Sunteți pe pagina 1din 198

TWMD-4-412-02

Manual de instruire
Introducere în IDS și QGIS

02.04.2021
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Manual de instruire pregătit în cadrul


EU ENI 2020 Twinning project MD 16 ENI OT 01 19
“Îmbunătățirea serviciilor de date spațiale în Republica Moldova în conformitate
cu standardele UE”
În cooperare cu experții pe termen scurt din statele membre ale UE:
Sediul Central de Geodezie și Cartografie din Polonia
Mr Marcin Grudzien
Mr Michal Fijalkowski
Mr Piotr Perz
Administrația Geodezică de Stat din Croația
Mateo Gašparović

Agenția pentru Întreprinderi din Olanda


Mr Arjen Crince

și reprezentanți ai Agenției pentru Relații Funciare și Cadastru din Republica Moldova


Ms Maria Ovdii
Mr Ivan Danii
Ms Marina Procopi
Ms Tamara Rudenco

ACTIVITATEA 4.1.2 Elaborarea și realizarea instruirilor dedicate, atelierelor de lucru și vizitelor


de studiu la temele sus-menționate; confirmarea acestor activități prin programe de instruire,
liste de participanți, teste de evaluare a cunoștințelor, etc., fiind înregistrate în Programele de
instruire, Listele de participanți la instruiri
Această publicație a fost realizată cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acesteia este
responsabilitatea exclusivă a Agenției pentru Relații Funciare și Cadastru din Republica Moldova și a
Administrației Geodezice de Stat din Republica Croația și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene.
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Versiune Descriere Autori


0.1 Structura documentului Marcin Grudzień
Introducerea în QGIS
0.2 Aplicații de cartografiere Michał Fijałkowski
online, Capitolul 1
Formate de schimb de date
spațiale, Capitolul 3
0.2 Adăugare EPSG:4026 CRS, Marcin Grudzień
Capitolul 2
0.3 Analiza seturilor de date Mateo Gašparović
spațiale, Capitolul 4
0.31 Capitolul 1 revizuit cu alte Marcin Grudzień
modificări minore
0.4 Servicii de Vizualizare, Arjen Crince
Capitolul 5
0.41 Modificări minore Marcin Grudzień
0.43 Modificări minore Marcin Grudzień, Saša Cvitković

3
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Cuprins
0 Context .................................................................................................................................................. 7
1 Aplicații de cartografiere online ............................................................................................................ 8
1.1 Căutare de adrese și terenuri ............................................................................................. 11
1.2 Personalizarea conținutului hărții....................................................................................... 16
1.3 Pregătirea hărții pentru imprimare..................................................................................... 19
1.4 Identificarea/Interogarea Obiectelor în fereastra hărții ...................................................... 21
1.4.1 Verificați care este destinația terenului 0100517044 și cine este proprietarul acestuia .... 22
1.4.2 Se află terenul 0100517044 într-o zonă de risc natural? .................................................... 25
2 Introducere în QGIS ............................................................................................................................. 27
2.1. Instalarea QGIS Desktop .................................................................................................... 27
2.2. Prezentare generală a aplicației QGIS Desktop.................................................................... 32
2.2.1. Lansarea aplicației ............................................................................................................... 32
2.2.2. Prezentare generală a Interfeței Grafice de Utilizator (GUI) ............................................... 32
2.3. Adăugare de date la compoziția hărții ................................................................................ 34
2.3.1. Adăugare de date folosind meniul Layer............................................................................. 34
2.3.2. Adăugare de date folosind funcționalitatea Drag and Drop ............................................... 36
2.3.3. Adăugare de date folosind fereastra Browser .................................................................... 38
2.4. Salvarea proiectului de hartă ............................................................................................. 39
2.5. Navigation tools ................................................................................................................ 40
2.6. Schimbarea sistemului de coordonate de referință ............................................................. 42
2.7. Modificarea stilurilor implicite (simbolologie)..................................................................... 44
2.8. Selectare ........................................................................................................................... 49
2.8.1. Selectarea obiectului spațial după attribute / caracteristici ............................................... 49
2.8.2. Selectarea obiectului spațial după locație ........................................................................... 52
2.9. Exportul datelor................................................................................................................. 54
2.10. Plugin-uri........................................................................................................................... 56
2.11. Crearea setului de date ...................................................................................................... 59
2.11.1. Crearea unui set de date necompletat ................................................................................ 59
2.11.2. Adăugarea de obiecte la setul de date ................................................................................ 60
2.12. Exerciții opționale .............................................................................................................. 61
3 Formate de schimb de date spațiale ................................................................................................... 62
3.1 ESRI Shapefile .................................................................................................................... 63
3.2 GML (Geography Markup Language) .................................................................................. 65
3.3 GeoPackage ....................................................................................................................... 67
3.4 GeoTIFF ............................................................................................................................. 68
3.5 Utilizarea practică a formatului mainstream de date........................................................... 70
3.5.1 Pregătirea spațiului de lucru................................................................................................ 70
3.5.2 Conversia vector-raster (heatmap) ..................................................................................... 71
3.5.3 Salvarea datelor în diferite formate .................................................................................... 77
3.5.4 Conversia raster - vector (hartă de contur) ......................................................................... 81
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

3.5.5 Generare hillshade .............................................................................................................. 88


4 Analiza seturilor de date spațiale ........................................................................................................ 94
4.1 Introducere în analiza spațială ........................................................................................... 94
4.2 Descărcarea și pregătirea datelor ....................................................................................... 97
4.2.1 Descărcarea și extragerea (dezarhivarea) datelor............................................................... 97
4.2.2 Date deschise în QGIS .......................................................................................................... 98
4.2.3 Configurați sistemul de referință al coordonatelor proiectului (CRS) ............................... 101
4.2.4 Salvați proiectul QGIS ........................................................................................................ 103
4.3 Analiza spațială ............................................................................................................... 108
4.3.1 Analiza spațială pe date vectoriale .................................................................................... 108
4.3.2 Analiza spațială a datelor raster ........................................................................................ 139
4.4 Creați compoziția hărții .................................................................................................... 150
4.5 Pregătirea pentru imprimare/publicare ............................................................................ 162
5 Servicii de vizualizare......................................................................................................................... 169
5.1 Introducere ..................................................................................................................... 169
5.2 Diferite servicii Web ........................................................................................................ 171
5.3 Aplicații Web ................................................................................................................... 172
5.4 Aplicații Mobile ............................................................................................................... 172
5.5 Story Maps ...................................................................................................................... 172
5.6 Utilizarea solicitărilor GetCapabilities ............................................................................... 175
5.7 Încărcarea serviciului WMS .............................................................................................. 176
5.8 Încărcarea straturilor WMTS în QGIS ................................................................................ 182
5.9 Analiza cu straturi WMTS în QGIS ..................................................................................... 187
5.10 Încărcarea serviciului WFS [Exercițiu opțional].................................................................. 191
5.11 Ce am învățat?................................................................................................................. 196
5.12 Module de instruire online ............................................................................................... 197
6 References ......................................................................................................................................... 197

5
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

ABREVIERI

API Interfața de programare a aplicației


ARFC Agenția pentru Relații Funciare și Cadastru
Catalog Baza de date centrală cu înregistrări de seturi de date spațiale, servicii, aplicații
CRS Sistemul de referință de coordonate
DTM Modelul digital al terenului
EBM EuroBoundaryMap
EPSG Code European Petroleum Survey Group Code
IDS Infrastructură de date spațiale
IG Informații Geografice
GDAL Biblioteca de abstractizare a datelor geospațiale
GIF Format grafic de schimb
GIS Sistem de informare geografic
GML Geography Markup Language
GPS Sistem de poziționare globală
GUI Interfață grafică pentru utilizator
INSPIRE Infrastructură pentru informații spațiale în Europa
INDS Infrastructura națională de date spațiale
JPEG Grupul mixt de experți în fotografie
OGC Open Geospatial Consortium

PHP limbaj de scriptare de uz general, inițial a însemnat Pagina personală de pornire

PNG Grafică de rețea portabilă

QGIS Quantum GIS este o aplicație GIS desktop multiplată gratuită și open-source

SOAP Protocol simplu de acces la obiecte

TW Twinning

UE Uniunea Europeană
URL Localizator uniform al resurselor
WCS Serviciu de acoperire web
Un serviciu oferit de un dispozitiv electronic unui alt dispozitiv electronic, care comunică între ele
Webservices
prin intermediul World Wide Web, de ex. WMS, WMTS, WFS
WMS Web Map Service
WMTS Web Map Tile Service
WFS Web Feature Service

6
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

0 Context
Acest Manual de instruire este pregătit în cadrul activității 4.1.2 al Proiectului Twinning MD 16 ENI OT 01
19 “Îmbunătățirea serviciilor de date spațiale în Republica Moldova în conformitate cu standardele UE”,
care se referă la consolidarea capacităților angajaților entităților publice INDS din Republica Moldova.
După efectuarea Analizei Necesităților de Instruire a entităților publice din Republica Moldova în toamna
anului 2020, s-a convenit ca instruirea să se desfășoare pe tema introducerii în IDS și a cunoștințelor de
bază despre lucrul în QGIS. Instruirea este destinată personalului diferitor entități publice și personalului
universitar care se ocupă zilnic de INDS și aplicația QGIS.

Manualul de instruire, care se află în pachetul de materiale de instruire elaborat pentru acest curs de
formare, a fost pregătit de către experții pe termen scurt în timpul a patru misiuni în perioada ianuarie -
martie 2021. Obiectivul misiunilor a fost elaborarea Manualului de instruire ușor de înțeles și ușor de
utilizat. De asemenea, se intenționează ca personalul Agenției pentru Relații Funciare și Cadastru să
utilizeze acest document în viitoarele activități de consolidare a capacităților legate de infrastructura de
date spațiale și QGIS.
Misiunile experților pe termen scurt au fost efectuate de la distanță, deoarece vizitele în Republica
Moldova nu au fost posibile din cauza pandemiei globale COVID-19.
Manualul de instruire este împărțit în cinci capitole principale:
1. Aplicații de cartografiere online - descrie rolul geoportalurilor tematice și posibilitățile lor de
utilizare. Este oferită prezentarea utilizării datelor spațiale pe exemple de geoportaluri din
Republica Moldova și din străinătate. Sunt afișate funcțiile de bază, cum ar fi navigarea sau
căutarea datelor;
2. Introducere în QGIS - descrie procesul de instalare a aplicației QGIS, oferă o prezentare generală
a caracteristicilor aplicației QGIS și exerciții care prezintă diferite funcționalități;
3. Formate de schimb de date spațiale - oferă informații practice despre utilizarea principalelor
formate de schimb de date spațiale, de ex.: shapefile, GML, GeoTIFF. Exercițiile acoperă modul de
creare, editare, importare și exportare de date în funcție de formatele de schimb de date;
4. Analiza seturilor de date spațiale - oferă instruire practică în utilizarea analizei spațiale, crearea
de compoziții de hărți, precum și pregătirea aspectului pentru imprimare sau publicare;
5. Servicii de vizualizare - Discuții și exerciții practice privind utilizarea serviciilor de rețea, cum ar fi
WMS și WMTS în geoportaluri sau în software local.

7
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

1 Aplicații de cartografiere online


Geoportalul poate fi definit ca un punct de intrare pe Internet sau intranet cu instrumentele pentru recuperarea
metadatelor, căutarea, vizualizarea, descărcarea și, în unele cazuri, furnizarea de analize ale informațiilor
geografice. Elementul principal al Geoportalului este o aplicație de hărți care permite vizualizarea datelor
spațiale prin hărți interactive. Aplicațiile de cartografiere web pot prezenta date spațiale sub formă de hărți
generale sau tematice (Imaginea 1).

Imaginea 1. Lista de hărți tematice disponibile pe Geoportalul moldova-map.md

Geoportalul național ar trebui să fie interoperabil folosind interfețe software standardizate pentru a se conecta
la numeroasele servicii spațiale oferite de diferiți furnizori. Aceasta înseamnă că geoportalul național (Imaginea
2) ar trebui să facă legătura între diferitele geoportaluri tematice din țară și, astfel, să ofere un singur punct de
acces la toate informațiile geografice și la seturile de date sau servicii conexe la nivel național.

8
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 2. Compoziții tematice disponibile în aplicația GeoPortal Map - geoportal.dgu.hr

Cele mai frecvent disponibile funcții ale aplicațiilor pentru hărți sunt:

• Navigare - măriți, micșorați, modificați întinderea hărții (panoramare, măriți la dimensiunea hărții /
stratului). Majoritatea operațiunilor de navigare pe hartă sunt efectuate cu mouse-ul sau touchpad-ul,
unele dintre aceste operații au și butoane încorporate în interfața aplicației (Imaginea 3).
Interfața moldova-map.md arată așa :

Localizați – afișează locația utilizatorului pe hartă (folosește date de la furnizorul de


internet sau senzori - GPS)
Măriți - măriți harta făcând clic

Micșorați – micșorați harta făcând clic

Activați / dezactivați modul ecran complet

Măriți la maximum - extinderea maximă este predefinită pentru fiecare hartă

Comutați harta în modul 3D

9
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

• Gestionarea stratului - permite utilizatorului să:


o modifice conținutul hărții comutând vizibilitatea unui strat
o seteze transparența stratului
o sorteze stratul - modificați ordinea în care straturile sunt afișate pe hartă.

Opțiunile de gestionare a stratului sunt de obicei disponibile în panoul Layer (Strat). Pe moldova-map.md,

faceți clic pentru a afișa panoul Layer (Strat) în colțul din stânga sus al hărții.

Imaginea 3. Explicație a elementelor de interfață ale panoului Layer (Strat) – moldova-map.md

• Funcțiile de căutare și identificare se numără printre funcționalitățile de bază ale hărților de internet.
De obicei, fac posibilă găsirea unui loc pe hartă folosind adresa sau numărul parcelei. Funcția de
10
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

identificare vă permite să cunoașteți atributele unui obiect găsit sau indicat pe hartă, în majoritatea
cazurilor această funcție este activă în mod implicit. Pentru a o utiliza, trebuie doar să faceți clic pe
obiectul de interes de pe hartă. Pe moldova-map.md, panoul de căutare se află în partea stângă sus a
ferestrei hărții. Pentru a găsi un loc, introduceți adresa sau numărul de identificare al terenului. După
afișarea listei de rezultate, făcând clic pe rezultat se va centra harta pe obiectul căutat (Imaginea 4).

Imaginea 4. Lista rezultatelor căutării pentru adresa “Chișinău Serghei Lazo 48” în moldova-map.md

1.1 Căutare de adrese și terenuri

1. Deschideți un browser web (noi recomandăm Firefox sau Chrome) și accesați https: \\ moldova-
map.md, în secțiunea de conținut Featured (Recomandat), selectați și faceți clic pe E-Urbanism (GIS-local)
(Imaginea 5).

11
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 5. Selectarea hărții tematice din catalog – moldova-map.md

2. După ce harta este încărcată, faceți clic pe caseta de căutare (Imaginea 6) și introduceți adresa locului
pe care doriți să îl găsiți, de ex.: 126, Mitropolit Dosoftei, Chișinău.

12
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 6. Fereastra de căutare a adresei sau a terenului

După un timp ar trebui afișată lista de rezultate, pentru exemplul de mai sus va arăta astfel:

Imaginea 7. Selectarea rezultatului din lista obiectelor căutate

3. Dacă faceți clic pe rezultat, (Imaginea 7) veți centra harta în locul potrivit (Imaginea 8), acest loc va fi
marcat suplimentar pe hartă cu un marcator.

13
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 8. Vizualizare hartă pentru locul găsit - punctul de adresă

Pentru a căuta un teren, procedați în mod similar:

1. Ștergeți caseta de căutare făcând clic pe simbolul X (Imaginea 9)

Imaginea 9. Ștergerea frazei din câmpul de căutare cu butonul X

14
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

2. Faceți clic pe câmpul de căutare și introduceți numărul de identificare al terenului, de ex. 0100415006 după
o perioadă, lista de rezultate ar trebui să fie afișată (Imaginea 10).

Imaginea 10. Selectarea rezultatului căutării

Dacă faceți clic pe rezultat, centrul hărții va fi plasat în locul potrivit, acest loc va fi marcat suplimentar pe
hartă cu un marcator și graficul va fi evidențiat în albastru (Imaginea 11).

Imaginea 11. Vizualizare hartă după găsirea unui teren - terenul este evidențiat în albastru

15
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

1.2 Personalizarea conținutului hărții


Odată cu lansarea standard a hărții „GIS Local”( SIG Local), vizibilitatea datelor din straturile tematice
individuale depinde de nivelul de zoom al hărții și de setările introduse de administrator. Unele dintre straturile
disponibile trebuie să fie activate manual pentru a putea vizualiza datele pe care le prezintă. Pentru a vedea

lista straturilor tematice disponibile pe hartă, faceți clic .

Încercați să pregătiți o hartă care arată clădirile pe un fundal de contururi de înălțime.

1. Dezactivați vizibilitatea tuturor grupurilor de straturi făcând clic pe butonul de lângă fiecare strat,
după care ar trebui să vedeți o hartă curată (Imaginea 12).

Imaginea 12. Vizualizarea hărții și a panoului de straturi după oprirea vizibilității tuturor straturilor.

2. Găsiți în listă straturile Buildings și Elevation (Clădiri și Elevație) (curbe de nivel) și activați-le făcând clic
lângă ele. Stratul de curbe de nivel este situat în interiorul grupului de straturi Elevație. Puteți căuta straturi
manual sau puteți utiliza caseta de text Filter (Filtrare) pentru a afișa pe listă doar straturi care se potrivesc cu
fraza. Dacă stratul Clădiri și Elevație (curbe de nivel) sunt comutate pe hartă, ar trebui să arate ca în Imaginea
13.

16
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 13. Vizualizarea hărții după pornirea vizibilității stratului de contururi Clădiri și Elevație

Pe harta de mai sus puteți vedea contururile ce se află pe clădiri; pentru a aplica corect regulile cartografice,
liniile de nivel ar trebui să treacă sub clădiri.

3. Găsiți Buildings (Clădiri) în lista de straturi (Imaginea 14). Prindeți și trageți stratul plasând mouse-ul peste
elementul din listă și glisați (ținând apăsat butonul stâng al mouse-ului) peste stratul Elevation (Elevație). Harta
finală ar trebui să arate astfel:

17
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 14. Vizualizare hartă după modificarea ordinii straturilor afișate și a gradului lor de transparență

Acționând în mod analog, puteți îmbogăți harta cu date din alte straturi tematice, în funcție de scop. În plus față
de modificarea ordinii straturilor, puteți schimba și gradul de transparență pentru obiecte pe straturi individuale
sau puteți adăuga date de fundal. Pentru a adăuga date de fundal pe hartă, puteți face clic pe pătratul din partea
stângă jos a ferestrei hărții și puteți selecta unul dintre fundalurile disponibile, de ex.: Open Street Map
(Imaginea ).

18
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 15. Selectarea datelor de fundal pentru compoziția hărții pregătită

1.3 Pregătirea hărții pentru imprimare


Harta ajustată la așteptări în ceea ce privește conținutul tematic poate fi imprimată folosind instrumentul

încorporat în aplicații. Comanda de imprimare este disponibilă în meniu în colțul din dreapta sus al
ferestrei hărții.

19
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 16. Caseta Print dialog

Print dialog (Imaginea 16) conține opțiuni legate de setările de imprimare. Imprimarea poate fi personalizată
oferindu-i un titlu și o descriere și atașând o legendă. După ce faceți clic pe butonul de imprimare, va fi afișată
o previzualizare a imprimării (Imaginea 17) și va fi creat fișierul cu vizualizarea hărții.

20
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 17. Previzualizarea imprimării hărții generate.

După ce faceți click pe butonul , imprimarea va fi descărcată și salvată ca fișier PDF în computer.

1.4 Identificarea/Interogarea Obiectelor în fereastra hărții


Funcția de identificare vă permite să cunoașteți atributele unui obiect găsit sau indicat pe hartă, în majoritatea

cazurilor această funcție este activă în mod implicit. Înainte de a începe sarcinile, reînnoiți pagina sau
redeschideți harta, astfel încât aplicația să înceapă cu setările implicite. După repornirea aplicației, verificați
dacă funcția de identificare funcționează corect făcând clic pe un obiect de pe hartă, de ex.: zona verde. Dacă
funcționează bine, ar trebui să vedeți panoul de identificare din partea dreaptă a ecranului (Imaginea 18).

21
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 18. Harta cu rezultatele identificării

Dacă identificarea nu reușește, faceți clic pe butonul și verificați dacă butonul este verde. Dacă
este albastru, trebuie să faceți clic pe buton pentru a-l activa.

1.4.1 Verificați care este destinația terenului 0100517044 și cine este proprietarul acestuia
1. Introduceți numărul de identificare a terenului 0100517044 în câmpul de căutare. Panoul de căutare
este situat în partea stângă sus a ferestrei hărții.

Imaginea 19. Căutarea de terenuri

2. Faceți clic pe rezultat ca să localizați terenul (Imaginea 19 și Imaginea 20).

22
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 20. Rezultatul căutării prezentat pe hartă

3. Identificarea obiectului - Făcând clic lângă marcator, ar trebui să cunoașteți atributele obiectului
vizibil (Imaginea 21).

23
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 21. Rezultatul identificării obiectului indicat pe hartă formează primul strat comandat

24
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Terenul identificat este un teren destinat vânzării de către oraș – aceasta este o informație din primul strat,

făcând clic pe buton putem obține informații pentru alt obiect situat pe un alt strat în același loc
(Imaginea 22).

Imaginea 22. Rezultatul identificării obiectului indicat pe hartă formează al doilea strat

1.4.2 Se află terenul 0100517044 într-o zonă de risc natural?


Pentru a verifica dacă terenul de interes pentru noi se află în zona de pericol natural:

1. Deschideți panoul Layer (Strat) făcând clic pe buton,

2. Localizați grupul de straturi Natural Hazards (Riscuri Naturale) și activați făcând clic , acest
lucru v-a comuta vizibilitatea tuturor substraturilor din grupul de straturi Riscuri Naturale (Imaginea
23). Grupul de straturi Riscuri Naturale conține 7 substraturi: Curbe de nivel, Risc de inundații,
Inundații posibile, Zone seismice, Alunecări de teren, Soluri artificiale, Geologie inginerească.

25
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 23. Harta cu straturi vizibile de riscuri naturale

3. Făcând clic pe hartă putem obține informații despre riscul identificat în acest loc (Imaginea 24).

26
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 24. Rezultatul identificării amenințării existente pentru zona indicată

4. (Opțional) Verificați dimensiunile terenului indicat utilizând funcția de măsurare din meniul de
opțiuni.

2 Introducere în QGIS
QGIS Desktop este un Sistem Informațional Geografic Open Source ușor de utilizat Open Source Geographic
licențiat sub Licența Publică Generală (GNU). QGIS este un proiect official al Fundației Geospațiale Open Source
(OSGeo). Acesta susține numeroase formate și funționalități vectoriale, raster și baze de date.

QGIS Server este o altă aplicație care permite publicarea serviciilor de rețea și nu este studiat la acest curs.

2.1. Instalarea QGIS Desktop


Puteți descărca QGIS Desktop de pe https://www.qgis.org/en/site/forusers/download.html. Pe site puteți alege
sistemul de operare al aplicației: Linux, Unix, macOS, Windows and Android. În plus, puteți selecta versiunea 32
de biți sau 64 de biți a aplicației.

QGIS este menținut și publicat în două versiuni: cea mai recentă și pe termen lung. Cea mai recentă versiune
conține cele mai noi funcționalități dar poate fi mai puțin stabilă. Pe de altă parte, versiunea pe termen lung
este cea mai stabilă, dar este posibil să lipsească unele caracteristici recente. Pe această bază, utilizatorii trebuie
să decidă ce versiune să aleagă. Dacă este necesar, puteți instala ambele versiuni ale aplicației pe un singur
computer.

27
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Acest document acoperă procesul de instalare a versiunii stabile QGIS pe 64 de biți pe dispozitivele Windows.
În general, procesul de instalare QGIS este similar cu instalarea oricărei alte aplicații în Windows. În primul rând,
versiunea specifică a programului de instalare a aplicației trebuie descărcată (Imaginea 25). În funcție de
browserul de internet utilizat, trebuie să acceptăm descărcarea și să salvăm fișierul de instalare pe computerul
nostru.

Imaginea 25. Alegerea versiunii adecvate și descărcarea aplicației

Dacă descărcarea este terminată, fișierul de instalare poate fi executat. De obicei se face în Windows făcând
dublu clic. După aceea, instalarea Wizard este afișată care permite alegerea opțiunilor de instalare. Începeți
procesul de instalare făcând clic pe butonul Next (Următorul) (Imaginea 26).

28
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 26. Începerea instalării QGIS

În următorul pas, sunteți de acord cu licența software făcând clic pe butonul I Agree (Imaginea 27).

Imaginea 27. Acceptarea licenței QGIS


29
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Puteți modifica locația implicită a instalării pe computerul dvs. făcând clic pe Browse (Navigare)... și selectând
folderul corespunzător, apoi faceți clic pe Next (Următorul) (Imaginea 28).

Imaginea 28. Alegerea dosarului de instalare

În pasul următor, puteți instala, de asemenea, exemple suplimentare de seturi de date, selectând casetele de
selectare relevante. Cu toate acestea, nu este obligatoriu. Apoi, apăsați Install (Instalare) (Imaginea 29).
Instalarea durează de obicei câteva minute.

30
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 29. Selectarea seturilor de date opționale pentru instalare

În cele din urmă, vă rugăm să finisați instalarea făcând clic pe butonul Finish (Finalizare) (Imaginea 30).

Imaginea 30. Finisarea procesului de instalare


31
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

2.2. Prezentare generală a aplicației QGIS Desktop


2.2.1. Lansarea aplicației
Porniți QGIS desktop ca orice altă aplicație Windows, de exemplu utilizând meniul Start sau comanda rapidă de
pe desktop. Pentru începători, se recomandă lansarea QGIS fără GRASS selectând „QGIS Desktop (numărul
versiunii)” de ex:. QGIS Desktop 3.10.13 (Imaginea 31).

Imaginea 31. Pornirea QGIS

2.2.2. Prezentare generală a Interfeței Grafice de Utilizator (GUI)


Elementele meniului principal sunt prezentate în Imaginea 32 și includ:

1. Layers List (Lista straturilor) / Browser Panel (Panou de navigare)


2. Toolbars (Bara de instrumente)
3. Map canvas (Canevasul hărții)
4. Status bar (Bara de stare)
5. Side Toolbar (Bara de instrumente lateral)
6. Locator bar (Bara de localizare)

32
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 32. Elementele QGIS GUI (Sursa: https://docs.qgis.org/3.16/en/_images/gui_numbered.png)

2.2.2.1. Lista straturilor


Lista straturilor arată straturile conectate la aplicație și disponibile pentru utilizator.

Trecând peste strat veți obține ceva informații: numele stratului, tipul geometriei, sistemul de referință al
coordonatelor și calea completă a locației de pe dispozitiv.

Faceți clic dreapta pe respectivul strat lansează un meniu cu opțiuni suplimentare.

2.2.2.2. Toolbars
Conține instrumentele responsabile pentru activarea majorității funcționalităților aplicației.

2.2.2.3. Map canvas


Aici este afișată harta în sine și unde sunt încărcate straturile. În map canvas, puteți interacționa cu straturile
vizibile: măriți / micșorați, mutați harta, selectați caracteristici și multe alte operații pe care le veți vedea în
secțiunile următoare.

2.2.2.4. Status bar


Afișează informațiile esențiale legate de o hartă curentă. Permite de exemplu alertarea scării hărții, arată
coordonatele hărții cursorului mouse-ului sau schimbarea proiecției hărții.

2.2.2.5. Side Toolbar


Side toolbar conține butoanele pentru încărcarea stratului și toate butoanele pentru a crea un strat nou.

2.2.2.6. Locator bar


Permite accesarea majorității conceptelor QGIS, inclusiv straturi, setări, algoritmi, marcaje spațiale, etc.

33
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

2.3. Adăugare de date la compoziția hărții

În acest exercițiu veți învăța cum să adăugați straturi la QGIS. Sunt cel puțin trei modalități care permit acest
lucru:

1. Meniul Layer,
2. Funcționalitatea Drag and drop a sistemului de operare,
3. Fereastra Browser.

Vom analiza toate aceste trei abordări.

Datele utilizate în exercițiile din acest modul provin de la EuroBoundaryMap (EBM), bază de date dezvoltată de
Autoritățile Naționale Europene de Cartografiere și Cadastru membre ale EuroGeographics. În scopul instruiri,
datele au fost exportate în formatul Shapefile. Există trei Shapefiles disponibile ce conțin unități administrative
pe trei niveluri diferite de diviziune.

• Setul de date AdministartiveUnit_1.shp conține informație despre hotarele Republicii Moldova,


• Setul de date AdministartiveUnit_2.shp conține unități administrative la nivel de regiune Raion
(Municipiu) și Unitate teritorială autonomă,
• Setul de date AdministartiveUnit_3.shp conține unități administrative la nivel de Oraș (Municipiu) și Sat
(Comuna).

Mai multă informație referitor la EBM poate fi găsită la https://eurogeographics.org/maps-for-europe/ebm/.

2.3.1. Adăugare de date folosind meniul Layer


1 Asigurați-vă că aplicația QGIS este pornită.
2 Accesați meniul de sus, selectați: Layer > Add Layer > Add Vector Layer / Strat > Adăugați Strat > Adăugați
Strat Vector (alternativ, puteți utiliza o comandă rapidă Ctrl+Shift+V).
3 Ca Source Type (Tipul Sursă) alegeți File (Fișier), lăsați codificarea ca Automatic (Automată).

4 Selectați locația fișierului prin accesarea pictogramei Browse și selectarea locației corespunzătoare
pe computer (C:\student\Module2\AdministrativeUnits\AdministrativeUnit_1.shp).
5 Faceți clic pe butonul Add (Adăugare) (Imaginea 33).

34
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 33. Se selectează stratul pentru adăugare

Stratul trebuie adăugat și afișat în secțiunea Map Canvas (Canevasul hărții) (Imaginea 34). QGIS generează
aleatoriu culori utilizate pentru afișarea datelor spațiale. Mai târziu, vom învăța cum să schimbăm simbologia
stratului.

35
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 34. QGIS cu stratul adăugat AdministrativeUnit_1

Vă rugăm să răspundeți la întrebarea:

1. Care este codul EPSG al sistemului de referință de coordonate utilizat pentru a afișa datele? (Sugestie:
Priviți în colțul din stânga jos al aplicației QGIS)

……………………………………………………………………………………………………

Map Project folosește sistemul European de referință geografică ETRS89 care a fost importat dintr-un set de
date nou adăugat. Prin urmare, forma țării (Republica Moldova) este extinsă orizontal. Nu vă faceți griji, vom
rezolva acest lucru într-unul dintre exerciții.

2.3.2. Adăugare de date folosind funcționalitatea Drag and Drop


1. În Windows File Explorer navigați spre locația datelor (C:\student\Module2\AdministrativeUnits).
2. Aranjați Desktop-ul în așa fel încât ambele QGIS și Windows File Explore sunt vizibile (Imaginea 35).

36
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 35. Exemplu de amenajare a ferestrelor

3. Selectați fișierul AdministrativeUnit_2.shp în File Explorer prin apăsarea butonului stâng al mouse-ului
pe fișier și în timp ce țineți apăsat butonul stâng al mouse-ului mutați fișierul pe QGIS Map Canvas.
4. Eliberați butonul stâng al mouse-ului.

Stratul trebuie să fie adaugat și afișat în secțiunea Map Canvas (Canevasul Hărții) (Imaginea 36).

Imaginea 36. QGIS cu stratul adăugat AdministrativeUnit_2

37
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

2.3.3. Adăugare de date folosind fereastra Browser

1. Asigurați-vă că panoul Broswer este activat (View > Panels > Browser).
2. În panoul Browser, navigați la locația datelor (C:\student\Module2\AdministrativeUnits) (Imaginea 37).

Imaginea 37. Vizualizarea QGIS File Browser

3. În panoul Browser faceți dublu-clic pe fișierul AdministrativeUnit_3.shp.

Stratul trebuie adăugat și afișat în Map Canvas (Imaginea 38).

38
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 38. QGIS cu stratul adăugat AdministrativeUnit_3

2.4. Salvarea proiectului de hartă


1. Acum puteți salva primul vostru proiect de hartă (Project > Save As …).
2. Navigați spre locația preferată (ex.: C:\student\Module2\).
3. Propuneți o denumire proiectuli Dvs. (ex.: MyFirstQGISProject).
4. Faceți clic pe butonul Save (Salvați) (Imaginea 39).

39
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 39. Salvarea proiectului QGIS

Acum puteți închide aplicația QGIS, dacă doriți. Apoi, puteți face dublu clic pe fișierul de proiect (de exemplu,
MyFirstQGISProject.qgz) în File Explorer și aplicația QGIS va începe să afișeze același proiect pe care l-ați
salvat.

2.5. Navigation tools


QGIS oferă multe instrumente care permit utilizatorului să navigheze pe hartă (Imaginea 40).

Imaginea 40. Instrumente de navigare QGIS

În timpul acestui exercițiu veți învăța să folosiți câteva din aceste instrumente.

1. În Map Navigation Toolbar, asigurați-vă că butonul Pan este activat.


2. Mișcați mouse-ul spre centru zonei Map Canvas.
3. Faceți clic-stânga și rețineți, și trageți mouse-ul în orice direcție pentru a deplasa harta.

Apoi, mărim și aruncăm o privire mai atentă asupra straturilor pe care le-am importat.

4. În Map Navigation Toolbar, faceți clic pe butonul Zoom In (Expandare).


5. Mișcați mouse-ul la aproximativ zona din stânga sus.

40
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

6. Faceți clic-stânga și rețineți. Apoi trageți mouse-ul, care va crea un dreptunghi, și acoperă partea de
nor-vest a Moldovei (Imaginea 41).

Imaginea 41. Zooming in (Expandare)

7. Eliberați clic-stânga. Aceasta va mări pentru a include zona pe care ați selectat-o cu dreptunghiul.

8. Ca să micșorați , selectați butonul Zoom Out (Restrângere) și efectuați aceeași acține ca și pentru
mărire.

În timp ce mișcați, mărire sau micșorare, QGIS salvează aceste vizualizări în istorie. Aceasta vă permite să
reveniți la o vizualizare precedent.

9. În Map Navigation Toolbar, faceți clic pe butonul Zoom Last pentru a merge la vizualizarea
anterioară.

10. Faceți clic pe butonul Zoom Next pentru a merge mai departe în istoria ta.
11. Câteodată după explorarea datelor, trebuie să ne resetăm vizualizarea în măsura tuturor straturilor. În
loc să folosim instrumentul de micșorare de mai multe ori, QGIS ne oferă un buton pentru a face acea
acțiune pentru noi.

12. Faceți click pe butonul Zoom Full Extent (Expandare completă).

41
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Pe măsură ce măriți și micșorați, observați că Scara valorii din Status Bar se modifică. Scara valorii reprezintă
Scara Hărții. În general, numărul din dreapta ilustrează de câte ori este mai mic obiectul pe care îl vedeți în Map
Canvas față de obiectul lumii reale.

De asemenea, puteți utiliza acest câmp pentru a seta manual Map Scale (Scara Hărții).

13. În Status Bar, faceți clic pe câmpul Scale text.


14. Introduceți 100 000 și apăsați Enter. Aceasta va redesena caracteristicile în Map Canvas pentru a
reflecta scara pe care ați introdus-o.
15. Alternativ, faceți clic pe săgeata opțiunilor din câmpul Scale (Scară) pentru a vedea scările de hartă
prestabilite.
16. Selectați 1:250 000. Acest lucru va actualiza, de asemenea, scara hărții în Map Canvas (Imaginea 42).

Imaginea 42. Schimbarea scării hărții

Nu vă grăbiți și explorați singur instrumentele de navigare.

2.6. Schimbarea sistemului de coordonate de referință

În acest exercițiu, veți schimba harta CRS. Acest lucru va schimba forma Moldovei în Map Canvas.

1. Faceți clic stânga pe EPSG:4258 în colțul din dreapta de jos al ferestrei aplicației QGIS (Imaginea 43).

42
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 43. Selectarea meniului CRS

2. În câmpul Filter (Filtru) căutați “4026”. Apoi selectați “MOLDREF99 / Moldova TM” și apăsați pe OK
(Imaginea 44).

43
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 44. Schimbarea CRS

Observați că forma Moldovei s-a schimbat.

3. Salvați proiectul Dvs. (Project > Save).

2.7. Modificarea stilurilor implicite (simbolologie)


În acest exercițiu, veți schimba stilul de afișare implicit al stratului AdministrativeUnit_2.

1. Dezactivați vizibilitatea straturilor AdministrativeUnit_1 și AdministrativeUnit_3 prin neselectarea


casetelor de selectare relevante (Imaginea ).

44
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 45. Vizibilitatea straturilor

2. Selectați stratul AdministrativeUnit_2 făcând clic stânga pe el.


3. Activați panoul Layer Styling (Stratul de Stilizare) prin apăsarea butonului corespunzător (Imaginea 46)
sau F7 pe tastatură.

Imaginea 46. Activarea panoului de stilizare

4. Selectați Simple fill (Completare simplă), apoi schimbați stilul de linie în Dash line (Linie punctată)
(Imaginea 47).

45
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 47. Configurarea unui stil de strat

5. Faceți clic pe bara din stânga din Fill colour (Completare culoare) (Imaginea 48) și scrieți valorile RGB
corespunzătoare R=255, G=234, B=190 (Imaginea 49).

46
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 48. Schimbarea culorii stilului (1)

47
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 49. Schimbarea culorii stilului (2)

5. Faceți clic pe butonul Apply (Aplicare) în colțul din stânga jos al panoului Layer Styling (Stratul de
Stilizare) și închideți panoul folosind de exemplu același mod în care l-ați activat la pasul 3 al acestui
exercițiu. Stilul stratului AdministrativeUnit_2 este schimbat (Imaginea 50).

48
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 50. Stil schimbat

6. Salvați proiectul Dvs. (Project > Save As …) în locația preferată (ex.: C:\student\Module2\). Denumiți-vă
proiectul după bunul plac (ex.: PrimulMeuStil).

Continuați și schimbați stilurile implicite al straturilor AdministrativeUnit_1 și AdministrativeUnit_3 după cum


doriți, experimentând diferite opțiuni situate în instrumentul Layer Styling. Nu uitați să vă salvați proiectul.

2.8. Selectare

În acest exercițiu, veți selecta obiectele folosind atributele și locația lor spațială.

2.8.1. Selectarea obiectului spațial după attribute / caracteristici

În acest exercițiu, veți selecta Regiuni (Raioane) a căror denumiri încep cu litera “B”.

1. Selectați stratul AdministrativeUnit_2 făcând clic stânga pe acesta în panoul Layers (Straturi).

2. Apăsați pe butonul Open Attribute Table (Deschideți tabelul cu attribute) ca să cercetați


atributele obiectelor. Alternativ, puteți apăsa F6 pe tastatură.

49
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

3. Vă rugăm să rețineți că numele unităților administrative sunt stocate în caracteristica NAMN și tipurile
de unități administrative sunt stocate în caracteristica DESN. Închideți Attribute Table (Tabelul de
Atribute) făcând clic pe “x” în colțul din dreapta de sus.

4. Deschideți fereastra Select Features by Value (Selectare Caracteristici după Valoare).


Alternativ, puteți apăsa F3 pe tastatura Dvs.
5. Scrieți “B” în NAMN și selectați Case sensitive (Caz sensibil), apoi scrieți “Raion (Municipiu)” în DESN. În
cele din urmă, faceți clic pe butonul Select Features (Selectare Caracteristici) (Imaginea 51).

Imaginea 51. Selectarea caracteristicilor folosind instrumentul Select Features by Value

6. Unitățile administrative selectate sunt evidențiate în galben (Imaginea 52).

50
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 52. Prezentarea caracteristicilor selectate

Acum vom face aceeași selecție, dar de data aceasta folosind instrumentul Select by Expression (Selectare după
expresie).

7. Închideți instrumentul Select Features by Value și apăsați pe butonul Deselect Features from All
Layers (Ctrl+Shift+A).

51
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

8. Apăsați pe Open Attribute Table.

9. În Attribute Table, faceți clic pe Select features (Selectare caracteristici) folosind expresia.
10. Folosind instrumentul Select by Expression, creați următoarea expresie "DESN" = 'Raion (Municipiu)'
AND "NAMN" LIKE 'B%' (Sugestie. Puteți construi o expresie utilizând operatori localizați în secțiunile:
Fields și Values, Operators) (Imaginea 53).

Imaginea 53. Construirea expresiei selectate

11. Închideți ferestrele Select by Expression și Attribute Table. Rezultatul este exact același ca cel anterior
(Imaginea 52).

2.8.2. Selectarea obiectului spațial după locație


În acest exercițiu, vom selecta toate comunele (Sat (comuna) și Oraş (municipiu)) localizate în perimetrul
raionului Briceni. Regiunile sunt stocate în stratul AdministrativeUnit_2 și comunele în AdministrativeUnit_3.

1. Mai întâi, asigurațivă că nu este selectată nici o caracteristică făcând clic pe butonul Deselect
Features from All Layers.
2. Asigurați-vă că stratul AdministrativeUnit_2 este selctat în panoul Layers.

3. Activați Select Features prin instrumentul Polygon.


4. Trageți o linie pe regiunea Briceni făcând pe ea dublu-clic stânga direct pe hartă și finalizați desenul
făcând clic dreapta. Regiunea Briceni trebuie să fie selectată (Imaginea 54). Alternativ, puteți aplica și
alte metode de selecție pe care le-ați învățat în timpul exercițiului anterior.

52
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 54. Prezentarea regiunii selectate Briceni

5. Activați instrumentul Select by Location… (Vector > Research Tools > Select by Location…).
6. Acum selectați toate comunele localizate în stratul AdministrativeUnit_3 care se află în caracteristica
selectată din stratul AdministrativeUnit_2 și apăsați butonul Run (Executare) (Imaginea 55).

Imaginea 55. Selectare spațială

53
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

7. Activați stratul AdministrativeUnit_3 în panoul Layers ca să vedeți rezultatele (Imaginea 56).

Imaginea 56. Prezentarea comunelor selectate

Vă rugăm să răspundeți la întrebare:

1. Câte commune au fost selectate? (Sugestie: deschideți tabelul de atribute și aruncați o privire la bara
de sus a ferestrei)

………………………………………………………….

2.9. Exportul datelor

Acum putem exporta comunele localizate în regiunea Briceni într-un fișier separate.

1. Asigurați-vă că sunt selectate unități administrative potrivite. Dacă nu, repetați exercițiile anterioare.
2. Faceți clic dreapta pe stratul AdministrativeUnit_3 în panoul Layers. Apoi alegeți Export > Save Selected
Features As … .
3. În feresatra Save Vector Layer as (Salvați stratul vector ca) … , puteți specifica ce conținut de date ar
trebui exportat. Vă rog să specificați unde vor fi stocate datele noi (ex.:
C:\student\Module2\CommunesInBriceni.shp). Dacă nu este necesar, nu modificați valorile altor
prametri (Imaginea 57).

54
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 57. Exportul în Shapefile

4. Faceți clic pe OK.


5. New Layer (Stratul nou) este adăugat la panoul Layers și Map Canvas (Imaginea 58).

55
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 58. Prezentarea stratului exportat

6. Puteți salva proiectul.

2.10. Plugin-uri

QGIS permite extinderea semnificativă a funcționalității sale prin instalarea de pluginuri suplimentare. Acum
veți instala QuickMapServices Plugin care permite adăugarea hărților de bază la compoziția hărții.

1. Activați Plugin Manager (Plugins > Manage and Install Plugins…).


2. Căutați QuickMapServices, selectați-l în listă și apăsați butonul Install Plugin (Instalare Plugin) (Imaginea
59).

56
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 59. Adăugarea pluginului la QGIS

3. Închideți fereastra Plugins.


4. Pentru a maximiza experiența de la utilizarea pluginului, vom schimba sistemul de coordonate de
referință (CRS) utilizat de Map Canvas. Faceți clic stânga pe EPSG:4023 în colțul din dreapta jos al
ferestrei aplicației QGIS.
5. În Filter, căutați „3857”, apoi selectați CRS-ul corespunzător și apăsați pe OK (Imaginea ).

Observați că forma obiectelor vizibile pe hartă s-a schimbat. 3857 este un cod EPSG al Web Mercator CRS, unul
dintre cele mai populare CRS-uri utilizate pentru cartografierea online.

57
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 60. Schimbarea sistemului de coordonate de referință al proiectului QGIS

6. Acum adăugați Open Street Map la Map Canvas utilizând pluginul nou adăugat (Web >
QuickMapServices > OSM > OSM Standard).
7. Dezactivați straturile cu unități administrative în panoul Layer (Strat), astfel încât doar stratul OSM
Standard să fie activ.
8. Interacționați cu harta folosind instrumentele Navigation (Navigare) (Imaginea 61).

58
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 61. Adăugarea externă Basemap

Opțional, puteți adăuga alte straturi folosind QuickMapServices Plugin. Dacă doriți, puteți salva proiectul QGIS.

2.11. Crearea setului de date

În acest exercițiu, veți crea un nou set de date punct (strat) cu locurile Dvs. preferate din Republica Moldova.

2.11.1. Crearea unui set de date necompletat


Veți începe prin crearea unui Shapefile necompletat cu un singur atribut „Place Name” (Numele locului).

1. Lansați creatorul Shapefile (Layer > Create layer > New Shapefile Layer …).
2. Selectați noul nume de fișier (MyPlaces) și locația (ex.: C:\student\Module2\MyPlaces.shp).
3. Schimbați CRS în EPSG:3857.
4. Adăugați un câmp nou de text denumit PlaceName cu lungimea 100 și apăsați pe OK (Imaginea 62).
Atributul „id” este adăugat în mod implicit.

59
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 62. Crearea unui noi set de date

5. Noul strat este creat și adăugat la panoul Layers (Straturi).

2.11.2. Adăugarea de obiecte la setul de date


Acum vom popula stratul nou creat cu câteva obiecte.

1. Asigurați-vă că numai straturile OSM Standard și MyPlaces sunt activate în panoul Layers.
2. Selectați stratul MyPlaces în panoul Layers.

3. Activați intrumentul Toggle Editing (Comutare mod de editare).


4. Utilizând harta de bază OSM Standard și intrumentul de navigare, măriți zona cu una dintre locațiile
Dvs. preferate din Republica Moldova.

5. Activați instrumentul Add Point Feature.


6. Faceți clic stânga pe Map Canvas unde se află locul Dvs. preferat.
7. În PlaceName furnizați ID-ul și numele locului (Imaginea 63), apoi apăsați pe OK.

60
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 63. Popularea valorilor obiectului

8. Repetați pașii 4-7 pentru a crea alte câteva caracteristici.

9. Salvați stratul actualizat (the Current Edits > Save for Selected Layer(s)).

10. Dezactivați instrumentul Toggle Editing făcând clic stânga pe el.


11. Puteți salva proiectul.

Opțional, pe baza a ceea ce ați învățat în timpul exercițiilor anterioare, schimbați stilul stratului MyPlaces.

2.12. Exerciții opționale

Puteți găsi mai jos lista exercițiilor opționale menite să consolideze și să extindă în continuare abilitățile pe care
le-ați dobândit în acest modul.

1. Afișați numele MyPlaces pe hartă ca etichete (Sugestie: Utilizați fila Labels (Etichete) în panoul
Layers Styling).
2. Găsiți comunele cu zonele cele mai mici și cele mai mari. (Sugestie: Folosiți funcționalitatea de sortare
al Attribute Table și Shape_Area Attribute).
3. Selectați din AdministrativeUnit_2 și exportați ca strat nou toate regiunile de tip Unitate teritorială
autonomă.
4. Schimbați sistemul de coordinate de referință a proiectului de hartă în MOLDREF99 (Sugestie: EPSG
code 4026).
5. Creați un strat cu locurile Dvs. preferate din Republica Moldova dar de această data folosiți geometria
poligonului but this time use polygon geometry. Adăugați două attribute: NamePlace și LastVis care
conțin datele ultimei tale vizite. Populați noul strat cu câteva obiecte.

61
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

3 Formate de schimb de date spațiale


În GIS, există necesitatea de a reprezenta diferite elemente ale mediului geografic (de exemplu cursul râului,
zona forestieră, clădirile, înălțimea terenului, temperatura câmpului etc.) într-un mod digital - adică codificat
numeric în memoria computerului. Această nevoie este îndeplinită cel mai adesea prin utilizarea a două tipuri
de modele digitale de date spațiale - modelul vector și modelul raster (Imaginea 64). Aproape fiecare element
al mediului geografic poate fi reprezentat în ambele moduri, iar alegerea finală a modelului de date pentru a-l
reprezenta depinde de mulți factori - de ex.: scopul reprezentării datelor, metodele posibile de analiză ulterioară
a acestora sau chiar capacitățile software. De cele mai multe ori, totuși, modelul vector este folosit pentru a
reprezenta obiecte discrete (adică cu limite strict și clar definite - de ex.: un singur copac, o clădire, un râu, o
zonă forestieră), în timp ce modelul raster este folosit pentru a reprezenta câmpuri (adică fenomene continue
în spațiu - de ex.: temperatura câmpului, altitudinea câmpului, câmpul de presiune atmosferică).

Imaginea 64. Compararea reprezentării punctelor, liniilor, suprafețelor în înregistrări vectoriale și raster

O caracteristică foarte importantă a modelului de date vectoriale este conectarea unui obiect geometric
(punct, linie sau poligon) cu informații despre atribute, care este conținut în tabelul de atribute. În acest tabel,
fiecare rând reprezintă un singur obiect pe hartă, atributele sale sunt descrise în coloane. Modelele raster arată
variabilitatea unei singure caracteristici a fenomenului reprezentat, deoarece fiecărei celule grilă i se poate
atribui o singură valoare numerică. Modelele raster nu au un tabel de atribute.

Următoarele formate de fișiere sunt frecvent pentru a salva datele geografice: Shapefile (date vectoriale),
GML (date vectoriale), GeoTIFF (date raster), GeoPackage (date vector și raster).

62
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

3.1 ESRI Shapefile


Formatul ESRI Shapefile a fost elaborate de către Esri, fostul Institut de Cercetare a Sistemelor de Mediu,
incorporat și prescurtat ca "ESRI," și publicat în 1998. Deși patentat, intenția din spatele publicării formatului a
fost de a încuraja utilizarea acestuia pentru interoperabilitate între aplicațiile sistemului de informații geografice
(SIG). Formatul Shapefile stochează geometrie non topologică și atribuie informații pentru caracteristici spațiale
într-un set de date. Un Shapefile constă minim dintr-un fișier principal, un fișier index și un tabel dBASE. În
fișierul principal, geometria unei caracteristici este stocată ca o formă care cuprinde un set de coordonate
vectoriale. Acest fișier principal este un fișier cu acces direct, cu lungime variabilă a înregistrării, în care fiecare
înregistrare descrie o formă cu o listă a vârfurilor sale. În fișierul index, fiecare înregistrare conține compensarea
înregistrării fișierului principal corespunzător de la începutul fișierului principal. Atributele sunt păstrate într-un
fișier format dBASE. Tabelul dBASE conține atribute ale caracteristicilor cu o înregistrare pe caracteristică.
Înregistrările de atribute din fișierul dBASE trebuie să fie în aceeași ordine cu înregistrările din fișierul principal.
Fiecare înregistrare de atribut are o relație de unu-la-unu cu înregistrarea de formă asociată.

Formatul Shapefile poate susține punctul, linia și caracteristicile zonei. Caracteristiciel zonei sunt reprezentate
ca poligoane dublu digitalizate cu circuit închis.

Grupul de fișiere este de obicei stocat în același director de fișiere sau spațiu de lucru al proiectului (Imaginea
65), cu toate fișierele componente având același nume de fișier (prefix) și identificate prin extensie de fișier
individuală (sufixe). Trei componente sunt obligatorii: un fișier principal care conține geometria caracteristicii
(.shp), un fișier index care stochează indexul geometriei caracteristicii (.shx), și un tabel dBASE (.dbf) care
stochează informațiile despre atribute ale caracteristicilor. Urmează o listă cuprinzătoare de fișiere
componente:

Imaginea 65. Vizualizarea grupului a fișierelor ShapeFile - părțile obligatorii sunt evidențiate cu albastru

Părți obligatorii:

• shp – Fișier principal (obligatoriu); un fișier cu acces direct, cu lungime variabilă a înregistrării, în care
fiecare înregistrare descrie o formă cu o listă a vârfurilor sale.
• shx – Fișier index (obligatoriu); în fișierul index, fiecare înregistrare conține compensarea înregistrării
fișierului principal corespunzător de la începutul fișierului principal. Fișierul index (.shx) conține un antet
de 100 octeți urmat de înregistrări de 8 octeți cu lungime fixă.

63
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

• dbf – Fișierul dBASE Table (obligatoriu); o formă constrânsă de DBF care conține atribute de
caracteristică cu o înregistrare pe caracteristică. Relația unu-la-unu dintre geometrie și atribute se
bazează pe numărul de înregistrare. Înregistrările atributelor din fișierul dBASE trebuie să fie în aceeași
ordine cu înregistrările din fișierul principal.

Părți opționale:

• sbn - Partea 1 a indexului spațial pentru exemple de citire-scriere a formatului Shapefile. Dacă este
prezent, este esențial pentru procesarea corectă.
• sbx - Partea 2 a indexului spațial pentru exemple de citire-scriere în formatul Shapefile. Dacă este
prezent, este esențial pentru procesarea corectă.
• atx – Creat de ArcView 3.x pentru fiecare exemplu a formatului Shapefile sau a indexului atributului
dBASE creat în ArcCatalog. Indicii atributelor ArcView GIS 3.x pentru fișierele shapefile și fișierele dBASE
nu sunt utilizate de versiunile ulterioare ale ArcGIS deoarece un nou model de indexare a atributelor a
fost dezvoltat pentru fișierele shapefile și fișierele dBASE.
• fbn - Unul dintre fișierele care stochează indexul spațial al caracteristicilor pentru exemple ale
formatului Shapefile care sunt doar în citire.
• fbx – Alt fișier (în afară de .fbn) care stochează indexul spațial al caracteristicilor pentru exemple ale
formatului Shapefile care sunt doar în citire.
• ain - Unul dintre fișierele care stochează indexul atributelor câmpurilor active într-un tabel sau în tabelul
de atribute al unei teme.
• aih – Alt fișier (în afară de .ain) care stochează indexul de atribut al câmpurilor active într-un tabel sau
în tabelul de atribute al unei teme.
• ixs - Index de geocodificare pentru shapefile de citire / scriere. Dacă este prezent, este esențial pentru
procesarea corectă.
• mxs - Index de geocodificare pentru shapefile de citire-scriere (Formatul ODB).
• prj – Fițierul Projections Definition; stochează informații despre sistemul de coordonate.
• xml - conține metadate, așa cum este utilizat de ArcGIS.
• cpg - Un fișier opțional care poate fi utilizat pentru a specifica pagina de cod pentru identificarea setului
de caractere care urmează să fie utilizat.

Limitările ShapeFile:

Dimensiunea ambelor fișiere componente .shp și .dbf nu poate depăși 2 GB - cel mult în jur de 70 de milioane
de puncte. Numărul maxim de caracteristici pentru alte tipuri de geometrie variază în funcție de numărul de
vârfuri utilizate.

Formatul bazei de date de atribute pentru fișierul component .dbf se bazează pe un standard mai vechi dBase.
Acest format de bază de date are în mod inerent o serie de limitări:

• În timp ce standardul actual dBase și GDAL / OGR (principala bibliotecă de software open source pentru
citirea și scrierea seturilor de date în format shapefile) acceptă valori nule, software-ul ESRI reprezintă
aceste valori ca zerouri - o problemă foarte serioasă pentru analiza datelor cantitative, deoarece poate
distorsiona reprezentarea și statisticile dacă cantitățile nule sunt reprezentate ca zero
• Suport slab pentru numele câmpurilor Unicode sau stocarea câmpurilor

64
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

• Lungimea maximă a numelor de câmp este de 10 caractere


• Numărul maxim de câmpuri este de 255
• Tipurile de câmp acceptate sunt: virgule mobilă (stocare de 13 caractere), număr întreg (stocare de 4
sau 9 caractere), dată (stocare fără timp; stocare de 8 caractere) și text (stocare de maxim 254 de
caractere)
• Numerele cu virgulă mobilă pot conține erori de rotunjire, deoarece sunt stocate ca text

3.2 GML (Geography Markup Language)


Geography Markup Language (GML) este gramatica XML definită de Open Geospatial Consortium (OGC) pentru
a exprima caracteristicile geografice (Imaginea 67). GML servește ca limbaj de modelare pentru sistemele
geografice, precum și ca un format de schimb deschis pentru tranzacțiile geografice de pe Internet. Cheia
utilității GML este capacitatea sa de a integra toate formele de informații geografice, incluzând nu numai obiecte
„vectoriale” sau obiecte discrete convenționale, ci acoperiri (vezi și GMLJP2) și date ale senzorilor.

GML conține un set bogat de primitive care sunt utilizate pentru a construi scheme specifice sau limbaje de
aplicație. Aceste primitive includ:

• Caracteristică
• Geometrie
• Sistem de referință de coordonate
• Topologie
• Timp
• Caracteristici dinamice
• Acoperire (inclusiv imagini geografice)
• Unitate de măsură
• Direcții
• Observații
• Reguli de stilizare a prezentării hărții

Modelul original GML s-a bazat pe World Wide Web Consortium's Resource Description Framework (RDF).
Ulterior, OGC a introdus scheme XML în structura GML pentru a ajuta la conectarea diferitelor baze de date
geografice existente, a căror structură relațională schemele XML (Imaginea 66) este mai ușor definită. Bazat
pe schema XML, GML păstrează multe caracteristici ale RDF, inclusiv ideea de elemente-copil ca proprietăți
ale obiectului-părinte (RDFS) și utilizarea referințelor de proprietate la distanță.

65
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 66. Conținutul fișierului GML afișat în Notepad ++ editor de texte

66
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 67. Fișier GML deschis în software GIS (QGIS), zonă vizibilă a hărții cu caracteristici punctuale și tabel
de atribute

3.3 GeoPackage
GeoPackage (GPKG) este un format de date deschis, fără patentă, independent de platformă și bazat pe
standarde pentru sistemul de informații geografice implementat ca un container de baze de date SQLite. Un
GeoPackage este construit ca un fișier de bază de date SQLite 3 extins (* .gpkg) care conține tabele de date și
metadate cu definiții specificate (Imaginea 68), afirmații de integritate, limitări de format și constrângeri de
conținut. Standardul GeoPackage descrie un set de convenții (cerințe) pentru stocarea caracteristicilor
vectoriale, seturi matriciale de imagini și hărți raster la diferite scări.

Limitări: GeoPackage acceptă doar o coloană de geometrie per tabel.

67
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 68. Vizualizarea conținutului fișierului GeoPackage, în acest caz, atât datele vectoriale, cât și cele
raster sunt stocate în fișier

3.4 GeoTIFF
GeoTIFF (Geo Tagged Image File Format) este un format TIFF cu date de georeferențiere încorporate
(coordonate geografice, coordonate geocentrice, coordonate proiectate, coordonate verticale) utilizat pentru
poziționarea imaginii în locația spațială și geometria corespunzătoare de pe ecran.

Structura fișierului TIFF permite codificarea simultană a imaginilor și a datelor georeferențiate, asigurând astfel
asocierea informațiilor geografice cu imaginea. Un fișier GeoTIFF poate fi deschis cu referința spațială corectă
și poate fi deschis și de programe care nu acceptă georeferențierea - apoi este tratat ca un fișier grafic normal
(Imaginea ).

Folosind instrumentele adecvate, este posibil să încorporați datele de georeferențiere într-un fișier TIFF,
precum și să le extrageți dintr-un fișier GeoTIFF. Există, de asemenea, instrumente care vă permit să păstrați
proprietățile unui fișier GeoTIFF după ce îl editați într-un program grafic. Formatul GeoTIFF este complet deschis
și accesibil oricui este interesat.

Standardul GeoTIFF vă permite să salvați georeferențierea într-un fișier separat – fișierul world (.twf). Pentru a
utiliza GeoTIFF într-o aplicație GIS, veți încărca doar un fișier .tif cu un fișier .tfw însoțitor.

68
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 69. Vizualizarea datelor raster stocate într-un fișier GeoTIFF și conținutul fișierului World afișat într-
un editor de text

Conținutul fișierului tfw:

Primul rând este rezoluția x-pixel, al doilea și al treilea rând sunt așa-numitele „componente rotaționale”, dar
sunt setate la zero în cazul unei foi de hartă nerotate, al patrulea rând este rezoluția y-pixel. Semnul negativ
indică faptul că axa y a imaginii este pozitivă în jos, ceea ce este opusul coordonatelor lumii reale. Rândurile
cinci și șase sunt estul și nordul pixelului din stânga sus (0,0 în coordonatele imaginii).

69
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

3.5 Utilizarea practică a formatului mainstream de date


3.5.1 Pregătirea spațiului de lucru

Porniți QGIS desktop ca orice altă aplicație Windows, de exemplu utilizând meniul Start sau comanda rapidă de
pe desktop. Pentru începători, se recomandă lansarea QGIS fără GRASS selectând „QGIS Desktop (numărul
versiunii)” de ex.: QGIS Desktop 3.10.13. Creați un proiect nou selectând File>Project>New (Imaginea 70).

Imaginea 70. Crearea noului proiect QGIS

Introduceți fereastra de proprietăți a proiectului prin File>Properties… sau apăsând Ctrl + Shift + P, când apare

fereastra de dialog (Imaginea 71) faceți clic pe și setați CRS corespunzător pentru
Republica Moldova (MOLDREF99 EPSG: 4026), apoi faceți clic pe Apply și pe OK.

70
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 71. Setarea CRS pentru proiectul QGIS

3.5.2 Conversia vector-raster (heatmap)

1 Accesați un meniu de sus, selectați Layer > Add Layer > Add Vector Layer (alternativ, puteți utiliza o
comandă rapidă Ctrl+Shift+V).
2 Ca Source Type (Tip Sursă) alegeți File (Fișier), lăsați codificat ca Automatic (Automat) (Imaginea 72).

71
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

3 Selectați locația fișierului făcând clic pe pictograma Browse și selectați locația corespunzătoare în
calculator (C:\student\Module3\Building_point.GML).

Imaginea 72. Se selectează stratul Adăugare

4. Faceți clic pe butonul Add (Adăugare) și Close (Închidere).


În fereastra hărții ar trebui să vedeți puncte care arată locația clădirilor (Imaginea 73).

Imaginea 73. Vizualizarea datelor vectoriale în fereastra hărții

72
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

6. Faceți clic pe butonul Open al panoului Layer Styling situat în bara de instrumente a panoului Layers
(Imaginea 74).

Imaginea 74. Butonul panoului Layer Styling situat în bara de instrumente a panoului Layers

7. Schimbați Layer Styling în Heatmap selectându-l din lista verticală (Imaginea 75).

Imaginea 75. Selectarea unei metode pentru simbolizarea obiectelor dintr-un strat din panoul Layer Styling

8. Configurați Color Ramp la Spectral, apoi alegeți opțiunea Invert din lista verticală Color Ramp (Imaginea
76).

73
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 76. Selectarea Spectral din Color Ramp în fereastra Layer Styling pentru setarea Heatmap

9. Setați parametrul razei la 20 de pixeli, alți parametri pot fi setați implicit (Imaginea 77).

74
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 77. Vizualizarea hărții după aplicarea noilor reguli de stil împreună cu vizualizarea setărilor de stil -
harta afișată arată densitatea clădirilor din stratul Buildings (Clădiri)

10. Închideți panoul Layer Styling și măriți harta la dimensiunea stratului. Faceți clic dreapta pe Layer Name
(numele stratului) și selectați Zoom to Layer din Context Menu (Meniul Contextual). Prezentarea hărții
se modifică dinamic în funcție de scară, vedeți cum vor arăta zonele individuale ale hărții la dimensiune
/ scară diferită.
11. Faceți clic pe meniul Project și alegeți Import/Export > Export Map la Image – aceste opțiuni ne permit
să salvăm vizualizarea Heatmap ca imagine, de ex.: GeoTIFF.

75
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 78. Salvați harta ca fereastră de dialog Image.

12. În Save map as Image dialog box (Imaginea 78), apăsați butonul Calculate from Layer pentru a oferi
imaginii dimensiunea stratului Building, restul parametrilor precum scara, rezoluția, lățimea și înălțimea
pot fi implicite.
13. Apăsați butonul Save, când apare următoarea fereastră de dialog, specificați numele și locația unde va
fi salvată harta (de exemplu, numele de mapă MyRasters, numele de fișier MyHeatmap). Pentru a salva
harta ca GeoTIFF, vă rugăm să alegeți tipul de fișier TIFF (Imaginea 79).

Imaginea 79. Salvarea hărții ca fișier GeoTIFF


76
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

14. Dezactivați vizibilitatea stratului Building_point, și adăugați la Mapp stratul raster cu Heatmap generat
(Imaginea 80).

Imaginea 80. Adăugarea unui strat Raster la proiect

15. Închideți dialogul Data Source Manager și verificați cum arată harta la diferite dimensiuni. Datele raster
sunt statice, spre deosebire de Heatmap vizualizată din datele vectoriale (Building_point), schimbarea
scării doar mărește vizualizarea, nu recalculează raza fenomenului.

3.5.3 Salvarea datelor în diferite formate

Lista din panoul Layers trebuie să conțină 2 straturi (Imaginea 81), un strat vector (Building_point) și un strat
raster (MyHeatmap).

77
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 81. Vizualizarea panoului Layers cu MyHeatmap Layer selectat

1. Faceți clic dreapta pe stratul raster (MyHeatmap) și selectați opțiunea Export> Save As ... din meniul
contextual (Imaginea).

Imaginea 82. Meniul Contextual Layer

78
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

2. În fereastra de salvare a stratului raster, schimbă formatul în GeoPackage, apoi faceți clic pe butonul
Browse de lângă File name, în următoarea casetă de dialog accesați mapa C:\student\Module3 și scrieți
MyGeopackage ca nume de fișier, faceți clic pe Save.
3. În fereastra de salvare a stratului raster introduce-ți numele stratului salvat (MyHeatmap) în câmpul
Layer name, lăsați ceilalți parametri ca valori implicite (Imaginea 83).

Imaginea 83. Salvarea stratului raster în format GeoPackage

4. Faceți clic pe OK, stratul salvat va fi adăugat la fereastra hărții.

În acelați mod, salvați stratul vector (Buildings_point) în fișierul GeoPackage pe care l-ați creat mai devreme.

1. Faceți clic dreapta pe stratul vector (Buildings_point) și selectați opțiunea the Export> Save Features
as... din meniul contextual.

79
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

2. În fereastra Save Vector Layer as…, schimbați formatul în GeoPackage, apoi faceți clic pe butonul
Browse lângă numele fișierului, în următoarea casetă de dialog accesați mapa C:\student\Module3 și
selectați fișierul MyGeopackage apoi faceți clic pe butonul Save.
3. În fereastra Save Vector Layer as…, introduceți numele stratului (Building_point) în câmpul Layer name
(Imaginea 84), în opțiunea Layer setați objectid ca și câmp FID, apoi faceți clic pe OK.

Imaginea 84. Setări pentru salvarea unui strat vectorial în GeoPackage

4. În panoul Browser, navigați la locația în care este stocat fișierul Dvs. GeoPackage și faceți clic pe
simbolul săgeată de lângă acesta (Imaginea 85).

80
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 85. Vizualizarea conținutului fișierului GeoPackage în panoul browserului - sunt vizibile 2 straturi (1
vector - Building_point și 1 raster - MyHeatmap)

5. Salvați proiectul curent.

3.5.4 Conversia raster - vector (hartă de contur)

1. Creați un nou proiect în același mod ca în 3.5.1


2. Adăugați un strat raster cu Elevation Model (Model Elevație) (Menu Layer -> Add Layer -> Add Raster
Layer).

81
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

3. Ca tip de sursă raster alegeți File (Fișier), și ca set de sursă


C:\student\Module3\DEM_sample\twing_relief2011.tif apoi faceți clic pe Add și Close dialog
(Imaginea 86).

Imaginea 86. Adăugarea modelului Digital Elevation Raster la proiect

Imaginea DEM brută afișată în QGIS este dificil de interpretat și ar trebui să arate similar cu Imaginea 87.

82
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 87. Imaginea DEM brută adăugată la hartă

4. Din meniul Principal alegeți Raster > Extraction > Contour (Imaginea 88).

83
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 88. Vizualizarea exrtacției din meniu

5. În fereastra Contour, alegeți twing_relief2011 ca strat de intrare, setați intervalul între liniile de nivel
la 10, și setați Offset de la zero în raport cu care să se interpreteze intervale la (Imaginea 89). Specificați
pentru a salva ieșirea în GeoPackage și apăsați butonul Run (Executare) pentru a executa procesul.

84
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 89. Vizualizarea opțiunilor setate pentru generarea contururilor

85
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 90. Vizualizarea jurnalului după finalizarea procesului de generare a conturului

6. Dacă jurnalul afișat (Imaginea 90) nu conține informații despre erori, închideți fereastra cu butonul
Close.

86
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 91. Vizualizarea hărții cu contururi generate

Contururile generate sunt obiecte vectoriale (Imaginea 91), fiecare contur conține un identificator unic și un
atribut înălțime - deschideți tabelul cu atribute și arătați cum arată (Imaginea 92).

7. Deschideți tabelul de atribute și verificați care este cea mai mare valoare a cotei? Puteți sorta tabelul
după câmpul ELEV.

87
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 92. Vizualizarea tabelului cu atribute

8. Opțional - Using the export function, save contours to a different vector format, ex.: ShapeFile.
Folosind funcția de export, salvați contururile într-un format de vector diferit, de ex.: ShapeFile.

3.5.5 Generare hillshade

1. Din meniul Principal alegeți Raster > Analysis > Hillshade (Imaginea 93).

88
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 93. Vizualizarea meniului Raster

2. În fereastra Hillshade (Imaginea 94) alegeți twing_relief2011 ca strat de intrare (alți parametri pot fi
impliciți) și apăsați butonul Run (Executare) pentru executarea procesului.

89
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 94. Vizualizarea opțiunilor setate pentru generarea Hillshade

90
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 95. Vizualizarea jurnalului după finalizarea procesului de generare a Hillshade

3. Dacă jurnalul afișat (Imaginea 95) nu conține informații despre erori, închideți fereastra cu butonul
Close. Umbrirea generată este afișată implicit în nuanțe de gri (Imaginea 96).

91
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 96. Vederea generată a Hillshade

9. În panoul de straturi, trageți stratul Hillshade sub stratul Contours (Imaginea 97).

Imaginea 97. Modificarea ordinii în care straturile sunt afișate pe hartă

Harta rezultată ar trebui să arate similar cu Imaginea 98.

92
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 98. Stratul Contour aplicat peste Hillshade

10. Salvează proiectul actual ca unul nou (ex.: MyElevationMap.qgz)


11. Opțional, puteți schimba culoarea contururilor (Imaginea 99) sau simbolizarea acestora folosind

instrumentul de stilizarea a stratuluior .

Imaginea 99. Un exemplu de simbolizare bazat pe gradarea valorilor atributelor pentru liniile de nivel

93
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

4 Analiza seturilor de date spațiale


În acest capitol, va fi prezentată analiza spațială a diferitor exemple bazate pe datele din Republica Moldova.

4.1 Introducere în analiza spațială


Analiza spațială sau statistica spațială este un tip de analiză geografică care explică tiparele comportamentale
ale oamenilor, animalelor, epidemiilor, etc. și expresia lor spațială în termeni de geometrie. Analiza spațială se
ocupă, de asemenea, cu orice tehnici formale care studiază entitățile folosind propritățile lor topologice,
geometrice sau geografice (URL 1).

Un sitem informational geographic (GIS) este un cadru conceptualizat care poate capta și analiza date spațiale
și geografice. Aplicațiile GIS (sau GIS apps) sunt instrumente computerizate care permit utilizatorului să creeze
interogări interactive (căutări create de utilizator), să stocheze și să editeze date spațiale și non-spațiale, să
analizeze rezultatul informației spațiale, și să partajeze vizual rezultatele acestor operații prezentându-le ca
hărți. Analiza spațială este un domeniu care se schimbă rapid, și pachetele GIS includ din ce în ce mai mult
instrumentele analitice ca facilități încorporate standard, ca seturi de instrumente opționale, ca suplimente sau
„analiști”. În multe cazuri, acestea sunt furnizate de furnizorii de software inițiali (furnizori comerciali sau echipe
de dezvoltare necomercială colaborative), în timp ce în alte cazuri, facilitățile au fost dezvoltate și sunt furnizate
de terți. În plus, multe produse oferă echipament de dezvoltare software (SDK-uri), limbaje de programare și
suport lingvistic, facilități de scriptare și / sau interfețe speciale pentru dezvoltarea instrumentelor analitice sau
a variantelor. Disponibilitatea sporită a creat o nouă dimensiune a inteligenței de afaceri denumită „inteligență
spațială”, care democratizează accesul la datele din rețelele geografice și sociale atunci când sunt livrate în mod
deschis prin Internet. Inteligența geospațială, bazată pe analiza spațială GIS, a devenit, de asemenea, un
element cheie pentru Securitate. GIS în ansamblu poate fi descris ca o conversie la o reprezentare vectorială
sau orice alt proces de digitalizare (URL 2).

Pentru a furniza orice analiză spațială în GIS sunt necesare datele spațiale. Datele spațiale în GIS pot fi divizate
în date vectoriale și raster (Imaginea 100).

94
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 100. Date raster (stânga) și vectoriale (dreapta) a reprezentării lumii reale (mijloc)

Analiza spațială poate fi diversă (ex.: suprapunere spațială, selectare spațială, buffer, statistici zonale, algebra
hărții). Unele dintre ele vor fi utilizate și explicate ca exemple pentru aplicații reale, în continuare în manualul
de instruire. Pentru tipul de analiză spațială, suprapunerea este foarte importantă și poate fi explicată cu
ușurință de către Boolean sau de cătren alți operatori (Imaginea 101). Părțile de culoare gri reprezintă date
spațiale (ex.: poligon vectorial sau date raster privind acoperirea terenului).

Imaginea 101. Suprapunerea operatorilor pentru analiza spațială

Analiza spațială a datelor raster poate fi furnizată de algebra hărții. Algebra hărții este o algebră bazată pe seturi
pentru manipularea datelor geografice, propusă de Dr. Dana Tomlin la începutul anilor 1980. Este un set de
operațiuni primitive într-un sistem de informații geografice (GIS) care permite două sau mai multe straturi raster
(„hărți”) de dimensiuni similare să producă un nou strat raster (hartă) folosind operații algebrice precum

95
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

adunarea, scăderea etc. ( URL 3). Un exemplu simplu de algebră a hărții pentru găsirea locațiilor optime pe baza
a trei rastere este prezentat mai jos (Imaginea 102).

Imaginea 102. Exemplul algebrei hărții pentru găsirea locațiilor optime

Analiza spațială poate fi foarte complicată și avansată. De regulă, acel tip de analiză complexă este combinat
din diverse analize spațiale bazate pe diferite tipuri de date. Un exemplu de analiză de rutare interesantă poate
fi găsit în Imaginea 103.

Imaginea 103. Analiza de rutare avansată (ruta cea mai apropiată vs cea mai rapidă - stânga sus, vânzătorul -
stânga jos, ruta cea mai rapidă de la toate școlile la cel mai apropiat spital - dreapta)

96
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

4.2 Descărcarea și pregătirea datelor


4.2.1 Descărcarea și extragerea (dezarhivarea) datelor
Toate datele spațiale de formare pentru acest curs (capitolul 4) au fost localizate în dosarul Training:
C:\student\module4\Traning.

Dacă datele nu sunt disponibile, puteți utiliza acest link pentru descărcarea datelor: https://geofhr-
my.sharepoint.com/:u:/g/personal/mgasparovic_geof_hr/EXWHRtY8pA9AjoYojkXsJO0B2_QpknIfJCAgbs9i4l8U
Fw?e=G6DXcq

După extracție, datele trebuie să fie localizate pe C: disc în dosar: C:\student\module4\Traning (Imaginea
104).

Imaginea 104. Structura dosarului pentru instruire pe direcția: C:\student\module4\Traning.

Întreaga instruire va fi realizată de programul open-source Quantum GIS 3.10. cu Grass 7.8.5.

Deschideți programul pe pictograma de pe desktop (Imaginea 105) sau prin bara de căutare de pornire
(Imaginea 106).

Imaginea 105. Pictograma Quantum GIS (QGIS)

Imaginea 106. Deschide Quantum GIS (QGIS) cu Grass prin bara de căutare de pornire Windows

97
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

4.2.2 Date deschise în QGIS


1. Trageți și Plasați toate fișierele shp (unități administrative) în subdosar
C:\student\module4\Traning\data\AdministrativeUnits în QGIS (Imaginea 107) sau folosiți
instrumentul QGIS (Adăugați Stratul Vectorial…) pentru date shp deschise (Imaginea 108).

Imaginea 107. Trageți și Plasați toate fișierele vectoriale (shp) în subdosarul AdministrativeUnits în QGIS

98
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 108. Deschideți datele shp în QGIS prin instrumentul (Add Vector Layer…)

2. Trageți & Plasați toate fișierele vectoriale (shp) în subdosarul C:\student\module4\Traning\data\OSM


(OpenStreetMap) în QGIS (Imaginea 109).

Imaginea 109. Trageți & Plasați toate fișierele vectoriale (shp) în subdosarul OSM în QGIS
99
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

3. Trageți & Plasați hartă ortofoto digitală (DOF),fișierul raster (tif) în subdosarul
C:\student\module4\Traning\data\Ortho_sample în QGIS (Imaginea 110).

Imaginea 110. Trageți și Plasați orthophoto digital în subdosarul Ortho_sample în QGIS

4. Trageți & Plasați modelul digital de elevație (DEM), fișierul raster (tif) în subdosarul
C:\student\module4\Traning\data\DEM_sample în QGIS (Imaginea 111).

100
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 111. Trageți & Plasați modelul de elevație în subdosarul DEM_sample în QGIS

4.2.3 Configurați sistemul de referință al coordonatelor proiectului (CRS)


1. După importul datelor, sistemul de referință al coordonatelor proiectului (CRS) trebuie să fie verificat
sau selectat făcând clic pe butonul din colțul din dreapta-jos (Imaginea 112).

101
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 112. Configurarea sistemului de coordonate de referință a proiectului (CRS), pasul 1

2. În filtru, scrieți Moldova și selectați MOLDREF99 / Moldova TM (EPSG: 4026), apoi faceți clic pe OK
(Imaginea 113Imaginea Imaginea ).

102
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 113. Configurarea sistemului de coordonate de referință a proiectului (CRS), pasul 2

4.2.4 Salvați proiectul QGIS


1. Salvați proiectul QGIS cu toate fișierele raster si vectoriale în dosarul Training / Instruire (Imaginea
114Error! Reference source not found.).

103
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 114. Proiectul QGIS Salvați ca… pasul 1 (stânga) și pasul 2 (dreapta)

Toate datele importate în QGIS sunt prezentate mai jos (Imaginea 115).

Imaginea 115. Toate datele importate în QGIS

Pentru unele analize, explicate mai jos, toate datele vectoriale și raster trebuie să fie transformate în
MOLDREF99/Moldova TM (EPSG: 4026) dacă nu se află deja în acel sistem de referință de coordonate (CRS).

Mai întâi, verificați CRS-ul al tuturor datelor făcând clic dreapta, Properties… (Imaginea 116) și fila Information
(Imaginea 117).

104
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 116. Verificați CRS-ul pentru toate datele, pasul 1

105
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 117. Verificați CRS-ul pentru toate datele, pasul 2

Dacă CRS-ul verificat nu este MOLDREF99/Moldova TM (EPSG:4026), stratul trebuie să fie exportat prin pașii de
mai jos (Imaginea 118 și Imaginea 119).

106
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 118. Transformarea stratului selectat în MOLDREF99/Moldova TM CRS (EPSG:4026), pasul 1

Imaginea 119. Transformarea stratului în MOLDREF99/Moldova TM CRS (EPSG:4026), pasul 1

107
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Transformarea raster este similară transformării vectoriale, și procedura este prezentată mai jos (Imaginea 120
și Imaginea 121).

Imaginea 120. Transformarea stratului raster selectat în MOLDREF99/Moldova TM CRS (EPSG:4026), pasul 1

Imaginea 121. Transformarea stratului raster selectat în MOLDREF99/Moldova TM CRS (EPSG:4026), pasul 2

108
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Repetați procedura de transformare pentru toate straturile vectoriale (Imaginea 118 și Imaginea 119) și
straturile raster (Imaginea 120 și Imaginea 121) care nu sunt în MOLDREF99/Moldova TM CRS (EPSG:4026).
Filename (pasul 2 din Imaginea 119 sau Imaginea 121) trebuie să fie diferit de numele stratului importat.

4.3 Analiza spațială


Diferite analize spațiale sunt prezentate pas cu pas în următoarele subcapitole.

Ascundeți straturile importate făcând clic pe sau automat făcând clic pe Hide All Layers (Ascundeți Toate
Straturile) (Imaginea 122.

Imaginea 122. Ascundeți automat toate straturile importate în QGIS

4.3.1 Analiza spațială pe date vectoriale


Exemplul 1: Găsiți și salvați toate punctele de interes (POI) în Administrative unit 2 "Orhei".

1. Arătați stratul ( ) AdministrativeUnit_2 și gis_osm_pois_free_1. Zoom în stratul


AdministrativeUnit_2 (faceți clic dreapta pe numele stratului -> faceți zoom pe strat sau selectați-l și

faceți clic pe . Imaginea 123 reprezintă AdministrativeUnit_2 și straturile gis_osm_pois_free_1 care


vor fi utiolizate în acest exemplu.

109
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 123. AdministrativeUnit_2 și straturile gis_osm_pois_free_1

2. Selectați Administrative unit "Orhei" în stratul AdministrativeUnit_2 prin selectarea obiectului spațial

după atribute (explicat în capitolul 2.8.1. Selectarea obiectului spațial după atribute) făcând clic
(Imaginea 124).

110
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 124. Selectați unitatea administrativă "Orhei" în stratul AdministrativeUnit_2

3. Selectați toate POIs (punctele de inters) bazate pe unitatea administrativă "Orhei" prin instrumental
Select by location (Selectare după locație)… (Imaginea 125).

111
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 125. Selectați toate punctele de interes bazate pe unitatea Administrativă "Orhei" prin instrumentul
Select by location (Selectare după locație)…, pasul 1

4. Selectați pașii parametrilor de locație (Imaginea 126):


1. Selectați caracteristicile din – gis_osm_pois_free_1 (selectați din lista meniului derulant)
2. Unde caracteristicile – se intersectează (selectați)
3. Prin compararea caracteristicilor din – AdministrativeUnit_2 (selectați din lista meniului derulant)
4. Selectați doar caracteristicile – VERIFICAT
5. Modificați selectarea actuală prin – crearea unei noi selecții.
6. Executare
5. În următoarele exemple, parametrii vor fi explicați doar printr-o singură cifră, și pașii vor fi prezentați
printr-un pătrat roșu cuun număr ordinal de pași.

112
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

4
5

Imaginea 126. Selectați toate unitățile administrative "Orhei" bazate pe POIs prin instrument Select by
location (Selectați după locație)…, pasul 2

6. Salvați toate punctele selctate în noul fișier. Selectați Layer (Strat) gis_osm_pois_free -> faceți clic
dreapta -> Export -> Save Features As… (Imaginea 127).

113
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 127. Salvați toate punctele selctate în noul fișier, pasul 1

7. Salvați Training01 shapefile în exportul subdirectorului (Imaginea 128).

114
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

1
2

Imaginea 128. Salvați toate punctele selctate în noul fișier, pasul 2

Un număr total de 321 de puncta sunt exportate în shp file Traning_01 (Imaginea 129 și Imaginea 130).
Traning_01 shp file reprezintă toate punctele de interes (POI) în unitatea Administrativă 2 "Orhei".

Imaginea 129. Exportul stratului Traning_01 shp în exportul subdosarului

115
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 130. Stratul Traning_01 shp exportat care reprezintă toate punctele de interes (PDI) în unitatea
Administrativă 2 "Orhei".

Exemplul 1 finisat. Sugestie pentru salvarea proiectului QGIS acum (traning01).

Exemplul 2 finisat: Găsiți primele trei unități administrative de nivelul 2 după numărul de școli și creați o hartă
a densității.

1. Afișați straturile ( ) AdministrativeUnit_2 și gis_osm_pois_free_1. Zoom pe strat


AdministrativeUnit_2 (faceți clic dreapta pe numele stratului -> zoom pe strat sau selectați stratul și

116
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

faceți clic . Imaginea 131 reprezintă AdministrativeUnit_2 și gis_osm_pois_free_1 layers care va fi


utilizată în acest exemplu.
2. Extrageți școlile din stratul gis_osm_pois_free_1 prin selectarea obiectului spațial după atributele sale

(explicat în capitolul 2.8.1. Selectarea obiectului spațial după atribute) făcând clic (Imaginea
131).

Imaginea 131. Toate școlile selectate din stratul care reprezintă toate punctele de interes (POI)

3. Numărați școlile pentru fiecare unitate administrativă nivelul 2 prin instrumentul Numărați punctele
din poligon... (Imaginea 132 și Imaginea 133).

117
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 132. Numărați școlile pentru fiecare Unitate administrativă nivel 2 prin instrumentul Numărați
puncte din poligon, pasul 1

118
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

2
3

Imaginea 133. Numărați școlile pentru fiecare Unitate administrativă nivel 2 prin instrumentul Numărați
puncte din poligon, pasul 2

4. Salvați stratul de unități administrative de nivelul 2 cu numărul de școli (numele domeniului:


NUMPOINTS). Salvați fișierul denumit Training_02 în subdosarul C:\student\module4\Traning\export.

Toate cele 37 Unități administrative de nivel 2 sunt exportate în subdosar (Imaginea 134).

119
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 134. Unități administrative de nivelul 2 shp file cu numărul de școli în domeniul NUMOPOINTS este
exportat

5. Un număr de școli pentru fiecare unitate administrativă de nivel 2 sunt afișate în baza de date (faceți

clic pe stratul Training_02 apoi ). Primele trei unități administrative pot fi găsite făcând clic pe
numele domeniului NUMPOINTS (pasul 2 din Imaginea 135). Dacă este necesar, derulați până la ultimul
nume de câmp cu glisorul de mai jos (pasul 1 din Imaginea 135).

3 2

Imaginea 135. Primele trei unități administrative de nivel 2 pe numărul de școli

6. Pentru a crea o hartă a densității numărului de școli pentru fiecare unitate administrativă de nivelul 2,
faceți clic dreapta pe stratul Training_02 și pe fila Symbology (Imaginea 136).

120
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 136. Crearea unei hărți a densității numărului de școli pentru fiecare unitate administrativă nivelul 2,
pasul.

7. Selectați tipul de hartă gradată (pasul), numărul de vizualizare – Value (pasul 2), tipul pentru calculul
pauzelor statistice (pasul 3), apoi faceți clic pe clasificare (Imaginea 137).

121
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

1
2

Imaginea 137. Crearea unei hărți a densității numărului de școli pentru fiecare unitate administrativă nivelul 2,
pasul 1

8. După operațiile anterioare, faceți clic pe OK și se generează o hartă a densității numărului de școli pe
unitate administrativă (Imaginea 138).

122
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 138. Harta densității numărului de școli pe unitate administrativă

9. Pentru adăugarea etichetelor care arată numele unităților de administrare nivel 2 pe harta densității,
faceți clic dreapta pe stratul Training_02 și accesați fila Etichete (Imaginea 139 și Imaginea 140).

123
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 139. Adăugarea etichetelor care arată numele unității administrative de nivel 2 pe harta densității,
pasul 1

124
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

1
2

Imaginea 140. Adăugarea etichetelor care arată numele unității administrative de nivel 2 pe harta densității,
pasul 2

10. Harta densității tematice finale cu etichete este afișată mai jos (Imaginea 141).

125
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 141. Harta finală a densității tematice cu etichete

Exemplul 2 finisat. Sugestie pentru salvarea proiectului QGIS în acest moment (traning02).

Exemplul 3: Găsiți toate clădirile în unitatea administrativă "Floreşti" (unitatea administrative de nivel 3) care
se află în zona distanțată la 1000 m de suprafața apei (ex.: râuri, lacuri).

126
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

1. Afișați straturile ( ) AdministrativeUnit_3, gis_osm_water_a_free_1 și gis_osm_buildings_a_free_1.


Faceți zoom pe stratul AdministrativeUnit_3 (faceți clic dreapta pe numele stratului -> zoom pe strat

sau selectați stratul și faceți clic . Imaginea 142 reprezintă AdministrativeUnit_3


gis_osm_water_a_free_1 și straturile gis_osm_buildings_a_free_1 care vor fi utilizate în acest exemplu.

Imaginea 142. Toate straturile care sunt necesare pentru acest exemplu (AdministrativeUnit_3,
gis_osm_water_a_free_1 și gis_osm_buildings_a_free_1)

127
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

2. Extrageți unitatea administrativă "Floreşti" din startul AdministrativeUnit_3 selectând obiectul spațial
după atribute (explicat în capitolul 2.8.1. Selectarea obiectului spațial după atribute) făcând clic pe

(Imaginea 143). Măriți la caracteristica selectată (pasul 4, Imaginea 143).

4 3

Imaginea 143. Unitatea dministrativă “Floreşti” și straturile gis_osm_water_a_free_1 și


gis_osm_buildings_a_free_1

3. Selectați toate suprafețele apei în unitatea administrativă "Florești" și în zona de 1000 m din jurul
unității administrative "Florești".
4. Creați un buffer (zona de protecție) în jurul unității administrative „Florești” cu o distanță de 1000 m cu
instrumentul buffer (zona de protecție)… (Imaginea 144 și Imaginea 145).

128
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 144. Creați un buffer în jurul unității administrative "Florești" cu o distanță de 1000 m, pasul 1

Imaginea 145. Creați un buffer în jurul unității administrative "Florești" cu o distanță de 1000 m, pasul 2
129
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

5. Suprapunerea spațială a buffer-ului de 1000 m în jurul unității administrative „Florești” și a stratului de


suprafață al apei (gis_osm_water_a_free_1) sunt necesare pentru a extrage toate suprafețele apei
pentru o analiză ulterioară. Acest lucru se poate face prin instrumentul Select by location ... (Imaginea
146 și Imaginea 147).

Imaginea 146. Suprapunerea spațială a două straturi vectoriale pentru extragerea tuturor suprafețelor de apă
din zona de protecție de 1000 m în jurul unității administrative „Florești”. Se folosește instrumentul QGIS
Select by location, pasul 1

130
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

1
2

Imaginea 147. Suprapunerea spațială a straturilor vectoriale pentru extragerea tuturor suprafețelor de apă în
zona de protecție 1000 m în jurul unității administrative „Florești”. Se folosește instrumentul QGIS Select by
location, pasul 2

6. Creați o zonă de protecție de 1000 m în jurul suprafețelor de apă selectate extrase anterior (Imaginea
148).

131
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

1
2
3

Imaginea 148. 1000 m zona de protecție (buffer) în jurul suprafeței apei a unității administrative „Florești” și
împrejurimi

7. Intersecție spațială a două straturi buffer (suprafața apei 1000 m buffer și 1000 m buffer în jurul unității
administrative "Florești") de către instrumentul QGIS Intersection (Imaginea 149 și Imaginea 150).

132
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 149. Intersecția spațială a două straturi de protecție (suprafața apei 1000 m buffer și 1000 m buffer
în jurul unității administrative "Florești"), pasul 1

133
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 150. Intersecția spațială a două straturi de protecție (suprafața apei 1000m buffer și 1000 m buffer
în jurul unității administrative "Florești"), pasul 2

8. Extragerea tuturor clădirilor mai aproape de 1000 m de suprafața apei în unitatea administrativă
„Florești” (Imaginea 153) se face prin suprapunere spațială (Imaginea 151 și Imaginea 152). Acest lucru
se poate face prin stratul intersecției spațiale creat mai sus și stratul cu toate clădirile
(gis_osm_buildings_a_free_1).

134
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 151. Suprapunere spațială pentru extragerea tuturor clădirilor mai aproape de 1000 m de suprafața
apei în unitatea administrativă „Florești”, pasul 1

135
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

1
2

Imaginea 152. Suprapunere spațială pentru extragerea tuturor clădirilor mai aproape de 1000 m de suprafața
apei în unitatea administrativă „Florești”, pasul 2

136
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 153. Toate clădirile care se află la mai puțin de 1000 m de suprafața apei în unitatea administrativă
„Florești”

9. Salvați toate clădirile mai aproape de 1000 m de la suprafața apei din unitatea administrativă „Florești”
la fișierul Training_03 shp file (Imaginea 154 și Imaginea 155).

137
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 154. Salvați toate clădirile mai aproape de 1000 m de suprafața apei în unitatea administrativă
„Florești”, pasul 1

138
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 155. Salvați toate clădirile mai aproape de 1000 m de suprafața apei în unitatea administrativă
„Florești”, pasul 2

În total sunt exportate 698 de clădiri în shp file Traning_03 (Imaginea 156). Fișierul Traning_03 shp reprezintă
toate clădirile mai aproape de 1000 m de suprafața apei în unitatea administrativă „Florești” (Imaginea 157).

Imaginea 156. Fișierul training_03 shp salvat în subdosarul export

139
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 157. Stratul exportat Traning_03 shp care reprezintă toate clădirile mai aproape de 1000 m de
suprafața apei în unitatea administrativă „Florești”

Exemplul 3 finisat. Sugestie pentru salvarea proiectului QGIS acum (traning03).

4.3.2 Analiza spațială a datelor raster


Exemplul 4: Găsiți elevația terenului tuturor clădirilor și creați o hartă tematică cu construirea elevațiilor
terenului.

1. Afișați straturile ( ) twing_relief2011 și gis_osm_buildings_a_free_1. Zoom pe strat twing_relief2011

(clic dreapta pe numele stratului -> zoom pe strat sau selectați strat și clic . Mutați stratul
twing_relief2011 în partea de jos a panoului Straturi (Imaginea 158).

140
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 158. Mutarea stratului DEM în partea de jos a panoului Layer (Strat)

2. Setați rampa de culoare raster DEM pentru o vizualizare cartografică mai bună. Faceți clic dreapta pe
stratul DEM (twing_relief2011), proprietăți și alegeți rampa de culoare spectrală din fila Symbology
(Simbologie) (Imaginea 159 și Imaginea 16060).

Imaginea 159. Setați rampa de culoare raster DEM, pasul 1

3. Selectați tipul de redare Singleband pseudocolour și Rampa de culoare spectrală (Imaginea 160).

141
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

4 3

Imaginea 160. Setați rampa de culoare raster DEM, pasul 2

4. Imaginea 161 reprezintă twing_relief2011 și gis_osm_buildings_a_free_1 care vor fi utilizate în acest


exemplu.

142
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 161. Straturile twing_relief2011 și gis_osm_buildings_a_free_1 vor fi utilizate în acest exemplu

5. Găsiți și extrageți toate clădirile care se suprapun cu DEM.


6. Măriți la DEM (twing_relief2011). Faceți clic dreapta pe strat și exportați, Save features as (Salvați
caracteristicile ca) (Imaginea 162 și Imaginea 163). Salvați toate clădirile extrase în fișierul shp Buildings
(Clădiri) din registrul de export.

143
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 162. Exportați toate clădirile care se suprapun cu DEM, pasul 1

1
2

Imaginea 163. Exportați toate clădirile care se suprapun cu DEM, pasul 2


144
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

7. Panoul de instrumente de procesare trebuie să fie deschis (Imaginea 164) sau făcând clic pe pictogramă

Imaginea 164. Două opțiuni pentru a deschide panoul de instrumente de procesare

145
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

8. Găsiți și deschideți instrumentul Statistici zonale în Panoul de căutare a instrumentelor de procesare.


Instrumentul statistic zonal va calcula cotele tuturor clădirilor (Imaginea 165 și Imaginea 166).

1
2

Imaginea 165. Instrumentul Statistici zonale pentru calculul elevației terenului construit pe baza DEM, pasul 1

146
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

2
3

Imaginea 166. Instrumentul Statistici zonale pentru calculul elevației terenului construit pe baza DEM, pasul 2

9. Elevația terenului pentru toate clădirile exportate este scrisă în tabelul bazei de date. Selectați stratul

Building (Clădire) și faceți clic pe pictogramă (Imaginea 167).

147
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 167. Elevații ale terenului pentru toate clădirile

10. Pentru crearea hărții tematice faceți clic pe proprietățile stratului Building (Clădire) și accesați fila
Symbology (Simbologie) (Imaginea 168).

148
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

1
2

4
5
6

Imaginea 168. Crearea hărții tematice

11. Harta tematică finală a tuturor clădirilor și a DEM este prezentată mai jos (Imaginea 169).

149
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 169. Harta tematică finală a clădirilor și a DEM

Exemplul 4 finisat. Sugestie pentru salvarea proiectului QGIS acum (traning04).

Exportați dosarul cu toate straturile exportate în baza exemplului 4 prezentat mai jos (Imaginea 170).

150
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 170. Exportați dosarul cu toate straturile exportate în baza exemplului 4 prezentat mai jos

4.4 Creați compoziția hărții


Deoarece acest capitol va fi dedicat creării compoziției hărții, se recomandă să faceți câțiva pași de bază în
cartografie care sunt explicați mai sus în capitolul 2.7. Modificarea stilurilor implicite (simbolologie). Această
sarcină nu este esențială și nici obligatorie pentru următorii pași. Schimbați culoarea liniei rutiere în negru.
Schimbați culoarea de umplere a datelor vectoriale poligon și alegeți culorile după preferințele Dvs., de
exemplu, apă - albastru).

1. În QGIS hărțile sunt create în Print layout, adică în Map Composer (Compozitorul de hărți) (Imaginea
171 și Imaginea 172).

151
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 171. New Print Layout, pasul 1

Imaginea 172. New Print Layout setează titlul hărții, pasul 2

2. După denumirea hărții, se deschide Map Composer (Compozitorul de hărți) (Imaginea 173). Toate
instrumentele/elementele pot fi găsite în meniu (1) sau făcând clic pe pictograme. (2). Partea centrală
albă din fereastra Composer reprezintă hârtie de hartă (3). Trei file, Layout (aspect), Item properties
(proprietățile elementului) și Guides (ghiduri) se află în partea dreaptă a ferestrei (4). Aceste file vor fi
utilizate pentru gestionarea tuturor elementelor de hartă.

152
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

1
2

4
3

Imaginea 173. QGIS Map Composer

3. În primul rând, toate straturile dorite trebuie să fie deschise și afișate în fila Straturi din fereastra QGIS
pentru crearea hărții. Acest exemplu pentru crearea hărții se bazează pe stratul de hartă tematic Clădire
și stratul raster DEM realizat de Exemplul 4 Straturi. (Imaginea 174). În plus, stratul
gis_osm_roads_free_1 a fost adăugat sub stratul Clădiri și deasupra stratului DEM.

153
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 174. Fereastra QGIS cu toate straturile pregătite pentru hartă

4. În fereastra Print Composer (Compozitorul de imprimare), schimbați foaia în Portrait Orientation


(Orientare portret) (Imaginea 175 și Imaginea 176). Faceți clic dreapta pe partea alba (Imaginea 175) în
fereastra Composer și faceți clic pe Page Properties.

154
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 175. Fereastra QGIS Map Composer. Schimbați orientarea hârtiei hărții, pasul 1

Imaginea 176. Fereastra QGIS Map Composer. Schimbați orientarea hârtiei hărții, pasul 2
155
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

5. Adăugați elementul hartă la Map Composer (Compozitorul de hărți) făcând clic pe pictograma
și apăsați și rețineți butonul stâng al mouse-ului pe harat de hârtie (pătratul alb). Ținând apăsat
butonul stâng al mouse-ului, întindeți harta în formă de dreptunghi. După eliberarea butonului stâng
al mouse-ului, se va crea o hartă (Imaginea 177).

Imaginea 177. Adăugarea unei hărți în hârtia Map Composer

6. În mod similar, celelalte elemente ale hărții pot fi adăugate la Map Composer.

156
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

7. Scara poate fi adăugată făcând clic pe pictograma și apoi faceți clic pe hârtia hărții (Imaginea 178).

Imaginea 178. Adăugarea scării în Map Composer

8. Săgeata spre nord poate fi adăugatăfăcând clic pe pictograma și apoi făcând clic pe hârtia hărții.

157
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

9. Titlul și alt text poate fi adăugat făcând clic pe pictograma și apoi făcân clic pe hârtia hărții. Pot fi
scrise alte texte, iar dimensiunea și stilul fontului pot fi modificate în fila Item properties (partea
dreaptă) a Map Composer (Compozitorului de hărți) (Imaginea 179).

1 2

6 4

Imaginea 179. Adăugarea titlului în Map Composer

10. Toate elementele hărții pot fi mutate, redimensionate și modificate direct pe hârtia hărții.

158
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

11. Legenda poate fi adăugată făcând clic pe pictogramă și apoi făcând clic pe hârtia hărții.
12. Toate straturile importate în QGIS vor fi adăugate la legendă (Imaginea 180). În caz de necesitate, unele
straturi pot fi eliminate din legendă selectând elementul legendă în Map Composer și apoi în fila Item
properties (derulați în jos daca este necesar), dezactivați actualizarea Auto și eliminați manual straturile

(selectați straturile și faceți clic ).

1 3

Imaginea 180. Adăugarea legendei în Map Composer

159
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

13. Elementul hărții poate fi modificat în fila Item properties, ex.: cadrul hărții poate fi adăugat prin
verificarea casetei Frame (Cadru) (Imaginea 181).

Imaginea 181. Adăugați cadru în Map Composer

14. De asemenea, grila de coordonate și coordonatele pot fi adăugate la elementele hărții. Mai întâi,
selectați elemental hartă și deschideți funcția Grid (Grilă) în fila Item properties (proprietățile
elementului) (Imaginea 182).

160
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

1 6 5

Imaginea 182. Adăugați grile pe hartă (derulați în jos cu glisorul stâng, dacă este necesar) (stânga), configurați
intervalul grilei (mijloc) și activați coordonatele de desen (derulați în jos cu glisorul stâng, dacă este necesar)
(dreapta)

15. Compoziția finală creată a hărții poate fi găsită mai jos (Imaginea 183).

161
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 183. Compoziția finală a hărții create

16. Salvați Map01 în Map Composer făcând clic și apoi salvați întreg proiectul în QGIS în fereastra

principală făcând clic .

162
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

4.5 Pregătirea pentru imprimare/publicare


Imprimarea hărților și pregătirea pentru publicare se pot face în QGIS Map Composer. Harta finală pregătită
poate fi imprimată (exportată) în PDF, SVG sau Image (Imaginea 184, Imaginea 185 și Imaginea 186). Pe baza
fișierelor exportate, harta poate fi în cele din urmă imprimată sau trasată.

1. Exportul hărții în format PDF este prezentat pas cu pas mai jos (Imaginea 184).

Imaginea 184. Pregătiți harta PDF pentru imprimare, pasul 1

163
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

2. Traiectoria dosarului și denumirea hărții trebuie să fie scrise (Imaginea 18585 și Imaginea 18686).

2
3

Imaginea 185. Pregătiți harta PDF pentru imprimare, pasul 2

164
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 186. Pregătiți harta PDF pentru imprimare, pasul 3

3. Harta exportată poate fi vizualizată în vizualizatorul PDF (ex.: Adobe Reader, Foxit Reader sau
asemănător) (Imaginea 187).

165
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 187. Harta PDF exportată în vizualizatorul PDF

4. Exportul hărții în format PNG este prezentat pas cu pas mai jos (Imaginea 188, Imaginea 189 și Imaginea
190).

166
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 188. Pregătiți harta PNG pentru imprimare, pasul 1

5. Traiectoria dosarului și denumirea hărții trebuie să fie scrise (Imaginea 189).

167
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

3
2
4

Imaginea 189. Pregătiți harta PNG pentru imprimare, pasul 2

6. Trebuie aleasă rezoluția (ex.: 300 dpi) (Imaginea 190).

Imaginea 190. Pregătiți harta PNG pentru imprimare, pasul 3

168
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

7. Harta exportată poate fi vizualizată în vizualizatorul de imagini PNG (ex.: Vizualizator de imagini
Windows, Gimp XnView sau asemănător (Imaginea 191).

Imaginea 191. Harta PNG exportată în vizualizatorul de imagini PNG

169
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

5 Servicii de vizualizare

5.1 Introducere
Serviciile Web sunt servicii găzduite pe un server la distanță și, ca un site web, îl puteți accesa dacă aveți o
conexiune la server (internet). Scopul serviciilor web și / sau API-urilor este de a avea mai multe date disponibile
decât sunt disponibile pe computerul dvs. Când sunteți conectat la internet, aveți la dispoziție o gamă largă de
date din întreaga lume. Datele pot fi partajate, protejate prin parolă sau ca date deschise.

După ce internetul a devenit disponibil pe scară largă în anii 90 ai secolului trecut, au devenit disponibile primele
servicii web. În 1999, acest lucru a fost standardizat pentru prima dată de OGC (standarde web) și, de atunci,
cartografierea web a devenit destul de obișnuită pentru utilizarea de zi cu zi, cum ar fi cartografierea traseului
sau cartografierea lumii în sisteme open source precum OpenStreetMap. (www.openstreetmap.org).

În paragraful 2.10 unul dintre pluginurile instalate a fost QuickMapServices. Acest plugin conține multe servicii
web de imagini și poate fi folosit ca hartă de fundal. În acest capitol este explicat modul în care funcționează
serviciile web.

Avantajele partajării datelor ca servicii web sunt multe atât pentru partea care primește, cât și pentru utilizatori.
Avantajele pot fi explicate prin utilizarea principiilor FAIR (https://www.go-fair.org/fair-principles/). Cele patru
principii FAIR sunt menționate mai jos și menționate în Imaginea 192.

Ușor de găsit: Datele sunt descrise în așa fel încât utilizatorii știu la ce să se aștepte și cum pot utiliza datele
(acest lucru este descris în mod normal în metadate). GeoPortalul descris în capitolul 1 folosește metadatele
pentru a afișa și a găsi datele.

Accesibil: Odată ce ați găsit datele ca utilizator, trebuie să știți cum să accesați datele din pachetul software
ales. Acest lucru poate însemna că datele vor fi accesibile în mod liber sau întrebând deținătorul de date cum
să acceseze datele.

Interoperabil: Aceasta înseamnă că datele pe care le găsiți pot fi utilizate pentru a analiza datele sau a le
vizualiza cu alte surse.

Reutilizabil: Pentru a putea reutiliza datele după analiza Dvs. sau ca serviciu de vizualizare în portalul Dvs.,
trebuie descris pentru a reproduce și / sau combina datele.

170
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 192. Principiile FAIR

Mai multe informații specifice cu privire la datele de Guvernare Deschisă pot fi găsite aici: The 8 Principles of
Open Government Data (OpenGovData.org). Cel mai practic mod de a partaja aceste date deschise este prin
intermediul serviciilor web.

Un set de date care acoperă toate aceste patru principii este OpenStreetmap.org. Acesta este un proiect de
colaborare pentru a crea o hartă a lumii accesibilă și reutilizabilă în mod gratuit. După ce faceți clic pe acest link:
https://www.openstreetmap.org/#map=8/47.070/28.152 puteți vizualiza și contribui la datele reale.

Un alt exemplu binecunoscut este Google Maps. Această hartă folosește servicii web, dar odată ce o veți utiliza
pentru servicii specifice, vi se va percepe o sumă pentru a utiliza aceste date, în plus, este imposibil să modificați
datele de pe hartă.

Pentru explorări suplimentare puteți face clic pe următorul link:


https://www.google.com/maps/place/Moldavi%C3%AB/@46.6405332,27.6182476,8.25z/data=!4m5!3m4!1s
0x40c97c3628b769a1:0x258119acdf53accb!8m2!3d47.411631!4d28.369885

Acest modul de instruire este o scurtă introducere pentru a înțelege la ce să ne așteptăm de la serviciul web și
prezintă exemple despre modul de utilizare a serviciilor web în desktop și în hărțile web online. Pentru acest
modul vom folosi în principal QGIS, care nu numai că vă va permite să vizualizați serviciile web, ci și să combinați
datele și să combinați serviciile cu alte date.

171
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

5.2 Diferite servicii Web


Serviciile web pot deservi atât date de tip Vector (WMS și WFS), cât și date de tip Raster (WMTS, WCS) și
multe alte tipuri. Opțiunea este standardizată și continuă să se dezvolte rapid. De aceea, este important să
înțelegem obiectivul serviciilor web, deoarece probabil în timp numele serviciilor se va schimba.

În prezent, serviciile frecvent utilizate cu


standardele OGC sunt: Casetă:

• WMS, Web Map Service 0 Date de tip raster: Un tip de date raster este, în
• WMTS, Web Map Tile Service esență, orice tip de imagine digitală reprezentată de
• WFS, Web Feature Service grile reductibile și mărite. Formatele de date raster
• WCS, Web Coverage Service sunt GeoTiff, JPEG și multe altele. Un exemplu de
raster este o imagine de satelit.
Alte exemple sunt legate de baze de date
1 Date de tip vectorial: Este un tip de date care arată
(cum ar fi PostGIS sau Oracle) sau
caracteristicile ca forme geometrice și poate consta din
instrumente specifice (GeoNode și
puncte, linii sau poligoane.
ArcGISMapServer) care sunt prezentate
mai jos (Imaginea 193).

Imaginea 193. Prezentare generală a serviciilor acceptate în instrumentul QGIS Add Layer

Domeniul GIS se dezvoltă acum și mai mult către aplicații web standard, iar noile API sunt dezvoltate de OGC și
vor face mai ușoară integrarea cu dezvoltările web standard și dezvoltările de învățare automată.

OGC (Open Geospatial Consortium) ține constant pasul cu noile evoluții din lumea web și dezvoltă noi standarde
(https://www.ogc.org/). Întrucât tehnologia se dezvoltă foarte rapid în aceste zile, este important să fii la curent
cu ultimele evoluții.

172
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Pe 17 noiembrie 2020, OGC a aprobat noile caracteristici API OGC, care ar putea înlocui în viitor unele dintre
serviciile web menționate mai sus.

Capitolul 1 arată cum puteți utiliza un serviciu web în format webmap și puteți explora prin mai multe straturi.
În acest exercițiu ne vom concentra asupra exemplelor OpenData al geoportalului din Republica Moldova:
http://www.geoportalinds.gov.md/geonetwork/srv/eng/catalog.search#/home sau alte portaluri.

5.3 Aplicații Web


În capitolul 1 a fost explicat în detaliu cum să utilizați o aplicație web, în acest caz geoportalul din Republica
Moldova. Partea din spate a acestui portal constă din servicii web care arătă datele din Republica Moldova.

Un instrument open source cu care puteți crea propria aplicație web este, de exemplu, MapServer.

MapServer este o platformă open source pentru publicarea datelor spațiale și crearea de aplicații interactive
de cartografiere pe web. MapServer a existat de la mijlocul anilor 90 și este recunoscut ca fiind o platformă
matură și stabilă, cu o dezvoltare activă continuă. Obiectivul principal este producerea hărților din mai multe
straturi, inclusiv imagini de bază și seturi de date spațiale. De asemenea, oferă etichetare inteligentă cu
tipografie și aspecte avansate, inclusiv detectarea coliziunilor. Poate citi și servi date spațiale într-o varietate de
formate, inclusiv Shapefiles, WMS, GDAL, PostGIS și GeoTIFF. Este adesea folosit pentru a produce plăci de hartă
împreună cu extensiile sale de Map Cache. Are biblioteci care permit dezvoltarea aplicațiilor într-o varietate de
limbaje, inclusiv Python, Perl, Ruby, Java și PHP. http://www.mapserver.org

5.4 Aplicații Mobile


Odată cu dezvoltarea 3G și, în cele din urmă, internetul 5G va deveni mai ușor disponibil pe dispozitivele mobile.
Acest lucru va permite, de asemenea, utilizarea mai largă a combinației de hărți web și locația Dvs. (prin GPS).

Există o mare varietate de aplicații mobile, cum ar fi aplicațiile de colectare a datelor de cartografiere a traseelor.
Avantajul colectării de date mobile în combinație cu serviciile web este că puteți eticheta corect Geo datele și
le puteți folosi ca strat suplimentar deasupra serviciilor web disponibile.

Aplicațiile mobile pentru rutare (cum ar fi Waze sau Google Maps) utilizează servicii web în fundal pentru a afișa
locația. În general, acestea sunt denumite aplicații de cartografiere bazate pe locație. În paragraful Module de
instruire online, este furnizat un link pentru colectarea datelor mobile. Important este să ne dăm seama că
datele colectate sunt foarte valoroase de combinat cu, de exemplu, datele prin satelit din Serviciile de
vizualizare rapidă pentru a arăta rezultatele și pentru a obține o perspectivă asupra datelor.

5.5 Story Maps


Story maps este un instrument de cartografiere web online care vă va permite să vă arătați datele și poate
efectua schimbări, influența opinia și creea conștientizare. Hărțile sunt o parte integrantă a povestirii. Story
maps poate oferi narativului un sentiment mai puternic al locului, poate ilustra relațiile spațiale și pot adăuga
atracție vizuală și credibilitate ideilor tale. Fundalul la story maps este adesea colectat de date pe teren, cu
aplicații de date mobile și servicii web în fundal.

173
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Există instrumente disponibile pentru a crea o hartă de poveste cu hărți obișnuite pentru a îmbunătăți
povestirea digitală. Puteți adăuga text, fotografii și / sau videoclipuri lângă harta web.

În acest exercițiu urmați pașii următori:

1. Deschideți acest link în Browser-ul Dvs.: https://www.mapx.org/moldova/


2. Veți vedea un site web cu text (Imaginea 194)

Imaginea 194. Exemplu de Story Maps

3. După ce citiți textul, puteți derula în jos până când vedeți textul, „Story map: utilizarea datelor
spațiale pentru a informa zonele protejate”.
4. Acum puteți urmări numerele pentru a vă plimba prin Story map.
5. Când ajungeți la numărul 10, ați navigat prin mai multe servicii web care au creat povestea despre
rețeaua Emerald (Imaginea 195).

174
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 195. Story Map al Rețelei Emerald

6. Al doilea exemplu este în 3D din Țările de Jos. Deschideți un browser și accesați următorul site web:
https://parallel.co.uk/netherlands/#13.8/52.365/4.9/0/40

175
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

7. În dreapta, în caseta de tip Paralel, în codul poștal 1091HE și măriți spre casă (Imaginea ).

8. Mergeți la caseta de
instrumente de navigare (Imaginea
197) și alegeți opțiunea de rulment
pentru a naviga în 3D printre case.
9. Faceți clic pe o casă pentru a
găsi în caracteristică mai multe
informații despre casă, cum ar fi
anul de construcție și informații
despre codul poștal.
10. Accesați site-ul web și citiți,
Imaginea dacă sunteți interesat, fundalul și
197. Caseta istoricul acestei hărți.

de navigare
Imaginea 196. Legenda și caseta de
căutare

https://waag.org/en/project/interactive-map-all-buildings-
netherlands

Acest exemplu arată valoarea combinării datelor și a unei povești prin informarea publicului cu informații
tangibile.

5.6 Utilizarea solicitărilor GetCapabilities


În acest paragraf este prezentată o scurtă descriere a modului în care funcționează detaliile tehnice pentru un
serviciu WMS. Cel mai important din acest paragraf este că puteți modifica setările dacă serviți stratul și ce
înseamnă diferite terminologii. Aceasta este pentru a putea optimiza serviciile pentru nevoile dumneavoastră.
În următoarele paragrafe vă puteți juca cu setările.

Solicitarea GetCapabilities oferă următoarele informații despre un serviciu WMS:

• Toate interfețele pe care le poate susține un serviciu WMS


• Formate de imagine pe care le poate servi (ex.: jpeg, png, gif)
• Lista sistemelor de referință spațiale disponibilă pentru livrarea datelor de pe hartă
• Lista tuturor formatelor de excepții pentru returnarea excepțiilor
• Lista tuturor capacităților (sau proprietăților) specifice furnizorului care sunt disponibile pentru
modificarea sau controlul acțiunilor serviciului cu valoarea curentă a fiecărei capacități
• Lista cu unul sau mai multe straturi de hartă disponibile în serviciu
• Lista straturilor care acceptă interfața opțională GetFeatureInfo

176
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Următorii parametri pot fi utilizați într-o solicitare GetCapabilities. Consultați documentația cu specificațiile
WMS pentru descrieri detaliate ale fiecărui parametru, după cum se arată mai jos în Imaginea 198.

Imaginea 198. Exemplu de solicitare Get Capabilities

Pentru persoanele care sunt interesate de aspectele tehnice ale serviciilor web pot viziona acest videoclip
(4:22 min): https://www.youtube.com/watch?v=iB3NNW1zl44. Această informație poate prezenta interes
pentru persoanele cu experiență în IT sau care doresc să afle mai multe despre SOAP (Service Orientated
Architecture Protocol).

5.7 Încărcarea serviciului WMS


Pentru acest exercițiu, puteți începe o nouă hartă și puteți încărca câteva straturi existente din GeoPortal.
Pentru acest exemplu, folosim o nouă hartă necompletată.

1. Accesați QGIS din meniul Start și, după deschiderea software-ului, deschideți un proiect necompletat,
așa cum s-a explicat în Capitolul 2 (Imaginea 199).

Imaginea 199. Ecranul de pornire QGIS cu un proiect necompletat

177
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

2. Pentru a adăuga straturile WMS, faceți clic pe butonul Add WMS Layer (Adăugați Stratul WMS):
sau accesați meniul și urmați pașii de mai jos, după cum se explică în Imaginea 200 de mai jos.

Imaginea 200. Navigați spre Add WMS/WMTS Layer

Utilizarea unui WMS este similară cu încărcarea datelor din capitolele anterioare, cu excepția faptului că
straturile sunt pe un server la distanță și găzduite de o altă parte. Avantajul este că, dacă datele sunt actualizate
pe serverul de la distanță, datele din harta Dvs. vor fi de asemenea actualizate automat. Acest lucru va crea o
sarcină mai mică asupra organizației Dvs. pentru a actualiza toate hărțile interne și externe (web) și vă va
permite să vă concentrați pe colectarea și întreținerea propriilor date și efectuarea analizei asupra datelor.

3. Pentru a crea o nouă conexiune la un WMS, faceți clic pe butonul New (Nou) (Imaginea 201).

178
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 201. Apăsați New pentru a deschide o fereastră ca să adăugați serviciul WMS

4. Veți avea nevoie de o adresă WMS pentru a continua. Există mai multe servicii WMS deschise
disponibile pe Internet, în acest caz veți utiliza unul din Catalogul de date din Republica Moldova
http://www.geoportalinds.gov.md/geonetwork/srv/dut/catalog.search#/home.

În geoportalul provizoriu INDS, puteți găsi o listă cu temele INSPIRE și seturile lor de date disponibile pentru
Republica Moldova. Lista temelor este o listă standardizată a UE cu cele mai comune teme de date geografice
(Imaginea 202).

179
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 202. Prezentare generală a temelor INSPIRE teme din Catalog

5. În acest caz, vom alege un strat WMS din tema Elevație (apăsați textul Tema Elevație) și vom copia
linkul url din setul de date DTM_5m (Modelul Terenului Digital).
6. Pe ecran, așa cum se arată în Imaginea 203, puteți adăuga valoarea câmpului Nume. Ar trebui să fie:
DTM_5m.
7. Valoarea câmpului URL ar trebui să fie: https://moldova-map.md/geoserver/DTM/wms?

Imaginea 203. Creați o prezentare generală a serviciilor WMS

8. Faceți clic pe OK. Veți vedea un ecran similar cu cel prezentat în Imaginea 204. Ar trebui să vedeți noul
server WMS listat.

180
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 204. Ecranul serviciului WMS

9. Faceți clic pe Connect. În lista de mai jos, ar trebui să vedeți aceste noi intrări încărcate.

Imaginea 205. Prezentare generală a datelor serviciului WMS

În Imaginea 205 sunt toate straturile găzduite de acest serviciu WMS.

10. Faceți clic o data pe stratul DTM_5m. Aceasta va afișa sistemul său de referință de coordonate. Trebuie
să vă asigurați că sistemul de referință de coordonate este același ca și pe harta pe care o utilizați (așa
cum este explicat în capitolul 3 referitor la sistemele de referință de coordonate).
11. Pentru a începe să utilizați stratul în QGIS puteți face clic-stânga pe butonul Add sau alegeți Add Layer
to Project (Adăugați un strat la proiect) (Imaginea 206).

181
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 206. Opțiuni de ansamblu clic dreapta

12. Acest lucru ar trebui să arate similar cu Imaginea 207. Puteți vedea elevația și râurile principale.

Imaginea 207. Ecran de prezentare QGIS cu serviciu vizualizat

13. Acum puteți explora datele făcând clic pe hartă și pe o valoare a DTM (Modelul Terenului Digital) și
veți arăta care este elevația acelui loc.
14. Adăugând un alt strat folosit la unul dintre exercițiile anterioare (shapefile) puteți vedea care este
elevația unui poligon specific în acea locație.

Acest exercițiu poate fi repetat cu orice set de date care ar putea fi de ajutor pentru a vă răspunde la întrebări.
Cu acest serviciu WMS puteți face acest lucru numai manual. Desigur, datele pot fi folosite și ca hartă de fundal
pentru a crea o hartă frumoasă bazată pe simbolologia predefinită din serviciul WMS. Pentru detalii despre
procesul de realizare a hărților, consultați capitolul 4.

În faza următoare a exercițiului vom analiza mai multe straturi și vom căuta în date.

Până acum ați observat că aceste straturi WMS pot avea de fapt caracteristici multiple. Vine cu o simbolologie
frumoasă, dar dezavantajul pentru utilizatorii avansați este că nu puteți schimba simbolologia.

182
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Acest lucru se datorează faptului că un serviciu WMS este similar cu o hartă de hârtie sau o imagine. Datele
rămân la serverul extern și trimite harta redată utilizatorului. Avantajele sunt că veți primi o hartă frumoasă și
o puteți afișa imediat. În capitolul următor vom oferi un exemplu de serviciu WFS care vă va permite să
schimbați simbolologia și să efectuați, de asemenea, analize și interogări.

Folosind un WMS, puteți adăuga hărți inactive ca fundal pentru datele Dvs. de hărți existente.

5.8 Încărcarea straturilor WMTS în QGIS


Serviciul Web Map Tile (WMTS) este similar cu WMS, dar diferența este că vizualizarea este împărțită în plăci
în conformitate cu o grilă, așa cum se arată în Imaginea 208. Numărul de plăci diferă în funcție de nivelul de
zoom. De la un număr mic de plăci la nivel mondial la mai multe plăci după mărirea unei anumite zone precum
Republica Moldova.

Imaginea 208. Servicii de rețea WMTS

183
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Plăcile pot fi stocate (puse în memorie) din partea serverului, astfel încât performanța pentru utilizatorul final
al serviciului WMTS va fi mai bună decât la un serviciu WMS.

1. Pentru a adăuga straturi WMTS, faceți clic pe butonul Add WMTS Layer (Adăugați stratul WMTS):

sau accesați meniul și urmați pașii de mai jos (Imaginea 209).

Imaginea 209. Adăugarea serviciilor WMTS

2. Utilizarea unui WMTS este similară cu încărcarea datelor WMS înainte.


3. Pentru a crea o nouă conexiune la un serviciu WMS / WMTS, faceți clic pe butonul New (Nou) așa cum
puteți vedea în Imaginea 210.

184
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 210. Serviciu nou pentru adăugarea serviciului WMTS

185
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

4. În acest caz, vom folosi un strat din Țările de Jos cu imagini din satelit. Imaginea 211 arată ecranul în
care puteți completa detaliile de la pașii 5 și 6.
5. Valoarea câmpului Nume ar trebui să fie AHN Netherlands (Țările de Jos).
6. Valoarea câmpului URL ar trebui să fie:
https://geodata.nationaalgeoregister.nl/tiles/service/wmts?request=GetCapabilities&service=WMTS

Imaginea 211. Ecranul pentru adăugarea detaliilor serviciilor WMTS

7. Faceți clic pe OK. Ar trebui să vedeți noul server WMTS listat.


8. Faceți clic pe Connect. În lista de mai jos, ar trebui să vedeți aceste noi intrări încărcate ca în Imaginea
212.

186
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 212. Exemplu de listă a serviciilor WMTS care trebuie adăugate

Acestea sunt toate straturile găzduite de același server WMS.

9. Faceți clic o data pe stratul 2016_Ortho_25 pe care îl puteți vedea în Imaginea 212. Aceasta va afișa
sistemul său de referință de coordonate. Trebuie să vă asigurați că sistemul de referință de coordonate
este același ca și pe harta pe care o utilizați (așa cum este explicat în capitolul 3 referitor la sistemele
de referință de coordonate).

187
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

10. Pentru a începe să utilizați stratul în QGIS puteți face clic dreapta și apăsați Add Layer to Project
(Adăugați un strat la proiect) (Imaginea 213).

Imaginea 213. Adăugați un strat la proiect

După adăugarea stratului 2016_Ortho_25 la proiect, este afișată ortoimageria care acoperă zona Țătilor de
Jos.

Imaginea 214. Vizualizarea serviciului WMTS

Când măriți, din imaginile vizibile (Imaginea 214), puteți vedea Țările de Jos cu o rezoluție de 25 cm în 2016.

5.9 Analiza cu straturi WMTS în QGIS


Acest exercițiu va continua acolo unde s-a încheiat exercițiul anterior, dar acum accentul se pune mai mult pe
explorarea și analizarea datelor adăugate.

1. Accesați ecranul principal din partea de jos până la Field Coordinate (coordonata câmpului) (Imaginea
215) și adăugați următoarele coordonate: 132659.4,456245.8. Acesta este un loc lângă Utrecht, cu
multe construcții, astfel încât să puteți urmări construcția în timp real (călătorie în timp).
188
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 215. Câmp unde copiați în coordonate

2. Repetați acum pașii 9 și 10 din exercițiul 5.8, prin adăugarea stratului: “2017_ortho25”.
3. Acum comparați straturile 2016 și 2017 și identificați ce progres se realizează cu construcția într-un
an.

Imaginea 216. Vedere a imaginilor din 2017 în Utrecht

4. Explorați imaginile, așa cum este vizibil în Imaginea 216, în detaliu și căutați un canal la aproximativ
900m spre est.
5. Acum, urmați canalul, micșorând la o scară de aproximativ 1: 100.000 și găsiți la destinația acestui
canal urmând-l spre nord. (Răspunsul va urma și din pașii următori).
6. Acum măriți la o scară de aproximativ 1: 4.000 și găsiți din nou zona de construcție de la pasul 1.
7. Acum repetați pașii 9 și 10 din exercițiul 5.8, prin adăugarea stratului: “ahn1_5m”.
8. Porniți stratul și explorați fișierul stratului Elevation (Elevație) “ahn1_5m”.
9. În timpul explorării zonei de construcție, puteți vedea că stratul nu este actualizat de când a început
construcția.
10. Faceți zoom înapoi la canal, 900m spre est. Și măriți la o scară de aproximativ 1: 50.000, puteți vedea
că elevația canalului diferă de împrejurimi.

189
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

11. Acum măsurați distanța canalului până la centrul orașului spre nord. Puteți face acest lucru folosind
instrumentul Measure Line (Măsurare linie) din Bara de instrumente din Opțiunea meniu: Vizualizați și
alegeți Măsurare linie. În Imaginea 217 de mai jos, este explicat unde puteți găsi acest instrument.

Imaginea 217. Cum să găsiți instrumentul de măsurare

12. Distanța ar trebui să fie de aproximativ 38 km.


13. Următorul pas este de a găsi numele orașului. Acest lucru se poate face prin adăugarea unei hărți de
fundal a Țărilor de Jos cu toate detaliile și eticheta orașelor. Acum repetați pașii 9 și 10 de la exercițiul
5.8, adăugând stratul: „brtachtergrondkaart”
14. Explorați “brtachtergrondkaart” (Imaginea 218) și micșorați la aproximativ un nivel de 1: 150.000 și
puteți vedea numele orașului la nord de Utrecht. În imaginea de mai jos puteți vedea numele orașului.

190
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 218. brtachtergrondkaart arată orașele Utrecht și Amsterdam spre nord

15. Exercițiul WMTS este încheiat. Următorul exercițiu este opțional și explorează serviciile WFS.

191
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

5.10 Încărcarea serviciului WFS [Exercițiu opțional]


După cum s-a explicat în primul paragraf, serviciile WFS pot afișa un set de date similar, deoarece diferența
serviciului WMS este că încărcați caracteristicile reale pe care le puteți interoga. Acest lucru vă va afecta
performanța, mai ales când seturile de date din serviciul WFS sunt mari.

Încărcarea serviciului WFS este un proces similar cu încărcarea unui serviciu WMS și a serviciilor WMTS. Doar
cu buton diferit.

1. Faceți clic pe butonul Add WFS Layer (Adăugare Strat WFS) din bara de instrumente din QGIS cu
butonul prezentat în Imaginea 219, direcția către buton este prezentată în Imaginea 220.

Imaginea 219. Butonul serviciului WFS

Imaginea 220. Ecranul despre cum să adăugați stratul WFS

2. Faceți clic pe butonul New (Nou) așa cum se arată în Imaginea 221.

192
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 221. Adăugarea ecranului serviciilor WFS, WFS

3. Serviciul WFS pe care îl vom folosi poate fi găsit pe geoportalul provizoriu INDS din Republica Moldova.
Faceți clic pe acest link:
http://www.geoportalinds.gov.md/geonetwork/srv/eng/catalog.search#/metadata/ea723488-a595-
4815-a654-2acda507b6d8
4. Explorează geoportalul provizoriu INDS din Republica Moldova în browser-ul tău și vezi ce servicii WFS
sunt disponibile.
5. Apoi reveniți la QGIS și completați detaliile în New Service (Serviciu Nou), așa cum se arată în Imaginea
222, la pașii 5 și 6.
6. Adăugați în câmpul Name (Nume): Land Cover (Acoperire teren).
7. Acum puteți copia adresa URL din caseta Download (Descărcare) și Links box sau copiați următorul link:
https://moldova-map.md/geoserver/maps/wfs?

193
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 222. Ecran detaliat pentru adăugarea serviciilor WFS

8. Faceți clic pe OK, iar noua conexiune va apărea în Server connections (Conexiunile server).
9. Faceți clic pe Connect. Va apărea o listă a straturilor disponibile (Imaginea 223).

194
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 223. Prezentare generală a serviciilor care pot fi adăugate la mapview

10. Găsiți stratul Map (hartă) 1: 50000: Frontieră de stat (poligon) _wfs, pentru referință ar trebui să arate
ca în Imaginea 223.
11. Faceți clic pe strat, așa cum se arată în Imaginea 223, pentru a-l selecta faceți clic dreapta.
12. Faceți clic pe Add Layer (Adăugare strat) la proiect, așa cum se arată mai jos în Imaginea 224, pentru a
adăuga stratul la Mapview (vizualizarea hărții).

195
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 224. Ecran detaliat pentru adăugarea serviciilor WFS

După adăugarea stratului la mapview ar trebui să vedeți următoarul mapview așa cum se arată mai jos în
Imaginea 225.

Imaginea 225. Ecran de vizualizare detaliat după adăugarea serviciilor WFS

13. Diferența cu stratul WMS este că acum puteți schimba caracteristicile stratului serviciului WFS și
puteți crea propria Dvs. simbolologie așa cum se arată mai jos.

196
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

Imaginea 226. Ecran detaliat pentru schimbarea simbolologiei în serviciile WFS

14. Deoarece datele au attribute/caracteristici, așa cum se arată în Imaginea 226, puteți eticheta datele și
schimba simbolologia așa cum se explică la punctul 2.7. Vă rugăm să încercați asta, pentru referință,
reveniți la punctul 2.7.
15. De asemenea, puteți analiza datele făcând clic pe butonul Information (Informații) și aflați ce înseamnă
datele din tabelul de atribute.

Un serviciu de funcții web arată datele reale de pe server și, prin urmare, este în mod normal mai lent decât un
WMS. Dar avantajele sunt că puteți schimba simbolologia și puteți efectua analize pe aceasta.

Straturile WFS sunt de preferat față de straturile WMS dacă aveți nevoie de acces direct la atributele și
geometriile straturilor. Cu toate acestea, având în vedere cantitatea de date care trebuie descărcate (ceea ce
duce la probleme de viteză și la lipsa serverelor WFS publice ușor accesibile), nu este întotdeauna posibil să
folosiți un WFS în loc de un WMS.

5.11 Ce am învățat?
În acest capitol este explicat modul în care funcționează serviciile web și cum pot fi utilizate într-un instrument
desktop și în aplicații de cartografiere web online.

Dacă aveți nevoie de acces direct la atributele și geometriile straturilor, atunci straturile WFS sunt de preferat
față de straturile WMS. Cu toate acestea, având în vedere cantitatea de date care trebuie descărcate (ceea ce
duce la probleme de viteză și la lipsa serverelor WFS publice ușor accesibile), nu este întotdeauna posibil să
folosiți un WFS în loc de un WMS.

197
EU ENI 2020 Twinning project: MD 16 ENI OT 01 19
“Improving Spatial Data Services in the Republic of Moldova following
EU standards”

5.12 Module de instruire online


Mai jos sunt prezentate câteva module de instruire online suplimentare pentru mai multe subiecte care ar putea
fi interesante pentru studenții care doresc să studieze mai mult sau preferă să vizioneze videoclipuri.

• Ghid de instruire pentru colectarea datelor mobile:


https://americanredcross.github.io/mobiledatacollection/
• Cum să creezi un story Map: https://guides.library.duke.edu/webmapping/story
• Crearea de Story Maps cu alte instrumente open source: https://github.com/HandsOnDataViz/leaflet-
storymaps-with-google-sheets or https://github.com/StephSaephan/leaflet-map-example
• Open Web Mapping Training Course: GEOG 585: Web Mapping (psu.edu)
• Un modul de instruire online pentru configurarea serviciilor de vizualizare INSPIRE cu GeoNetwork și
Geoserver poate fi găsit aici: https://www.geonetwork-
opensource.org/manuals/4.0.x/fr/tutorials/inspire/view-geoserver.html
• Module de instruire INSPIRE: https://inspire.ec.europa.eu/portfolio/training-library

QGIS Links and documentație:

• Comunitatea QGIS a creat o documentație excelentă în diferite limbi, dar în principal în engleză.
Documentația serviciilor web online poate fi găsită aici:
https://docs.qgis.org/2.18/en/docs/training_manual/online_resources/wfs.html
• Unele filme YouTube despre cum să lucrați cu QGIS Open WMS / WMTS:
https://www.youtube.com/watch?v=7p5UuwZNAAs sau
https://www.youtube.com/watch?v=LOHfnZBt_OQ sau în Română:
https://www.youtube.com/watch?v=ZjecHIETMgM

6 References

URL 1: https://docs.qgis.org/3.16/en/docs/training_manual/basic_map/overview.html
URL 2: https://docs.qgis.org/3.16/en/docs/training_manual/basic_map/mapviewnavigation.html
URL 3: https://en.wikipedia.org/wiki/Geographic_information_system#Spatial_analysis_with_GIS
URL 4: http://wiki.gis.com/wiki/index.php/Spatial_Analysis
URL 5: https://en.wikipedia.org/wiki/Map_algebra
URL 6: https://en.wikipedia.org/wiki/Web_API
URL 7: https://www.go-fair.org/fair-principles/
URL 8: https://en.wikipedia.org/wiki/GIS_file_formats
URL 9: https://docs.qgis.org/2.18/en/docs/training_manual/index.html
URL 10: https://docs.qgis.org/3.4/en/docs/user_manual/working_with_ogc/ogc_client_support.html
URL 11: Open Source Web Mapping Tools — Conservation Planning & GIS (landscapepartnership.org)

198

S-ar putea să vă placă și