documentare nr. 2
Etapele lucrului în echipă
Stabilirea sarcinilor
1.. Primirea
individuale
sarcinii de lucru
Îndeplinirea sarcinii
2. Asumarea personale
rolului în
echipă
Comunicarea cu şeful
echipei de lucru
3. Comunicarea în echipă Comunicarea cu

colegii
Comunicarea în
preluarea unor sarcini
de urgenţă
Analiza contribuţiei
personale
4. Analiza modului de
îndeplinire a sarcinii de lucru
Analiza
dificultăţilor
întâmpinate

Colectivul de elevi ai clasei va fi împărţit pe grupe de 8-10 elevi.

Fiecare grupă va fi formată din :
• un şef de restaurant
• un şef de sală
• 3-4 ospătari
• 3-4 ajutori de ospătari (picoli)
Se va simula cu fiecare grupă în parte careul pe care şeful de sală îl organizează
la începutul programului cu personalul din subordine şi cu participarea şefului de
restaurant.
Cu ocazia careului se va verifica :
• Ţinuta capilară a lucrătorilor din restaurant ( să fie îngrijită, ordonată,
adecvată cormităţii feîei,
• Igiena personală a personalului ( să aibă mâinile curate şi îngrijite,
unghiile tăiate scurt,lucrătorii să aibă aspectul curat, plăcut şi îngrijit)
• Vestimentaţia de serviciu ( să poarte uniformă asortată, atrăgătoare,
plăcută, curată, călcată, completă, accesorii discrete, să nu folosească
parfumuri sau deodorante puternice în timpul serviciului, etc.)
Şeful de restaurant şi şeful de sală vor respinge intrarea în serviciu a
personalului care nu respectă normele de mai sus. Totodată şeful de restaurant
va aduce la cunoştinţa lucrătorilor nemulţumirile şi sezările făcute de clienţi în
ultima perioadă şi soluţiile de rezolvare propuse în spiritul reglementărilor în
vigoare.
Cu ocazia acestui careu, şeful de restaurant anunţă lucrătorii că urmează să
servească o masă comandată ( rezervată) pentru 50 de personae cu maniu
stabilit pentru cină.
Şeful de sală organizează operativ activitatea formaţiei de servire, stabilind
responsabilităţi concrete de aranjare a sălii de servire cu întreg inventarul de
prezentare şi servire necesar şi urmăreşte îndeplinirea sarcinilor.
Cu ocazia careului el va controla dacă lucrătorii au asupra lor ancăr curat,
tirbuşon, chibrit, note de plată, pix, etc. Împreună cu şeful de restaurant va
verifica prin întrebări scurte dacă lucrătorii cunosc preparatele din meniul ce
urmează a fi servit.
Şeful de sală va verifica starea de curăţenie din sala de servire si din oficii,
starea veselei ce urmează să fie folosită, a grupurilor sanitare, stabilind pentru
lucrătorii din formaţie măsuri operative de remediere.
Pe baza indicaţiilor de mai sus se vor realiza cu elevii jocuri de rol în care se
va pune accent pe responsabilităţile ce revin fiecărui membru din fiecare
echipă.

După derularea dialogurilor ( oral) fiecare şef de echipă ( restaurant) va

întocmi un plan de măsuri cu sarcini concrete pentru fiecare elev care va fi
scris pe caiete şi comentat cu întrega clasă.
În finalul probei de lucru va fi evidenţiată echipa care va reuşi să întocmească
cel mai bun plan care să resposabilizeze în egală măsură pe toţi membrii ei.
Totodată fiecare elev sa va autoevalua pe baza următoarei fişe:
Fişa de autoevaluare:
Cum ar fi
Ce am făcut ? Cum am Ce ar fi trebuit să trebuit să
făcut? fac? fac?
Participarea
la careu
Colaborarea
cu colegii de
echipă
Gestica
Mimica feţei
Ţinuta
Poziţia
corpului
Fişele de autoevaluare întocmite de elevii care au interpretat rolurile

lucrătorilor în restaurant vor fi comentate cu ceilalţi colegi. Elevii vor semnala
profesorului greşelile făcute de colegii lor şi se vor trage concluzii legate de
sinceritatea răspunsurilor şi de caracterul autocritic al fişelor de autoevaluare.
Prin schimbarea rolurilor în cadrul echipei elevii care au fost şefi de sală
sau de restaurant vor deveni subalterni şi invers. Se va crea astfel posibiltatea
ca fiecare elev să-şi exercite rolul de lider în cadrul echipei şi să descopere dacă
are abilităţi pentru funcţiile de conducere din restaurant.
La rândul lor subordonaţii vor pune accentul pe comunicarea cu şefii lor şi
pe colaborarea şi într-ajutorarea cu colegii de echipă.

Competenţe vizate
III. UC : Lucrul în echipă
C 3 : Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea
sarcinilor
Obiective urmărite
A
ha … şti …
!
- să identifice competenţa membrilor echipei

- să coreleze propriile sarcini cu cele ale echipei
- să manifeste spiritul de într-ajutorare
… înţelege...
- asumarea răspunderilor în echipă

… putea să ...
- participe activ la toate acţiunile echipei

- analizeze critic şi autocritic activitatea echipei ( succes, eşec)
- propună soluţii de îmbunătăţire a activităţii echipei
- acode sprijin colegilor din echipă

documentare:

Decalogul comportamental în munca de echipă
1. Respectă-ţi colegii şi munca lor.

2. Fii sociabil, comunică, învaţă să-ţi asculţi colegii.
3. Ajută-ţi colegii ori de câte ori aceştia te solicită.
4. Asumă-ţi responsabilităţi şi fă eforturi pentru
îndeplinirea lor.
5. Fii sincer şi corect cu colegii, diplomat şi discret.
6. Recunoaşte atunci când greşeşti, fii receptiv la
criticile aduse de colegi şi exigent faţă de propriul
comportament.
7. Învaţă de la cei mai buni decât tine.
8. Fii autocritic şi deschis spre autoperfecţionare.
9. Ascultă-ţi şeful, dovedeşte-i că eşti serios şi
disciplinat.
10. Fii pozitiv în gândire şi atitudini.

Fişa de lucru nr.3

Fişa de documentare nr.3 va fi realizată pe o folie şi proiectată elevilor pe
un ecran, pe tot parcursul desfăşurării activităţii.
Elevii pot realiza şi o planşă cu decalogul comportamental al lucrului în echipă pe
care o pot aşeza în sala de clasă, în scopul vizualizării permanente a acestor
norme, al reţinerii lor şi al aplicării în activităţile de grup. Se apelează în acest
mod la stilul vizual de învăţare.
1. Pe baza regulilor prevăzute în decalogul comportamental se
organizează cu elevii o dezbatere în care li se cere să dea
exemple concrete din activitatea lor practică din care să rezulte
aplicarea acestor norme în munca de echipă.
2. La sfârşitul dezbaterii li se dă elevilor următorul chestionar:
Întrebarea Da Nu
1 Îţi place să lucrezi în echipă?
2. Consideri că munca în echipă te ajută să

comunici mai bine cu colegii?
3, Te integrezi uşor într-o echipă de lucru?
4. Îţi oferi voluntar serviciile în preluarea unor

sarcini de urgenţă?
5. Încerci să-ţi impui punctul de vedere în faţa

celorlalţi membri ai echipei tale de lucru?
6.Asculţi punctele de vedere ale celorlalţi membri ai

echipei tale?
7. Munca în echipă exclude responsabilitatea

ficăruia pentru propriile acţiuni?
8. Consideri că merită să pui interesul echipei în

faţa interesului personal?
După completarea chestionarelor de către elevi profesorul va prelucra

răspunsurile şi în ora următoare le va aduce la cunoştinţă elevilor rezultatele
chestionării.
Elevii vor face aprecieri referitoare la sinceritatea răspunsurilor date de ei.
Li se va cere elevilor să numească pricipalele dificultăţi cu care se confruntă în
activităţile desfăşurate în echipă.

Fişa de evaluare nr.1
Pe baza fişelor de documentare nr. 1, 2 şi 3, se dă elevilor următoarea fişă de

evaluare:
1, Ţinând seama de importanţa muncii în echipă pentru activitatea de alimentaţie

să se comenteze următoarele afirmaţii:
• Nu trebuie să vorbim tare sau să ridicăm tonul atunci când
comunicâm cu colegii de echipă, deoarece aceasta poate deranja
clienţii aflaţi în apropiere.
• Să punem interesul restaurantuluii înaintea interesului personal.
• Să respectăm pe fiecare membru al echipei, să avem răbdare să
ascultăm pentru a crea un climat de colaborare.
• Reuşitele ca şi eşecurile unei echipe depind de calitatea relaţiilor
de colaborare existente între membrii săi.
2. Realizaţi un eseu având ca temă „Portretul şefului ideal” cu ajutorul

următoarelor expresii:
- etalon de competenţă
- lider formal şi informal
- corect şi cinstit
- sever şi disciplinat
- bun coleg
- profesionist
- solidar
- politicos şi manierat
- diplomat şi discret
3. Faceţi parte din personalul unui restaurant în care pătrunde un client aflat într-
o stare avansată de ebrietate care face zgomot şi se manifestă violent faţă de
ceilalţi clienţi. Explicaţi ce măsuri va lua echipa din care faceţi parte şi cum vor
colabora membrii ei pentru soluţionarea situaţiei.

U.C. 14 Comportamentul profesional
C 1 : Probează regulile de igienă

C 2 : Respectă exigenţele privind vestimentaţia
C 3 : Adoptă o atitudine corespunzătoare faţă de
personalul unităţii
Obiective urmărite
A
ha … şti …
!
- să respecte condiţiile referitoare la ţinuta capilară şi igiena

corporală
- să respecte exigenţele privind vestimentaţia de serviciu
- să adopte o atitudine corespunzătoare faţă de personalul
restaurantului
… înţelege...
- să aibă o ţinută capilară adecvată, ordonată şi îngrijită

- să aibă un aspect plăcut, curat , decent
- să respecte normele de conduită profesională
… putea să ...
- poarte ţinuta impusă de şeful de restaurant

- întreţină ţinuta de serviciu curată, călcată şi completă
- raporteze superiorilor modul de executare a sarcinilor
- să colaboreze cu colegii eficient şi principial


documentare:


Atribuţiile ospătarului
Se prezintă la serviciu înainte de ora prevăzută în grafic,
odihnit, cu ţinuta corectă.
Participă, cu întreaga formaţie de serviciu, la activitatea
de pregătire a saloanelor pentru deschidere sau pentru
schimbul de ture din timpul zilei.
Verifică starea de curăţenie a saloanelor, a fiecărui
sector, oficiu, a veselei, mobilierului, inventarul textil,
intevenind cu corecturile ce se impun.
Participă la careul personalului, în ţinuta vestimentară
corespunzătoare în stare fizică bună şi cu ustensilele
necesare.
Cunoaşte conţinutul listelor de preparate şi de băuturi,
modul de prezentare şi de servire al acestora.
Primeşte raionul repartizat, verifică modul de aranjare a
meselor, remediind eventualele deficienţe, întoarce
paharele şi aşteaptă clienţii.
Serveşte consumatorii în ordinea sosirii în sala de
servire, evitând serviciul preferenţial.
Efectuează debarasarea veselei şi a altor obiecte de
inventar dela masa clienţilor, pe care le transportă şi le
ordonează la fiecare oficiu.
Coordonează , îndrumă şi răspunde de activitatea
ajutorului de ospătar cu care lucrează.

exactitatea bonurilor de marcaj, tichetelor de casă,

borderoului de încasări, monetarului şi notelor de plată.
gheridon, etc). Întocmeşte şi răspunde de
Are o comportare civilizată în relaţiile cu clienţii.
Execută şi alte sarcini, pe care le primeşte din partea
şefilor ierarhici, inclusiv pe cele speciale din graficul de
lucru.
Se preocupă permanent de ridicarea nivelului său de
cunoştinţe profesionale şi de cultură generală, aplicând
servicii şi tehnici de calitate ( tranşare, flambare,
porţionare, servire la platou, la gheridon, etc).
Se cere elevilor să-şi imagineze cum s-ar desfăşura o zi de lucru într-o unitate de
alimentaţie şi să realizeze un eseu cu titlu „ O zi de muncă în restaurant” având
la dispoziţie o planşă (folie) cu atribuţiile ospătarului ( cele de mai sus) şi
următorul chestionar :
1. La ce oră te-ai prezentat la serviciu ?

2. Care a fost starea ta fizică şi psihică la intrarea în program ? ( Erai
odihnit, bine dispus, cu chef de muncă, etc.)
3. Cum ai pregătit salonul restaurantului pentru primirea consumatorilor ?
( Ce operaţii ai făcut şi în ce ordine, cum ai împărţit cu colegii sarcinile, ce
sarcini suplimentare ai primit se la şeful tău direct, etc.)
4. Cum ai făcut verificarea stării de curăţenie a salonului, a sectorului
propriu, a oficiului, a veselei, mobilierului, feţelor de masă, naproanelor,
şervetelor ?
5. Ai lucrat singur sau în echipă ?
6. Ai acordat ajutor celorlalţi colegi atunci când eu ţi l-au cerut ? Concret în
ce a constat acest ajutor ?
7. Ai participat la careu ? Care au fost pricipalele deficienţe semnalate de
şeful de sală ?
8. Au existat colegi care s-au prezentat necorespunzător la careu şi de
aceea nu a fost admisă intrarea lor la serviciu ? Ce deficienţe de ţinută

fizică sau vestimentară au fost sesizate la aceşti colegi de către şeful de

sală?
9. La careu a participat şi patronul restaurantului ? S-a implicat în mod direct
în rezolvarea problemelor activităţii curente ?
10. Caracterizaţi cu ajutorul a trei calificative prezenţa la careu. ( ex : activ,
atent, exigent cu subordonaţii, exemplu de ţinută şi vestimentaţie, etc sau
plictisit, agresiv , pus pe ceartă, neglijent cu vestimentaţia, nebărbierit,
somnolent, etc)
11. Efectuarea mise-en –place-ului în raionul tău a fost rezultatul muncii de
echipă sau a fost rezultatul efortului personal ?
12. Raionul în care ai servit a fost aglomerat?
13. Care au fost preparatele culinare cele mai solicitate de clienţi ?
14. La debarasarea meselor ai avut un ajutor ( picolo) ?
15. Ai avut clienţi nemulţumiţi de serviciile tale?
16. Care au fost motivele lor de nemulţumire şi ce soluţii ai adoptat pentru
soluţionarea lor ?
17. Te-ai consultat cu şeful de sală sau cu colegii atunci când ai adoptat
aceste soluţii?
18. Ai servit şi clienţi din alte ţări ?
19. Ce limbă de circulaţie internaţională ai folosit în dialogul cu aceştia ?
20. Te-ai simţit obosit la sfârşitul programului de lucru ?
21. Făcând un bilanţ al tuturor lucrurilor care s-au petrecut într-o zi de muncă
la ce concluzie ai ajuns ?
După ce elevii vor scrie pe caiete eseul solicitat, profesorul va asculta câţiva
elevi ( aleşi întâmplător) care vor citi propriile lor creaţii.
Profesorul va face observaţii ori de câte ori consideră că este nevoie şi va
antrena la discuţii întrega clasa pe seama eseurilor care au fost citite.
În finalul probei de lucru profesorul va recompensa cu o notă bună cel mai
bun eseu şi va evidenţia pe cei mai activi participanţi la dezbatere.

U.C. 21 Servirea în unităţi de alimentaţie
C 3 : Respectă conduita profesională în relaţia cu

consumatorii
Obiective urmărite
A
ha … şti …
!
- să întâmpine clienţii conform regulilor de protocol

- să adopte o atitudine corespunzătoare faţă de consumatori
- formulele de adresare şi de politeţe
… înţelege...
- regulile de protocol
- să respecte normele de conduită profesională
… putea să ...
- aibă o ţinută corporală corespunzătoare

- facă gesturi adecvate fiecărei situaţii în procesul de servire
- fie amabil, prompt, politicos şi corect

documentare:


Reguli de comportare în timpul serviciului
Politeţea – exprimă respectul faţă de un om şi reflectă, în esenţă,
modul amabil de comportare al unui individ faţă de alt individ.
Se referă la : salut, amabilitate, tact, răbdare, calm şi stăpânire de
sine, mod de prezentare şi conversaţie.
Salutul este prima manifestare de politeţe.
Este obligatoriu pentru lucrătorul din alimentaţie. El trebuie să salute
primul întotdeauna, indiferent de vârstă, sex, funcţie, statut social, etc.
Amabilitatea reprezintă grija faţă de consumatori pe tot timpul cât
sunt oaspeţi în restaurant, sinceritatea, atenţia, promptitudinea în
recomandarea şi executarea serviciilor la masă, explicarea atentă a celor
recomandate, crearea unor condiţii de ambianţă, care să satisfacă cerinţele
şi exigenţele consumatorilor.
Tactul reprezintă priceperea de a fi calm, reţinut, împreună cu
răbdarea.
A avea tact înseamnă a şti să te stăpâneşti, a şti să asculţi cu atenţie,
a răspunde calm la toate problemele solicitate, a nu-l întrerupe pe
consumator în discuţiile de la masă, a discuta cu consumatorii ceea ce îi
interesează, a te comporta în aşa fel încât să fii întotdeauna util şi să ştii
când să te retragidin discuţii.
Nu sunt admise :
- discuţiile cu glas tare în salon
- intervenţia personală a lucrătorului într-o discuţie
contradictorie la masă
- formula de adresare la persoana a doua singular în
conversaţia cu consumatorii
Pe baza informaţiilor cuprinse în precedenta Fişă de documentare se va da
elevilor următoarea Fişă de evaluare.

I. Să se comenteze următoarele fraze:

• Politeţea este o monedă care îmbogăţeşte numai pe cel cheltuitor
• La serviciu, lucrătorul din restaurant nu trebuie să fie posomorât, nu
trebuie să aibă o expresie severă a feţei. El trebuie să fie vesel,
senin şi bine dispus. Să se detaşeze de problemele personale şi să
servească liniştit, având o atitudine binevoitoare.
• Politeţea în relaţiile cu consumatorii este o manifestare de
servilism.
• Pentru lucrătorii din alimentaţie conoaţterea şi respectarea cu
stricteţe a regulilor de comportare civilizată sunt obligatorii şi
trebuie să devină o deprindere în activitatea zilnică.
II. Să se completeze spaţiile libere cu cuvintele care lipsesc din următorul
text :
Salutul este …………………..manifestare de politeţe faţă de altă persoană.
Lucrătorul din alimentaţie va saluta întotdeauna…………….. indiferent de
vârsta, sexul, funcţia sau categoria consumatorilor. Cel care primeşte
comanda clientului îl …………………………….pe acesta in alegerea
meniului. El trebuie să dea toate………………….despre preparatele şi
băuturile din lista meniu.
III. Să se noteze cu A afirmaţiile adevărate şi cu F afirmaţiile false din următorul
text.
1.Mersul lucrătorului din alimentaţie trebuie să fie în ritm vioi, cu paşi mărunţi,
fără însă a alerga sau a se legăna.
2.În restaurant se circulă întotdeauna pe partea dreaptă, acordându-se
prioritate consumatorilor şi colegilor care transportă diverse obiecte de
inventar.
3Uniforma lucrătorilor din alimentaţie nu diferă în funcţie de sezon.
4. Ea diferă însă în funcţie de felul mesei servite.
5.În timpul servirii privirea lucrătorului trebuie să fie insistentă asupra
anumitor personae de la masă.
6.Expresia feţei lucrătorului din alimentaţie nu trebuie să trădeze enervare,
uitare sau vreo greşeală de serviciu.
IV. Alegeţi varianta corectă de răspuns :
1.Înainte de a debarasa obiectele de inventar care nu mai sunt necesare pe

masa clientului , lucrătorul foloseşte formula :

a) Aţi servit ?
b) Imi permiteţi să debarasez ?
c) Mai serviţi ?
2.Dacă un consummator nu are dreptate, lucrătorul din alimentaţie va folosi

formula:
a) Nu-i adevărat.
b) Nu cred, este puţin probabil.
c) În nici un caz.
3.Prima persoană servită de lucrător la o masă este :
a) persoana cea mai în vârstă de sex mascului

b) cel /cea care a făcut comanda
c) persoana cea mai în vârstă de sex feminin
4. Politeţea şi amabilitatea lucrătorului din alimentaţie în procesul servirii

clienţilor sunt :
a) expresia plăcerii de a servi

b) o dovadă de servilism din partea lucrătorului
c) caracteristici puţin importante ale calităţii serviciilor de alimentaţie
Soluţiile exerciţiilor din fişa de evaluare nr.2
II. . Salutul este ……prima……………..manifestare de politeţe faţă de altă

persoană. Lucrătorul din alimentaţie va saluta întotdeauna…primul…………..
indiferent de vârsta, sexul, funcţia sau categoria consumatorilor. Cel care
primeşte comanda clientului îl …sfătuieşte………………………….pe acesta in
alegerea meniului. El trebuie să dea toate…informaţiile ……………….despre
preparatele şi băuturile din lista meniu.
III. 1. A; 2. A.; 3. F; 4. A; 5. F; 6. A.
IV. 1. b); 2. b); 3. c); 4. a)

1. Completaţi textul următor cu expresiile sau cuvintele care lipsesc :
a) Ţinuta vestimentară a lucrătorului din alimentaţie trebuie să

fie.........................., călcată şi fără defecte ( nasturi lipsă, descusută).
b) În restaurant se circulă întotdeauna pe partea .......................acordându-se

prioritate consumatorilor şi colegilor care transportă obiecte de inventar.
c) Încălţămintea lucrătorilor din alimentaţie trebuie să fie comodă, joasă,

fără..................înalte, fără placheuri, catarame, în permanenţă curată
şi ........................
d) Indiferent de starea psihică de moment , expresia feţei lucrătorului din

alimentaţie trebuie să evidenţieze buna dispoziţie, să fie naturală, faţa
necrispată,cu.............................profesional specific.
e) Ca să mulţumeşti orice client trebuie să ai .........................
f) Ospătarul este „ cartea de vizită” a................................
g) Zâmbetul nu costă nimic, dimpotrivă aduce ........................
h) Amabilitatea reprezintă grija faţă de..................................a lucrătorului din

alimentaţie.
2. Enumeraţi ustensilele de lucru şi accesoriile necesare ospătarului în timpul

serviciului.
3.Corelaţi calităţile lucrătorului din alimentaţie ( aşezate în coloana din partea

stângă) cu caracteristicile serviciilor de alimentaţie ( aflate în coloana din
dreapta).
1)simţul ordinii şi al curăţeniei a)servicii prompte şi la solicitarea clienţilor
2) memorie auditivă bună b) monotonia muncii
3)cunoştinţe de cultură generală c)condiţii igienice de servire
4)rezistenţă psihică şi fizică d)reţinerea exactă a comenzii
5)atenţie distributivă e) convesaţii pe diferite teme cu clienţii

Soluţiile exerciţiilor din Fişa de evaluare nr.3
1. a) Ţinuta vestimentară a lucrătorului din alimentaţie trebuie să

fie...curată......................., călcată şi fără defecte ( nasturi lipsă, descusută).
b) În restaurant se circulă întotdeauna pe

partea .dreaptă......................acordându-se prioritate consumatorilor şi colegilor
care transportă obiecte de inventar.
c) Încălţămintea lucrătorilor din alimentaţie trebuie să fie comodă, joasă,

fără.....tocuri.............înalte, fără placheuri, catarame, în permanenţă curată
şi ....lustruită....................
d) Indiferent de starea psihică de moment , expresia feţei lucrătorului din

alimentaţie trebuie să evidenţieze buna dispoziţie, să fie naturală, faţa
necrispată,cu.....zâmbetul........................profesional specific.
e) Ca să mulţumeşti orice client trebuie să ai ..............tact...........
f) Ospătarul este „ cartea de vizită” a......restaurantului..........................
g) Zâmbetul nu costă nimic, dimpotrivă aduce ......profit..................
h) Amabilitatea reprezintă grija faţă de...consumator..............................a

lucrătorului din alimentaţie.
2. Ustensilele de lucru şi accesoriile necesare ospătarului în timpul servirii

sunt :
• Ancăr
• Tirbuşon
• Pix sau creion
• Carnet de luat comenzi
• Bonier
• Note de plată
• Batistă ( de preferinţă albă)
• Pieptene
• Chibrit sau brichetă
3. 1-c ; 2-d ; 3-e ; 4-b ; 5-a

FIŞA DE ÎNREGISTRARE A PROGRESULUI ŞCOLAR
MODULUL: COMPORTAMET ŞI ETICĂ ELEVUL:
UNITATEA DE COMPETENŢĂ : SERVIREA ÎN UNITĂŢI DE ALIMENTAŢIE CLASA :
Rezultatul Rezultatul
Evaluare 1 Evaluare 2 Atingerea
Competenţe Criterii de performanţă evaluării evaluării
Proba/Data Proba/Data competenţei
Calificativ Calificativ
1.Întâmpină clienţii conform Practică/
1 regulilor de protocol. scrisă
2. Adoptă o atitudine Practică/
corespunzătoare faţă de scrisă
consumatori.

1. Aprecierea gradului de satisfac-
ţie a clientelei. Practică/
scrisă
2. Realizarea serviciilor de Practică/
alimentaţie scrisă
2,
în condiţii de calitate
3. Evaluarea nerespectării normelor
de comportament şi etică profesi- Practică/
onală Scrisă

Glosar de termeni
Ancăr = şervet de serviciu, auxiliar preţios pentru personalul de execuţie din

restaurant (ospătar, ajutor de ospătar)
Aranjarea salonului ( mise-en-place) = ansamblul operaţiilor ce se efectuează

pentru pregătirea şi aranjarea mobilierului şi a obiectelor de inventar pentru
serviciu destinate meselor principale ( mic dejun, dejun şi cină ), grupurilor de
turişti, meselor oficiale.
Bon de marcaj = formular tipizat, cu regim special, care se utilizează în unităţile

de alimentaţie pentru marcarea, la secţii, a mărfurilor
Borderou = document întocmit de ospătar la sfârşitul zilei de lucru, în care sunt

menţionate vânzările pe secţii şi încasările pe forme ( numerar, virament, tichete
valorice)
Careu = acţiune de instruire a întregii echipe de serviciu ( ospătari şi ajutori) sub

controlul şi îndrumarea şefului de unitate şi a ospătarului principal (şeful de sală).
Cărucior = obiect de mobilier din salonul de restaurant , utilizat pentru

transportul, prezentarea şi servirea diferitelor preparate şi băuturi
Cină = a treia masă principală a zilei, care se serveşte între orele 18-20. Pentru
mesele oficiale, de înalt nivel, se foloseşte termenul dineu
Comportament profesional = modul în care lucrătorul din alimentaţie se

prezintă în salon şi îşi efectuează serviciul spre satisfacţia deplină a
consumatorului
Curăţenie = acţiune foarte importantă, care se efectuează zilnic şi ori de câte ori
este nevoie în saloanele restaurantului, în oficii, anexe, etc.
Debarasare = operaţie efectuată de către ospătari sau de către ajutoarele

acestora după ce consumatorii de la mesele respective au terminat de mâncat
preparatele
Dejun = a doua masă principală a zilei, care se serveşte , de regulă , între orele
12-15, cu posibilitatea de a depăşi limita superioară, din diverse motive. Se mai
numeşte şi masa de prânz.
Dineu = masă oficială cu un număr restrâns de invitaţi, care se oferă, de regulă,

între orele 18-21. Se oferă preparate deosebite, băuturi fine, iar serviciul trebuie
să fie la cel mai înalt nivel. Se organizează în saloane speciale.

Flambare = operaţie de pregătire a diferitelor preparate la căruciorul special sau

la gheridon şi în final aprinderea alcoolului de la flacără.
Gheridon = obiect de mobilier ajutător din salonul restaurantului. Se utilizează

pentru operaţii care se efectuează în faţa consumatorilor, tranşări, flambări,
filetări, porţionări, pregătiri, precum şi pentru efectuarea serviciului propriu-zis.
Listă meniu = lista preparatelor de bucătărie (calde sau reci), de cofetărie-

patiserie şi alte mărfuri alimentare pe care o unitate de alimentaţie le pune la
dispoziţia consumatorilor.
Meniu = totalitatea preparatelor de bucătărie, cofetărie- patiserie şi alte mărfuri

alimentare, care se oferă la o singură masă.
Mic dejun = prima masă din zi (dintre cele principale), care se serveşte, de
regulă, între orele 7-10. Aceste limite pot fi depăşite în ambele sensuri, când sunt
situaţii speciale : grupuri care pleacă mai devreme la avion, tren, vapor etc., sau
care întârzie din diferite motive.
Napron = piesă de lenjerie din dotarea restaurantului, care se foloseşte pentru

acoperirea feţelor de masă pătate, ciupite.
Notă de plată = formular tipizat, cu regim special, folosit în toate unităţile de

alimentaţie în care serviciul se efectuează prin ospătar.
Oficiu = încăpere situată între salon şi spaţiile de producţie, celelalte secţii şi

spălătoare. Este despărţit de salon prin uşi batante, prevăzute cu ochiuri de
geam, care au în partea de jos o placă metalică în care lucrătorii lovesc cu
piciorul cînd au mâinile ocupate.
Spălător = spaţiu din oficiu, special destinat întreţinerii şi curăţeniei inventarului

de serviciu. Este destinat sticlăriei, veselei din porţelan şi obiectelor din metal
inoxidabil.
Şef de unitate = cadru de conducere din restaurant, care răspunde de

organizarea, conducerea şi coordonarea întregii activităţi. Are în subordine :
ospătarul principal ( şeful de sală), bucătarul şef şi întreaga echipă din restaurant
şi din bucătărie.
Tact profesional = simţul măsurii în comportare, care determină adoptarea unei

atitudini abile, corecte şi convenabile în orice împrejurare.

Activităţi pentru elevi
Materialul conţine sarcini de lucru care constau în:
• căutarea de informaţii utilizând

diferite surse (manuale, documente, legi,
pliante, pagini de Internet);
•rezolvarea de exerciţii şi
desfăşurarea unor activităţi;
• întocmirea unui portofoliu conţinând toate

exerciţiile rezolvate şi activităţile desfăşurat
ATENŢIE!
Deoarece conţinutul portofoliului va sta la baza evaluării
competenţelor voastre profesionale, străduiţi.vă ca acesta să fie
cât mai complet.
1. Foarte important!
♦ Înainte de a trece la rezolvarea exerciţiilor şi/sau a activităţilor

propuse, citiţi cu atenţie sarcina de lucru!
♦ Înainte de a începe lucrul asiguraţi-vă că dispuneţi de toate

materialele necesare!
- 3054013437.doc -
♦ Dacă nu aţi înţeles sau dacă nu ştiţi cum să rezolvaţi sarcina de

lucru, solicitaţi sprijinul profesorului care vă îndrumă.

Competenţe vizate
UC 14: Comportamentul profesional
C1: Probează regulile de igienă

C2 : Respectă exigenţele privind vestimentaţia
C3 : Adoptă o atitudine corespunzătoare faţă de
personalul unităţii
Obiective urmărite
După parcurgerea acestei unităţi vei......
A
ha
!
… şti …
- condiţiile referitoare la ţinuta capilară
- exigenţele privind vestimentaţia de serviciu
- normele de conduită profesională
… înţelege...
- necesitatea asigurării igienei corporale

- raportarea faţă de superiori a modului de executare a
sarcinilor
- colaborarea cu colegii
… putea să ...
- respecţi condiţiile referitoare la ţinuta capilară şi igiena

corporală
- respecţi exigenţele privind vestimentaţia de serviciu
- aplici în practică normele de conduită profesională

Exerciţiul nr.1
a) Definiţi comportamentul profesional
b) Prezentaţi pricipalele componente ale
comportamentului profesional.
c) Enumeraţi principalele carateristici ale ţinutei
vestimentare de serviciu.
d) Caracterizaţi gestica profesională.
Soluţiile exerciţiului nr. 1

a) Comportamentul profesional reprezintă modul în care lucrătorul din
alimentaţie se prezintă în salon şi îşi efectuează serviciul spre
satisfacţia deplină a consumatorilor.
b) Comportamentul profesional are următoarele componente :

• Ţinuta fizică
• Ţinuta vestimentară
• Ustensilele de lucru şi accesoriile necesare ospătarului în timpul
servirii
• Gestica profesională
• Modul de exprimare
• Manipularea şi transportul obiectelor de inventar
c) Îmbrăcămintea trebuie să fie în permanenţă curată, călcată, completă

şi fără defecte ( nasturi lipsă, descusută, etc.) Încălţămintea trebuie
să fie comodă, joasă, fără tocuri înalte, fără placheuri sau catarame,
în permanenţă curată şi lustruită. Îmbrăcămintea-uniformă va fi
folosită numai în timpul servirii, nu şi la activităţile de curăţenie şi
întreţinere, la aranjarea salonului sau la activităţi gospodăreşti.
d) Gestica profesională a lucrătorului din alimentaţie se caracterizează
prin:
• Mersul vioi, cu paşi mărunţi, fără însă a alerga sau a te legăna.
• Poziţia corpului trebuie să fie dreaptă, neforţată, uşor înclinat
înainte.

• Privirea trebuie să fie discretă, limpede, neinsistentă mai ales asupra

anumitor persoane.
Exerciţiul nr.2
Pornind de la normele de comportamentce trbuiesc respectate în munca din
restaurant notaţi cu A afirmaţiile adevărate şi cu F afirmaţiile false din
următorul text:
1) În ziua în care sunt de serviciu nu este obligatoriu să mă bărbieresc.
2) La sosirea consumatorilor în restaurant aştept ca ei să mă salute
primii.
3) La plecare pe lîngă formulele de salut( bună dimineaţa ; bună ziua; bună
seara;) semai poate adăuga : să vă fie de bine; drum bun; călătorie
plăcută, etc.
4) La luarea comenzii de obicei se foloseşte formula :” Ce serviţi ?

5) La întocmirea şi prezentarea notei de plată se folosesc formulele :
„Doriţi nota de plată ?” „Poftiţi nota de plată, vă rog”.
6) Pentru a debarasa se folosesc formulele :” Pot să debarasez?, „Vă rog
să-mi permiteţi să debarasez.” „ Permiteţi să debarasez ?
7) La scuze nu se va uita să se răspundă cu : „ Nu face nimic”, „Nu-i nimic”
8) La mulţumiri se va răspunde cu : „ Cu plăcere” , „ N-aveţi pentru ce”
Soluţiile exerciţiului nr.2

1) F; 2)F; 3)A; 4) F; 5) A; 6)A; 7) A; 8)A;
Exerciţiul nr.3
Enumeraţi principalele caracteristici ale comportamentului lucrătorului din
alimentaţie şi definiţi fiecare caracteristică.
Soluţia exerciţiului nr.3

Comportamentul lucrătorului din alimentaţie trebuie să se caracterizeze
prin :
• Politeţe- modul amabil de comportare cu clienţii

• Amabilitate- respectul, grija faţă de consumatori, sinceritate,

atenţia. Ea exprimă atenţia faţă de solicitările clienţilor,
promptitudine în recomandarea şi executarea unor servicii,
explicarea atentă a celor recomandate, crearea unor condiţii şi
ambianţe care să satisfacă cerinţele şi exigenţele consumatorilor.
• Tact- priceperea de a fi calm, reţinut; împreună cu răbdarea sunt

condiţii indispensabile pentru lucrătorul din alimentaţie. A avea
tact înseamnă a şti să te stăpâneşti, aşti să asculţi cu atenţie, a
răspunde calm la toate problemele, a nu-l întrerupe pe interlocutor
(consumator), a-l lăsa să spună ce gândeşte şi, în acelaşi timp, a-ţi
expune clar punctul tău de vedere.
Exerciţiul nr.4
Clasa va fi împărţită în perechi în care un elev va interpreta rolul

lucrătorului din restaurant iar celălalt pe al clientului. În jocurile lor de
rol elevii vor crea situaţii conflictuale între cei doi care vor fi soluţionate
ţinînd seama de caracteristicile comportamentului profesional.
Rolurile vor fi apoi schimbate, astfel încât fiecare elev să interpreteze
rolul lucrătorului din alimentaţie.
Pentru evaluarea elevilor profesorul va putea utiliza următoarea Fişă de
observare

Nr. crt. Respectă conduita profesională în Evaluator

relaţia cu consumatorul
1 Ţinuta corporală
2 Mimică
3 Gesturi
4 Salutul
5 Formule de adresare şi politeţe
UC 21: Servirea în unităţi de alimentaţie
C 3: Respectă conduita profesională în relaţiile cu

consumatorii
Obiective urmărite
După parcurgerea acestei unităţi vei ...

A
ha
!
… şti …
- întâmpini clienţii conform normelor de protocol
- adopţi o atitudine corespunzătoare faţă de clienţi
… înţelege...
- regulile de protocol şi necesitatea aplicării lor
în relaţiile cu clienţii

… putea să ...
- aplici normele de protocol la sosirea şi la plecarea clienţilor din

resttaurant
- adopţi atitudinile corespunzătoare fiecărei situaţii
Exerciţiul nr.5
Încercuiţi variantele de răspuns pe care le consideraţi corecte :
1. Primirea consumatorilor în restaurant este efectuată de :
a) şeful de unitate
b) şeful de sală
c) ospătarul care se ocupă cu raionul apropiat de intrare
2. Formula de salut folosită depinde de :
a) vârsta consumatorului
b) statutul social
c) momentul din zi la care se face primirea

3. Când consumatorul ia iniţiativa de a întinde mâna ospătarului, cel
din urmă :
a) nu va răspunde acestui gest
b) va întinde mâna stângă cu întârziere, lăsându-l pe consumator să

aştepte

c) va întinde mâna dreaptă şi va da mâna cu cu o uşoară strângere
4.La micul dejun formula de salut folosită de lucrător poate fi :
a) „ salut”
b) „bună dimineaţa „
c) „bonjour”
5. Dacă un consumator nu este în tâmpinat de personalul unităţii la

intrarea în salon, el :
a) va avea momente de ezitare în alegerea mesei
b) se va simţi ţinta privirilor celorlalţi consumatori
c) se va simţi stingher
6. Primul contact cu consumatorul (din momentul primirii) :
a) nu are importanţă prea mare în aprecierea calităţii servirii
b) este decisiv pentru reuşita unei mese
c) depinde de atitudinea consumatorului
7.Lucrătorul din restaurant oferă scaunul :
a) tuturor persoanelor de la masă
b) numai persoanelor în vârstă
c) numai femeilor
8, Oferirea scaunului se face :
a) trăgându-l pe pardoseală
b) ridicându-l puţin cu ambele braţe de spătar
c) înclinând spătaru spre exterior
Soluţiile exerciţiului nr.5

1. toate variantele sunt corecte
2. c
3. c
4. b
5. toate variantele sunt corecte
6. b
7. a
8. b
Exerciţiul nr.6
Prezentaţi calităţile fizice şi fizionomice ale lucrătorilor din alimentaţie.

Calităţile fizice şi fizionomice se referă la aspectul exterior al lucrătorului,
la integritatea corporală, la starea fizionomică, dimensiunile antropometrice,
la condiţii pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a fi aptă
pentru practicarea meseriei de lucrător în alimentaţie.
Fizionomia trebuie să fie plăcută, atrăgătoare, fără defecte vizibile ( piele

excesiv picmentată, pătată, lipsa unei falange de la mână, etc.) Vorbirea
trebuie să fie clară, să se exprime fără dificultăţi iar dantura să fie
completă şi îngrijită.
Talia trebuie să fie potrivită, picioarele drepte, mersul uniform şi regulat,

fără infirmităţi.
Pielea palmei şi a degetelor şă fie permanent îngrijită, catifelată, unghiile

tăiate scurt şi bine îngrijite ; dexteritate la lucru cu ambele mâini.
Funcţiile senzoriale, vederea, mirosul, gustul, auzul şi pipăitul să funcţioneze

perfect.

Toate calităţile fizice şi fizionomice au rol decisiv în activitatea lucrătorului

din alimentaţie, iar nesocotirea lor conduce fie la o inferioritate profesională
a lucrătorului faţă de colegi şi faţă de consumatori, fie la nerealizări
însemnate pe plan profesional.

Exerciţiul nr.7
Caraterizaţi ţinuta fizică a lucrătorului din alimentaţie şi regimul de viaţă al
acestuia.

Întreaga ţinută fizică a lucrătorului din alimentaţie trebuie să exprime
eleganţă, sobrietate, prestanţă, robusteţe, sănătate.
Pentru menţinerea şi completarea calităţilor fizice se impune unregim de

viaţă corespunzător, adoptat de fiecare lucrător, care trebuie să-şi ia unele
măsuri igienico-sanitare cu privire la organizarea raţională a somnului şi a
repausului, evitarea excesului de tutun şi de băuturi alcoolice.
Abuzul de farduri, lacul de unghii strident, bijuteriile excesive, ca şi

folosirea unor parfumuri sau deodorante puternice vor fi evitate în timpul
serviciului, deoarece împietează asupra sobrietăţii şi seriozităţii ţinutei.
Observaţii Acelaşi exerciţiu se poate realiza şi prin vizionarea unei

casete video în care apar lucrători ce prezintă diferite deficienţe de tinută.
Vi se solicită să identificaţi aceste deficienţe şi unde este posibil şi cauza

lor.

Exerciţiul nr.8
Grupaţi calităţile lucrătorilor din alimentaţiedin următoarea enumerare, într-una
din grupele de factori de influenţă ai calităţii serviciilor din alimentaţie:
A. Calităţi intelectuale
B. Calităţi profesionale
C. Calităţi fizice
D. Calităţi morale
Cinste, cunoştinţe de operare PC., memorie vizuală şi auditivă, politeţe,
capacitate de înţelegere promptă, înfăţişare plăcută, vocabular bogat,
corect şi adecvat, discreţie, voce plăcută, punctualitate, cunoştinţe de
limbi străine, rezistenţă la efort fizic.
Soluţia pentru exerciţiul nr. 2

A :memorie vizuală şi auditivă, capacitate de înţelegere promptă,
B : cunoştinţe de operare P.C., vocabular bogat, corect şi adecvat,
cunoştinţe de limbi străine
C : înfăţişare plăcută, voce plăcută, rezistenţă la efort fizic.
D : cinste, politeţe, discreţie, punctualitate

FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢILOR
Tabelul următor detaliază exerciţiile incluse în modulul

„Comportament şi etică profesională”. Acest tabel poate
constitui prima fişă din portofoliul elevului pentru unităţile de
competenţă atinse de acest modul.
Unitatea de competenţă : „Comportamentul professional”

Competenţă 1: Respectă conduita profesională în relaţia cu
consumatorii!
Exerciţiul Întrebarea Tema Rezolvat
Componentele
1 comportamentului
profesional
2 Norme de comportament
Caracteristicile
comportamentului
3 profesional
4 Conduita profesională
1
2
3
4
5 Primirea consumatorilor
5
6
7
8
Calităţi fizice şi
6 fizionomice
7 Ţinuta fizică
Calităţile lucrătorului din
8 alimentaţie

BIBLIOGRAFIE
Constantin Florea " Indrumar pentru unitatile de alimentatie

publica", Editura Tehnica, Bucuresti, 1988
Gabriela Pirjol, Olga Onete, " Tehnologia culinara si tehnica servirii.

Dumitra Dumitrascu-Nicu, Manual pentru clasa a IX-a licee
Constanta Brumar economice." Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1988
Emilian Dobrescu, " Tehnica servirii consumatorilor. Manual

Constantin Balanescu, pentru clasele XI- XII, licee economice",
Gheorghe Morjan Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1991
Stere Stavrositu - Practica serviciilor in restaurante si

baruri", Editura tehnica, Bucuresti, 1994
- " Ghid profesional in alimentatia
publica", Editura Tehnica, Bucuresti,1982


Comportament Si Etica Profesionala Alim

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Comportament Si Etica Profesionala Alim

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Programul Phare TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.01.

DOMENIUL: TURISM ŞI ALIMENTAŢIE

MODULUL: Comportament şi etică profesională

Georgescu Liliana Cristina – prof. Gradul I , doctorand în economie,

Domeniul : Turism şi alimentaţie 1

Auxiliarul curricular pentru modulul Comportament şi etică profesională este

Domeniul : Turism şi alimentaţie 2

- competenţe vizate şi obiective urmărite ……………………………………………….5

- Fişa de documentare nr.1.........................................................................................6

- Fişa de lucru nr. 1.....................................................................................................7

- Fişa de documentare nr. 2....................................................................................... 9

- Fişa de lucru nr.2…………………………………………………………………………10

- Fişa documentare nr.3…………………………………………………………………...13

- Fişa de lucru nr.3…………………………………………………………………………14

- Fişa de evaluare nr.1…………………………………………………………………….15

- Fişa de documentare nr.4……………………………………………………………….17

- Fişa de lucru nr.4…………………………………………………………………………18

-Fişa de documentare nr.5………………………………………………………………..21

- Fişa de evaluare nr.2…………………………………………………………………….22

-Fişa de evaluare nr.3……………………………………………………………………..24

- Fişa de progres şcolar.............................................................................................26

2. ACTIVITĂŢI PENTRU ELEVI...............................................................................30

- competenţe vizate şi obiective urmărite.................................................................30

- Fişa de descriere a activităţilor................................................................................41

Domeniul : Turism şi alimentaţie 3

- manifestarea spiritului de întrajutorare între membrii echipei

- îndeplinească propriile sarcini

Pentru această competenţă vă propunem următoarea fişe de documentare:

Domeniul : Turism şi alimentaţie 4

Fişa de documentare nr.1

Lucrul în echipă se bazează pe motivaţia lucrătorului din

Ştie ce are de făcut

Cunoaşte rolul şi importanţa

Respectă munca în echipă

Cunoaşte sistemul de evaluare

Ştie cine este şeful lui direct

Domeniul : Turism şi alimentaţie 5

Fişa de lucru nr. 1

Evaluatorul fiecărei grupe va completa următoarea fişă de observare:

Funcţia Relaţiile cu Relaţiile cu Relaţiile cu

subordonaţii superiorii clienţii

Domeniul : Turism şi alimentaţie 6

- poziţia individuală faţă de ceilalţi

- asumarea răspunderilor în echipă

- efectueze acţiuni iniţiate în grup

Pentru această competenţă vă propunem următoarea fişe de

Domeniul : Turism şi alimentaţie 7

Fişa de documentare nr. 2

Etapele lucrului în echipă

3. Comunicarea în echipă Comunicarea cu

Domeniul : Turism şi alimentaţie 8

Fişa de lucru nr. 2

Colectivul de elevi ai clasei va fi împărţit pe grupe de 8-10 elevi.

Domeniul : Turism şi alimentaţie 9

După derularea dialogurilor ( oral) fiecare şef de echipă ( restaurant) va

Fişele de autoevaluare întocmite de elevii care au interpretat rolurile

Domeniul : Turism şi alimentaţie 10

- să identifice competenţa membrilor echipei

- asumarea răspunderilor în echipă

- participe activ la toate acţiunile echipei

Pentru această competenţă vă propunem următoarea fişe de

Domeniul : Turism şi alimentaţie 11