UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ - NAPOCA

FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM

LOUIS ISADORE KAHN

DINCOLO DE ARHITECTURA

STUD.ARH. RALUCA BUTA

AN V, AN UNIV. 2009/2010
 ISTORI ARHITECTURII 2
LOUIS KAHN

LOUIS KAHN

Date Biografice

Louis Kahn s-a nascut in Saarama (Saaremaa), Estonia, in anul 1901. Familia sa a emigrat in
Statele Unite in anul 1905. A absolvit Universitatea din Pennsylvania, inainte terminand artele
frumoase la scoala de arhitectura. In perioada dintre anii 1920-1930 a lucrat ca si desenator
tehnic, mai tarziu ca designer sef pentru mai multe firme din Philadelphia. |1

In anii 1925-26 Kahn a fost designer sef pentru Expozitia Sesquincettennial. In timpul Marii
Depresii a fost activ in proiectarea resedintelor de ajutor social public. Incepand cu anul 1935
Kahn a lucrat cu o serie de parteneri, dar incepand din anul 1948 pana ce a murit in 1974, Kahn
a lucrat singur. Din 1947 pana in 1957 a fost critic de design si profesor de arhitectura la
Universitatea Yale, dupa care a fost decan la Universitatea din Pennsylvania. |1

Considerat un arhitect de frunte pentru a doua jumatate de secol XX, Kahn a primit medalia de
aur AIA in anul 1971 si medalia de aur RIBA in 1972. A fost ales membru al Academiei
Americane de Arta si Litere in 1971. |1

Conceptiile teoretice despre scoala, arta si arhitectura

Punctul teoretic de plecare a lui Kahn a fost functiunea, dar o functiune explorata filozofic, in
vederea gasirii esentei folosintei unei cladiri, a “institutiei umane” pe care cladirea o deserveste.
Aceste “institutii umane” se nasc din inspiratia trairii, care dupa Kahn este de trei feluri:
inspirarea catre invatare, inspirarea catre intalnire, inspirarea catre bunastare. Viziunea lui
despre inceputurile unei institutii de invatare a fost urmatoare:

“Ma gandesc la scoala ca la un amalgam de spatii in care este bine sa inveti. Scoala a inceput
cu un om sub un copac care nu a stiut ca era un profesor si care discuta despre realizarea sa cu
unii care nu stiau ca sunt studenti… dorinta de existenta a scolii era inca dinaintea
circumstantelor unui om sub un copac. De aceea este bine pentru minte sa se intoarca la
inceputuri, pentru ca inceputul oricarei activitati atestate este cel mai minunat moment.” |2

“O lucrare de arta nu este o fiinta vie ce merge sau alearga, este crearea unei vieti care iti
produce o reactie. Pentru unii este minunea iesita din mainile umane. Pentru unii este minunea
mintii. Pentru unii este minunea tehnologiei. Si pentru unii este minunea realitatii sale. Ca si
simfonia a cincea, se reprezinta pe sine cu un sentiment pe care il cunosti daca l-ai auzit odata
si il cauti. Desi il cunosti trebuie sa il afli din nou. Cu adevarat, o lucrare de arta ne arata ca ce
un om poate produce, natura nu poate.“ |3

“O noua aprobare a unui proiect iti da un mare sentiment. Pentru ca nu este doar o copie a
ceea ce ai gandit ca este necesar si acceptat. Se simte ca si cum ai fi un arhitect.” |3

“A exprima inseamna a determina. Si cand vrei sa ii dai unui lucru prezenta, trebuie sa consulti
natura. Si acolo este unde designul intervine. Daca te gandesti la o caramida, de exemplu, ii
spui caramizii ‘Caramida, ce vrei?’ si caramida raspunde ‘Mi-ar place un arc.’ Si ii spui caramizii
‘Arcele sunt scumpe, as putea folosi un buiandrug din beton in locul tau, ce crezi despre asta
carmida?’ Caramida spune, ‘Mi-ar place un arc.’ Este important sa onorezi materialul pe care il

1
| http://www.greatbuildings.com/architects/Louis_I._Kahn.html - mai 2010 - cu referinte din The Illustrated
Encyclopedia of Architects and Architecture - Dennis Sharp, New York: Quatro Publishing, 1991, pg.86
2
| http://www.rochesterunitarian.org/Kahn/ - mai 2010
3
| filmul My Architect de Nathaniel Kahn, 2003 min01:07:43
 ISTORI ARHITECTURII 3
LOUIS KAHN

folosesti. Nu ocolim subiectul spunand ‘Avem destule materiale la indemana, putem sa facem
asa sau altfel.’ Nu este adevarat. Nu putem lucra decat onorand caramida si glorificand-o, in loc
sa ii oferim mai putin decat merita.“ |1

“Nu vreau un client care stie exact ce vrea. Eu vreau un client care sa stie la ce aspira.” In Philip
Exeter, Kahn a gasit un astfel de client si rezultatul a fost o cladire in care Kahn a balansat
masa caramizii si a betonului cu splendoarea imateriala a luminii obtinand astfel o poezie
trainica.” |2

Conceptia spatiala

In cautarea sa pentru un vocabular formal, simbolic institutiei umane, Louis Kahn si-a bazat
constant compozitiile pe un spatiu inchis centralizat, inconjurat de spatii secundare. Kahn crea o
atmosfera sihastra si contemplativa in spatiile interioare. |3

Preferintele arhitectului pentru centre inchise sunt perpetue aparand la scari variabile. La
cladirea Parlamentului de la Dacca centrul contine holul adunarii generale inconjurat de incaperi
secundare. Folosind geometria abstracta, Louis Kahn a evocat trecutul arhaic, evlavios ce
simbolizeaza prin intelegerea sa unitatea intrinseca a ansamblului. La o scara mai mare Kahn si-
a imaginat centrul orasului Phyladephia inconjurat de zidurile unor turnuri de parcari ce ar fi
aparat simbolic zona pedestra a centrului de imbulzeala automobilelor. Prin intermediul
nucleelor centrale inchise, de multe ori integrate in ideea de spatii deservite si ce deservesc,
Louis Kahn stabileste un sens de ordine care sintetizeaza si diferentiaza spatii specifice. |3

Explorarea filozofica i-a determinat creatia formei sale arhitecturale. Cladirile nu erau doar
configuratii inerte de forma si spatiu ci entitati organice vii create de arhitect pentru folosinta
omului. Mereu punea intrebarea: ‘Ce vrea cladirea sa fie?’ Acest lucru a fost folosit ca principiu
universal si s-a manifestat in ultima perioada a carierei sale printr-un proces constructional
relevant. Functiunea trebuia sa se acomodeze formei, dar numai in momentul in care forma in
sine a fost inventata initial prin intelegerea profunda a sarcinii sale. Frumusetea nu era o grija
imediata, dar expresia si apropierea de necesitati erau. Conform spuselor sale, initial exista o
dorinta, o vointa de a exista. Caracterele si atributiile sale de baza trebuie ascultate, intelese
oferindu-le in final o forma. Sustinea ca “frumusetea va evolua”. |4

Materialele folosite

Kahn a lucrat in mare parte cu matriale simple precum caramida si betonul. Arhitectura sa este
notabila pentru simplitate, forme platonice si compozitii simetrice. Prin folosirea caramizii si a
betonului aparent turnat, el a dezvoltat o arhitectura contemporana si monumentala care
mentine simpatia locului. Materialele sunt acelea potrivite formelor primare pe care le foloseste,
dupa cum si el sustinea, materialul isi cere forma sa. Deci pentru Kahn materialele si formele
sunt autodeterminante, se completeaza reciproc. Zidaria si betonul aparent sunt folosite pentru
suprafete intinse pe care le decupeaza in diferite forme geometrice. Textura si culoarea
materialului sunt si ele o baza de plecare si un punct forte al lucrarilor.

1
| filmul My Architect de Nathaniel Kahn, 2003 min46:46
2
| Our Architect, The Exeter Bulletin , Spring 2004, pg.25
3
| http://architect.architecture.sk/louis-isadore-kahn-architect/louis-isadore-kahn-biography.php - vizitat mai
2010
 ISTORI ARHITECTURII 4
LOUIS KAHN

Relatiile in mediul arhitectural

Edmund Bacon era responsabil pentru reconstruirea centrului orasului Philadelphia in anii ’50-
’60. Louis Kahn a fost angajat pentru a veni cu planuri pentru acesta, dar cei doi nu s-au inteles
asupra lor. Edmund vroia sa comunice cu publicul esenta ideii pe cand Kahn avea o viziune
mai utopica ce se baza mai mult pe forma decat pe functiune, precum ne descrie Bacon. Mai
spune ca toate ideile lui Kahn erau nepractice si nebunesti, ca spre exemplu eliberarea centrului
de masini si lasarea acestora la intrare, in niste parcaje circulare. Pentru Bacon acest lucru era o
mare ignoranta pentru ca nu pregateau orasul pentru o dezvoltare ulterioara a sistemului la o
scara mai mare, rezolvand doar lucrurille mici care ar interveni pe parcurs. Pentru Kahn acesta
era cel mai folositor si in acelasi timp cel mai expresiv proiect, dar in realitate nu a ajuns sa ii
influenteze cu nimic dezvoltarea. |1

Descrieri de catre parteneri de lucru

“Inca de la inceput cauta simetria, ordinea, claritatea geometrica, puterrea primivita, greutatea
enorma […], monumentele trainice. Doreste ca materialele sale sa dureze, pentru o lucrare
trainica in lume. […] Cand il vezi pe Louis privind in lumina, cand savureaza momentul linistii,
[…] este ca si cum intr-un fel comunica cu fundamentalul, Dumnezeu se gaseste in lucrare. Asa
ca trebuie sa fie perfecta. Nu poate fi impacienta. Este vesnica.“ (prof. ist. artelor Vincent
1
Scully) |

“Gasesti putin oameni, oriunde ar fi care sa vorbeasca despre materie in termeni spirituali.
Nimicnicia conta pentru el. Linistea conta pentru el. Enigma luminii conta. Acestea nu fac parte
din limbajul obisnuit. Acestea nu sunt discursuri obisnuite, dar acestea ne-au placut si el a
vrobit despre ele. Si cand cineva intelege aceste lucruri nu poate fi o persoana obisnuita.
Trebuie sa fie un suflet mult cultivat pe care il numim guru. Noi il chemam yogi. Si de aceea
cred ca pentru noi era de aici. Simt ca el si-a ridicat interesul spre o cunoastere si intelegere
spirituala. […] Lou a ajuns la un nivel de super-constientizare, unde pentru el, totul era viu si in
stare de tranformare. […] Daca intri in tacere atunci o sa-l auzi. Cu siguranta o sa-i auzi vocea.“
(arh. B.V. Doshi) |1

Inspiratii aduse altor arhitecti

Ming Pei spune ca inspiratia lui Kahn pentru Cetrul Medical Richards din Pennsylvani i-a venit
din castelele scotiene. Din punctul de vedere al relatiei cu clientii Pei spune ca el este mai
rabdator din cauza ca este chinez, pe cand Kahn nu ar accepta diferente. Si totusi cand acesta
din urma si-ar gasi un client care sa-l placa, acesta devenea un client pe viata. Pei mai zice ca
succesul nu se masoara in cantitate ci calitate, trei patru capodopere sunt mai importate decat
cincizeci, saizeci de cladiri. “ Arhitectura trebuie sa cuprinda elemtul timpului. Cum poti judeca o
lucrare de azi, sa spunem o lucrare de catre arhitectii moderni de azi, o lucrare interesanta si
minunata, si ce se va intampla cu ea douazeci, cincizeci de ani mai tarziu? Aceasta este masura.
De aceea Centrul Salk va fi intotdeauna la fel de perfect precum a fost conceput. Lemnul de tec
s-ar decolora, probabil a si facut-o, dar spiritualitatea proiectului va ramane. Aceasta cladrire va
rezista testul timpului, fara nici o indoiala.“ (arh. Ieoh Ming Pei) |1

“Tocmai m-am hotarat ca Lou a fost cel mai iubit arhitect din timpul nostru. Frank Lloyd Write
era prea artagos ca sa-l iubesti. Cu Mies van der Rohe nu puteai vorbi deloc. Corbusier era

1
| filmul My Architect de Nathaniel Kahn, 2003
 ISTORI ARHITECTURII 5
LOUIS KAHN

rautacios. Dar Lou, el a fost un om. Toate cladirile mele nu se aduna in trei sau patru cladiri ale
sale, pentru ca atunci cand prindea un client, printr-un mod misterios pentru ca artistii nu prea
au clienti. De fiecare data cand am incercat sa fac arta am ajuns sa castig mai putin. Normal
nimic cu care sa iti fie rusine. Eu o fac invers. O fac pentru numere si faima, toate acestea.
Dar Lou a facut-o fiind un artist. El se aseza si facea arta.” Intrebat daca lui Kahn i-ar fi placut
Glass House Johnson a raspuns ca nu i-ar fi placut din cauza ca era o cutie rigida, “el era artist,
era liber in comparatie cu mine”. (arh. Phillip Johnson) |1

“Cred ca a avut probleme pentru ca a fost un enigmatic, nu era capabil sa vorbeasca limbajul
afacerilor lumii. Arhitectura din lumea moderna este foarte lipsita de pasiune. Nu avea sens,
totul era mecanic. De aceea s-a intamplat post-modernismul, pentru ca oamenii nu au mai
suportat. Era prea rece si lipsita de forma. Lou a fost o gura de aer proaspat in America.
Primele mele lucrari au venit din admiratia pentru el. “ (arh. Frank Ghery) |1

Opere semnificative

Ansamblul National, Dacca, Bangladesh (1962-74)

In anul 1962 a proiectat ansamblul national de la Dacca, dens, multi-strat, o aglomerare
concentrica de pereti si spatii acumulate in jurul Salii de adunare: oficii de presa, sali de
conferinta si o moschee ( usor dezasata pentru a fi indreptata spre Mecca). Unitatile minore
sunt si ele multi-strat permitand penetrarea luminii prin decupajele geometrice din solid, astfel
eliminand efectul auster de fortareata inchisa in pereti circulari si turnuri. Kahn a folosit zidaria
in marea parte a lucrarii ( in special beton aparent) in mod aproape exclusiv pentru masivitate,
si calitatile texturale. Aici a fost inspirat de stilul tarziu al lui Le Corbusier. “Brise-soleil” al lui
Corbusier a devenit in mainile sale ecrane perimetrice de sine statatoare. Kahn a scris despre
aceasta: “M-am gandit la frumusetea ruinelor... la lucruri care nu lasa nimic in urma… asa ca m-
am gandit la impanzirea cladirilor cu ele.” |2

Muzeul de arta Kimbell, Texax, S.U.A. (1966-72)

In muzeul de arta Kimbell planul principal consta in mare din unitati structurale repetitive, niste
bare boltite, asezate in sase randuri paralele, fiecare rand cu cate trei unitati asezate cap la cap.
Acest lucru este posibil pentru ca fiecare bolta reprezinta o singura unitate de beton armat
formand in esenta o grinda de profil semicircular. Aceasta bolta are o deschidere de lumina de
70cm in jurul coamei, deschiderea structurala a grinzii fiind de trei metri. Un ecran protector
(“accesoriu de lumina naturala”) facut din placi perforate de aluminiu este plasat sub bolta.
Lumina penetreaza partial prin perforatii si este partial reflectata de suprafata lucioasa a
materialului, proiectandu-se pe bolta de beton si umpland spatiul cu o lumina argintie. Aceasta
este combinata cu lumina verde difuza a interiorului provenita din plasarea strategica a curtilor
de gradini sculpturale. |2

Salk Institute, La Jolla, California (1959-66)

Dupa propiile spuse : “Nu am ascultat ce mi-au dictat oamenii de stiinta care mi-au spus ca sunt
asa de dedicati la ceea ce fac incat atunci cand vine ora pranzului tot ce fac este sa curete masa
de lucru de eprubete si incep sa manance acolo. Eu i-am intrebat: Nu era o perturbare cu toate
aceste zgomote? Ei au raspuns: zgomotele frigiderelor sunt ingrozitoare, zgomotele centrifu-

1
| filmul My Architect de Nathaniel Kahn, 2003
2
| http://www.rochesterunitarian.org/Kahn/ - vizitat mai2010
 ISTORI ARHITECTURII 6
LOUIS KAHN

gelor sunt ingrozitoare, picaturile apei sunt ingrozitoare. Toate zgomotele erau ingrozitoare,
inclusiv cele ale sistemelor de aer conditionat. Asa ca nu i-am ascultat pe ei referitor la ceea ce
trebuia facut. Si am realizat ca trebuia sa exista o zona de aer curat si lipsita de metale, o zona
cu covor si masa de stejar. Din aceasta realizare a inceput forma. Am separat zonele de studii
de zonele laboratoarelor si le-am plasat deasupra gardinilor. Gradinile au devenit spatii deschise
unde se putea povesti. Acum nu trebuiau sa stea numai in laboratoare. Cand cineva stie ce sa
faca, este putin timpul de care are nevoie ca sa il realizeze. Doar atunci cand nu stie ce sa faca,
are nevoie de mai mult timp. Si sa stii ce sa faci este secretul a toate.” |1

Materialele folosite sunt betonul aparent, lemnul de tec, marmura si apa. Betonul este lasat cu
urmele imbinarilor si ale cofrajelor la vedere. Lemnul de tec si sticla inchid birourile si peretii
camerelor comune. […] Laboratoarele pot fi caracterizate ca o arhitectura a aerului curat si a
zonelor ajustabile. Arhitectura covorului si a mesei de stejar este cea a cabinetelor. |2

Concluzii

In cuvintele istoricianului Vincent Scully, Louis Isadore Kahn a fost “un arhitect extrem de
inzestrat. Acest lucru devine tot mai evident cu fiecare an ce trece. Munca sa are o prezenta, o
aura incomparabila cu a oricarui arhitect din prezent. “ |3

Cladirile lui Kahn vorbesc despre o continua incredere intr-o umanitate de rand. A aplicat
lectiile invatate in strainatate (de la ruinele romane si egiptene) despre lumina, constructia si
forma cladirilor civice, unei societati a carei soarta in industria tehnologica si a abstratiei
expresive ce denumea o modernitatea pentru o generatie ce devenise saturata. |3

Succesul lui Kahn a constat in antidoturi celebre pentru instabilitatea sociala si urbana ce nu s-a
transpus totusi in lucrarile americane. Cand comitetele urbanistice duceau lipsa de clara
intelegere a ceea ce vor putea arare ori sa ii aduca la o concluzie cu care sa fie de acord.
Ateliere de proiectare mai mici se bazau si ele pe sensibilitatea unui singur om. Acestea
includeau cele ale lui Marcel Breuer, Philip Johnson si I.M.Pei, precum si Edward Larrabee
Barnes, John Johansen si Paul Rudolph. Acesti arhitecti prin propria lor recunoastere au fost mai
putin probabili de a produce poezie pura, dar erau mult mai adaptabili la mixturile de egouri ale
clientilor, programelor complexe si bugetelor realistice cu care se confrunta meseria de arhitect.
Johnson a fost intr-atat de generos incat l-a recomandat pe Kahn clientilor sai. |3

1
| Louis I. Kahn: Complete Works - H. Ronner, S. Jhaveri, A. Vasella, 1935-74, pg.164,165
2
| Louis I. Kahn: Complete Works - H. Ronner, S. Jhaveri, A. Vasella, 1935-74, pg.158
3
| Our Architect, The Exeter Bulletin, Spring 2004, pg.25,27