 ELEVÁT, -Ă, 

elevați, -te, adj. (Despre stil, limbaj etc.; p. ext. despre oameni și

manifestările lor) Nobil, superior, rafinat. – Din fr. élevé.
 indezirabil, ~ă [At: DA / Pl: ~i,
~e / E: fr indésirable] 1 a Nedorit. 2 a Neplăcut. 3 a Inoportun. 4-5 smf, a (Persoană)
care se află în dizgrația autorităților unei țări sau a unui regim, fiind socotită
primejdioasă. 6 smf Emigrant pe care o țară refuză să-l primească.
 FORTUÍT, -Ă, fortuiți, -te, adj. (Livr.) Venit pe neașteptate; neprevăzut, inopinat;
întâmplător. – Din fr. fortuit, lat. fortuitus.
 GRÁFIC, -Ă, grafici, -ce, adj., s. n., s. f. I. Adj. 1. Referitor la metoda de a reprezenta prin
desen (linii, puncte, figuri etc.) o mărime, variația unei mărimi sau raportul dintre două
sau mai multe mărimi variabile; care aparține acestei metode. 
 TELECOMÁNDĂ, telecomenzi, s. f. 1. Transmiterea unei comenzi la distanță prin
mijloace de telecomunicație; totalitatea mijloacelor tehnice care permit o astfel de
transmitere. 2. Dispozitiv prin care se transmit comenzi unor aparate. –
Din fr. télécommande.
 VÍRUS, (1) virusuri, (2) viruși, s. n. 1. Agent patogen, invizibil cu microscopul obișnuit,
care se reproduce numai în interiorul celulelor vii și provoacă diverse boli infecțioase; p.
ext. toxina acestui agent. ♦ Fig. Sursă a unui rău moral. 2. (Inform.) Program având
capacitatea de autoreplicare, conceput pentru a perturba funcționarea calculatoarelor
[Pl. și: (1, m.) viruși] – Din fr., lat. virus.

E noştri, voştri, cu câte un singur i.

 Întrun nu există. Nu se scrie niciodată întrun, fără liniuţă.
 Există doar într-un, cu liniuţă. Care vine de la în + un. Într-un cuvânt, într-un
moment, într-un ceas bun. Sau rău, cum a fost cazul în poza de mai sus.
 Întruna înseamnă mereu, neîncetat, continuu.
 Într-una vine de la în + una. E perechea lui într-un, în + un. Într-o zi, într-una dintre
zile. Într-o poşetă, într-una dintre poşete. Într-o carte, într-una dintre cărţi.
 A (se) întruni se scrie fără liniuţă: întrunesc, întruneşti, întruneşte, întrunim, întruniţi,
întrunesc.


 „!Se revine astfel la scrierea într-un cuvânt a tuturor formelor pronumelui !niciunul  și ale
adjectivului pronominal corespunzător !niciun (niciuna, nicio etc.) – la fel ca a lui vreunul,
 vreun -, prin aplicarea consecventă a principiului conform căruia compusele trebuie distinse
și grafic de îmbinările libere asemănătoare: nici un adverb + articol (Nu e nici un om prost,
nici un incult), adverb + numeral (Mă confundați, eu nu am nici un frate, nici mai mulți),
*nici unul adverb + pronume nehotărât (Nu-mi place nici unul, nici celălalt)”[2].
 Informația transmisă de niciun/nicio, respectiv niciunul/niciuna  diferă de informația pe care
o transmite nici un/nici o, nici unul/nici una. De exemplu, una înseamnă: Nu e niciun prost
aici., adică „Nu există/nu se află niciun (om) prost aici.” și alta Nu e nici
un  prost,  nici un deștept, e un om obișnuit., prin care se înțelege că „(El) nu e nici (un)
prost, dar nici (un) deștept.”.
Mai simplu, se pot recunoaște situațiile când nici un/nici o; nici unul/nici una se scriu separat
prin alternanța în enunț a adverbului de negație care capătă astfel valoare de conjuncție
copulativă (formează un cuplu corelativ):  nici…, nici… (Nu
învață nici unul,  nici  celălalt.). De asemenea, dacă poți intercala un alt cuvânt (care
întărește, de regulă, informația transmisă – negația, adică) între adverbul de negație și
articolul nehotărât/pronumele nehotărât, atunci în mod clar cele două cuvinte se scriu
despărțit: Nu a găsit nici  măcar  unul  dintre angajați în clădire.
 Niciun sau nici un?
 Exemplele redate aici sunt preluate din fișierul Ce este nou în DOOM, aflat pe site-ul
Academiei Române. (Documentul este disponibil doar într-un format patentat, formatul
Microsoft Word, dar acest lucru este independent de voința noastră).

Corect Greșit Comentarii

N-are niciun chef să N-are nici un chef să Niciun este adjectiv pronominal negativ, care,

facă ce i se cere. facă ce i se cere. conform DOOM2, se scrie într-un singur cuvânt.

Nu e nici naiv și nici Nu e nici naiv Nici este adverb, iar un articol.

un om neștiutor. și niciun om neștiutor.

Mă confundați, eu nu Mă confundați, eu nu Nici este conjuncție, iar un numeral.

am nici un frate, nici am niciun frate, nici
mai mulți. mai mulți.

N-a venit niciunul. N-a venit nici unul. Niciunul este pronume negativ, scris într-un
cuvânt, conform DOOM2.

Nu-mi place nici Nu-mi Nici este conjuncție, iar unul este pronume

unul, nici celălalt. place niciunul, nici nehotărât.
 celălalt.

Niciun om nu a venit. Posibilitatea intercalării

adverbului măcar între nici și un nu este un test
Nici măcar un om nu
util pentru a scrie separat cele două cuvinte.
a venit.
Niciunui om nu i-a
plăcut.
Nici măcar unui om
nu i-a plăcut.
Niciunul n-a venit.
Nici măcar unul n-a
venit.

Ambele forme sunt corecte.

dați - este conjugarea verbului "a da" pentru modul

indicativ, timpul prezent, pers. a II-a, plural (voi dați).

Exemplu: Voi dați cadouri copiilor.

da-ți - cratima înlocuiește vocala "î". Așadar "da îți"

devine da-ți.

Exemplu: Da-ți spun adevărul.

dă-ți  - construcția aceasta este formata din "dă"

(forma de imperativ a verbul "a da") + "ți" (de la
pronumele personal "îți") . În concluzie putem înlocui
dă-ți cu tu îți dai.

Exemplu: Dă-ți seama că totul este doar o minciună.

E membri când la feminin ar fi membre: doi membri, două membre.
E membrii când la feminin ar fi membrele: membrii comisiei, membrele comisiei.
E miniştri când la feminin ar fi ministre (ok, oficial femininul ăsta nu există, da’
punem cazu’ c-ar exista): cei 15 miniştri ai guvernului X, cele 15 ministre ale
guvernului X.
E miniştrii când la feminin ar fi ministrele: miniştrii guvernului X, ministrele
guvernului X.
E mândri când la feminin ar fi mândre: fiţi mândri!, fiţi mândre!
E mândrii când la feminin ar fi mândrele: mândrii băieţi, mândrele fete.
E negri când la feminin ar fi negre: ochi negri, zile negre.
E negrii când la feminin ar fi negrele: negrii ochi, negrele zile.
E albaştri când la feminin ar fi albastre: ochi albaştri, sandale albastre.
E albaştrii când la feminin ar fi albastrele: albaştrii ochi, albastrele sandale.
 Forma corectă: bucură-te
 Doar la imperativ trecem de la Fii, cu doi i (forma afirmativă), la Nu fi, cu un singur i
(forma negativă). Explicaţia, aici.
 (Vezi şi Imperativul. Sau despre fii! / nu fi!, zi! / nu zice!, fă! / nu face!.)
 În rest, indiferent că-i la afirmativ sau la negativ, forma verbului rămâne aceeaşi.
 Adică:
 Conjunctiv prezent:
 eu să fiu – eu să nu fiu
tu să fii (deştept) – tu să nu fii (prost, pe cât posibil)
el să fie – el să nu fie
noi să fim – noi să nu fim
voi să fiţi – voi să nu fiţi
ei să fie – ei să nu fie
 Conjunctiv perfect: e cu „fi” la toate persoanele, indiferent că-i afirmativ sau negativ.
 Eu / tu / el / noi / voi / ei să fi învăţat la gramatică într-a cincea, acu’ n-ar mai fi fost
atâtea discuţii
Eu / tu / el / noi / voi / ei să nu fi chiulit de la ora de gramatică într-a cincea, acu’ nu
s-ar mai fi păruit lumea pe bloguri.
 Se scrie FII, cu doi i, numai la:
– imperativ afirmativ: Fii cuminte!
– conjunctiv prezent, forma afirmativă şi forma negativă: Vreau să fii cuminte. Vreau
să nu fii obraznic.
– viitorul format de la conjunctiv: o să fii, nu o să fii.
 În rest e FI, cu un singur i:
– infinitiv: a fi
– imperativ negativ: Nu fi obraznic!
– condiţional prezent: aş fi, ai fi
– condiţional perfect: aş fi fost, ai fi fost, ai fi spus, ai fi făcut
– conjunctiv perfect: să fi ştiut, să fi fost, să fi avut
– viitor: voi fi, vei fi
– verb + FI: pot fi, poţi fi, să poată fi, să poţi fi, vei putea fi.