Grile Biomecanica

1. Forta gravitational este:

a. egala cu masa pacientului.
2. Lucrul mecanic muscular pozitiv este:
a. muschiul actioneaza in acelasi sens cu viteza unghiulara
3. Dorsoflexia gleznei variaza intre:
a. 0-20
4. Miscarile de pronatie-supinatie au loc la nivelul:
5. subtalara
6. Sistemul de marker pasivi cuprind:
a. marker cu reflexive.
7. Miscarile de flexie maxima a umarului:
a. 150-180.
8. Muschi flexori ai soldului sunt:
a. drept femoral
9. In sprijin bipodal,fort ace actioneaza asupra capului femoral este:
a. jumatate din ……???
10. Condili femurali se rostogolesc pe platoul tibial:
a. in primele 20.
11. Pt un genunchi varum,axul mechanic trece prin:
a. condilul medial
12. Miscarea complexa dintre condili femurali si platoul tibial este asigurata de:
a. ligamentele incrucisate
13. Nucleul pulpos are in compozitie preponderent:
a. apa
14. Concentratia cea mai mica la nivelul nucleului pulpos o are:
a. colagenul
15. Cel mai mic unghi de flexie intalnita intre segmentele coloanei vertebrale se intalneste in
regiunea:
a. sacrata
16. Tendoanele sunt:
a. structure pasive
17. Ligamentele incrucisate de la articulatia genunchiului au rol in stabilitate:????
a. toate raspunsurile sunt corecte
18. Pe un ciclu de mers,cel mai solicitat ligament este:
a. ligamentul incrucisat anterior
19. Miscarile in jurul axei de miscare medial-lateral se petrec in planul:
a. Sagital
20. Lucru mecanic muscular negativ este:
a. atunci cand muschiul actioneaza in sens invers fata de viteza unghiulara
21. Inversia si eversia se petrec la nivelul :
a. piciorului mijlociu.
22. Articulatia tibio-fibulara:
a. are o mobilitate scazuta.
23. Muschiul flexor al articulatiei cotului este:
a. bicepsul brachial
24. Sistemele de marker active cuprind:
a. emit semnale luminoase.
25. Miscarile de extensie:
a. 50-60
26. Muschii extensori ai soldului sunt:
a. biceps femural
27. In timpul mersului ,forta ce actioneaza asupra capului femural:????
a. variabila……
28. In timpul mersului ,unghiul de flexie(la nivelul soldului) are aproximativ valoarea:
a. 20
29. Muschiul care nu are rol in forta de la nivelul articulatiei soldului este:
a. soleus
30. Muschiul are rol in forta dezvoltata la nivelul articulatiei femuro-tibiala este:
a. dreptul femoral.
31. In timpul flexiei,intre patela si condilii femurali este o miscare de:
a. alunecare pura
32. Pt genu valgum,axul mecanic trece prin
a. condilul lateral
33. Fibrele de colagen din corpul inelului fibros al discului:????
a. lamele concentrice…
34. Ligamentele sunt:
a. structuri pasive
35. Ligamentele colaterale de la articulatia genunchiului au rol in stabilitatea:
a. toate
36. In faza de adult cea mai mare rezistenta o are:
a. jonctiunea…
37. In timpul mersului normal,la nivelul gleznei unghiul maxim este:
a. flexia plantar 20 cu genunchiul in extensie
38. Muschiul extensor al art gleznei este:
a. digitorum
39. Miscarile in jurul axei de miscare antero-posterior se petrec in planul :
a. frontal
40. Puterea mecanica muscular:
a. este produsul dintre momentul muscular si viteza
41. Muschiul extensor al gleznei este:
a. toate raspunsurile sunt corecte
42. Parametri temporo spatial,in analiza mersului este:
a. viteza, cadenta, lungimea pasului.
43. Platforma dinanometrica
 a. inregistreaza atat fortele vertical cat si orizontale care apar la contactul plantei cu
platform.
44. Miscarea de rotatie interna maxima a umarului poate avea:
a. 90
45. Curburile coloanei vertebrale
a. creste rezistenta coloanei de 10 ori mai puternica decat ar fi dreapta.
46. Valoarea maxima a tensiunii la contactul dintre condilii femurali si platoul tibial
a. aproximativ egale
47. Muschii abductorii ai solului:
a. gluteus medius
48. Condilii femurali se rostogolesc pe platoul tibial:
a. in primele 20
49. Pt un genunchi sanatos axul mecanic trebuie sa treaca prin:
a. spina
50. In faza de pubertate:
a. depinde de varsta
51. In torsiunea segmentului cel mai restrictive dintre toate segmentele lombare este:
a. L5/S1
52. Valorile medii ale sarcinii totale….?:
a. 200N.
53. Flexia plantar are o variatie a unghiului de:
a. 0-50
54. Electromiografia:
a. are rol in identificarea….
55. In genu varum valoarea maximal a tensiunii la contact cu:
a. condilul medial
56. Condili femurali aluneca pe platoul tibial:
a. flexie maximala
57. Centrul de rotatie dintre 2 vertebre se afla :
a. partea posterioara
58. Rezistenta la compresiune este mai mare la vertebra:
a. L4
59. Diartrozele sunt articulaţii:
a. cu cavitate articulară, sinovie şi capsulă, cartilaj articular, cu posibilităţi ample De
mişcare în mai multe direcţii
60. Celulele osului sunt:
a. Osteoblaste
61. Rolul lichidului sinovial este:
a. Lubrifiant si nutritive
62. Care este rolul ce nu poate fi indeplinit de, din punct de vedere functional:
a. Organ respirator
63. Proprioceptorii nu include:
a. Receptori cutanati
64. Identificarea factorul extern in limitarea amplitudinii de miscare, dpa Gummerson:
a. Abilitatea individuala de a performa miscari (exercitii)
65. Dupa T. Sbenghe redoarea erticulara se refera la:
a. Tixotropie
66. Evaluarea amplitudinii de mişcare trebuie să aprecieze:
a. atât mişcarea pasivă, cât şi cea active
67. Pentru refacerea mobilităţii articulare prin interesarea ţesutului moale se utilizează:
a. stretching-u
68. Stretching-ul nu este contraindicat în urmatoarele situatii:
a. când limitarea amplitudinii de mişcare este de cauză musculară
69. Inhibiţia activă (IA) se aplică:
a. numai muşchiului normal inervat şi sub control voluntar normal
70. Mişcările jocului articular sunt:
a. end-fell-ul
71. Care din următoarele reguli pentru stretching nu sunt adevarate?
a. Supraîncălzirea (overstretching) nu cauzează durere sau rupturi ale fibrei musculare
72. Care sunt afirmaţiile incorecte referitor la efectele jocului articular:
a. permite formarea de aderenţe în articulaţie
73. Tehnica oscilaţiei gradate. Alegeţi gradele incorecte:
a. gradul 1: mici amplitudini ritmice la începutul excursiei de mişcare
74. Dintre tehnicile enumerate una nu se foloseşte pentru obţinerea inhibiţiei active (IA):
a. tehnica oscilaţiei gradate
75. Evaluarea musculară obiectivă se realizează prin următoarele modalităţi:
a. examen clinico-funcţional
76. Creşterea forţei musculare nu depinde de:
a. tipul articulaţiei
77. Contraindicaţiile propriu-zise pentru exerciţiile cu rezistenţă în refacerea forţei musculare
sunt:
a. inflamaţia şi durerea intensă articulară sau/şi musculară în timpul exerciţiului
78. Care afirmaţie despre contracţiile izometrice nu este adevarată:
a. solicită articulaţiile
79. Exerciţiile unice scurte izometrice zilnice (EUSIZ) constau în:
a. o contracţie de 6 sec/zi
80. Tehnica De Lorme-Watkins nu are în structură următoarele seturi de exerciţii:
a. setul IV: 5 ridicări cu ½ 10 RM
81. Care set nu face parte din schema tehnicii Oxford:
a. setul I: 10 ridicări cu 5 RM
82. Ligamentele şi tendoanele nu sunt:
a. structuri cartilaginoase, netede
83. Dezavantajele contracţiilor izometrice utilizate în refacerea forţei de contracţie sunt:
a. nu ameliorează supleţea articulară, creează un feed-back redus
84. Abilitatea este:
a. aptitudinea de a mişca segmentele în afara posturii sau locomoţiei
85. „Orice corp rămâne în starea sa de repaus sau de mişcare uniformă în linie dreaptă dacă nu
intervine o forţă exterioară, care să îi schimbe starea” reprezintă
a. legea inerţiei
86. Controlul motor se dezvoltă, de la naştere pe măsura maturizării sistemului nervos al
copilului, în 4 etape:
a. mobilitatea, stabilitatea, mobilitatea controlată, abilitatea
87. Dintre semnele caracteristice patologiei coordonării prin leziuni cerebeloase şi
extrapiramidale sunt:
a. ataxia, spasme
88. Postura corporală este influenţată de 3 factori:
a. ereditate, stările patologice, obişnuinţa
89. ADL are ca obiective specifice recâştigarea:
a. îndeplinirii activităţilor zilnice, de muncă şi de agreement
90. Bolile cronice în secvenţialitatea proprie: boală - infirmitate (deficienţă) - incapacitate
(disfuncţionalitate) - handicap sunt preocupările:
a. recuperării medicale
91. Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din spate, pentru înclinările
laterale:
a. Trochanter
92. La examinarea din lateral nu se pot întâlni următoarele modificări patologice:
a. genu valgum
93. Evaluarea alinierii segmentelor corpului trebuie realizată:
a. din faţă, din spate şi din profil
94. Stereognozia reprezintă aprecieri în legătură cu:
a. deficitul respirator
95. Cele două perioade distincte ale ciclului de mers sunt:
a. sprijinul şi balansul
96. Care dintre tipurile de mers nu sunt patologice:
a. mers încrucişat, mers rulat
97. Identificaţi varianta corectă pentru efortul aerob:
a. o oră
98. Capsula articulară este:
a. un ţesut conjuctiv fibros în continuarea periostului
99. În antrenamentul aerobic, cel mai important parametru al efortului – intensitatea se bazează
pe principiile
a. încărcării (overlood) şi specificităţii
100. Structura programul de antrenament aerobic este format din:
a. perioadă de încălzire, perioada de exerciţii aerobice, perioada de încheiere (răcire)
101. Cavitatea articulară este sediul unor stări patologice variate care vor determina deficit
funcţional, cu excepţia:
a. deficitului respirator
102. Ordinea firească a traseului buclei gama descrisă de Granit şi Kaada este:
a. motoneuron gama din cornul anterior medular – aferenţă gama static sau dinamic -
fibrele musculare intrafusale – terminaţiile anulospinale ale fusului – aferenţe senzitive
ale fusului – protoneuronul senzitiv spinal – neuronii intercalari – motoneuron alfa şi
motoneuron gama
103. Identificaţi factorii interni ai creşterii flexibilităţii (după Gummerson):
a. restricţia sau lejeritatea hainelor
104. Scăderea amplitudinii de mişcare a unei articulaţii nu se poate produce datorită:
a. muşchiului cardiac
105. Reflexul miotatic este reflex de:
a. Întindere
106. Spasticitatea (piramidală) poate fi definită ca fiind:
a. rezistenţa excesivă a unui muşchi la întinderea pasivă
107. Aprecierea unghiului maxim al unei mişcări nu se poate realiza:
a. prin tracţiune
108. Cum se apreciază amplitudinea mişcarilor proprii ale umărului:
a. prin măsurarea distanţei în centrimetri
109. Selectaţi enunţurile adevarăte incluse în regulile generale ale bilanţului articular:
a. aplicarea goniometrului pe partea externă a articulaţiei testate (cu excepţia supinaţiei)
110. Testing-ul muscular reprezintă:
a. un sistem de tehnici de examen manual pentru evaluarea forţei musculare
111. Care sunt condiţiile care nu sunt obligatorii pentru realizarea unui bilanţ muscular:
a. evaluarea indicelui de masă corporală
112. Cotarea bilanţului muscular se realizează în
a. 6 trepte, de la 5 la 0
113. Care afirmaţie este corectă cu privire la valoarea 3 în cotarea bilanţului muscular:
a. constituie un prag funcţional muscular pentru membrele superioare
114. Regulile bilanţului muscular, în sistemul 0-5, nu prevăd:
a. efectuarea pasivă a mişcării
115. Supinaţia este mişcarea de:
a. orientare a palmei în sus
116. Poziţionarea pacientului supus testing-ului muscular poate fi astfel:
a. 2 poziţii, antigravitaţională şi fără gravitaţie
117. Precizaţi care categorie nu aparţine ADL-urilor:
a. de forţă
118. Sinoviala este:
a. membrana care tapetează intern capsula articulară
119. Care este afirmaţia falsă în legătură cu elementele aspectului general al corpului, în
evaluarea posturii:
a. rezistenţa la efort
120. Care dintre variante nu este end-fell (senzaţie finală la aprecierea AM):
a. o senzaţie de usturime (end-fell semidur)
121. Metode specifice refacerii amplitudinii de mişcare:
 a. stretching-ul
b. manipulări, mobilizări
c. inhibiţia activă (IA)
d. toate răspunsurile sunt corecte (CORECT)
122. Care dintre variante nu reprezintă un tip de stretching:
a. redus-activ
123. Identificaţi afirmaţia falsă despre beneficiile stretching-ului, după A. Adler:
a. creşte tensiunea musculară şi poate provoca durere
124. Pregătirea pacientului pentru stretching nu trebuie să ţină seama de:
a. reacţia alergică a pacientului la medicaţie
125. Ce nu constituie precauţii în aplicarea stretching-ului:
a. pacienţii cărora li s-au aplicat procedee de relaxare
126. În stretching-ul activ este foate important:
a. controlul respiraţiei
127. Stretching-ul este contraindicate:
a. în prezenţa persistenţei unei dureri la orice mişcare articulară
128. Cauzele apariţiei durerii în aplicarea stretching-ului:
a.