Sunteți pe pagina 1din 20

Analiza SWOT a Județului Vâlcea

Localizare
Scurt istoiric
Potențial turistic
Analiza SWOT

Localizare

Judeţul Vâlcea, localizat în sudul României şi se învecinează cu judeţele Alba


şi Sibiu la nord, judeţul Argeş la est, judeţul Olt la sud şi sud-est, judeţul Dolj la sud-
vest, judeţul Gorj la vest şi judeţul Hunedoara la nord-vest.

Prin aşezarea sa geografică, judeţul Vâlcea beneficiază de aproape toate


formele majore de relief: munţi, dealuri subcarpatice, podiş şi lunci cu aspect de
câmpie, dispuse în trepte de la nord la sud, întregite de defileele ale Oltului şi
Lotrului, străjuite de munţii Cozia, Căpăţânii, Făgăraş, Lotru şi Parâng. Aici între
masivele de munţi se află una din cele mai mari depresiuni intramontane din judeţ,
cunoscută sub numele de Ţara Loviştei.
Un scurt istoric al judetului Vâlcea

Vâlcea, ținut străvechi, are o istorie bogată, încarcătă cu date și fapte deosebite.
Județul Vâlcea este așezat în partea sudică a țării, de o parte și de alta a Oltului. Fiind unul
dintre cele mai vechi județe din țara, este menționat in documente încă din ianuarie 1392,
într-un hrisov al lui Micea cel Bătrân.

Primele urme descoperite pe teritoriul județului datează de acum două milioane de ani
și au fost descoperite la Bugiulesti (comuna Tetoiu). Descoperirile continuă la Copăcel, un
sat de langa Rm. Vâlcea, unde au fost aduse la lumina materiale arheologice cu o vechime
de circa 8000 de ani. Perioada preistorica si cea geto-daca este bine reprezentata, marturie
stand descoperirile din asezarile de la Ocnita, Gradistea, Daesti, Ionesti, Brezoi, Boișoara si
altele.

Romanii vor construi pe pamantul valcean mai multe asezari ale caror ruine mai pot fi
vazute la Rusidava (Dragasani), Buridava (Stolniceni), Pons Aluti (Ionesti), Arutela (Bivolari)
etc.

Un rol important in stabilirea legaturilor dintre asezari l-au avut drumurile. Pentru tinutul
Valcii se cuvine sa amintim vestita "Cale Traiana" ce serpuia pornind de la Dunare, pe langa
malurile Oltului, pana in inima Carpatilor.

La inceputul secolului IX, in jurul Ramnicului s-a inchegat o formatiune politica


romaneasca ce a devenit oras la sfarsitul secolului XIII, in acceptiunea principiilor medievale
de atunci.Prima atestare documentara a orasului dateaza din 20 mai 1388, fiind intalnita
intr-un hrisov al lui Mircea cel Batran. Referitor la originea numelui Ramnic, acesta provine
de la sensul de "peste" din slavona.Inca de la inceput, orasul a aparut ca resedinta a
judetului Valcea. Factorii care au determinat acest lucru sunt: bogatia resurselor naturale
(sare, lemn, peste), posibilitatile pentru un comert intern si extern si, la final, dar nu in
ultimul rand, pozitia geografica ce ii oferea conditii exceptionale.
Primul sigiliu al orasului Ramnicu Valcea dateaza din 1506, fiind unul dintre cele mai vechi
insemne de acest fel din Tara Romaneasca.

In secolele XIV  XVII tinuturile valcene vor cunoaste o adevarata inflorire. Domnitorii romani,
ctitori de tari si de neam, vor dura temelii trainice pe aceste meleaguri. De numele lui Mircea
cel Batran se leaga asadar prima atestare documentara a Ramnicului ca oras domnesc, cat
si ridicarea pe malul Oltului, la nord de Calimanesti, a semetei manastiri Cozia. Matei
Basarab aduce teascurile unei tipografii la Govora (la mijlocul secolului XVII). Constantin
Brancoveanu ridica la Horezu un valoros monument de arta, punand bazele unei biblioteci.

Secolul XVIII a fost cel care a impus orasul in panteonul culturii romanesti. In jurul
episcopiei Ramnicului Noului Severin, care isi avea sediul aici, isi vor desfasura activitatea
carturari de marca, a caror simpla insiruire ne da o imagine completa asupra a ceea ce a
fost Ramnicul in acest veac: Antim Ivireanul, Climent, Chesarie, Filaret, Naum Ramniceanu,
Dionisie Eclesiarhul etc. carturari care au impus orasul ca o inalta autoritate a vietii
spirituale a timpului. Carturarii de la Ramnic au transpus pe plan iluminist cele mai inalte
idei ale vremii, continuand traditia istoriografica a marilor carturari ai veacurilor trecute:
Miron Costin, Constantin Cantacuzino Stolnicul si Dimitrie Cantemir.

Activitatea culturala a Ramnicului a gravitat in secolul XVIII in jurul tiparnitei si a muncii


de editare a cartilor. Venirea lui Antim Ivireanul, ca episcop al eparhiei oltene si aducerea la
Ramnic a tiparnitei sale de la Snagov, a dat un nou curs dezvoltarii spirituale a cetatii intr-un
secol plin de contradictii, in conditiile intensificarii expansiunii politice asupra pamantului
romanesc.In urma pacii de la Passarowitz din 1718, Oltenia trece sub ocupatia imperiului
austriac pana in 1739. Meleagurile valcene au trebuit sa suporte regimul asupririlor unui
imperiu care pusese stapanire pe nedrept pe aceste teritorii. Locuitorii satelor valcene
participa la marile evenimente ale istoriei anilor 1821, 1848, 1859, 1877.

La 29 iulie 1848, in Zavoiul ramnicean s-a desfasurat o mare sarbatoare nationala:


sub "bagheta" lui Anton Pann, o formatie corala a intonat imnul libertatii nationale
"Desteapta-te romane".
Principalele monumente valcene si locuri care trebuiesc neaparat vizitate odata
ajunsi in aceasta zona istorica sunt:

1. Castrul Buridava, asezat la marginea satului Stolniceni, la 7 km sud de


Ramnicu Valcea. El a fost folosit ca punct militar in cel de-al doilea razboi
dintre daci si romani (105  106), aici aflandu-se comandamentul armatelor
romane.
2. Biserici: Biserica Buna Vestire (Maica Domnului), Biserica Cuvioasa
Paraschiva (Sf. Vineri), Biserica Sf. Dumitru, Biserica Toti Sfintii, Biserica Sf.
Voievozi, asezata pe dealul Cetatuia.

3. Muzee: Muzeul Judetean de Istorie din Ramnicu Valcea, Memorialul Nicolae


Balcescu  situat la 25 km de Ramnicu Valcea, pe drumul catre Pitesti, casa
memoriala Anton Pann, Muzeul de Arta din Ramnicu Valcea, Muzeul Satului
Bujoreni.
4. Manastiri: Manastirea Cozia  situata in statiunea Caciulata, Manastirea Dintr-
un lemn, Manastirea Bistrita, Manastirea Horezu, Culele de la Maldaresti,
Manastirea Frasinei.
5. Statiuni: Calimanesti  Caciulata, Voineasa, Baile Olanesti, Baile Govora.

De-a lungul timpului, hotarele judetului s-au modificat continuu, Oltul ramane
insa intotdeauna axa principala a acestui tinut.

► Castrul Buridava Romană din judeţul Vâlcea, monument istoric de


categoria A, care datează din anul 103 d.H.

Ruinele fostei cetăţi Buridava Romană, ridicată în anul 103, la sfârşitul


primului război daco-roman, se află în cartierul Stolniceni din Râmnicu Vâlcea. La
început, în zonă a fost o tabără militară romană, care s-a transformat apoi într-o
colonie care era, probabil, conform cercetărilor arheologice, mai mare decât era
Râmnicul în anul 1900. Primele referiri că la Stolniceni a existat o cetate romană
datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea, iar în perioada 1950 - 1960 s-au făcut
primele săpături arheologice. Acestea au scos la iveală ruinele termale (băi
romane) mici şi mari. Termele descoperite se întind pe o suprafaţă de 7.000 de
metri pătraţi. În urma săpăturilor făcute anul acesta, s-a constatat că pe sub casele
oamenilor din Stolniceni şi prin curţile lor se întind mai multe ziduri ale construcţiei,
iar în capătul străzii se banuieste că ar fi un amfiteatru. Situl arheologic Buridava
Romană e înscris în lista monumentelor istorice de categoria A, ceea ce înseamnă
că e de importanţă naţională.

Castrul Buridava

►Biserica cu hramul Buna Vestire a fost construită între 1545-1552 pe timpul


domniei lui Mircea Ciobanul. Biserica a fost în repetate rânduri incendiată de către
oştile otomane, fiind însă reconstruită de către logofătul Radu Râmniceanu în 1747.
►ManastireaCozia►Biserica cu hramul Buna Vestire

Cunoscuta ca una din cele mai vechi si complexe monumente istorice si de arta
din Romania, Manastirea Cozia este situata pe malul drept al Oltului la 22 km de
Ramnicu Valcea si 75 km de Sibiu. Zidita intre anii 1386-1388 si 1393 aceasta
manastire este una din cele mai importante ctitorii ale Voievodului

Mircea cel Batran. Initial a fost cunoscuta sub numele de Manastirea Nucet,
fiind cladita intr-o regiune prielnica pentru cresterea nucilor. Numele de Cozia l-a
primit mai tarziu, dupa muntele din vecinatate.

In Biserica Mare, cu hramul “Sfanta Treime“, se poate vedea pictura originara si


anume in naos, unde, pe pereti de vest, sunt pictati Mircea si fiul sau Mihail in
costume de cavaleri, iar in stanga se afla portretul lui Serban Cantacuzino. In
pronaos se gasesc mormintele voievodului Mircea si al monahiei Teofana, mama
lui Mihai Viteazul, calugarita dupa moartea fiului ei si decedata in 1605.Manastirea
Cozia nu mai pastreaza aproape nicio urma autentica de pe vremea ctitorului
manastirii Mircea cel Batran.

Singurele obiecte ramase de pe vremea domnitorului – doua clopote – au fost


luate de mai-marii bisericii si duse unul la Episcopia Ramnicului si cel de-al doilea
la Episcopia Argesului. Epitaful lui Mircea cel Batran a ajuns si el la Muzeul de Arta
de la Bucuresti, la Cozia ramanand doar o bucata din placa de mormant a
domnitorului. De asemenea, tot de pe vremea lui dateaza modelul de cruce
voievodala care se afla si acum pe turla manastirii.
Este situata la aproximativ 25 km sud de municipiul Rm. Valcea si la 12 km
nord de Babeni, pe valea Otasaului, in comuna Francesti. Potrivit unei vechi traditii
locale, ar fi luat fiinta in primele decenii ale secolului al XVI-lea, prin edificarea in
acest loc a materialului unui singur stejar. Ea a fost ridicata in cinstea Icoanei Maicii
Domnului, icoana ce se pastreaza si azi in biserica de piatra a manastirii. In baza
acestei traditii asezarea monahala de aici poarta numele Dintr-un Lemn.

Cea mai veche marturie despre manastire a fost consemnata in scris de


diaconul Paul de Alep, care l-a insotit pe Patriarhul Macarie al Antiohiei in calatoriile
acestuia prin Tarile Romanesti intre anii 1653-1658. el sustine ca un calugar ar fi
gasit o icoana a Maicii Domnului in scorbura unui stejar secular. In acel moment el
ar fi auzit o voce ce l-ar fi indemnat sa zideasca o manastire din trunchiul acelui
copac.
Mitropolitul Ungrovlahiei, Neofit Cretanul, cercetand manastirea la 29 iulie 1745
scria: ”Un cioban cu numele Radu, in timpul lui Alexandru Voda (1568-1577), a
visat Icona Maicii Domnului despre care aminteste Paul de Alep si, taind stejarul in
care a fost gasita icoana, a facut din lemnul lui o bisericuta, numita din aceasta
pricina Dintr-un Lemn”.

Cam acelasi lucru afirma in 1842 si poetul Grigore Alexandrescu. Existenta


stejarilor seculari, precum si a icoanei, se constituie astazi in probe de necontestat
pentru adevarurile consacrate in legenda.

Construita chiar pe locul stejarului purtator de icoana, dupa toate probabilitatile


pe la mijlocul secolului al XVI-lea, bisericuta din lemn este lucrata din barne groase,
incheiate in coada de randunica. Are o forma dreptunchiulara, cu absida altarului
decrosata, cu o lungime totala de 13 m, latime de 5,50 m si o inaltime de
aproximativ 4 m. Este inconjurata la exterior de un brau in torsada, sapat in
grosimea lemnului, cu un pridvor deschis, fara turla.

Iconostasul, sculptat in lemn de tei, in 1814, este o veritabila opera de arta ca si


multe din icoanele de lemn ce impodobesc bisericuta in interior.

Dupa restaurarea din 1938-1940, facuta de Ministerul Aerului si Marinei, acest


ansamblu monahal a devenit in mod simbolic altar de inchinare pentru aviatori si
marinari.

►MANASTIREA HOREZU
Situata in judetul Valcea, la poalele muntelui Capatanii, Manastirea Horezu
este considerata cea mai reprezentativa constructie in stil brancovenesc.

Lacasul de cult, cu Hramul “Sfintii Imparati Constantin si Elena“, a fost ctitorit


intre anii 1693 – 1697 in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu. Actualmente se
afla in patrimoniul UNESCO din 1993.

Intregul ansamblu manastiresc, se intinde pe mai mult de 3 hectare, si cuprinde


manastirea propriu-zisa, biserica Bolnitei, ctitorita de doamna Maria (sotia lui
Constantin Brancoveanu) ridicata la 1696 si zugravita de Preda Nicolae si Ianache,
apoi la 50 de metri spre nord se afla Schitul Sfintilor Apostoli, ctitorit de marele staret
Ioan Arhimandritul in 1698 si zugravita de Iosif si Ioan in 1700, precum si Schitul
Sfantul Stefan, dupa numele fiului cel mare al domnitorului, la 1703 si zugravit de
Ianache, Istrate si Harinte.
►STATIUNEA CALIMANESTI-CACIULATA

Statiunea este indicata in tratamentul unor afectiuni ale aparatului digestiv, renale
si ale cailor urinare, hepatobiliare, reumatism degenerativ , inflamatoriu si
subarticular, metabolice si de nutritie (inclusiv obezitatea), neurologice si
ginecologice, ORL dermatologice, endocrine, profesionale.
►STATIUNEA VOINEASA

Climatul tonic, puternic ionizat, bogat in aerosoli constituie principalul factor


terapeutic si este recomandat in tratarea anemiilor secundare, neuro-asteniilor. In
imprejurimile statiunii se poate vizita lacul Vidra si rezervatia Latorita cuprinzand
padurea care se intinde pe 650 ha.

►STATIUNEA OLANESTI
● Statiunea Olanesti, este statiunea cu cele mai multe izvoare minerale, atat de
variate prin compozitia lor chimica, prin intrebuintarea lor cu succes in diferite boli si
prin efectele lor vindecatoare. Putine localitati au clima acestei statiuni si inca si mai
putine care sa aibe atmosfera statiunii Olanesti, lipsita de acea umiditate si ceata atat
de vatamatoare chiar si pentru cei sanatosi.

Cu alte cuvinte, este antisepticul cel mai puternic al sangelui si tesuturilor organice
din cate se cunosc si se intrebuinteaza in mod natural pana astazi.

►BAILE GOVORA

Statiunea Govora este recomandata in tratamentul bolilor respiratorii, bolilor


degenerative si a bolilor reumatice articulare , ca si in tratamentul disfunctiilor
neurologice periferice si centrale si a unor disfunctionalitati post-traumatice si boli
asociate. Complexele balneologice moderne sunt utilitate cu facilitati pentru bai cu
ape minerale iodate si sulfuroase, aplicatii cu namol cald, pneumoterapii,
electroterapii, chinototerapii, tratamente cu produse apicole. La Govora exista si un
sanatoriu pentru boli reumatice si respiratorii pentru copii.
Evoluţia infrastructurii de cazare din judeţul Vâlcea în perioada 2002-2008 a
avut loc după cu urmează:

Denumire U. 200 2003 2004 200 200 2007 2008


M. 2 5 6
Unităţi de cazare turistică Nr. 85 97 100 119 124 147 163
existente - total, d. c. în:
Hoteluri Nr. 24 25 25 27 29 33 38
Hanuri şi moteluri Nr. 4 4 4 9 9 11 10
Vile turistice Nr. 35 40 37 46 37 42 43
Cabane turistice Nr. 2 3 3 3 3 3 3
Pensiuni turistice urbane Nr. - - 11 11 15 23 34
Pensiuni turistice rurale Nr. - - 4 4 9 18 22
Campinguri Nr. 6 6 8 8 9 9 9
Sursa: INSSE

S-a înregistrat o creştere a numărului de hoteluri din mediul urban şi, în


special, numărului de pensiuni urbane şi rurale în ultimii ani, cu observaţia că, aşa
cum era de aşteptat, există mai multe unităţi de cazare în partea de nord a judeţului.
Evoluţia indicatorilor demonstrează că din anul 2002 aproape s-a dublat
numărul structurilor de cazare turistică. Creşteri semnificative se înregistrează la
numărul de hoteluri, dar mai ales la numărul de pensiuni turistice urbane şi rurale.
Este evidentă că numărul vilelor, cabanelor turistice şi al campingurilor a înregistrat o
creştere foarte mică.

Analiza swot a județului Vâlcea


Puncte tari:

• Geografie şi mediu

- Relieful muntos în partea nordică;


- Clima temperat continentală;
- Izvoarele minerale şi geotermale şi nămolurile terapeutice (3 din cele 9 staţiuni
balneare din ţară se află în judeţul Vâlcea);
- Existenţa a două parcuri naţionale: Parcul Naţional Cozia şi Parcul Naţional
Buila-Vânturariţa;
- Existenţa Oltului şi a Văii Oltului;
- Diversitatea florei şi faunei
- Existenţa peşterilor.

• Cultură şi patrimoniu cultural

- Diversitatea obiectivelor de patrimoniu – mănăstiri, aşezări fortificate etc., inclusiv


un obiectiv în patrimoniul mondial al UNESCO;
- Aşezări rurale în care se poate experimenta stilul de viaţă tradiţional;
- Muzee - pe diverse tematici;
- Păstrarea meşteşugurilor tradiţionale;
- O gamă largă de festivaluri de tradiţii şi folclor.

• Infrastructură, transport şi comunicaţii

- Numărul structurilor de cazare;


- Reţea de drumuri amplă cu legături bune în toate direcţiile;
- O reţea feroviară destul de cuprinzătoare;
- Autocare de calitate pentru transportul interurban şi alte mijloace de transport prin
tur-operatori;
- Reţele de telecomunicaţii bine dezvoltate – telefon, radio, GSM, satelit.

• Resurse umane
- Populaţie cu abilităţi lingvistice, ce oferă un potenţial pentru resursele umane din
turism
- Grupul Şcolar Economic Administrativ şi de Servicii Călimăneşti, care contribuie la
pregătirea profesională din industria hotelieră;
- Oameni primitori şi cu ospitalitate tradiţională;
- Numeroşi operatori turistici calificaţi şi experimentaţi.

• Cadrul legal şi organizarea


- Cadru legal şi strategic solid pentru gestionarea ariilor protejate şi pentru
protecţia mediului

• Marketing și promovare

- Sector dinamic al operatorilor din turism;


- Un număr însemnat de propuneri de proiecte care vizează turismul vâlcean,
rezultat al preocupării permanente a autorităţilor locale în acest sens.

Puncte slabe:

• Geografie şi mediu

- Poluarea industrială;
- Poluarea râurilor;
- O slabă implementare a legislaţiei de mediu;
- Densitatea excesivă a unităţilor turistice în anumite zone;
- Utilizarea abuzivă a bazei forestiere;
- Puncte de colectare şi reciclare a deşeurilor slab răspândite sau insuficiente

• Cultură şi patrimoniu cultural


- Lipsa investiţiilor în dezvoltarea şi promovarea obiectivelor culturale - muzee,
monumente etc.;
- Lipsa unei baze de date şi a unor calendare ale festivalurilor şi ale evenimentelor
culturale care să permită o promovare eficientă pentru turişti;
- Neimplementarea legislaţiei privind conservarea clădirilor şi păstrarea
caracteristicilor arhitecturale.

• Infrastructură, transport şi comunicaţii

- Dotări uzate în numeroase staţiuni balneare;


- Lipsa parcărilor şi a grupurilor sanitare în numeroase obiective turistice;
- Accesul limitat pentru persoanele cu dizabilităţi la numeroase hoteluri şi puncte de
atracţie turistică;
- Neelectrificarea reţelei de căi ferate;
- Calitatea slabă a trenurilor;
- Dotarea slabă a gărilor;
- Necorelarea rutelor şi a orarelor de transport în special a celor intermodale;
- Lipsa reţelei de centre de informare turistică;
- Calitatea slabă a drumurilor;
- Lipsa şoselelor de centură în jurul oraşelor cu mare potenţial turistic;
- Lipsa indicatoarelor turistice la obiectivele şi atracţiile turistice;
- Lipsa unui aeroport;
- Folosirea foarte slabă a surselor de energie alternativă.

• Resurse umane
- Salarii mici şi condiţii de muncă grele, care stimulează migraţia forţei de muncă din
industria hotelieră;
- Pregătirea profesională din sectorul hotelier nu corespunde întocmai nevoilor
angajatorilor;
- Lipsa cursurilor de pregătire profesională în teritoriu;
- Conştientizarea slabă a oportunităţilor şi a potenţialului de dezvoltare a carierei în
industria turismului;
- Conştientizarea slabă a importanţei turismului pentru economie;
- Educaţia insuficientă în şcoli în domeniul turismului şi protecţiei mediului.

• Cadrul legal şi organizarea

- Lipsa parteneriatelor public-private în turism;


- Organizarea slabă a operatorilor de turism în asociaţii de profil;
- Lipsa structurilor instituţionale de dezvoltare regională a turismului;
- Lipsa planurilor de dezvoltare turistică integrată a oraşelor/staţiunilor;
- Lipsa stimulentelor şi a mecanismelor de sprijin pentru investitori;
- Nesoluţionarea problemelor juridice privind proprietatea asupra terenurilor şi a
proprietăţilor imobiliare care limitează dezvoltarea;
- Implementarea legislaţiei curente este adesea inadecvată - este necesară
stabilirea de priorităţi.

• Marketing și promovare

- Lipsa unui plan de marketing oficial la nivel judeţean, regional şi naţional;


- Lipsa unui brand judeţean şi a brandurilor locale;
- Lipsa unui „pieţe” virtuale unice a turismului vâlcean Cercetarea insuficientă a
pieţei;
- Insuficienta utilizare a mijloacelor informatice şi a internetului pentru informare,
marketing şi rezervare;
- Colaborare redusă a sectorului public/privat pe probleme de marketing.
Oportunități:

- Asocierea unui număr cât mai mare de operatori de turism în vederea realizării
intereselor comune;
- Finanţarea proiectelor de instruire a personalului din Programul Operaţional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane;
- Finanţarea dezvoltării turismului cu ajutorul finanţărilor nerambursabile din cadrul
instrumentelor de postaderare şi al programelor de finanţare naţionale.

Amenințări:

- Mentalitatea nefavorabilă constituirii şi lucrului în parteneriat între autorităţile


publice locale şi mediul de afaceri;
- Fondurile reduse pentru investiţii şi neprioritizarea acestora datorită lipsei
strategiilor;
- Costurile mari ale reabilitării infrastructurii rutiere;
- Migraţia personalului din sectorul turismului;
- Lipsa angajamentului clar al membrilor parteneriatului pentru realizarea acţiunilor
asumate.