R E V I S TĂ D E I N F O R M AŢ I I Ş I O F E R T E Î N C O N S T R U C Ţ I I ION OPREA

Prefectul
județului
Vrancea

”Sectorul construcţiilor,
revenire serioasă
în următorii ani”
PAGINA 56

Anul IV I N u m ă r u l 1 8 8,5 LEI www.100construct.ro

ROMÂNIA
Paradisul
100%
construct
Anul IV

parcurilor eoliene
I Nr. 18 MARTIE 2011 I www.100construct. ro

PODUL BASARAB

PIAŢA DE RETAIL
DIN BUCUREŞTI:

Cea mai
profitabilă
din Europa Lucrări de
în următorii infrastructură
în Capitală,
cinci ani
PAGINA 10 finalizate în 2011
PAGINA 26

SUPLIMENT: Marile lucrări de infrastructură în România în 2011

 Terratest

SPECIALE
Activităţi:
piloţi
elor legate în situ
de mediul piloţi prefabricaţi
înconjurator, companie ce se
pereţi mulaţimicropiloţi
ANCOREINJECTĂRI
rări de excavare, forare si
JET GROUTING îmbunătăţire ŞI
GEOTEXTILE a terenului.
DRENAJE
IMPERMEABILIZĂRI
adaptând proiectulDE
SISTEME acestor
MEDIU cerinte şi oferind în acelaşi
ÎNCONJURĂTOR
DECONTAMINAREA TERENULUI
ŞI A APELOR SUBTERANE
dRENAJ ŞI SCĂDEREA NIVELULUI HIDROSTATIC

RI • JETTRATĂRI
GROUTINGDE APE
• GEOTEXTILE ŞI DRENAJE G E O T E H N I C
I A APELOR SUBTERANE • DRENAJ ŞI
Bd-ul Mareşal Alexandru Averescu nr.7A, sector 1, Bucuresti,
Tel.: +40 21 317 89 41, Mobil: +40 731 495 405, Fax: +40 21 224 02 21,
Email: office@terratest.ro www.terratest.ro
NUMĂRUL 1 ÎN PRODUCŢIA DE MATERIALE DE CONSTRUCŢII

MT 100 SEISMO
MORTAR PENTRU
CONSOLIDĂRI
www.adeplast.ro
www.isomat.eu
Şape, mortare, gleturi, adezivi, pardoseli industriale, betoane uscate, vopsele lavabile, tencuieli decorative, adezivi speciali
 Sumar
8 actualitate
O nouă fabrică Isomat în Serbia I Vânzările Den Braven, în creștere cu Editorial
28% I Ytong – o nouă identitate în mediul online I A luat ființă cel mai
mare dezvoltator de proprietăţi imobiliare industriale la nivel mondial I Creștere economică
SW Umwelttechnik: creștere de 12% a cifrei de afaceri I Adeziv flexibil sub 1%, în lipsa
creat pentru aplicări la temperaturi scăzute şi lucrări urgente I Maşina
de spălat vase compactă Bosch a câştigat premiul “Best of Best Interior dezvoltării
Innovation 2011” infrastructurii Lucian Diaconu

Î
n acest an, România ar putea înregistra o
10 imobiliare creștere economică sub 1% în condițiile în
Piaţa de retail din Bucureşti: Cea mai profitabilă din Europa în următorii care infrastructura țării nu se va dezvol-
cinci ani I Cât sunt de profitabile proiectele imobiliare mixte? I Chiriile
spaţiilor de birouri vor creşte, dar într-un ritm lent ta substanțial, avertizează oficiali ai BCR. În
același timp însă, guvernul Boc afirmă cu
fiecare ocazie că infrastructura reprezintă o
20 SUPLIMENT arhitecturĂ prioritate majoră a Guvernului pentru 2011, ca
România, paradisul parcurilor eoliene I Carlos Vasquez, Manager resursă importantă pentru creșterea economică
General Terratest: ”Timișoara, Arad, Cluj reprezintă puncte de interes și pentru crearea de noi locuri de muncă.
pentru noi” I Lucrări de infrastructură în Capitală, finalizate în 2011 I 4 La sfârșitul lunii februarie, în urma ședinței de
miliarde de euro prin Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii aprobare a Bugetul Capitalei pe 2011, a izbuc-
I Calea ferată rapidă Bucureşti–Constanţa, gata până la mijlocul anului I
Agendă încărcată pentru lucrările de infrastructură tunele I Infrastructu- nit un adevărat scandal între primarul Capi-
ra de mediu, resuscitată cu bani europeni talei și Consiliul General. Sorin Oprescu acuză
consilierii PDL că îi pun piedici în realizarea
44 Eco proiectelor de infrastructură planificate pentru
România: Peste 50% scădere a nivelului poluării față de 1989 acest an, având în vedere că numeroase bugete
48 utilaje au fost reduse sau anulate. Primarul spune că
proiectele municipalității vor fi totuși realizate
Speranţe de redresare pe piaţa utilajelor I Atlas Copco îşi extinde
portofoliul de suflante eficiente energetic I Prima companie românească conform planului inițial, în condițiile realizării
nominalizată la premiile International Awards for Powered Access 2011 unor parteneriate publice-private cu importanți
investitori chinezi.
Anul acesta va fi marcat de o multitudine de
52 faţade alte proiecte de infrastructură, pornind de
Faţade tradiţionale versus exterioare futuriste
la cea rutieră (care ar putea aduce până la
117 km de autostradă, 240 km de drumuri
56 piaţa locală naționale modernizate, conform Companiei
Prefectul județului Vrancea: ”Sectorul construcţiilor din judeţ va putea Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale
avea o revenire serioasă în următorii ani” din România), sisteme de canalizare şi staţii de
epurare, până la o multitudine de proiecte me-
nite să valorifice energia vântului. Toate acestea
60 evenimente însă reprezintă deocamdată planuri pe hârtie,
Câştigătoarea Concursului Internaţional de Proiecte pentru Şcoli de dacă vor fi puse sau nu în aplicare și cum
Arhitectură este o studentă româncă I Markus Wirth (Holcim Roma-
anume, rămâne de văzut. Cert este însă faptul
nia) predă mandatul de conducere vicepreședintelui Holcim Filipine I
Lindab investește peste 150.000 euro într-un program de formare pentru că așteptata creştere economică depinde de
parteneri I Final Distribution intră pe piața producătorilor de jgheaburi și dezvoltarea acestor proiecte de infrastructură.
burlane I Vopsea superlavabilă destinată camerelor pentru copii

100 %
construct
Director editorial:
Lucian Diaconu
Art-director:
Dani Iancu
Director general: Lucian Diaconu
director financiar: Maria Diaconu
distribuŢie, abonamente: Răzvan Toderaşcu

SAG
lucian.diaconu@100construct.ro SENIOR DESIGNER:
Revistă editată de abonament@100construct.ro
Răzvan Anisoiu
Calea Victoriei nr. 216, Sector 1, Bucureşti
secretar de redacŢIE: dtp@100construct.ro Tel.: + 40 21 411 81 86, +40 755 07 67 40
Diana Niţă
DEPARTAMENT publicitate: Fax: + 40 21 411 81 84
redactie@100construct.ro office@100construct.ro
Alex Simeria, Mihuţ Aviana
redactori: © Copyright Stilrom Advertising Group
colaboratori:
Este interzisă reproducerea parţială sau totală a Diana Dumitrescu,
Avocat Marian Popescu
materialelor cuprinse în această revistă. Responsabilitatea Florentina Ionescu, Publicaţia a fost auditată BRAT
pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor. ing. Elena Brişan, juridic@100construct.ro în perioada ianuarie - iunie 2009.

www.100construct.ro
 Actualitate
Vânzările Den Braven, în creștere cu 28%
Compania Den Braven România a înregistrat în 2010 vânzări totale în valoare de 39,5
milioane de euro, în creștere cu 28% față de nivelul de 30,8 milioane euro din 2009.
Compania Den Braven România a înregistrat în Pe de altă parte, vânzările cumulate din România
2010 vânzări totale în valoare de 39,5 milioane și Republica Moldova au avansat anul trecut cu
de euro, în creștere cu 28% față de nivelul de 30,8 6% față de 2009, la 19,9 milioane de euro, tota­
milioane euro din 2009. lizând, astfel, peste 50% din cifra totală de afaceri
«Într-un an 2010 considerat de specialiști drept a companiei», au declarat reprezentanții compa­
cel mai dificil an al crizei economice, vânzările de niei. Cele mai importante vânzări au fost realizate
spumă poliuretanică, principalul produs al com­ pe piețele din Polonia, Austria, Italia, Cehia și Slo­
paniei, au crescut cu 11% pe piața românească, în vacia. Den Braven România exportă în prezent în
condițiile în care sectorul local al materialelor de 32 de țări, după ce, în 2010 a intrat și pe piețele
construcții a înregistrat scăderi de până la 50%. din Vietnam, Argentina și Lituania.

Ytong – o nouă identitate în mediul online

Xella și Ytong își re­
definesc identitatea on­
line prin relansarea site-
ului www.xella.ro. Noua
structura online sus­
tine valorile brandu­
lui Ytong, focusul pe
eficiență energetică
și sustenabilitate,
vizând facilitarea ac­
cesului la informații
complete pentru to­
ate categoriile de
public interesate de
construcțiile de cali­
tate.

ISOMAT
O nouă fabrică Isomat în Serbia
La sfârșitul anului 2010 a fost Următorul pas al Companiei mi­nistraţiei şi a unităţii de
finalizată la Belgrad construcţia ISOMAT în domeniul investiţiilor producţie, a căror construcţie se
noilor birouri ale administraţiei este finalizarea birourilor ad­ află în desfăşurare în România.
şi a fabricii de produse chimice
şi mortare pentru construcţii
a companiei ISOMAT, în urma
unei investiții de 7 milioane de
euro.
Unitatea de producţie ultra­
mo­dernă, cu o capacitate de
producţie de 350 de tone pe
zi, va satisface cererile cres­
cânde pe piaţa materiale­
lor de construcţii din Serbia.

6 martie 2011 | www.100construct.ro

A luat ființă cel mai mare dezvoltator
de proprietăţi imobiliare industriale
la nivel mondial
AMB Property Corporation (NYSE: AMB) și Pro­
Logis (NYSE: PLD) au anunțat încheierea unui
acord definitiv privind combinarea activităților
lor, prin fuziunea diviziilor omoloage, creâ­
nd astfel cel mai mare proprietar, operator și
dezvoltator de proprietăți imobiliare industriale
la nivel mondial. Se preconizează ca, în urma
fuziunii, companiile vor avea o capitalizare de
piață pe baza capitalului propriu pro forma
de aproximativ 14 miliarde $, o capitalizare
bursieră totală de peste 24 miliarde $ și active
brute deținute în proprietate și administrare de
aproximativ 46 miliarde $. Părțile se așteaptă ca
tranzacția să fie finalizată în al doilea trimestru
din 2011. La finalizarea fuziunii, compania se va
numi ProLogis și va fi tranzacționată sub simbo­
lul bursier PLD (NYSE).
Portofoliul combinat cuprinde aproximativ 55,7
milioane mp de spații de distribuție moderne, lo­
calizate pe piețe cheie și pe coridoare logistice im­
portante din 22 de țări. Ambele companii au por­
tofolii substanțiale în America de Nord, Europa
de Vest și Japonia. ProLogis este bine consolidată
în Marea Britanie și Europa Centrală și de Est,
iar AMB are o prezență semnificativă în China și
Brazilia. Consiliul de Administratie al noii com­
panii va consta din șase membri desemnați de
ProLogis și cinci membri desemnați de AMB. În
urma finalizării tranzacției, sediul corporativ al
noii companii va fi în San Francisco, iar sediul
operațional al companiei va fi localizat în Denver.

SW Umwelttechnik: creștere de 12% a cifrei de afaceri

Compania austriacă a raportat o cifră totală de afaceri de 73,8 milioane
de euro, în creștere cu 12% față de 2009, în contextul în care piețele de
construcții din România, Ungaria și Austria (principalele piețe de desfa­
cere ale grupului) s-au contractat cu peste 15%. «În special în Ungaria și
România, 2010 a fost unul dintre cei mai grei ani din istoria companiei
noastre. Pentru anul în curs estimăm o ușoară revenire a economiei din
regiune, aceasta fiind deja resimțită pe anumite segmente ale pieței», a
declarat directorul general al grupului, Bernd Wolschner (foto).
SW Umwelttechnik Romania, companie specializată în furnizarea de
echipamente pentru rețelele utilitare, a înregistrat anul trecut o cifră de
afaceri de 18,1 milioane de euro.

www.100construct.ro | martie 2011 7

 Actualitate
Adeziv flexibil creat pentru aplicări la
temperaturi scăzute şi lucrări urgente
Duraziv lansează Duraziv cu Kauciuc AM 17, un adeziv flexibil care se poate aplica pe
vreme geroasă, la temperaturi de -5°C şi care se usucă extrem de rapid, în aproximativ
5 ore suprafaţa de gresie sau piatră naturală fiind deja practicabilă la trafic intens.
În plus, produsul asigură un angajaților în propriile birouri.
consum cu 30% mai redus decât Spre deosebire de un adeziv
cel al unui adeziv obișnuit, ceea obișnuit, Duraziv cu Kauciuc®
ce permite şi economii financiare AM 17 permite lipirea rapidă de
deloc de neglijat. Kauciucul® din plăci ceramice peste placări mai
compoziţie asigură durabilitate vechi sau pardoseli încălzite,
în timp şi uşurinţă în aplicarea precum şi reparaţii rapide la
produsului. Noul adeziv este re­ placări mai vechi.
comandat și pentru proiectele Duraziv garantează rezistența
de renovare rapidă a spațiilor produsului timp de 10 ani de
comerciale sau a sediilor de com­ la data punerii în operă, cu
panie care trebuie finalizate peste condiția respectării normelor de
noapte, pentru a nu împiedica ac­ aplicare și a indicațiilor din fișa
cesul clienților în magazin sau a tehnică a produsului.

Maşina de spălat vase compactă Bosch

a câştigat premiul “Best of Best Interior Innovation 2011”
În ianuarie 2011, concernul Bosch Electrocasnice a fost
premiat la Köln pentru una dintre maşinile de spălat vase
compacte, Bosch ActiveWater Smart.
Premiul “Best of Best Interior Innovation 2011”, design simplu şi atemporal. Mai mult, ecranul cen­
oferit de către Consiliului de Design German, a fost tral, încadrat pe ambele părţi de elemente de control
acordat produselor pentru casă din toate segmentele simetrice, este tipic tuturor electrocasnicelor Bosch,
acestei industrii – de la mobilier, la aparate de ilu­ ceea ce face mult mai uşoară familiarizarea clienţilor
minat sau electrocasnice. Criteriile de selecţie au fost cu acest produs. Juriul a mai apreciat şi faptul că,
designul şi inovaţia produ­ selor. Premiul a datorită înălţimii reduse de 45 de cm, maşina de
fost acordat în spălat vase poate fi amplasată aproape oriunde în
cadrul ceremo­ bucătărie – la un nivel înalt, mediu sau mai jos ­ ceea
niei de deschi­ ce oferă multă flexibilitate clienţilor şi contribuie la
dere a Târgului folosirea eficientă a spaţiului. Fie că se pune într­un
de electrocas­ dulap înalt, departe de accesul copiilor, sau într­o
nice "Living­ ’’insulă de gătit’’, alături de alte electrocasnice Bosch,
Kitchen". această maşină de spălat vase poate fi amplasată
Juriul german lângă, sub sau deasupra unui cuptor, de exemplu.
a apreciat ca­ca Imaginaţia este singura limită, iar această flexibilitate
litatea şi faptul a fost punctată de juriu.
că aparatul În plus faţă de ergonomie și design modern, succesul
Bosch dis­ maşinii de spălat vase compactă Bosch se bazează şi
pune de un pe caracteristicile sale funcţionale.

8 martie 2011 | www.100construct.ro

 Imobiliare
Piaţa de retail din Bucureşti:

Cea mai profitabilă din Eur

Trendul general european actual al pieţei
de retail, dominat de dezvoltarea în
continuare a marilor centre comerciale,
va fi valabil în anul 2011 şi pentru
România, ba chiar piaţa de retail din
NUMĂRUL 1 ÎN PRODUCŢIA DE MATERIALE DE CONSTRUCŢII

Bucureşti va oferi investitorilor cele mai

Şape, mortare, gleturi, adezivi, pardoseli industriale, betoane uscate,

mari profituri din Europa în următorii

cinci ani, conform specialiștilor.
vopsele lavabile, tencuieli decorative, adezivi speciali

S
e așteaptă în continuare ca marii retaileri
să se orienteze către centrele comerciale
www.adeplast.ro

“premium” pentru punerea în practică a

planurilor de expansiune, dat fiind faptul că în
viitorul apropiat inaugurarea de centre comer-
ciale noi va avea un caracter sporadic. Totuşi,
există speranţe că piaţa de retail va începe să
îşi revină treptat, odată cu reluarea finanţărilor
pentru centre comerciale, fără ca aşteptările să fie
prea mari pentru anul în curs. La fel ca şi în anul
precedent, spaţiile stradale din zonele comerciale
importante vor fi în continuare căutate; în schimb
locaţiile comerciale din zonele secundare vor
rămâne în mare parte neocupate.
Specialiştii estimează că în următorii cinci ani
profitul anual în această zonă ar putea ajunge la
20%, chiar dacă scăderea puterii de cumpărare a estimează revenirea în forţă, în intervalul 2011
consumatorilor şi a volumului de vânzări au fost – 2012, a pieţei imobiliare autohtone, în general,
două direcţii predominante în ultima perioadă. inclusiv a celei de retail. Analiştii de la CB Richard
Mai mult decât atât, potrivit unui studiu reali- Ellis România sunt de părere că stocul de spaţiu
zat de compania de consultanţă imobiliară DTZ, de retail modern în România va creşte în 2011
piaţa de retail din Bucureşti va oferi investitorilor cu 230.000 mp datorită dezvoltării unor proiecte
cele mai mari profituri din Europa în următorii precum Palas Iaşi, Maritimo Shopping Center,
cinci ani, concluzie având ca fundament fap- prima fază a proiectului Colosseum Bucureşti şi
tul că atât chiriile, cât şi valorile de vânzare ale extinderea proiectului Băneasa Shopping City.
proprietăţilor comerciale de acest fel au atins Livrările aşteptate pentru acest an sunt la un nivel
niveluri minime în 2010. De pronosticuri favora- mai ridicat faţă de nivelul atins în 2010, şi anume
bile în opinia analiştilor imobiliari de la DTZ se 195.000 mp. Această situaţie este cu atât mai
bucură şi centrele comerciale din Moscova, Bu- îmbucurătoare, cu cât reprezintă continuarea re-
dapesta, Istanbul şi Praga, cu profituri apropiate venirii timide din 2010, după un an 2009 aproape
de valorile estimate pentru capitala României, paralizat. La acest moment, retailerii deja prezenţi
în timp ce metropole precum Londra, München pe piaţă caută să se dezvolte, în timp ce branduri
sau Frankfurt nu depăşesc 5% pe an în ceea ce noi îşi anunţă intenţia de a intra pe piaţă. Chiria
priveşte profitul estimat. De asemenea, şi cel mai pentru spaţiile stradale din capitală poziţionate
recent raport al companiei Jones Lang LaSalle central a ajuns la sfârşitul anului 2010 la un nivel
MT 100 SEISMO
MORTAR PENTRU 10 martie 2011 | www.100construct.ro
CONSOLIDĂRI
opa în următorii cinci ani
între 60 şi 70 euro/mp şi ceva mai scăzut în ceea
ce priveşte centrul vechi, unde nivelul chiriei a va-
riat între 12 şi 60 euro/mp.
Centru comercial
de 250 milioane de euro în București
Unul dintre grupurile importante de investiţii
de pe piaţa imobiliară din Europa de Est,
Caelum Development, va pune în practică, înce-
pând cu această vară, un proiect în valoare de
250 milioane de euro pentru construirea Centru-
lui Comercial Parklake Plaza, amplasat în sectorul
3 din Bucureşti.
Dacă în anul 2010 au fost finalizate doar cinci
proiecte pe segmentul spaţiilor comerciale, pen-
tru următorii doi - patru ani sunt anunţate 30
de proiecte. Compania Caelum Development a
achiziţionat un teren de circa 8,2 ha în apropierea
Parcului Titan din sectorul 3 în anul 2006, pentru
ca în 2009, grupul să obţină avizele de construcţie
pentru un centru comercial şi recreativ cu cinci
etaje şi o suprafaţă de 110.000 mp închiria­bili.
Ulterior proiectul a fost revizuit şi adaptat la
noile condiţii de piaţă, realizându-se economii
substanţiale. Construcţia centrului comercial va
avea loc în două etape, locaţia beneficiind de o
infrastructură rutieră competitivă şi fiind deservită
de toate mijloacele de transport public. În prezent
a fost obţinută autorizaţia de construire pentru
prima faza a noului design al proiectului, care
cuprinde un total de 67.000 de mp închiriabili. Pe
lângă spaţiile comerciale, proiectul va include şi
spaţii de agrement, restaurante, cinematografe,
un centru de fitness, un loc de joacă pentru copii
şi zece terenuri de tenis în aer liber. Ca urmare a
faptului că locaţia este recunoscută de către mulţi
experţi în piaţa imobiliară ca fiind una dintre cele
mai bune din România pentru dezvoltarea unui
centru comercial şi de petrecere a timpului liber,
mulţi retaileri de renume s-au arătat interesaţi,
motiv pentru care în prezent centrul comercial
Parklake Plaza este preînchiriat în proporţie de Centrul
35%. Printre comercianţii care vor avea spaţii în- Comercial
chiriate în acest centru comercial se numără par-
Parklake Plaza
fumeria Douglas, hypermarketul Cora, Complexul
Cinema City cu 16 săli de cinematograf, Pure care va fi
Fitness, Flanco etc. De asemenea, pentru alte 30 finalizat la
de procente din spaţiu există negocieri avansate vară este deja
cu retaileri de renume, naţionali şi internaţionali.
preînchiriat în
Un alt retailer internaţional de primă mărime,
Nike, urmează să deschidă un nou magazin, şi proporție de
totodată cel mai mare din România, în cadrul 35%.
www.100construct.ro | martie 2011 11
 Imobiliare
centrului comercial Băneasa Shopping City până
la sfârşitul acestei luni. La fel, Scandia Food,
unul dintre cei mai importanţi producători au-
tohtoni din industria alimentară, a devenit de
curând parte a segmentului restaurantelor cu ser-
vire rapidă, o dată cu inaugurarea primului său
spaţiu de acest gen tot în Băneasa Shopping City,
în urma unei investiţii de 100.000 euro. Centrul
comercial Băneasa Shopping City reprezintă un
caz fericit printre marile spaţii de retail disponi-
bile în prezent în România, cu un grad de ocupare
de aproximativ 99%. Pe de altă parte, branduri
internaţionale cu susţinere financiară din par-
tea companiilor de origine, precum New Yorker,
Takko, Deichmann, Inditex sau Nissa s-au extins în
2010 şi continuă politica de expansiune şi în 2011.
Indiferent de estimările optimiste şi de potenţialul
generos pentru investiţii şi şanse reale de în-
Dezvoltarea cheiere a tranzacţiilor, specialiştii sunt de acord
şi apariţia de că piaţa autohtonă de retail rămâne deocamdată
noi centre destul de inconsistentă, cu un număr limitat
comerciale va de proprietăţi de prim rang disponibile pentru
rămâne la un investiţii. Deşi reţelele de hiper şi supermarket-
nivel scăzut în uri continuă să se extindă, multe dintre centrele
următorii doi comerciale importante se confruntă cu serioase
ani, ceea ce va probleme financiare. Este şi cazul unor cunoscuţi
fi în avantajul retaileri precum Jolidon, Leonardo, Lee Cooper,
deţinătorilor de care au cerut intrarea în insolvenţă, concomitent
spaţii de cu restrângerea numărului de magazine, la fel şi
închiriat Honigman & Sons Fashion, firma care operează
noua magazine sub brandul TNT. Declanşarea
din centrele procedurilor de reorganizare judiciară de către
comerciale cu proprietarii spatiilor comerciale, cum este cazul
performanţe centrului comercial Vitantis Bucureşti, reprezintă
bune. o altă sursă de probleme pentru magazinele
12 martie 2011 | www.100construct.ro
având spaţii închiriate în aceste locaţii, printre
care Steilmann sau Reserved.
Creşte competiţia pentru
spaţiile comerciale de calitate
Conform unui raport recent al companiei de
consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield în
privinţa evoluţiei retail-ului pentru anul 2011, la
nivel european sectorul de retail va cunoaşte o re-
venire semnificativă mai ales în ceea ce priveşte
piaţa spaţiilor existente, dar în acelaşi timp va
exista o diferenţiere puternică între locaţiile prime
şi cele secundare şi o competiţie mai accentuată
pentru ocuparea celor mai bune spaţii. Marile
centre comerciale vor avea cea mai importantă
contribuţie la evoluţia pozitivă a acestui sector,
fiind segmentul hotărâtor pentru dezvoltarea
performanţelor retail-ului în anul 2011. În raport
se arată că vor exista diferenţe importante în ceea
ce priveşte performanţele diferitelor pieţe de re-
tail, în funcţie de capacitatea proprie de revenire
pe plan economic, cu creşteri accentuate în unele
ţări, în timp ce altele vor avea performanţe mai
reduse în ceea ce priveşte acest sector.
Dezvoltarea şi apariţia de noi centre comerciale
se estimează că va rămâne la un nivel scăzut
în următorii doi ani, ceea ce va fi în avantajul
deţinătorilor de spaţii de închiriat din centrele
comerciale cu performanţe bune, situaţie în care
retailerii vor fi nevoiţi să aleagă din stocul existent,
odată cu scăderea opţiunilor. Cererea retailerilor
nu va fi spectaculoasă, ci va rămâne precaută şi
selectivă, cu menţiunea că va exista o competiţie
mult mai viguroasă pentru spaţiile existente de ca-
litate, în condiţiile penuriei de spaţii noi pe acest
segment din cauza scăderii continue a numărului
disponibil de asemenea locaţii. Aşa se explică fap-
tul că piaţa spaţiilor “prime” va fi punctul central al
creşterii pieţei de retail, în timp ce piaţa secundară,
fie definită de mărime, fie de calitatea spaţiilor, va
rămâne slab dezvoltată şi în 2011, cu gradul de neo-
cupare în posibilă creştere, aşteptându-se ca reveni-
rea acesteia să aibă loc într-un timp mult mai înde-
lungat. Costurile ocupaţionale vor rămâne scăzute
ca urmare a scăderii chiriilor din anii 2008 - 2009,
dar presiunea costurilor e posibil să apară în alte
zone ale procesului de retail, de exemplu din cauza
creşterii costului materiei prime. Pe de altă parte,
continuarea procesului de revenire economică
neregulată va avea efect asupra PIB – ului, dar şi
asupra vânzărilor mari în comerţul de retail, retaile-
rii de valoare continuând să aibă performanţe bune,
în acelaşi timp puterea de cumpărare a consumato-
rilor rămânând instabilă.
 Imobiliare
Cât sunt de profitabile
proiectele imobiliare mixte?
Extrem de răspândite în Statele Unite, dezvoltările mixte care înglobează, în cadrul
unui complex unitar alcătuit din una sau mai multe clădiri, mai multe tipuri de uz
imobiliar precum birouri, retail, industrial, hotelier, spaţii de divertisment, servicii publice,
spaţii culturale etc., sunt din ce în ce mai întâlnite şi în Europa de Vest.
M
otivele pentru care dezvoltatorii aleg
astfel de proiecte sunt multiple: acope-
rirea riscului de a investi într-un singur
tip de proiect imobiliar, obţinerea mai facilă a
autorizaţiilor necesare dezvoltării, luând în calcul
şi beneficiile comunităţii care decurg din reface-
rea sau dezvoltarea infrastructurii din zonă sau
Centrul avantajele care decurg din îmbinarea mai multor
Manufaktura segmente imobiliare, de exemplu, folosirea zo-
Lodz, din nelor de retail şi de divertisment de către angajaţii
capitala ce-şi desfăşoară activitatea în spaţiile de birouri.
Poloniei, este Urmând această tendinţă, proiectele imobi-
dispus pe o liare mixte ar putea lua avânt şi în România în
suprafaţă de următoarea perioadă, în condiţiile unor riscuri de
dezvoltare mai reduse. În prezent, în ţara noastră
270.000 mp,
există în stadiul de construcţie un singur astfel
fiind rezultatul de proiect, Palas Iaşi, implicând o investiţie ce va
transformării depăşi 260 milioane de euro. Proiectul cuprinde
a mai multor spaţii comerciale, hoteliere, birouri clasa A, apar-
vechi fabrici de tamente, cea mai mare parcare subterană din
textile. România şi o gradină publică de 50.000 mp, to-
14 martie 2011 | www.100construct.ro
ate pe o suprafaţă construită de peste 320.000
mp. De asemenea, cu această ocazie se va reface
şi infrastructura utilităţilor. Zona de retail in-
clude o componentă de centru comercial, Palas
Shopping Mall, cu o suprafaţă închiriabilă de
47.800 mp, care va cuprinde şi un hypermarket
Auchan, precum şi o arteră pietonală cu spaţii
comerciale, Palas Shopping Street.
Conceptul mixed-use a început să devină din ce
în ce mai popular în Europa Centrală şi de Est,
în prezent în majoritatea ţărilor din regiune exis-
tând cel puţin un astfel de proiect, fie dat deja în
folosinţă, fie în stadiu de execuţie. Este cazul com-
plexului Corvin Promenade Budapesta din capita-
la Ungariei, cu o suprafaţă de 220.000 mp, a cărui
realizare a implicat cea mai mare reconstrucţie
stradală din Europa Centrală. Pe lângă com-
ponentele de retail (centrul comercial Corvin),
proiectul mai include un centru de lifestyle (cea
mai mare bază sportivă din centrul Budapes-
tei), un complex rezidenţial şi unul de birouri.
În capitala Poloniei, un astfel de complex îl
reprezintă centrul Manufaktura Lodz, care
îmbină componenta comercială cu segmente
hoteliere, de divertisment şi culturale. Dispus pe
o suprafaţă de 270.000 mp, centrul este rezul-
tatul transformării a mai multor vechi fabrici de
textile într-un mall cu o suprafaţă închiriabilă
de 150.000 mp, un hotel, muzee, teatre, un ci-
nematograf multiplex cu 15 săli de spectacol, un
complex sportiv şi o zonă educaţională dedicată
copiilor, integrate într-un tot unitar care a
contribuit esenţial la transformarea Varşoviei
într-o capitală modernă. De asemenea, şi capitala
Slovaciei, Bratislava, se poate mân­dri cu un com-
plex similar, aflat în ultimele faze de construcţie
şi care urmează să fie inaugurat în acest an. Este
vorba de 3nity Lifestyle Residence, un centru care
îmbină componenta rezidenţială cu cea de office
însumând o suprafaţă de 5.000 mp de spaţii de
birouri, retail, lifestyle şi divertisment.
Acţiunea „MaXXXCOMFORT“
PENTRU O CASĂ SĂNĂTOASĂ!

Husky
– Puternic,
durabil, sigur!
Ca nici unul altul!

Parchet mai dur ca viata!
Showroom:
Bdul. Octavian Goga,
Nr.24, Bucureşti
Tel.: 021 327 52 52
Fax: 031 805 71 71
E-mail:
office@bau-land.ro
Web: www.bau-land.ro
16 martie 2011 | www.100construct.ro
Prezentare de produs
PARCHET ÎN BAIE
Vara să calci desculţ pe o terasă
din lemn este foarte benefic Farmecul lemnului
pentru organism prin simplul
fapt că lemnul radiază căldură. la picioarele tale
D
ar nu numai pe terasă poţi
să te relaxezi, chiar baia ta
poate deveni un loc unde
poţi să te relaxezi călcând desculţ
pe o pardoseală din lemn. Prin ur-
mare, chiar şi în baie o podea din
lemn natural devine o soluţie op-
tima şi benefică care asigură un
climat plăcut şi sănătos. Bucuria de
a călca desculţ pe lemn în baie nu
poate să fie tulburată nici măcar de
cunoscuta incompatibilitate dintre
lemn şi apă atâta timp cât parche-
tul este montat corect şi întreţinut
cu produse adecvate. Parchetul
care se montează în baie este de
o înaltă calitate şi este necesar
să îndeplinească anumite criterii
esenţiale pentru ca în timp să-şi
păstreze farmecul şi frumuseţea.
Ideal pentru baie sunt dimensiunile
de lamelă cât mai mari şi esenţe de
lemn mai puţin sensibile la umi-
ditate care au şi un coeficient de
contracţie şi dilataţie foarte scăzut,
ca de exemplu Merbau, Doussie,
Teak, Stejar Afumat sau Cumaru. O
temperatură cuprinsă între 20oC şi
23oC, cu o umiditate relativă a ae-
rului de 40% şi 65% sunt premizele
ideale pentru un parchet montat în
baie, astfel lemnul se simte în lar-
gul lui şi este foarte stabil. Cu cât
un parchet în baie este mai bine
întreţinut, cu atât este mai bine
protejat împotriva apei iar durata
de viaţă se prelungeşte conside-
rabil. În cazul în care sunt luate în
considerare toate aspectele referi-
toare la o podea din lemn în baie, iar
montajul şi prima întreţinere sunt
efectuate profesional şi corect, atunci
puteţi să vă bucuraţi de frumuseţea
lemnului şi să vă relaxaţi având la
picioare Natura.
 Chiriile spaţiilor de
birouri vor creşte,
dar într-un ritm lent
După ce anul 2010 s-a încheiat cu un
bilanţ satisfăcător în ceea ce priveşte
evoluţia segmentului office autohton,
analiştii imobiliari estimează că anul 2011
va marca o redresare consistentă,
pornind de la ideea că această piaţă a
continuat să rămână activă în comparaţie
cu sectorul retail sau cel industrial.
D
eşi chiriile prime în Bucureşti au scăzut cu
5% deoarece cererea de spaţii de birouri a
rămas scăzută pe tot parcursul anului 2010,
în anul 2011 se aşteaptă o creştere a activităţii
pe acest segment pe fondul reevaluării nevoii de
spaţiu a chiriaşilor şi a expirării contractelor exis-
tente. Totuşi, se anticipează că piaţa va rămâne a
chiriaşilor, proprietarii clădirilor de birouri trebuind
să ia în considerare stimulente atractive pentru a nu
rămâne cu spaţiile neocupate.
Aşa cum se afirmă într-un raport al CB Richard Ellis
Romania, pentru 2011 se aşteaptă lansarea sau re-
lansarea unor proiecte de birouri cu data de deschi-
dere după 2013. Livrările de noi clădiri de birouri în
2011 se anunţă a fi la un nivel minim, de sub 100.000
mp, ceea ce înseamnă o scădere considerabilă
faţă de ce s-a înregistrat în 2010, când s-au inau-
gurat 330.000 mp de noi spaţii office. La această
situaţie fericită a contribuit în mare măsură darea
în folosinţă a ansamblului Petrom City la sfârşitul
anului trecut, o lucrare modernă din oţel şi sticlă
care cuprinde două clădiri futuriste cu configuraţie
ovală, o construcţie cu formă clasică, un centru de
date şi o centrală electrică. Noul sediu Petrom de
130 milioane de euro de pe şoseaua Străuleşti din
capitală este amplasat pe un fost depozit de produse
petroliere, distrus de bombardamentele din timpul
celui de-al Doilea Război Mondial. Înainte de a de-
mara construcţia a fost nevoie de ecologizarea te-
renului, contra sumei de 16 milioane de euro, iar
din pământ au fost extrase două milioane de litri de
produse petroliere.
Conform studiilor din domeniu, situaţia pieţei imo-
biliare de birouri în anul care s-a încheiat a fost
avantajoasă pentru chiriaşi, care au profitat de
câţiva factori favorabili precum rata de neocupare
mare, chirii scăzute, gratuităţi şi facilităţi considera-
bile, fructificând astfel la maximum eficienţa în ceea
ce priveşte sediul de companie, pentru a obţine o
vizibilitate cât mai bună şi o calitate ridicată la cos-
turi cât mai mici.
Scădere cu 25% a volumului
spaţiilor de birouri noi livrate în 2011
La sfârşitul anului 2010, stocul total de birouri din
capitală a ajuns la 1.724 milioane mp, ca urmare a
unor livrări anuale de 204.000 mp, în scădere cu
www.100construct.ro | martie 2011 17
 Imobiliare
38% faţă de anul anterior. Din cauza accesului dificil
la finanţare şi a ratei crescute de neocupare, pen-
tru 2011 se aşteaptă ca volumul anual al livrărilor
de birouri noi să fie considerabil mai mic faţă de
2010, estimat la o valoare de doar 153.800 mp. În
prezent, nivelul chiriei la spaţiile office de prim rang
este de 19,5 euro/lună, însă se observă o presiune
descendentă asupra chiriilor nete efective, după
cum se arată în studiul CB Richard Ellis Romania.
În ceea ce priveşte rata de neocupare, nivelul
constant al închirierilor, la care se adaugă volumul
limitat de spaţii de birouri nou livrate, va duce la
scăderea sigură a ratei disponibilităţii spaţiilor
NUMĂRUL 1 ÎN PRODUCŢIA DE MATERIALE DE CONSTRUCŢII
office, până la sfârşitul anului 2011 aşteptându-se
atingerea unei rate medii de neocupare de 15,8%, în
Şape, mortare, gleturi, adezivi, pardoseli industriale, betoane uscate,
comparaţie cu 18,3% înregistrată la sfârşitul anului
2010 pentru acelaşi segment.
În ciuda evoluţiei rezonabil pozitive de anul trecut
vopsele lavabile, tencuieli decorative, adezivi speciali
a pieţei imobiliare de birouri, ultimul trimestru
din 2010 a marcat pentru Bucureşti cea mai mare
scădere a randamentelor investiţiilor în spaţii de bi-
www.adeplast.ro
rouri din Europa, de 50 puncte de bază la 9%, în
condiţiile în care randamentul pe piaţa spaţiilor de
birouri s-a redus în aproape toată Europa în ultimul
trimestru al anului trecut, faţă de trimestrul ante-
rior, după cum se arată într-un raport al CB Richard
Ellis. Ca urmare, acest lucru a dus la scumpirea acti-
velor scoase la vânzare. Alte scăderi ale randamen-
telor au înregistrat şi Budapesta, Oslo, Bratislava,
Barcelona sau Madrid, cu 25 de puncte de bază, iar
cele mai mari creşteri s-au înregistrat la Salonic,
unde avansul a fost de 25 puncte de bază la 8,25%.
Pe de altă parte, în ceea ce priveşte segmentul in-
dustrial, pentru 2011 se preconizează extinderea
activităţii logistice şi de producţie în oraşe importante
din ţară precum Ploieşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi
Arad, în timp ce în Bucureşti se vor închiria spaţiile
eliberate din cauza încheierii sau a restrângerii
activităţii. Specialiştii sunt optimişti şi în ceea ce
priveşte evoluţia acestui sector în viitorul apropiat,
dat fiind faptul că în 2010 volumul tranzacţional
a fost mult peste cel al anului precedent. Tendinţa
actuală este intensificarea tranzacţiilor de vânzare
a depozitelor, precum şi a terenurilor cu destinaţie
industrială. Nivelul chiriei spaţiilor industriale pre-
mium este de 4,15 euro/mp.
Trend ascendent al segmentului office
la nivel global
Specialiştii imobiliari consideră că, la nivel mon-
dial, situaţia segmentului spaţiilor de birouri este
diferenţiată în funcţie de nivelul creşterii econo-
mice: pe de o parte, cererea de spaţii office va fi
impulsionată de creşterea puternică a PIB-ului
MT 100 SEISMO
MORTAR PENTRU 18 martie 2011 | www.100construct.ro
CONSOLIDĂRI
în majoritatea ţărilor din Asia şi Comunitatea
Europeană, ceea ce va duce la majorarea chiriilor
şi a valorii capitalului. La polul opus, o revigorare
economică anemică, cu o creştere lentă a PIB-ului în
zona Euro, se va traduce prin menţinerea nivelului
chiriilor şi a valorii capitalului.
Pentru următorii cinci ani, DTZ Research estimează
că principalul motor de creştere a valorii de capital
va fi dat de creşterea nivelului chiriilor, considerând
că economia mondială va înregistra o creştere reală
a PIB-ului de 3,8% pe an, începând cu acest an,
până în 2015. Conform studiilor efectuate, revenirea
nivelului chiriilor de tip premium rămâne un trend
ferm; astfel, nivelul chiriilor pentru spaţii de birouri
este cel mai sensibil la variaţiile PIB-ului în Tokyo,
Hong Kong şi Frankfurt, mai puţin sensibil în Paris,
Londra şi Singapore şi cel mai puţin afectat în New
York. Se aşteaptă ca valoarea chiriilor pe segmentul
office de clasă A din Marea Britanie, de exemplu, să
crească cu 5,4% în 2011, spre deosebire de o ma-
jorare cu numai 1,2% a chiriilor pentru spaţiile de
birouri secundare. Conform ultimului raport al com-
paniei globale de consultanţă Cushman & Wake-
field, în majoritatea pieţelor importante din lume
s-au înregistrat creşteri mari ale chiriilor pentru
clădirile de birouri în anul 2010, cea mai puternică
revenire având-o pieţele asiatice precum cele din
Hong Kong sau Beijing, cu o creştere a chirii-
lor de peste 50%. Totodată, Tokyo şi Hong Kong
reprezintă unele dintre cele mai scumpe locaţii de
birouri din lume, ceea ce demonstrează dezvolta-
rea fulminantă a celor mai multor pieţe imobiliare
din Asia. O evoluţie spectaculoasă a fost marcată
anul trecut şi pe piaţa din Rio de Janeiro, cu o
creştere a chiriei de aproximativ 47%, în timp ce
Londra a avut o creştere medie a chiriilor cu 26%,
Milano a înregistrat o creştere a chiriilor de 10%,
iar în Paris chiriile spaţiilor de birouri au crescut
cu 9%. La fel, chiriile în zonele cele mai bune din
New York au crescut cu 10%.
CEA MAI MARE GARANŢIE DIN ROMÂNIA

Liquid Art:
Sistemul de încălzire
prin pardoseală,
pe bază de apă
PEXGOL-DANGULV
 Supliment infrastructură
România,
paradisul parcurilor
Sfârşitul anului 2010 reprezintă un
reper de referinţă în ceea ce priveşte
energia eoliană produsă la noi în ţară:
acest moment a marcat începutul unei
adevărate revoluţii eoliene, cu apariţia
unei multitudini de proiecte menite să
valorifice energia vântului, ce pare a fi
obiectul unor investiţii promiţătoare.
N
umeroase companii străine şi-au mani-
festat interesul pentru acest domeniu al
energiei regenerabile, insuficient exploa-
tat la noi în ţară, iar unii chiar au trecut la fapte.
De exemplu, compania Enel, prin Enel Green
Power, a pus deja în funcţiune două parcuri eo-
liene în judeţul Tulcea, care pot alimenta 64.000
de gospodării, dar compania vizează o expan-
siune rapidă în România, după cum afirmă oficia-
lii companiei. Parcurile eoliene deja operaţionale
sunt cele de la Agighiol şi Sălbatica 1, ambele în
20 martie 2011 | www.100construct.ro
judeţul Tulcea. Primul dat în folosinţă este format
din 17 turbine cu o capacitate de 2 MW fiecare,
pentru o capacitate totală instalată de 34 MW. Cu
o producţie anuală în jurul a 100 milioane kWh,
acesta va fi în măsură să îndeplinească nevoile
energetice a peste 35.000 de locuinţe, evitând în
acelaşi timp emisia a 70.000 de tone de dioxid de
carbon pe an. Capacitatea totală instalată a celor
două parcuri eoliene se ridică la 64 MW, în timp ce
numeroase alte proiecte vor deveni operaţionale
în curând.
Potenţialul eolian din România,
unul dintre cele mai mari din Europa
Potrivit specialiştilor, potenţialul eolian din
România este unul dintre cele mai mari din
Europa, ţara noastră situându-se pe locul al doi-
lea în clasamentul regiunilor cele mai avantajate
din acest punct de vedere. Dintre sursele regene-
rabile, energia eoliană este cea mai promiţătoare
tehnologie de generare din România. Având în ve-
dere estimările Asociaţiei Române pentru Energie
Eoliană (AREE), capacitatea care va fi instalată în
centrale eoliene în acest an va depăşi 700 MW,

eoliene
potenţialul României fiind de 14.000 MW eolieni
instalaţi. Această creştere survine ca urmare a
faptului că anul acesta vor fi finalizate lucrările
la cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa,
dezvoltat de CEZ în regiunea Dobrogea. Parcul eo-
lian, cu o capacitate instalată de 600 MW, poate
fi considerat o adevărată reuşită în domeniu, ca-
pacitatea sa fiind echivalentă cu cea a unui reac-
tor de la centrala nucleară Cernavodă. Lucrarea
reprezintă aproximativ dublul capacităţii de ex-
tindere a celui mai mare parc eolian existent în
prezent în Europa, amplasa în Socţia, şi aproape
triplu faţă de cel mai mare parc eolian operaţional
în prezent pe continentul nostru.
Investitorii care aduc vântul schimbării
în energia din România
Enel Green Power România este sucursala locală
a Enel Green Power, compania Grupului Enel
dedicată dezvoltării şi administrării energiei pro-
venite din surse regenerabile. Este responsabilă
pentru toate activităţile Grupului din sectorul eo-
lian, solar, geotermal şi hidrologic. La nivel global,
Enel Green Power operează 21,8 TWh din surse
hidroelectrice, solare, eoliene si geotermale, în
cadrul centralelor din Europa şi America. Com-
pania are o capacitate instalată de circa 6.102
MW, cu peste 600 de centrale, o parte dintre ele
în construcţie, la nivel internaţional. La noi în
ţară dezvoltă proiecte de generare a electricităţii
din surse eoliene în regiunea Dobrogea. Compa-
nia a anunțat la începutul acestui an punerea în
funcţiune a unui parc eolian, de 30 MW, Sălbatica
I, lângă Tulcea. Acesta este alcătuit din 15 tur-
bine eoliene Gamesa (model G-90), de câte 2 MW
fiecare, iar producţia anuală va putea acoperi
nevoia de electricitate a 29.000 de gospodării.
Capacitatea eoliană instalată a companiei Enel
Green Power în România ajunge astfel la un total
de 64 MW, acoperindu-se necesarul de energie al
64.000 de gospodării.
Compania cehă CEZ (distribuitor şi furnizor
de electricitate), finanţatoarea celui mai mare
parc eolian din Europa, amplasat în comunele
Fântânele şi Cogealac din judeţul Constanţa. La
finalizare, acesta va avea o capacitate totală de
600 MW, suficientă pentru alimentarea cu electri-
citate a 700.000 de locuinţe, aproape 8% din to-
talul consumatorilor casnici din România. Prima
fază a proiectului a constat în instalarea a 139 de
turbine eoliene în parcul de la Fântânele, altele
101 de turbine urmând să fie amplasate la Co-
gealac. Lucrările efective la acest parc au dema-
rat în luna octombrie a anului 2008, simultan cu
construirea a 130 km de drumuri, şi, în acelaşi
timp, a fundaţiilor pentru turbine. Distanţa dintre
două turbine, pe direcţia principală a vântului,
este de 700 m, pentru ca spaţiul să permită valori-
Aditivi pentru mortare şi betoane
ficarea la maximum a energiei. Durata de viaţă a
unui parc eolian este de 20 de ani. Din păcate, din
cauza lipsei unor autorizaţii şi a disputelor dintre
Energia eoliană, în cifre
Conform datelor statistice, dacă în 2009 existau
doar 14 MW eolieni instalaţi, anul următor
valoarea acestora atinsese peste 450 MW, iar
până la sfârşitul acestui an vor fi instalaţi alţi
www.isomat.eu
703,5 MW, capacitatea urmând să urce la peste
4.000 MW eolieni în următorii doi – trei ani. Potrivit
datelor oficiale, energia eoliană din România are
un potenţial anual de 23 TWh. Se doreşte ca
până în anul 2020, consumul de energie din surse
regenerabile să însemne 24% din consumul total.
Deoarece studiile arată că există un disponibil
de potenţial de 18.000 MW, numeroşi investitori
şi-au anunţat disponibilitatea de a porni cu avânt
afacerile „cu vânt” pe plaiurile mioritice.
www.100construct.ro | martie 2011 21
 Supliment infrastructură
capacitatea
care va fi
instalată în
centrale eoliene
în acest an
va depăşi 700
MW, potenţialul
româniei fiind
de 14.000 MW
eolieni instalaţi.

autorităţi, momentan proiectul de la Cogealac este

suspendat, lucrările fiind blocate de mai bine de
jumătate de an; doar partea parcului situată în
comuna Fântânele este complet finalizată şi în
măsură să producă energie.
În luna august a anului curent, Electrica SA a
anunţat că va obţine avizele de construcţie pen-
tru o investiţie de 160 milioane euro în două par-
curi parcuri eoliene amplasate la Chirnogeni, în
judeţul Constanţa, şi la Frumuşiţa, judeţul Galaţi,
fiecare cu câte o capacitate de 50 MW. Primul
proiect, cel de la Chirnogeni, se preconizează că
va fi dat în funcţiune la jumătatea anului 2011, în
timp ce restul va fi finalizat în 2012. Din păcate,
problemele pe care compania Electrica SA le-a
avut cu subsidiara grupului Enel, ca urmare a
diferendelor cu privire la racordarea la reţea,
au dus la tergiversarea lucrărilor, în condiţiile în
care, conform planului, proiectele trebuiau de-
marate cu mult timp în urmă. Planurile compa-
niei Electrica SA sunt cât se poate de ambiţioase,
aceasta propunându-şi realizarea unor capacităţi
de producţie din surse regenerabile de circa 375
MW pentru acoperirea necesarului de certificate
verzi din surse proprii, mai exact 150 MW din
energie eoliană, 200 MW din biomasă şi 25 MW
din hidroenergie.

22 martie 2011 | www.100construct.ro


Iberdrola Renovables din Spania va dezvolta
în România 50 de ferme eoliene cu o capacitate
cumulată de 1.500 MW în zona Dobrogea; se
doreşte ca primele 40 de turbine eoliene Gamesa
de câte 2 MW să fie instalate pe parcursul acestui
an în cadrul parcului eolian de 80 MW pe care
Iberdrola îl dezvoltă în localitatea Mihai Viteazu,
finalizarea fiind estimată în trei-patru ani de la
demararea construcţiei.
Construirea unui MW din surse eoliene presu-
pune costuri de 1,7 milioane euro, astfel încât
investiţia în parcul eolian de la Mihai Viteazu s-ar
putea ridica la 120 milioane euro, conform oficia-
lilor Iberdrola Renovables România.
EDP Renewables din Portugalia are în plan
dezvoltarea a două ferme eoliene tot în
Dobrogea, cu o capacitate cumulată de 228 MW,
respectiv, un parc eolian de 90 MW în apropiere
de Peştera şi altul, cu o putere de 138 MW, în
apropiere de Cernavodă. Primul proiect, finalizat
deja la sfârșitul lui 2010, include 30 de turbine
eoliene model Vestas, cu înălţimea de 150 m, iar
cel de-al doilea are în compunere 46 de turbine,
amplasate astfel încât să se maximizeze genera-
rea de energie. Compania portugheză a finalizat
la sfârșitul anului trecut construcția unui parc eo-
lian de 90 MW situat la Peștera, în apropiere de
Cernavodă. La doar câteva săptămâni mai târziu,
portughezii au finalizat o altă fermă, de 138 MW,
la Cernavodă. Ambele proiecte au fost evaluate
la peste 300 de milioane de euro . EDP mai are
autorizații pentru alte două parcuri, la Vutcani, in
județul Vaslui, și Sarichioi, județul Tulcea.
Veroniki Holding din Italia a finalizat anul trecut
lucrările la o fermă eoliană de 25 MW în judeţul
Constanţa.
Fondul de investiţii Continental Wind Partners din
SUA a demarat lucrările la un parc eolian cu o
capacitate de 232 MW, situat în judeţul Galaţi, pe
care intenţionează să-l vândă.
Similar, din cauza birocraţiei legate de proce-
sul de obţinere a avizelor necesare, aflaţi într-o
fază incipientă de implementare a proiectului,
germanii de la RWE au decis sa vândă înapoi
dezvoltatorului un parc de 147 MW în zona Valea
Dacilor (judeţul Constanţa). La acestea s-au
adăugat şi problemele conexe constrângerilor
economice, dar şi scepticismul germanilor faţă de
legislaţia autohtonă incoerentă.
E.ON din Germania are în plan construcţia a trei
parcuri eoliene în judeţul Vaslui. Ferma eoliană
se va întinde pe raza a trei comune, Drânceni,
Arsura şi Duda Epureni, valoarea investiţiei ridicân-
du-se la 90 milioane de euro, şi va formată din 23
de stâlpi, fiecare cu o înălţime de peste 200 de me-
tri, prevăzuţi cu pale de peste 50 de metri. De ase-
menea, alt parc eolian, cu o valoare mai mică, va fi
construit în perioada următoare la Vutcani.
Compania italiană Alerion intenţionează să
investească 85 milioane de euro într-o fermă
Aditivi pentru mortare şi betoane
eoliană cu o putere de 65 MW şi o producţie
anuală de 155 GWh în judeţul Bihor. Investiţia va
avea în vedere instalarea a 35 de generatoare de
energie eoliană.
Austriecii de la Verbund vor începe, în iunie anul
acesta, lucrările la un parc eolian de 200 MW la
Casimcea, în judeţul Tulcea, care ar urma să intre
în exploatare în ianuarie 2012. Parcul este proiec-
tat să producă anual 608 GWh de electricitate.
Proiectul va fi finanţat atât din sursele proprii ale
www.isomat.eu
companiei la care statul austriac este acţionar
majoritar, cât şi din alte surse.
Eolia Invest intenţionează să realizeze un parc
eolian amplasat pe terenurile aflate în proprie-
tatea domeniului Murfatlar, care va fi împărţit
în trei zone: lângă staţiunea experimentală Valu
lui Traian, în zona fermelor 4 şi 5 după canal
şi în apropiere de comuna Bărăganu. Valoarea
investiţiei este de aproximativ 150 milioane de
euro, incluzând aproximativ 53 de turbine.
www.100construct.ro | martie 2011 23
 Interviu
Terratest își extinde activitatea din România
Carlos Vasquez, Manager General Terratest:
”Timișoara, Arad, Cluj reprezintă
puncte de interes pentru noi”
“În 2011 vrem să ne concentrăm pe zona de vest şi nord-vest a ţării:
Timişoara, Arad, Cluj reprezintă puncte de interes pentru noi. Aici sunt
în derulare proiecte importante de infrastructură şi nu numai. Eu cred că zona
aceasta a României se va dezvolta mai accentuat” ne-a declarat Carlos Vasquez,
Am sentimentul Manager General Terratest.
că lucrurile ar
trebui să înceapă De ce aţi ales acest moment pentru a vă extinde activităţile Lucrările de consolidare au presupus cca 207.235
din România? mc de injecţii, 115.579 ml de foraje orizontale iar
să se mişte şi în Noi am venit aici să muncim. Suntem în vremurile la capitolul epuismente sunt de executat 10.754 ml
cazul României. în care trebuie să muncim dublu ca să câştigăm de puţuri.
jumătate. Trebuie să căutăm mai mult pentru a Lucrările diverse şi complicate pentru acest proiect
obţine un proiect. au cerut o activitate coroborată a mai multor compa-
Am sentimentul că lucrurile ar trebui să înceapă să nii din cadrul grupului sub coordonarea companiei-
se mişte şi în cazul României. Am venit în plin avânt mamă. Fiecare tip de lucrare a necesitat o analiză
economic în 2007, am reuşit atunci să ne implicăm atentă a departamentelor responsabile pentru a pu-
în multe proiecte. Acum ar fi momentul oportun să tea face o ofertă bună în acest sens.
ne extindem.
Anul acesta aţi intrat şi pe piaţa din estul ţării, prin implicarea
Care sunt planurile companiei pentru anul 2011, din punct de într-un proiect în Iaşi. Daţi-ne mai multe detalii despre acesta.
vedere al extinderii, al investiţiilor? Într-adevăr, în primăvara lui 2010 am avut opor-
Compania are structura de aşa natură încât nu este
nevoie să investim mult ca să ne extindem. Avem
biroul în Bucureşti de unde putem coordona activi-
tatea pentru toată ţara. La capitolul dotare tehnică
în momentul în care apare un proiect care cere mai
multe echipamente, le putem aduce foarte repede
din Italia sau Polonia.
Acum 10 ani vedeam Europa foarte diferit. Acum
Europa este ca şi ţara noastră. Într-o săptămână
putem aduce orice echipament din orice parte a
Europei. În cazul în care vom fi implicaţi în proiectul
pentru Magistrala 5 a Metroului nu este nevoie să
mărim compania. Avem structura necesară formată
şi vom fi susţinuţi de compania-mamă.
Cât de importantă a fost implicarea companiei-mamă în
licitaţia pentru Magistrala 5?
Cu siguranţă Licitaţia pentru Magistrala 5 a me-
troului a solicitat în mod deosibit implicarea com-
paniei mamă. Licitaţia a presupus multe lucrări în
care suntem specializaţi şi cantităţi mari de lucrări.
Numai la capitolul pereţi mulaţi este o cantitate de
cca 213 mii m2 şi alţi 89 de mii ml la capitolul piloţi.

24 martie 2011 | www.100construct.ro

tunitatea să mergem la Iaşi pen-
tru o parcare subterană. A fost
primul nostru proiect în zona de
nord-est al ţării. A fost o lucrare
intersantă: am avut pereţi mulaţi
de 80 cm cu o cantitate totală de
4.630 m2. Chiar dacă a trebuit să
săpăm până la 23,5 m adâncime,
am terminat lucrarea într-o lună
şi jumătate, terminând lucrarea
înaintea termenului. Am avut o
coordonare foarte bună cu clientul
şi am atins randamente la acest proiect de 140-150
mp/zi, drept pentru care clientul ne-a contactat pen-
tru un nou proiect.
Ce alte proiecte importante aveţi în lucru?
Finalizăm lucrările la Parcul Eolian Cernavodă 2
din Constanţa şi Parcul Eolian Sălbatica din Tulcea.
Suntem implicaţi într-un proiect de consolidare de
drum lângă Târgovişte şi într-un alt parc eolian în
Galaţi. În afară de acestea mai sunt câteva proiecte
pentru care urmează să semnăm contractele.
Care au fost cele mai importante realizări ale Terratest
în ultimii doi ani, în contextul crizei mondiale?
Având în vedere criza mondială care a afectat şi
România putem spune că ne bucurăm că am reuşit
să ne adaptăm pieţei de aşa natură încât să nu fim
afectaţi atât de mult. Anul 2009 nu a fost unul nu
tocmai uşor pentru noi. În 2010 însă am reuşit să
revenim, fiind implicaţi în mai multe proiecte mari
cum a fost Parcul Eolian Peşteră cu 17.600 ml de
piloţi, Parcul Eolian Cernavodă 2 cu 11.300 ml de
piloţi, Parcul Eolian Sălbatică cu 7.120 ml de piloţi şi
Parcarea Subterană din Iaşi cu 4.630 m2 de pereţi
mulaţi.
O realizare importantă a fost faptul că am reuşit
să câştigăm clienţi noi, dar şi încrederea clienţilor
vechi. Am realizat acest lucru fiind flexibili la ca-
pitolul preţ fără a face rabat totuşi de la calitate,
sănătatea şi securitatea muncii, aşa încât să ne du-
cem la îndeplinire în timp obligaţiile. Pentru a putea
compensa efectele crizei am pus un accent deosebit
pe partea de productivitate.
Ce măsuri aţi adoptat pentru a depăşi situaţia economică din
această ultimă perioadă?
Noi suntem obsedaţi de calitate şi scopul nostru
principal este să mulţumim clientul. Ca şi echipă
avem obiectivul de a deveni un partener al clientu-
lui, aşa încât să ajutăm clientul să reuşească. Acest
lucru implică şi factorul economic, respectiv reduce-
rea costurilor noastre.
Şi ca să vedeţi că nu sunt doar cuvinte, vreau să
vă spun că majoritatea clienţilor
cu care am lucrat pentru prima
dată ne-au contactat şi pentru alte
proiecte de-ale lor. Printre acestea
se numără GES, FCC, Buildcorp.
Echipa Terratest este formată doar din
români sau şi spanioli?
Echipa Terratest din România
este una românească, mai puţin
eu. Conform politicii grupului
sunt aici să transmit şi să învăţ
echipa metodele de lucru şi standardele de cali-
tate ale grupului Terratest. Realizările companiei
au fost posibile datorită eforturilor coroborate ale
departamentelor: Managementul echipei realizat
de către mine şi Tamara Marinescu; departamen-
tul de producţie format din Valentin Ciotanga, Emil
Gaftone şi Dragoş Vieriu; Departamentul Contrac-
tare-Comercial format din Celina Andar şi Dorin
Iatco şi Departamentul Administrativ-Financiar com-
pus din Elena Petcu, Geanina Velicu şi Mădălina Boja.
În acest context, cum aţi reuşit să vă ancoraţi
pe piaţa românească?
Am luat toate măsurile să ne facem cunoscuţi pe
piaţa românească. Dacă în anii 2008-2009 clienţii
noştri în mare parte erau spanioli, acum am reuşit
să ne lărgim portofoliul, printre acesta numărându-
se clienţi români, italieni, portughezi şi austrieci.
Am pus un mare accent pe activităţile comerciale.
În acest sens ne-a fost de mare ajutor compania-
mamă, având în vedere experienţă de peste 50 ani
în acest domeniu.
Care sunt principalele probleme cu care vă confruntaţi
în România şi cum credeţi că pot fi rezolvate?
Criza mondială a afectat şi România. Sectorul
rezidenţial este practic mort acum şi în anii 2007-
2008 toate proiectele noastre au fost în acest sector.
La capitolul proiecte de infrastructură din păcate
fondurile europene pe care am mizat foarte mult
n-au mai venit. Pot număra pe degete proiectele de
infrastructură şi în acest sens este greu pentru com-
panii.
companie
Ce obiective şi-a propus Terratest?
SC Terratest Geotehnic SA
În Spania acoperim toată gama de soluţii de fundaţii Bd-ul Mareşal
speciale şi îmbunătăţire a solului. Avem deasemenea Alexandru Averescu nr.7A
şi un departament de mediu, specializat în lucrări sector 1, Bucuresti,
de decontaminare sol şi apa. Obiectivul nostru este Tel.: +40 21 317 89 41
puţin câte puţin să venim cu toate aceste produse şi Mobil: +40 731 495 405
în România. În special la capitolul lucrări de mediu Fax: +40 21 224 02 21
România are mult de lucru, deci sunt şi oportunităţi Email: office@terratest.ro
mari în acest sens. Web: www.terratest.ro
www.100construct.ro | martie 2011 25
 Supliment infrastructură

Lucrări de infrastructură în

Construcţia de pasaje care vor fluidiza

traficul în Capitală şi de bulevarde
realizate la cele mai înalte standarde
reprezintă principala destinaţie a banilor
disponibili la bugetul primăriei în acest
an, după cum a declarat primarul
Sorin Oprescu.
Pasajul Basarab
Unul dintre cele mai mediatizate proiecte de
infrastructură ale Bucureştiului, pasajul Basarab,
se preconizează că va fi finalizat până la sfârşitul
lunii martie ale acestui an, costul final al lucrării
ridicându-se la aproximativ 173 milioane euro. La
acest moment este realizat podul în arc de peste
râul Dâmboviţa, iar între zona Grozăveşti şi Calea
Plevnei a fost turnat covorul de asfalt. Cu o lungime
de 1,9 km, o lăţime maximă de 44,5 m în zona
staţiei de deasupra Gării Basarab şi o lăţime de
25,5 m pe restul pasajului, se estimează că podul
va prelua în jur de 5.000 de autovehicule pe oră.
Pasajul va beneficia şi de un sistem de iluminat
arhitectural, pentru a pune în valoare hobanele
din construcţia acestuia. În prezent au fost mon-
tate toate cele şaizeci de hobane ale podului din
zona Basarab, următoarea operaţiune planificată
fiind turnarea tablierului. Alte etape ale proiec-
tului constau în lucrările la staţia de tramvai de
pe pasaj şi la lifturile care vor permite coborârea
călătorilor de pe pod la staţia de metrou Basarab.
O particularitate a viitorului pasaj o reprezintă
zonele cu verdeaţă generos poziţionate sub pod
şi în vecinătate, care vor anima aspectul rece al
construcţiei; astfel, pilonii pasajului, spaţiile de
sub pasaj şi parcările de dedesubt vor fi înverzite.
Autostrada suspendată peste Bucureşti
O lucrare spectaculoasă, în cazul fructificării
sale, se anunţă a fi autostrada suspendată peste
Bucureşti, cu o lungime de 12 km şi o înălţime
de 10 metri, pentru care s-au aprobat aproxi-
mativ 8 milioane de euro în scopul întocmirii

26 martie 2011 | www.100construct.ro

Capitală finalizate în 2011
documentaţiei tehnice. Se speră că lucrările de
execuţie la acest proiect vor putea începe în cur-
sul acestui an. Autostrada suspendată care va tra-
versa capitala va avea şapte tronsoane, în primă
fază avându-se în vedere începerea lucrărilor la
două dintre ele, respectiv, cele având ca punct
de plecare ieşirea Piteşti-Bucureşti şi punct ter-
minus Parcul Herăstrău, cu durata de finalizare
de maximum trei ani. Proiectul prevede ca au-
tostrada să pornească din nordul Capitalei , spre
Est, continuând sub formă de inel peste şoseaua
Petricani - Calea Bucureşti-Constanţa, cu cobo-
râre spre sud, pe deasupra străzilor Colentina,
D-na Ghica, Fundeni-Pantelimon, Morarilor, ajun-
gând pe B-dul 1 Decembrie. Mai departe, autos-
trada va avea traseul înspre Faur - poarta 4, se
va intersecta cu B-dul Theodor Pallady, va ocoli
serele Berceni şi va ieşi pe şoseaua de centură
din sud-estul Bucureştiului, după care îşi va conti-
nua traiectoria pe deasupra căii ferate din sudul
oraşului. Din spatele Casei Presei se va uni cu
strada Jiului, de unde va începe al doilea modul,
care va trece peste Chitila Triaj şi Giuleşti, făcând
legătura cu autostrada A1 în zona Lacul Morii.
Pasajul denivelat Pipera peste Calea
Floreasca şi Barbu Văcărescu
Alte lucrări începute în urmă cu câţiva ani, cum
ar fi pasajul denivelat Pipera peste Calea Flo-
reasca şi Barbu Văcărescu şi primul tronson al
bulevardului Uranus, mai exact al diametralei
nord - sud Buzeşti – Berzei - Uranus, vor fi date
în folosinţă până la finele anului în curs. Pasajul
Pipera presupune lărgirea carosabilului la trei
benzi pe sens, spaţii pietonale, parcări, piste pen-
tru biciclişti şi refacerea intersecţiilor aferente.
Începerea lucrărilor în zonele implicate în acest
proiect – B-dul Aviatorilor, Piaţa Charles de Gaulle,
B-dul Mircea Eliade şi B-dul C-tin Prezan - au fost
condiţionate de obţinerea acordului din partea
Ministerului Culturii, ca urmare a faptului că zona
în discuţie are valoare istorică. Astfel, reabilitarea
sistemului rutier se va face prin turnarea mixturii
asfaltice pe calea de rulare, în locul pietrei cubice,
bucăţile de granit urmând a fi refolosite cât mai
eficient, îndeosebi la amenajarea trotuarelor. Lu-
crarea din Piaţa Charles de Gaulle va consta, pe
lângă realizarea unui pasaj subteran, şi într-o
parcare cu 603 locuri.
Străpungerea Buzeşti-Berzei-Uranus
Pe de altă parte, străpungerea Buzeşti-Berzei-
Uranus, considerată o lucrare de mare amploare,
cu o lungime de aproximativ 12 km, care va des-
chide fluidizarea circulaţiei nord-sud, oferind o
alternativă pentru actualul ax central al oraşului,
presupune modernizarea liniei de tramvai şi
supralărgirea străzii la două benzi pe sens.
Tronsonul I este cuprins între Piaţa Victoriei şi
Calea Griviţei, însumând o lungime de 800 de me-
tri de cale dublă de tramvai, tronsonul II, cuprins
între Calea Griviţei şi Piaţa Virgiliu, va avea 500
metri de cale dublă, iar tronsonul III, între Ca-
lea Plevnei şi Piaţa Virgiliu, 650 de metri de cale
dublă.
Şoseaua va avea două benzi pe sens, permiţând
www.100construct.ro | martie 2011 27
 Supliment infrastructură
circulaţia a 3.000 de maşini pe oră, dar şi linii
de tramvai, piste pentru biciclişti şi trotuare cu
spaţii verzi, planul prevăzând ca această arteră
să treacă pe sub dealul Parlamentului. În noua
reconfigurare, strada Berzei va avea o lăţime de
19 m, câte două benzi pe sens pentru circulaţia
auto, iar linia de tramvai va fi de tipul cu dublă
amortizare înglobată în carosabil, ceea ce va
conferi siguranţă sporită pentru pasageri şi, în
acelaşi timp, va fi silenţioasă pentru riverani.
Proiectul prevede înlocuirea stâlpilor de ilumi-
nat public şi de susţinere a reţelei de alimentare
a tramvaiului, în timp ce lucrările de canalizare
vor permite introducerea în subteran a tuturor
instalaţiilor necesare unui sistem modern de ma-
nagement al traficului; în plus, cablurile aeriene
vor fi trecute în subteran, pe sub zonele pietonale,
pentru sporirea gradului estetic al peisajului. De
asemenea, se estimează ca până la sfârşitul anu-
lui 2011 să se înceapă lucrările şi la cel de-al doi-
lea tronson al bulevardului Uranus.
Pasajul suprateran
Mihai Bravu - Splaiul Unirii
În plus, multe alte lucrări de infrastructură se află
pe lista de priorităţi a primăriei Capitalei , fiind în
diverse stadii de desfășurare pe parcursul acestui
an. Este vorba, între altele, de pasajul suprateran
Mihai Bravu - Splaiul Unirii, proiect ce constă în
construirea a două poduri paralele, cu o lungime
de peste 700 m, care traversează cele două bule-
varde. Lucrările au fost demarate pe 17 ianuarie,
durata de execuție a lucrărilor fiind de 12 luni.
Concomitent se va realiza modernizarea liniei de
28 martie 2011 | www.100construct.ro
tramvai pe o lungime de 0,6 km, a celor patru
benzi de circulaţie ale şoselei Mihai Bravu, de 6
km, şi refacerea străzilor adiacente. Finalizarea
acestei lucrări se preconizează pentru sfârşitul
anului 2011, urmând ca în 2012 să fie realizate şi
rampele de legătură.
Străpungerea bulevardului
Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu
Alte proiecte care vor fi iniţiate în acest an au
ca obiect realizarea străpungerii bulevardului
Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu, astfel încât
să se facă legătura cu autostrada Bucureşti –
Constanţa. Conform primarului general al Capita-
lei , aceasta reprezintă o lucrare complexă, care va
însuma trei benzi pe sens, trotuare, dar şi parcări,
piste pentru biciclişti şi poduri peste Dâmboviţa şi
peste calea ferată industrială. Termenul de finali-
zare propus este sfârşitul anului 2011.
Penetrația Splaiul Independenţei – Ciurel
– Autostrada București – Pitești
O altă lucrare de anvergură o reprezintă
penetrația Splaiul Independenţei – Ciurel – Au-
tostrada București – Pitești, care este programată
să fie terminată în 2013. Aceasta reprezintă o
alternativă a bulevardului Iuliu Maniu din Militari,
prima fază a lucrărilor constând într-un pod hoba-
nat peste şoseaua Virtuţii şi Dâmboviţa. Totodată,
se are în vedere şi începerea lucrărilor pentru
străpungerea 1 Mai (fosta Compozitorilor) până
în Drumul Sării prin realizarea unei străzi noi,
care va uşura considerabil parcurgerea distanţei
dintre Drumul Taberei şi centrul oraşului.
Reabilitarea sistemului rutier din zona
Reînvierii, Lizeanu, Maica Domnului
şi Bulevardul Lacul Tei
De asemenea, tot în acest an, încep lucrările de
reabilitare a liniei de tramvai şi a sistemului ru-
tier din zona Reînvierii, Lizeanu, Maica Domnului
şi Bulevardul Lacul Tei, care se doreşte a fi ter-
minate la începutul anului 2012. Va fi reluată şi
construcţia podului peste calea ferată Bucureşti -
Constanţa, de la Doamna Ghica, proiect început
acum câţiva ani. Acesta ar urma să lege Colentina
de Piaţa Delfinului şi Bulevardul Chişinău.
Modernizarea bulevardului Aerogării
Primăria Capitalei mai are în vedere şi proiec-
tul de modernizare a bulevardului Aerogării, care
include lucrări de reabilitare la nivelul străzii şi
a liniei de tramvai, realizarea de parcări, piste
de biciclişti, precum şi prima parcare de tipul
 KLAUS MEDIA©
Tel.: 0724.223.766; Tel./Fax: 021.224.22.35
office@constructrom.ro

www.constructrom.ro

LUCRARI DE DRUMURI
TERASAMENTE
EDILITARE
INSTALATII
CONSTRUCTII CIVILE SI INDUSTRIALE

www.100construct.ro | decembrie 2010 - ianuarie 2011 29

 Supliment infrastructură
„park and ride“ în zona aeroportului Băneasa,
la terminalul de tramvai. Aceasta va avea cinci
niveluri, însumând în total 400 de locuri. O par-
care asemănătoare va fi realizată şi în zona ter-
minalului Barajul Dunării, parte din proiectul de
modernizare a bulevardului Liviu Rebreanu, ce
mai cuprinde linia de tramvai şi strada, precum
şi realizarea de parcări şi piste pentru biciclişti.
Alte lucrări de pe agenda Primăriei în ceea ce
priveşte infrastructura Capitalei se află în stadii
avansate în ceea ce priveşte studiile de fezabili-
tate şi proiectare.
Pasajul subteran din Piaţa Presei Libere
Acesta ar urma să aibă o lungime de 550 m şi
se speră că va ameliora considerabil proble-
mele de trafic existente în prezent. Construcţii
asemănătoare se anunţă a fi pasajul suprateran din
zona B-lui Şincai - strada Nerva Traian, cu moder-
nizarea căii duble de tramvai, a carosabilului şi re-
facerea zonelor de acces, precum şi modernizarea
pasajului suprateran din zona Timpuri Noi.
Reabilitarea Pasajului Lujerului
Cu o lungime de 774 m şi o înălţime de 5 m, pasa-
jul Lujerului face legătura între şoseaua Virtuţii şi
strada Braşov, pe sub bulevardul Iuliu Maniu, fiind
cea mai circulată cale rutieră de legătură între
cartierele Militari şi Drumul Taberei. Ca urmare
a apariţiilor infiltraţiilor de apă şi deteriorării
betonului. Fisurile verticale ale betonului din
stâlpi au ridicat probleme speciale ca urmare a
apariţiilor infiltraţiilor de apă şi deteriorării be-
tonului. Lucrările de reabilitare au fost începute
în primăvara anului trecut şi o bună parte din
deficienţe au fost deja remediate. În final, pasajul
Lujerului va avea o înfăţişare proaspătă, carosa-
30 martie 2011 | www.100construct.ro
Investitorii chinezi
Potrivit unor informaţii furnizate de Ministerul
Economiei, două companii chineze, Shanghai
Construction Group, una dintre cele mai mari
companii de construcţii din China, şi China
State GRID, ar putea participa la realizarea unor
proiecte în parteneriat public în Romania, unul
dintre domeniile de interes pentru acestea fiind
cel al infrastructurii rutiere din ţara noastră. Mai
precis, proiectele avute în vedere se referă la
realizarea autostrăzilor Comarnic-Braşov şi Sibiu-
Piteşti. Dacă discuţiile cu investitorii chinezi vor
avea finalitatea dorită, proiectele vor beneficia
de resursele financiare fie integral, fie în regim
parţial, din partea instituţiilor financiar - bancare
din China şi, la fel de important, de tehnologii
şi echipamente de ultimă oră, care vor asigura
termene de execuţie mult mai scurte decât cele
înaintate în cazul unor astfel de lucrări. Conform
oficialilor, în afara realizării de autostrăzi şi centuri
ocolitoare, cele două companii chineze mai vor
să se implice în proiecte din domeniul maritim şi
aviatic, dar şi în exploatarea resurselor minerale
şi irigaţii, în diferite domenii energetice şi în lucrări
având ca scop protecţia mediului, cum ar fi
tratarea deşeurilor sau epurarea apelor reziduale.
bilul de pe rampe urmând să fie refăcut în între-
gime. Pasajul va beneficia de un sistem modern
de iluminat şi va fi placat cu granit şi alucobond,
materiale de calitate superioară cu durată mare
de viaţă.
Reabilitarea sistemului rutier al Capitalei mai
vizează penetraţia bulevardului Timişoara,
supralărgirea străzii Dimitrie Pompei, lărgirea
străzii Fabrica de Glucoza, precum şi moderni-
zarea străzilor cu linii de tramvai pe bulevardele
Chişinău, Barbu Văcărescu, Aviator Şerbănescu,
Vasile Milea şi Expoziției.
 Supliment infrastructură
4 miliarde de euro prin
Programul Național de
Dezvoltare a Infrastructurii:
Sisteme de canalizare şi staţii de epurare
pentru 1500 de localităţi rurale
Potrivit Programului Naţional de
Dezvoltare a Infrastructurii, care se va
desfăşura în perioada 2011-2015,
1500 de localităţi rurale vor beneficia
de staţii noi de epurare a apelor uzate,
de alimentare cu apă şi de canalizare.

O
biectivul propus este ca la sfârşitul progra-
mului să nu mai existe nici o localitate de
pe cuprinsul ţării fără sisteme de apă, ca-
nal şi staţii de epurare, aşa după cum stipulează şi
directivele UE. Acest program, care mai prevede şi
modernizarea a 10.000 km de drumuri judeţene
şi de interes local, va avea finanţare multianuală,
investiţiile ridicându-se la patru miliarde de euro.
Modernizarea satului românesc mai face obiectul
şi al altor programe coordonate de Ministerele
Dezvoltării Regionale şi Turismului şi de cel al Me-
diului, care prevăd finanţarea a 50 de lucrări din
Programul Naţional de Prevenire a Inundaţiilor şi
a peste 100 de lucrări de reabilitare şi moderni-
zare a sistemelor de alimentare cu apă. În ceea
ce priveşte aceste din urmă lucrări, începând cu
anul 2013, fondul de mediu va asigura finanţarea
cu aproximativ 300 milioane de euro, în timp de
600 milioane de euro vor fi direcţionaţi înspre
lucrările de prevenire a inundaţiilor.

19 miliarde de euro pentru

reabilitarea sistemului naţional de apă
Conform unor estimări făcute la nivelul anului
2004, la acel moment s-a considerat că România
ar avea nevoie de investiţii în valoare de 19 mi-
liarde de euro în reabilitarea sistemului naţional
de apă, sumă acoperită doar pe sfert din fondurile
europene disponibile în prezent prin Programul
Operaţional Sectorial al UE.
La sfârşitul anului 2010, din portofoliul de proiecte

32 martie 2011 | www.100construct.ro

pentru extinderea si modernizarea sistemelor de
apă şi apă uzată ce include 43 de proiecte ma-
jore, 10 asemenea proiecte au fost aprobate de
CE. Acestea au vizat judeţele Cluj, Sălaj, Giurgiu,
Turda, Călăraşi, Tulcea, Sibiu, Teleorman, Olt, Gorj
şi Braşov, acesta din urmă fiind cel mai amplu. În
prezent, într-un stadiu avansat se află proiectele
pe alimentarea cu apă în Vrancea, Arad, Bistriţa,
Brăila, Dâmboviţa, Iaşi şi Alba. În cazul tuturor
proiectelor cu cofinanţare europeană, aproxi-
mativ 75% din suma de finanţare a proiectului
o reprezintă finanţarea UE. Finanţarea de la bu-
getul de stat reprezintă un procent de 11-12%,
finanţarea de la bugetul local este de 4-5%, iar
contribuţia operatorului de apă este de 7-12%,
ceea ce înseamnă că şansele de oprire a proiec-
tului în astfel de condiţii sunt aproape inexistente.

Peste 95 milioane de euro: modernizarea

infrastructurii de apă–canal din Brăila
La sfârşitul anului curent, Compania de Utilităţi
Publice Dunărea a anunţat lansarea proiectului
referitor la reabilitarea şi extinderea reţelei de
apă şi canalizare din judeţul Brăila, a cărui va-
loare se ridică la peste 95 milioane de euro. Mai
mult de 75% din valoarea finanţărilor vor proveni
din fonduri europene, în timp ce o parte din bu-
getul alocat din fonduri proprii, respectiv, 12.273
milioane euro, este direcţionat înspre lucrările la
sistemul de alimentare cu apă, restul de aproape
22 milioane euro fiind folosiţi la reabilitarea
reţelei de canalizare. Pe partea de infrastructură
/apă potabilă, vor fi reabilitate conducte având
o lungime totală de peste 20 de km din reţeaua

Aditivi pentru mortare şi betoane

de distribuţie, la care se mai adaugă o extindere
de peste 17 km a aceleiaşi reţele, vor fi reabili-
tate captările de apă, dar şi staţia de tratare de
la Chişcani, staţia de clorare de la Gospodăria de
Apă Brăila, trei staţii de pompare, rezervoarele
de înmagazinare a apei, precum şi se vor aloca
fonduri pentru construirea unei noi staţii de clo-
rare. Pe sectorul canalizare vor fi reabilitări şi ex-
tinderi de conducte, reabilitări pentru şapte staţii
de pompare ape uzate, va începe construcţia unei
www.isomat.eu

staţii de pompare ape uzate în satul Baldovineşti,

a unei conducte de refulare ape uzate de 5,2 km,
precum şi montarea unei instalaţii pentru trata-
rea cu var a nămolului de la staţia de epurare a
apelor uzate Brăila.
Licitaţia pentru atribuirea contractului de lucrări
în vederea extinderii reţelei de apă-canal în muni-
cipiul Brăila a fost deja anunţată, pentru aceasta
fiind alocat un buget de peste 53 milioane lei re-
prezentând valoarea de pornire a licitaţiei. Ter-

www.100construct.ro | martie 2011 33

 Supliment infrastructură
menul de finalizare prevăzut pentru acest proiect
este de 30 de luni de la data atribuirii.
Peste 140 milioane de euro pentru
reabilitarea infrastructurii de apă
şi apă uzată din judeţul Iaşi
Comisia Europeană a aprobat proiectul de mo-
dernizare a infrastructurii de apă şi apă uzată din
judeţul Iaşi, acesta fiind unul din cele mai mari, ca
valoare, dintre proiectele similare derulate în ţară
pentru reabilitarea reţelelor de apă. Proiectul se
referă la realizarea unor investiţii în surse de apă,
staţii de tratare a apei, reţele de apă şi sisteme
de colectare şi epurare a apei uzate, perioada de
implementare a proiectului urmând să se încheie
în anul 2013. Pentru realizarea proiectului au fost
alocate 142 milioane de euro, din care aproxima-
tiv 103 milioane reprezintă fonduri nerambursa-
bile europene, iar restul provin din contribuţii ale
autorităţilor locale şi naţionale. Deoarece proiec-
tul presupune un volum extrem de amplu de
lucrări, acestea vor fi împărţite pe module, astfel
încât să nu existe o singură firmă care să execute
toată lucrarea. Lucrările la infrastructura de apă
urmează să se facă în oraşele Iaşi, Hârlău, Târgu
Frumos şi Podu Iloaiei şi în comunele Holboca,
Tomeşti, Bârnova, Ciurea, Miroslava, Scobinţi şi
Ion Neculce.
Peste 100 milioane de euro pentru
modernizarea reţelei de apă
şi canalizare din judeţul Botoşani
Printr-un proiect finanţat de UE, în valoare de 102
milioane de euro, Nova Apaserv SA, operatorul de
apă din Botoşani, va extinde şi moderniza reţelele
34 martie 2011 | www.100construct.ro
de apă şi canalizare din mai multe localităţi ale
judeţului. Astfel, în municipiul Botoşani vor fi
realizate peste 500 de branşamente noi, reţeaua
de apă potabilă va fi extinsă cu 13 km, iar 1.250
de racorduri vor fi adăugate la sistemul de canali-
zare, care măsoară 33 km. Pentru Dorohoi proiec-
tul prevede realizarea a 7.900 de branşamente
noi, extinderea reţelei de apă potabilă cu peste
37 km şi peste 5.200 de racorduri noi la reţeaua
de canalizare (55 km). În Flămânzi se are în ve-
dere realizarea a 8.000 de conexiuni apă-canal şi
extinderi de aproape 130 km la cele două reţele.
Pentru localităţile Tudora – Vorona investiţiile
includ circa 5.200 de racorduri noi şi peste 100
de km de reţea de canalizare. În plus, staţiile
de tratare Bucecea şi Cătămărăşti vor fi dotate
cu instalaţii de deshidratare a nămolului, iar
conductele magistrale din Botoşani vor fi deviate
în afara zonei de alunecări Leorda. Pentru zonele
Ştefăneşti – Săveni, lucrările vor include reabilita-
rea şi extinderea staţiei de tratare Ştefăneşti, dar
şi o conductă nouă de circa 40 km.
Două milioane de euro pentru
modernizarea infrastructurii de apă
şi canalizare din municipiul Timişoara
Programul de modernizare a infrastructurii de apă
şi de canalizare din Timişoara a implicat o strate-
gie financiară susţinută atât din fondurile proprii
ale companiei de apă şi canal (peste 440.000 euro),
investiţi în sistemul de alimentare cu apă, cât şi din
fonduri europene nerambursabile, puse la dispoziţie
prin măsura ISPA (1,6 milioane de euro), investiţi în
reţeaua de canalizare.
 Supliment infrastructură
Calea ferată rapidă
Bucureşti–Constanţa,
gata până la mijlocul anului
Conform planului de acţiune al României
privind programul Strategia Dunării
coordonat de Uniunea Europeană,
unul dintre proiectele incluse se referă
la realizarea căii ferate rapide
Budapesta-Bucureşti-Constanţa.
V
estea bună este că tronsonul Bucureşti-
Constanţa din cadrul acestui proiect are
mari şanse să fie finalizat până la mijlocul
acestui an. Pe acest tronson trenurile vor circula
cu 160km/h, astfel durata drumului de la Bucureşti
la Constanţa va fi de doar două ore şi jumătate.
Lucrările la reabilitarea liniei de cale ferată
Bucureşti-Constanţa au început în 2006 şi aveau
ca termen iniţial de finalizare anul 2009.
Alte două poduri peste Dunăre
date în folosinţă în următorii 15 ani
Pentru a putea face faţă solicitărilor impuse de vi-
teza ridicată, calea ferată ce leagă capitala de li-
toral, având o lungime de 228 km, a fost supusă
unui proces de modernizare ale cărui costuri s-au
36 martie 2011 | www.100construct.ro
ridicat la peste 900 milioane de Euro. Oficialii ro-
mâni sunt de părere că acest proiect, împreună cu
altele care fac parte din acelaşi program, cum ar
fi construirea canalului Dunăre-Bucureşti, reali-
zarea a două noi poduri rutiere peste Dunăre,
înspre Bulgaria, şi retehnologizarea porturilor
dunărene româneşti, ar putea fi finalizate în 10
– 15 ani, startul lucrărilor estimându-se că va fi
dat până în anul 2013.
Cu toate că strategia Dunării nu implică o finanţare
UE suplimentară, o serie de programe ale UE vor
facilita infuzia de capital în regiune. În cadrul po-
liticii de coeziune au fost alocate 100 de miliarde
euro, între 2007 şi 2013, din care aproximativ 45 de
miliarde de euro sunt încă disponibile; aceşti bani
se doreşte să fie fructificaţi la maximum, totodată
avându-se în vedere cooperarea macroregională
pentru rezolvarea problemelor locale, cum ar fi
elaborarea unui sistem de monitorizare a ecosiste-
melor şi îmbunătăţirea calităţii apei prin construi-
rea de staţii de purificare în majoritatea porturilor
dunărene, scopul final fiind protecţia mediului,
prin abordarea de tehnologii noi şi inovative, şi
creşterea standardului de viaţă pentru populaţia
din aceste zone. Ţările care participă la strategia UE
pentru regiunea Dunării sunt Germania (landurile
Baden-Wurttemberg şi Bavaria), Austria, Ungaria,
Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, Ro-
mânia, la care se adaugă Croaţia, Serbia, Bosnia,
Muntenegru, Republica Moldova şi Ucraina. Prin-
cipalele provocări cu care se confruntă regiunile
străbătute de Dunăre sunt potenţialul nevalorificat
al transportului naval şi lipsa legăturilor rutiere şi
feroviare, situaţie care a creat probleme de dezvol-
tare pentru întreaga regiune de sud a României.
Riscul României şi al altor ţări din Europa de Est
care se confruntă cu o stare precară a căilor ferate
este acela de a rămâne izolate de restul continen-
tului, în condiţiile în care operatorii de pe pieţele
vestice, care dispun de trenuri adaptate unei in-
frastructuri mai bune, vor fi puşi în situaţia să
ocolească asemenea regiuni. Referitor la această
problemă, oficialii români promit că nu se va mai
repeta situaţia de anul trecut, când România a
renunţat la finanţări europene nerambursabile în cauză, cu o lungime de 48 km, a fost construit
în valoare de 875 milioane de euro, pentru a nu în secolul al XIX-lea, iar alinierea acestuia la stan-
majora deficitul bugetar, Ministerul Transporturi- dardele internaţionale moderne a implicat lucrări
lor primind doar 8,5% din suma necesară pentru extinse, de mare complexitate, a căror finalitate se
cofinanţarea proiectelor de infrastructură pe bani traduce într-o profitabilitate economică de aproxi-
europeni. mativ 11-12%. Din cauza problemelor serioase de
infrastructură ale acestui tronson de cale ferată,
Calea ferată Câmpina – Predeal, în special la nivelul podurilor metalice nituite şi
lucrări de modernizare de peste a canalelor de scurgere din cărămidă, dar şi a
33 milioane de Euro instalaţiilor electrice, a sistemului de semnalizare
Potrivit unui comunicat al companiei CFR SA, şi cuplare, numeroase porţiuni ale tronsonului au
tronsonul de cale ferată de pe Valea Praho- necesitat lucrări laborioase, prezentând un grad
vei cuprins între Câmpina şi Predeal, parte din mare de deteriorare. Alte lucrări de remediere
linia ferată Bucureşti-Braşov situată pe Cori- sunt în curs de desfăşurare astfel că, la finalizare,
dorul IV Paneuropean, a mai parcurs o etapă tronsonul reabilitat Câmpina - Predeal va permite
importantă a procesului de modernizare. Mai o viteză de călătorie de până la 160 km/h pentru
precis, a fost finalizată construcţia a şase po­ trenurile de călători şi de până la 120 km/h pen-
duri şi şase podeţe noi, şi au fost reabilitate alte tru cele de marfă. De asemenea, se are în vedere
două podeţe, aferente secţiunii de cale ferată şi refacerea peroanelor gărilor de-a lungul tronso-
Câmpina – Predeal, conform nului, conform standardelor
contractului de lucrări în va-
loare totală de 33.110.419,12
Riscul României şi al altor tehnice europene. Printre
avantajele de care vor benefi-
Euro atribuit consorţiului SC
ţări din Europa de Est care cia călătorii se numără spori-
Arcada Company - SC Vega se confruntă cu o stare rea confortului şi siguranţei,
93 - SC Construcţii Feroviare precară a căilor ferate este în acelaşi timp diminuându-
în februarie 2008. Contractul acela de a rămâne izolate se operaţiunile de întreţinere
a fost cofinanţat de Comisia de restul continentului şi reparaţiile pe linie. Totuşi,
Europeană prin facilitatea lucrările se vor prelungi
ex-ISPA şi de către Guvernul României, prin fon- peste perioada estimată de finalizare din cauză
duri de la bugetul de stat. Acest tronson de cale că reabilitarea podurilor a întârziat reparaţiile
ferată reprezintă o legătură importantă între două la calea de rulare. Cel mai probabil, finalizarea
regiuni principale ale României şi face parte din lucrărilor la infrastructura feroviară va avea loc
axa prioritară 22 a Reţelei transeuropene de trans- la sfârşitul acestui an, când trenurile ar putea par-
port (TEN-T), care face legătura feroviară între curge distanta Bucureşti - Predeal în aproximativ
ţări din estul UE, fiind singura cale de legătură o oră, conform declaraţiilor unor surse din Minis-
dinspre sud-estul Europei şi centrul UE. Tronsonul terul Transporturilor.

www.100construct.ro | martie 2011 37

 Supliment infrastructură
Agendă încărcată
pentru lucrările
de infrastructură
tunele
Agenda lucrărilor de construcții pentru
infrastructură tunele metrou, cale ferată
se anunță a fi extrem de încărcată
pentru următorii 10 ani, multe dintre
lucrări demarând din acest an.
O nouă magistrală de metrou între
Bucureşti şi Aeroportul Otopeni
Proiectul având drept beneficiar compania
Metrorex şi care vizează conexiunea dintre două
modalităţi de transport care deservesc Capitala,
pe calea ferată şi pe calea aerului, prin interme-
diul unei linii de metrou, urmează să fie pus în
practică de îndată ce vor fi realizate proiectele
tehnice preliminare şi caietele de sarcini care să
permită lansarea licitaţiei pentru execuţia tune-
lurilor aferente, termenul estimativ fiind mijlocul
anului 2012. Magistrala 6 de metrou care ar
urma să facă legătura între municipiul Bucureşti O parte din costurile de execuţie a lucrărilor pe
şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă va avea magistrala 6 de metrou vor fi asigurate din cre-
ca punct de plecare staţia 1 Mai, în loc de Piaţa ditul de aproximativ 320 milioane euro pe care
Victoriei, aşa cum se anunţase iniţial. Devierea Guvernul României l-a luat în urmă cu un an de la
traseului a fost decisă de Metrorex pentru a re- Banca Japoneză pentru Cooperare Internaţională,
duce costurile de execuţie a lucrării, costul total pentru acoperirea restului sumei fiind nevoie de
al proiectului fiind estimat la un miliard de euro. alte surse de finanţare care până în prezent nu au
fost identificate.
cxcxcxc Deşi iniţial proiectul prevedea ca punct de ple-
cxcxcxcxc care pentru magistrala 6 staţia de metrou Piaţa
Victoriei, cu tranzit prin Piaţa Presei Libere, în
urma studiului de fezabilitate s-a renunţat la
această variantă care ar fi generat costuri cu
aproximativ 200 milioane de Euro mai mari,
pe lângă alte probleme legate de execuţie şi de
protecţia mediului, cu consecinţe nedorite asu-
pra traficului în zonă, şi aşa destul de aglomerat.
Conform oficialilor companiei Metrorex, magistrala
6 va avea nouă staţii, iar primii călători care vor
beneficia de această linie de transport vor ajunge la
Aeroportul Otopeni nu mai devreme de 2018.

38 martie 2011 | www.100construct.ro


Magistrala Bucureşti - Otopeni
vizează conexiunea dintre
transportul pe calea ferată şi pe
calea aerului, prin intermediul
unei linii de metrou
Din 2020 călătorii vor putea circula cu
metroul între Bragadiru şi Voluntari
Magistrala se va realiza în parteneriat public
privat, Metrorex urmând să susţină financiar, în
prima fază a proiectului, serviciile de proiectare
şi consultanţă tehnică, economico-financiară şi
juridică pentru pregătirea şi derularea licitaţiei
pentru construcţia magistralei 7, valoarea acestor
servicii fiind de aproximativ 12 milioane de Euro.
Magistrala 7 va avea 30 de staţii, însumând aproxi-
mativ 25 de kilometri, la care se adaugă un depou
şi o parcare, şi va asigura legătura, pe direcţia Sud
Vest–Nord Est, dintre zona centrală şi cartierele
Alexandriei-Rahova şi Obor-Colentina. Traseul
complet pe care îl va parcurge va include comu-
na Bragadiru, trecând prin zonele Alexandriei,
Rahova, Piaţa Unirii, Moşilor, Obor, Colentina, iar
ca punct terminus comuna Voluntari.
Staţiile de metrou Pajura şi Parc Bazilescu,
funcţionale începând cu vara acestui an
Alte două staţii ale aceleiaşi magistrale ar putea fi
gata în 2015. Aflate în stadii avansate de execuţie,
cele două staţii care se vor adăuga celor deja exis-
tente ale magistralei 4 de metrou se estimează că
vor fi date în folosinţă în acest an, mai precis la
începutul verii, costurile finalizării acestora ri-
dicându-se la aproximativ 80 milioane de lei, bani
din fondul bugetului de stat. Conform declaraţiilor
oficialilor companiei, până în 2015 s-ar putea
finaliza şi următoarele staţii ale magistralei 4,
Laminorului şi Zarea. Există de asemenea planu-
ri ca tot linia 4 de metrou să fie prelungită până
la Gara Progresul (Berceni), trecând prin staţiile
Haşdeu, Palatul Parlamentului, Catedrala Mântui-
rii Neamului şi Eroii Revoluţiei, dar pentru aces-
tea nu există încă studii de fezabilitate. Lucrările
la staţia Pajura sunt într-un stadiu avansat de
realizare, în prezent montându-se traversele pen-
tru şinele de metrou. Urmează pavarea peronu-
lui şi placarea stâlpilor de susţinere cu material
metalic, dar şi instalarea pe poziţie a cablurilor
electrice şi definitivarea spaţiilor tehnice, cu ter-
minarea finisajelor la tunelul de ventilaţie.
Cu un istoric zbuciumat, magistrala 4 a fost
începută în anul 1988, iar într-un an s-a reuşit
realizarea structurii de rezistenţă şi a tunelu-
lui între Gara de Nord şi Zarea, cu excepţia
subtraversării apeductului din zona Podului
Constanţa, care alimentează cu apa toată partea
de nord a oraşului. Începând cu 1994 lucrările
au fost abandonate, cu excepţia unor intervenţii
având scopul eliminării infiltraţiilor de apă din
Aditivi pentru mortare şi betoane
pereţii tunelurilor. Cu toate acestea, apa şi ma-
terialele solide infiltrate ca urmare a faptului că
săpăturile s-au făcut pe sub apeduct au cauzat
deformarea pereţilor tunelurilor, ceea ce a com-
promis în mare măsură lucrările efectuate. Din
acest motiv, la reluarea lucrărilor, în 1997, zona
în cauză a trebuit să fie ranforsată cu beton şi fier,
pentru a nu permite apariţia infiltraţiilor, în 2000
fiind inaugurat tronsonul Gara de Nord – 1 Mai,
cu un cost total de 90 milioane de euro.
www.isomat.eu
Lucrările la magistrala 5 Universitate-
Drumul Taberei ar putea fi amânată
Lucrările de începere a construcţiei magistra-
lei 5 de metrou, cuprinsă între Universitate
şi Drumul Taberei, programate să înceapă în
vara acestui an, ar putea fi amânate din cauza
contestării rezultatului licitaţiei care a dat câştig
de cauză consorţiului format din Astaldi (Italia),
FCC (Portugalia), Delta ACM şi AB Construct
www.100construct.ro | martie 2011 39
 Supliment infrastructură
(România), de către compa-
nia Aktor din Grecia. Conform
planurilor iniţiale, lucrările
la tuneluri, staţii şi structură
de rezistenţă ar trebui să du-
reze aproximativ doi ani şi
jumătate, iar magistrala să fie
dată în folosinţă în anul 2015,
odată cu realizarea, printr-o
licitaţie separată, a lucrărilor
de linii şi punere în funcţiune.
Pentru această magistrală,
Metrorex a achiziţionat deja
21 de garnituri noi de tren.
Tronsonul, care va lega cartie-
rul Drumul Taberei de centrul
Capitalei, va avea o lungime de
9,05 km şi 14 staţii, respectiv
Ghencea, Prelungirea Ghen-
cea, Râul Doamnei, Brâncuşi,
Romancierilor, Drumul Taberei,
Drumul Taberei 34, Favorit,
Orizont, Academia Militară,
Eroilor 2, Haşdeu, Cişmigiu şi
Universitate 2, iar de la Piaţa
Universităţii va fi realizată
o legătură cu cartierul Pantelimon. Lucrările se
vor desfăşura pe două loturi, dintre care primul,
considerat principal, vizează execuţia structurii
tunelelor şi a staţiilor pe distanţa Râul Doamnei -
Academia Militară – Eroilor - Haşdeu.
Conform Metrorex, oferta câştigătoare, cea
a consorţiului Astaldi- FCC- Delta ACM - AB
Construct, a solicitat un preţ de 918 milioane lei,
un preţ alternativ de 904,32 milioane lei, şi un
termen de execuţie de 25 de luni pentru realiza-
rea lucrărilor. Pe de altă parte, Aktor a oferit un
preţ de 1,009 miliarde lei şi un termen de execuţie
de 25 de luni. Oferte finale au mai fost depuse de
alte două consorţii, Strabag - Straco, cu un termen
de execuţie de 30 de luni, la un preţ de 1,94 mi-
liarde lei, respectiv, consorţiul turco – rus Dogus –
Gulermak - Moscovskii Metrostroi, care a avansat
o ofertă de preţ de 1,07 miliarde lei şi un termen
de execuţie de 22 de luni.
Tuneluri cu o lungime totală de 30 km, prin
munte, pe autostrada Comarnic - Braşov
Considerat un proiect de importanţă primordială
de către Ministerul Transporturilor, construcţia
autostrăzii Comarnic-Braşov se află în prezent în
impas din cauza blocării lucrărilor în primăvara
anului trecut, consorţiul franco-elen care a
câştigat licitaţia, Vinci - Aktor, nereuşind să obţină
40 martie 2011 | www.100construct.ro
finanţarea necesară construcţiei, de aproximativ
1,3 miliarde de euro.
Conform proiectului, mai mult de jumătate din
traseul total, adică 30 de kilometri, va fi par-
curs pe sub munte, prin tuneluri. Segmentul de
autostradă, care ar fi trebuit să fie dat în folosinţă
în 2015, se întinde pe 55 de kilometri şi va avea
patru staţii de taxare, şase tuneluri, două parcări,
16 poduri şi viaducte. Cele şase tuneluri vor avea
o lungime totală de 30 de kilometri, cel mai lung
având 3,8 km. De asemenea, podurile şi viaduc-
tele vor avea o lungime totală de 8 km. Două
dintre tuneluri vor facilita traversarea localităţilor
Sinaia şi Buşteni, amplasarea celorlalte fiind în
zonele Comarnic şi Râşnov.
Vor începe reparaţiile la tunelul
Anghel Saligny din Constanţa
În luna decembrie a anului trecut s-a atri-
buit proiectul de reabilitare a tunelului Anghel
Saligny din Constanţa, considerat un reper is-
toric, care face legătura între port şi CF Palas,
firmei Daria Const SRL, după o lungă perioadă
în care tunelul a fost închis, fiind scos din uz ca
urmare a deteriorării sale. Valoarea estimată a
lucrărilor este de peste 300.000 lei şi termenul
de finalizare este de 90 de zile de la data atri-
300.000 lei pentru
reabilitarea tunelului
Anghel Saligny din
Constanța
buirii. Tunelul, având o lungime de 490 m, 6,15
m înălţime şi 8,36 m lăţime a fost proiectat şi
construit de Anghel Saligny, având o valoare
istorică incontestabilă. Lucrările au început în
anul 1886 şi s-au finalizat în 1900. Timp de peste
70 de ani a fost folosit pentru garniturile de marfă
care aveau ca destinaţie portul Constanţa, însă în
1992 a fost închis din cauza unor inundaţii. Deoa-
rece tunelul trece pe sub calea ferată Constanţa
– Mangalia şi pe sub drumul naţional Constanţa –
Mangalia, menţinerea lui în stare deteriorată pu-
nea sub semnul întrebării siguranţa zonei, inclu-
siv cartierul de locuinţe din apropiere, existând
pericolul surpării sale.
 Eveniment recomandat de:

www.100construct.ro | decembrie 2010 - ianuarie 2011 29

 Supliment infrastructură

INFRASTRU
resuscitată
Patru contracte importante de investiţii
în infrastructura de mediu, care vizează
tot atâtea judeţe din ţară, au fost
semnate de curând între ministrul
Mediului şi Pădurilor şi autorităţile
locale, în cadrul Programului
Operaţional Sectorial «Mediu».

J
udeţele care vor beneficia de contracte de
finanţare în valoare de 288 milioane euro,
bani proveniţi din fonduri europene, sunt
Botoşani, Buzău, Timiş şi Neamţ. Proiectele în
cauză vor avea în vedere modernizarea sistemu-
lui de termoficare, a sistemului de apă / apă uzată
şi managementul integrat al deşeurilor.
Prin implementarea proiectului de modernizare a
sistemului de termoficare din judeţul Botoşani se
urmăreşte reabilitarea centralelor de termoficare
existente în regiune şi a reţelelor de alimentare
cu energie termică, cu scopul reducerii poluării
aerului şi a impactului asupra schimbărilor cli-
matice în acord cu normele UE. Valoarea totală a
proiectului este de 36,5 milioane euro fără TVA,
din care finanţarea nerambursabilă din Fondul de
Coeziune este de 18,2 milioane de euro.
În ceea ce priveşte proiectele care vizează judeţele
Buzău şi Timiş, acestea au ca obiect extinderea
şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată
în majoritatea localităţilor urbane până în anul
2014, fiind în valoare de 99,3 milioane de euro
fără TVA, din care finanţare nerambursabilă din
Fondul de Coeziune în valoare de 76,7 milioane
euro, respectiv, 118,8 milioane euro fără TVA, din
care finanţare nerambursabilă din Fondul de Coe-
ziune de 87,8 milioane euro.
Tot la Buzău se încearcă implementarea proiec-
tului privind sistemul de Management Integrat
al Deşeurilor pe tot cuprinsul judeţului, denumit
Masterplan. Proiectul prevede realizarea unor

42 martie 2011 | www.100construct.ro

CTURA DE MEDIU,
cu bani europeni
rampe ecologice în nouă zone din judeţ şi ar urma
să se dezvolte pe o perioadă de 30 de ani, cele
mai multe fonduri urmând să vină de la Uniunea
Europeană, mai precis peste 33 de milioane de euro.
În prezent, în judeţul Buzău există o singură rampă
ecologică pentru prelucrarea deşeurilor, la Gălbinaşi,
care aparţine societăţii RER. Proiectul a fost blocat
în repetate rânduri, dar se speră că în acest an vor
începe lucrările efective la rampele ecologice.
De asemenea, proiectul care se va derula în
judeţul Neamţ, în valoare totală de 33,4 mi-
lioane euro fără TVA, din care 24,2 milioane euro
reprezintă finanţare nerambursabilă din Fondul
European de Dezvoltare Regională, are în vedere
îmbunătăţirea şi extinderea la nivel judeţean a
colectării deşeurilor şi asigurarea transportu-
lui acestora, urmărindu-se o rată de colectare a
deşeurilor de 100%, precum şi extinderea siste-
mului de colectare selectivă a deşeurilor recicla-
bile, cu accent pe deşeurile de ambalaje.
Peste cinci miliarde de euro pentru reabilitarea
zonelor poluate istoric. Potrivit oficialilor minis-
terului Mediului, în România există peste 1000 de
situri potenţial contaminate, cu o suprafaţă de cir-
150 MILIOANE DE EURO
PENTRU ÎMPĂDURIRI
Fondurile alocate de Ministerul Mediului pentru
împăduriri prin Programul Naţional de Dezvoltare
Rurală, din surse europene, se ridică la 150 de
milioane de euro, după cum a afirmat ministrul
Laszlo Borbely. Conform oficialului, sumele
alocate în ultima perioadă în acest scop sunt de
şase ori mai mari decât au fost anterior, ceea ce
denotă preocuparea pentru acest domeniu pe
nedrept neglijat. În cadrul acestui program, orice
persoană fizică sau persoană juridică care vrea
să împădurească un teren agricol, va primi între
1.300 şi 1.500 de euro pentru un hectar de teren
împădurit, plus încă 200 de euro anual, timp de
15 ani, pentru întreţinere.
ca 900.000 de hectare. Valoarea decontaminării
acestora, programată în următorii 20 - 30 de ani,
va fi de peste cinci miliarde de euro. Un prim pas
în acest sens a fost făcut de curând, când a fost
semnat contractul de finanţare aferent proiec-
tului „Reabilitarea Sitului Poluat Istoric – Batal
de depozitare reziduuri petroliere Strada Lacul
Peştelui (Municipiul Câmpina)”. Acesta este pri-
mul contract de pe axa 2.2 a POS Mediu semnat în
România, cu o valoare de peste 10 milioane de lei,
iar investiţiile vor fi realizate cu sprijin de la Fon-
dul European de Dezvoltare Regională. Obiectivul
principal al lucrărilor de remediere este ecologi-
zarea sitului pentru a aduce terenul la un stan-
dard adecvat folosirii ca zonă verde pentru public,
includerea zonei în peisaj (plantare) sub formă de
spaţiu de agrement, precum şi reducerea impac-
tului asupra mediului.
Tot în judeţul Prahova sunt în curs de derulare
alte 33 de proiecte privind infrastructura de me-
diu, având o valoare totală de aproximativ 90 mi-
lioane de lei, care au în vedere îndeosebi surse
de energii regenerabile, reabilitări de parcuri şi
spaţii verzi sau strategii de conştientizare privind
protecţia mediului. Alte două proiecte importante
sunt în curs de finalizare, primul având o valoare
de 160 milioane de euro, în domeniul apelor, iar
celălalt vizând gestionarea deşeurilor, cu o valoare
de 44 milioane de euro. În fază de implementare
este şi proiectul de modernizare a sistemului de
colectare şi epurare a apelor uzate din Ploieşti,
cu o valoare de aproximativ 170 milioane de lei,
iniţiat în urmă cu mai bine de patru ani, şi care
se speră că va fi încheiat în cel mai scurt timp cu
sprijin financiar din partea Ministerul Mediului şi
Pădurilor.
Guvernul mai intenţionează să aloce 120 mi-
lioane de lei, prin Fondul de Mediu, în vederea
ecologizării a patru iazuri de decantare miniere,
iar alte 44 milioane de euro vor fi folosite pentru
siturile contaminate din zonele Turda din judeţul
Cluj şi Crânguri din judeţul Dâmboviţa, în afara
celui de la Câmpina din judeţul Prahova.
www.100construct.ro | martie 2011 43
 50%
Eco
România: Peste scădere
a nivelului poluării faţă de 1989
Conform rapoartelor oficiale, în România s-a înregistrat o scădere cu 52%
a nivelului poluării faţă de anul 1989, în timp ce Bulgaria a anunţat o diminuare
cu 50%, iar Cehia cu 27,5%.
T
otuşi, organizaţiile ecologiste sunt de părere
că ţările din Europa de est, printre care şi
România, respectă doar pe hârtie protocolul
de la Kyoto, dat fiind faptul că nivelul emisiilor
de gaze cu efect de seră a scăzut considerabil în
ultimii 20 de ani, dar nu datorită unor programe
clare şi bine puse la punct în acest sens, ci ca ur-
mare a prăbuşirii industriilor de tip comunist,
extrem de poluante. Ca o caracteristică generală
a tuturor statelor foste comuniste, atât politicile
de reîmpădurire, cât şi strategiile de eficientizare
energetică a clădirilor sau de adoptare şi punere
în practică a unor tactici ecologice în cadrul pro-
ceselor industriale s-au situat la nivele extrem de
modeste, care nu ar putut influenţa într-o aseme-
nea măsură succesul diminuării nivelului de noxe.
Mai mult decât atât, atât în România, cât şi în Bul-
garia, de exemplu, tendinţa este de tăiere a copa-
44 martie 2011 | www.100construct.ro
cilor, în loc de conservare şi reîmpădurire, în timp
ce resursele naturale consumate depăşesc media
europeană.
Conform Agenţiei Europene pentru Mediu şi
a analizelor Grupului interguvernamental de
experţi ONU pentru schimbări climatice, dacă
problema încălzirii globale nu va fi rezolvată,
peste o sută de ani Pământul va fi cu totul altfel, cu
suprafeţe întinse transformate în deşert şi imposi-
bil de folosit ca terenuri pentru agricultură şi zone
de coaste înghiţite de ape, cu furtuni foarte dese,
uragane ameninţătoare, râuri şi fluvii revărsate,
secetă prelungită.
Şi în cazul României, încălzirea globală va afecta
zona de coastă, ca urmare a creşterii nivelului
oceanului planetar, iar Delta Dunării ar putea de-
veni o amintire, existând pericolul să dispară sub
ape, în timp ce fluviul şi-ar putea lărgi considera-
bil albia. În Dobrogea, fenomenul de deşertificare
ar putea deveni o problemă extrem de gravă, în
condiţiile în care suprafeţe întinse de teren s-ar
transforma în zone complet aride. La fel, zona de
luncă dintre Tulcea şi Galaţi (situată de o parte si
de alta a fluviului) ar urma sa devina o imensă
mlaştină. Şi alte zone ale ţării ar putea avea de
suferit de pe urma încălzirii globale, în special
Oltenia, judeţele cele mai afectate urmând să fie
Olt, Dolj sau Gorj, dar şi Banatul sau regiuni în-
tinse din Moldova şi Transilvania, mai ales cele
din nordul ţării, care vor fi cele mai expuse riscu-
lui de a se confrunta cu furtuni puternice şi viituri
devastatoare.
România, la fel ca şi celelalte state membre ale
protocolului de la Kyoto, şi-a propus să iniţieze
cât mai multe acţiuni care să compenseze sau să
anihileze schimbările climatice care ar putea avea
efecte dezastruoase cu caracter ireversibil asupra
mediului, în această direcţie fiind îndreptată poli-
tica de mediu actuală a ţării noastre.
Protocolul de la Kyoto, înlocuit de Acordul
internaţional de mediu de la Copenhaga
Din 2012, protocolul de la Kyoto, care are ca scop
scăderea emisiilor de poluanţi în ţările semnatare,
va fi înlocuit de Acordul internaţional de mediu de
la Copenhaga, care prevede reduceri ale emisiilor
de noxe astfel încât să se atingă obiectivul global
de limitare a creşterii temperaturii globale la mai
puţin de două grade Celsius peste nivelul pre-in-
dustrial, pentru evitarea unor consecinţe catas-
trofale precum valuri de căldură, inundaţii sau
uragane. După ce, în trecut, Canada şi Japonia au
criticat stricteţea condiţiilor privind reducerea de
emisii, la sfârşitul anului trecut Rusia a anunţat că
se va retrage din Protocolul de la Kyoto, cu toate
că a dat asigurări că va scădea emisiile de dioxid
de carbon cu 25% până în anul 2020. Pe de altă
parte, poziţia Uniunii Europene faţă de problema
poluării este mai puţin drastică, statele europene
luându-şi angajamentul de a reduce cu 30% emi-
siile de noxe. În vederea sprijinirii ţărilor în curs
de dezvoltare pentru a se adapta la schimbările
climatice, se prevede acordarea a 30 de miliarde
de dolari în viitorul apropiat, urmând ca ulterior
să se ajungă la 100 de miliarde de dolari. Pro-
tocolul de la Kyoto stipulează ca, pentru ţările
industrializate, să se ajungă la o scădere a emi-
siilor poluante cu 5,2% în perioada 2008-2012,
în comparaţie cu cele din 1990. De asemenea, în
ceea ce priveşte ţările europene, acordul prevede
ca în perioada 2008-2012, nivelul concentraţiei
gazelor de seră să se diminueze cu 8% faţă de ni-
velul din 1990 şi cu cel puţin 20% până în 2020.
Aceasta măsură a fost adoptată în încercarea de a
provoca statele puternic industrializate şi pe cele
în curs de dezvoltare sa adopte o reducere cu 30%
a acestor emisii.
Ţările puternic industrializate
se opun continuării protocolului
Protocolul de la Kyoto, care a fost negociat în de-
cembrie 1997 de către 160 de ţări, fiind semnat
în prezent de 183 de state, prevede reducerea
emisiilor de dioxid de carbon de pe tot cuprin-
sul globului. Cele mai mari producătoare de gaze
poluante din lume, Statele Unite şi China, care
generează 44% din cantitatea totală de emisii de
dioxid de carbon, au un regim aparte faţă de acest
acord. În anul 2001, oficialii americani au anunţat
retragerea SUA din Protocolul de la Kyoto, invo-
când punerea în pericol a economiei americane
şi excluderea incorectă a ţărilor în curs de dezvol-
tare de la implementarea restricţiilor. Argumentul
principal a fost incapacitatea limitării emanaţiilor
de gaze ale autovehiculelor, una dintre princi-
palele surse de poluare ale mediului care produc
efectul de seră şi încălzirea atmosferei globale.
În ceea ce priveşte China, aceasta a ratificat Pro-
tocolul de la Kyoto în anul 2002, cu menţiunea
că nu are obligaţia de a-şi reduce emisiile de
gaze, având în vedere statutul de ţară în curs de
dezvoltare. Potrivit Agenţiei Internaţionale pen-
tru Energie, China a depăşit consumul de ener-
gie al SUA încă din 2009, consumând în 2009
echivalentul a 2,25 miliarde de tone de petrol
provenind din cărbune, energie nucleară, gaze
naturale, hidroenergie şi petrol. Consumul este
cu 4% mai mare decât cel al SUA care, începând
din 2005, folosesc energia într-un mod mai efi-
cient. China şi-a fixat cota de reducere a emisii- Şi în cazul
lor de carbon pe unitate de PIB de la 40% la 50% României,
până în 2020 în raport cu 2005, insistând asupra încălzirea
caracterului voluntar al acestor angajamente. . globală va
afecta zona
La rândul său, Australia a refuzat sa semneze
Protocolul de la Kyoto, insistând asupra intenţiei
de coastă,
de a aplica măsuri pentru reducerea cu 30% a
ca urmare a
emisiilor de gaze cu efect de seră, în timp ce o altă
creşterii
superputere industrializată, Canada, a susţinut nivelului
că aplicarea condiţiilor Pactului Kyoto ar duce oceanului
la mari dezechilibre economice. India a respins planetar, iar
ideea semnării unui acord care să impună limite Delta Dunării
clare, dar vizează o reducere a cantităţii de emisii ar putea
de gaze cu efect de seră în raport cu unitatea de deveni
PIB, faţă de 2005, de la 20 la 25% începând cu o amintire.
acest an şi până în 2020.
www.100construct.ro | martie 2011 45
 Eco
La polul opus Marea Britanie va pune în aplicare
cel mai ambiţios plan de reforme pentru piaţa
energetică din ultimii 20 de ani, care are ca scop
investirea a peste 200 de miliarde de lire sterline
pentru a crea un nou tip de economie bazat pe
emisii reduse de carbon. Astfel, marii furnizori de
energie vor fi sprijiniţi să adopte tehnologii care
au emisii de carbon reduse, cum ar fi dezvoltarea
de noi centrale nucleare. Până în anul 2025, se
doreşte atingerea unui prag de aproape 16.000
MW din energia nucleară în Marea Britanie, cu to-
ate că până acum mai mulţi dezvoltatori de uzine
nucleare au fost rezervaţi în a investi pe piaţa din
Regatul Unit, în măsura în care acest lucru ar im-
Marii furnizori plica costuri extrem de substanţiale.
de energie vor Organizaţiile ecologiste au atras de multe ori
fi sprijiniţi să La sfârşitul anului trecut, Japonia, una dintre atenţia asupra catastrofelor ecologice cu care
adopte semnatarele originale, şi-a anunţat decizia de riscă să se confrunte Pământul dacă ritmul de
tehnologii a nu subscrie la extinderea Protocolului de la poluare continuă să fie la fel de alert, dând ca
care au emisii Kyoto, a cărui primă fază expiră în 2012, subli- exemplu mai multe insule din Pacific care sunt în
de carbon niind totuşi că deocamdată nu intenţionează să se pericol de a dispărea sub ape datorită încălzirii
reduse, cum ar retragă. Nemulţumirile guvernului nipon vizează globale. Cu toate că regiuni precum Vanuatu,
impunerea de obligaţii numai unui mic grup de Insulele Marshall sau Kiribati emit foarte puţin
fi dezvoltarea ţări dezvoltate, protocolul de la Kyoto fiind consi- dioxid de carbon, acestea vor fi primele care vor
de noi centrale derat un instrument incomplet de combatere a plăti preţul stilului de viaţă modern şi al poluării
nucleare. poluării mondiale. din marile state industrializate.

www.magazin-bona.ro
Firma din Bucuresti -
este distribuitor autorizat BONA ROMANIA

ofera totul pentru parchet:

 masini profesionale de raschetat si slefuit inclu-
siv consumabile abrazive
 adezivi: - in dispersie - bicomponenti poliureta-

nici - silanici
 amorse , solventi

 rasini : - epoxidice (bariera de vapori) - pt.

reparatie sape
 membrane hidroizolatoare (bariera de vapori)

 sape autonivelante si de reparatie

 chituri, grunduri si produse de cosmetizare

 lacuri ecologice pentru toate tipurile de

trafic(domestic, ridicat, intens, sportiv)

 produse de curatare si intretinere / unelte si

accesorii

SISTEMUL BONA
inseamna: - produse compatibile -
cunostinte - suport tehnic -
economie pe termen lung.

Contact:
Tel.: +40 727.797.174
E-mail: office@parchetexpert.ro

46 martie 2011 | www.100construct.ro

 Utilaje
Speranţe de redresare
pe piaţa utilajelor
Companiile din domeniul utilajelor pentru construcţii așteaptă în 2011 o revigorare
consistentă a pieţei utilajelor pentru lucrările de infrastructură rutieră din România.
Î
n condiţiile în care unul dintre principalele
obiective ale guvernului actual este susţinerea
şi implicarea activă în accesarea de fonduri
europene pentru modernizarea infrastructurii, din
ce în ce mai multe proiecte de acest gen au şanse
să beneficieze de finanţări UE, iar altele fiind deja
demarate.
Semnale în acest sens există deja, sfârşitul anului
2010 aducând uşoare creşteri faţă de valorile pro-
gnozate în ceea ce priveşte numărul de unităţi vân-
dute, chiar dacă rezultatele înregistrate la sfârşitul
trimestrului al treilea privind evoluţia pieţei utila-
jelor de construcţii au fost în strânsă legătură cu
evoluţia investiţiilor în infrastructură sub impactul
crizei financiare. Astfel, pe parcursul ultimei pe-
rioade a anului 2010 s-au livrat în total aproxima-
tiv 180 de unităţi de utilaje pentru construcţii, faţă
de 260 de unităţi livrate în aceeaşi perioadă din
anul 2009, conform datelor Asociaţiei Distribuito-
rilor de Utilaje de Construcţii din România.
Pentru anul 2011 se estimează că activitatea din in-
dustria maşinilor şi utilajelor pentru construcţii, cu
precădere cele folosite la lucrările de infrastructură
rutieră, îşi va menţine un trend ascendent, urmând
48 martie 2011 | www.100construct.ro
ca anul 2012 să aducă o îmbunătăţire mult mai
vizibilă a situaţiei în acest domeniu. Condiţia de
redresare a acestui sector constă însă, după cum
au afirmat şi reprezentanţii UE, în capacitatea de
a administra contracte, construcţia de drumuri
nefiind condiţionată numai de numărul de utilaje
de construcţii disponibile sau de capacitatea de a
muta o anumită cantitate de pământ. Este evident
că banii reprezintă o condiţie esenţială, însă suc-
cesul constă în accesarea acestora şi în manage-
mentul contractelor din domeniu, astfel încât să se
poată evita efectele corupţiei, iar problemele legate
de avize şi relocări să fie rapid rezolvate.
La sfârşitul anului precedent, o scădere
semnificativă a cifrei de vânzări s-a observat în
ceea ce priveşte utilajele terasiere, de la 1.335 de
echipamente în 2008, la doar 206 unităţi în 2010.
Şi în trimestrul al doilea al anului 2010 s-a înregis-
trat o diminuare notabilă a vânzărilor, cu o pondere
de 18,6% faţă de anul 2009: mai exact, în cazul
excavatoarelor, numărul de bucăţi livrate a scăzut
la 112, faţă de 121 de unităţi vândute în 2009, iar
în cazul încărcă­toarelor vânzările s-au diminuat cu
peste 22%, de la 36 de unităţi, la 28, luându-se ca
referinţă aceeaşi perioadă de timp.
În ceea ce priveşte grupa utilajelor compacte,
cum ar fi mini-încărcătoare şi mini-excavatoare,
vânzările au atins un nivel rezonabil, chiar dacă
s-a înregistrat o diminuare de aproape 35% faţă de
anul precedent, cu aproximativ 30 de unităţi vân-
dute, faţă de 44 în 2009; de asemenea, o uşoară
scădere s-a înregistrat şi în cazul boldo-excava-
toarelor, numărul de unităţi vândute fiind de 112.
Şi utilajele complementare, cum ar fi macaralele
telescopice, betonierele purtate sau staţionare,
concasoarele etc., au avut o evoluţie previzibilă
pe o piaţă dominată de incertitudini, în condiţiile
unei diminuări drastice a activităţii de profil. Cu
toate acestea, numărul de unităţi vândute până
la sfârşitul anului precedent s-a înscris în trendul
estimat, preconizându-se chiar o uşoară creştere
odată cu începutul anului 2011.
Germania: creştere cu 60%
faţă de anul trecut
În comparaţie cu situaţia de pe piaţa autohtonă a
utilajelor pentru construcţii, în special a celor fo-
losite în lucrări de infrastructură rutieră, evoluţia
pozitivă a altor pieţe europene de profil pare a da
startul unui trend ascendent, care a depăşit perico-
lul de reversibilitate. Astfel, un exemplu pozitiv în
acest sens este cel al Germaniei, la sfârşitul anu-
lui trecut comenzile pentru utilajele de construcţii
înregistrând o creştere cu 60% faţă de anul tre-
cut, potrivit statisticilor Asociaţiei constructori-
lor germani de echipamente şi materiale pentru
construcţii. Cea mai importantă creştere a fost
înregistrată în ceea ce priveşte cererea pentru uti-
lajele folosite la lucrările de infrastructură rutieră.
O ascensiune notabilă s-a evidenţiat şi pe piaţa uti-
lajelor pentru construcţia de clădiri, precum şi la
utilajele de terasare. Această evoluţie favorabilă
a activităţii din domeniul utilajelor de construcţii
se datorează în special comenzilor din exterior
şi mai puţin celor de pe piaţa germană. Expor-
turile germane de utilaje pentru construcţii şi-au
revenit pe parcursul primelor şapte luni ale anu-
lui trecut, înregistrând o creştere de 16% faţă de
aceeaşi perioadă a anului 2009. Potrivit statis-
ticilor, principalul beneficiar al utilajelor pentru
construcţii fabricate în Germania este în prezent
Franţa, după care urmează SUA şi China. O altă
piaţă vizată de producătorii germani de echipa-
mente pentru construcţii este Brazilia datorită
programelor de mare amplitudine derulate de
stat pentru construcţia de stadioane, în vederea
pregătirii pentru Cupa Mondială din 2014 şi pen-
tru Jocurile Olimpice din 2016.
Se menține trendul ascendent,
la nivel mondial
La nivel mondial, trendul uşor ascendent înregistrat
la sfârşitul anului trecut pe piaţa utilajelor pentru
construcţii se va menţine şi va continua să aibă o
evoluţie pozitivă. Relevant în acest sens este exem-
plul SUA, care a încheiat anul 2010 cu o creştere
de 6,4% în domeniu, comparativ cu sfârşitul anului
precedent. Estimările specialiştilor privind evoluţia
viitoare a pieţei echipamentelor pentru construcţii
din această regiune sunt cât se poate de favorabile,
preconizându-se creşteri accelerate ale activităţii
din acest sector, cu 12,7% în 2011, respectiv, 14,8%
în 2012 şi 13% în 2013.Industria echipamente-
lor pentru construcţii din Canada a înregistrat, la
sfârşitul anului precedent, o creştere de 8,2% şi
se aşteaptă ca acest an să aducă o îmbunătăţire şi
mai consistentă a activităţii, cu aproximativ 12%.
La fel, pronosticurile pentru 2012 şi 2013 sunt cât
se poate de optimiste, creşterile estimate cifrându-
se la 14,8%, respectiv, 12,7%.
Estimările favorabile referitoare la piaţa nord
– americană a utilajelor pentru construcţii se
bazează pe semnalele pozitive din zona lucrărilor
de infrastructură, unde continuă investiţiile într-un
ritm alert, şi a cererilor venite de pe pieţele externe
de construcţii.
SCULE, UTILAJE, ECHIPAMENTE,
REPARAŢII SCULE
M AY T E C H
25%
REDUCERE
Extra!
Un rucsac
Adidas cadou la
oricare 5 burghie
comandate!
Magazin B-dul Mărăşeşti 125, Tel.: 021-330.62.05,
www.100construct.ro | martie 2011 49
Fax: 021-330.22.34, E-mail: office@maytech.ro
 Utilaje
Atlas Copco îşi extinde portofoliul
de suflante eficiente energetic
Divizia Oil-free Air a Atlas Copco lansează ZB 5-120 VSD, gamă inovativă de suflante centrifugale
100% oil-free cu turaţie variabilă - VSD (Variable Speed Drive). La baza noii game ZB se află o
tehnologie de ultimă generaţie lagăr pe aer care asigură o eficienţă energetică ridicată.

G
ama ZB furnizează de până la 70 la sută din totalul
aer 100% oil-free în consumului de energie. Pentru
conformitate cu stan- a reduce semnificativ costurile
dardul ISO 8573-1, eliminând de exploatare ale acestor staţii
orice risc de contaminare cu cu funcţionare continuă, noua
ulei a sistemului de aerare. gamă ZB încorporează cele mai
Tehnologia specială lagăr pe recente tehnologii în cadrul
aer permite flotaţia fără fre- celei mai eficiente şi durabile
care a rotorului cu turaţie proiectări. “Această gamă nu
înaltă. Combinată cu tehno- numai că răspunde nevoilor spe-
logia VSD, asigură cel mai mare cifice ale staţiilor de tratare a apelor
volum de aer cu consum minim de energie. uzate, dar, de asemenea, demonstrează angajamen-
În mod tipic, sistemul de aerare dintr-o staţie de tul nostru de a inova şi a dezvolta produse suste-
tratare biologică a apelor uzate este responsabil nabile care să constituie un plus de valoare pentru
clienţii noştri”, spune Chris Lybaert, Preşedintele
Diviziei Oil-free Air a Atlas Copco.

Accesorii curăţare Utilaje de Furtunuri

canalizări compactat industriale
TEHNICĂ Sisteme de sprijinire

20%
DIAMANTATĂ pentru săpături

PÂNĂ LA
REDUCERE
Prima companie românească
nominalizată la premiile International
Awards for Powered Access 2011
Industrial Access SA este singura companie
românească nominalizată la premiile Inter-
Gamă completă de national Awards for Powered Access 2011, la
tăietoare asfalt-beton categoria Compania de închirieri platforme de
lucru la înălțime a anului. Industrial Access SA
este nominalizată la premiu alături de mari
companii din Marea Britanie, Irlanda și Chile.
Au fost primite mai mult de 100 de aplicații,
cel mai mare număr de la inaugurarea din
2009. Câștigătorii vor fi anunțați la cina IAPA
în urma Summitului IPAF din 14 aprile 2011
ZOSICOM GRUP SRL în Amsterdam, Olanda.
Adresa: Str. Clăbucet nr. 33, sector 1, Bucureşti
Tel./Fax: +04-021.665.21.79, 224.30.79
Mobil:+40-721.229.657, +40-743.158.395
E-mail:onoiug@yahoo.com, office@furtuneindustriale.ro
www.furtuneindustriale.ro
 ERP pentru firmele de servicii
 CRM
 Project management
 Intraweb/Intranet portal
 Contact management
 Time-tracking (time-sheet)
Kazier este un sistem de management + suportul IT pentru
implementarea acestuia: un concept unitar de modelare,
de procedurizare şi de optimizare a activităţii unei organizaţii
împreună cu un software integrat, de tip Web application,
de management al proceselor şi proiectelor şi al tuturor
evenimentelor, contactelor, documentelor şi datelor financiare
ataşate acestora. Kazier-ul poate administra în întregime
activitatea unei firme mari din domeniul serviciilor: consultanţă,
avocaţi, servicii financiare, medicale, industriale, real-estate,
publicitate, publishing, ONG-uri, instituţii ale administraţiei
de stat, precum şi departamentele de tip «support/shared
services» din corporaţiile mari şi foarte mari: vânzări, marketing,
juridic, training, recrutare, client-service, aprovizionare etc.
Productivitatea e cu atat mai mare cu cât compania are mai
multe activităţi dispersate în oraşe sau ţări diferite şi cu cât
www.kazier.eu
www.100construct.ro | decembrie - ianuarie 2009 51
 Document management
 Financial management
 Event management
 Bănci de date
 Contract management
sistemul e folosit în comun de catre mai multe business-units
sau chiar firme separate simultan. Câteva dintre avantajele
folosirii Kazier: lucrul şi controlul total al businessului de la
distanţă (remote/mobile office), procedurizarea activităţii,
flexibilitate maximă (poate modela o mare varietate de activităţi,
de la cele din firme cu câţiva angajaţi până la afaceri foarte mari,
cu sute sau mii de angajaţi), uşurinţă de folosire, capacitatea
de a înlocui multe sisteme separate cu un singur software
integrat, protecţia ridicată a datelor, pe mai multe niveluri de
securitate, cu posibilitatea controlului accesului pe fiecare
informaţie sau document în parte. Kazier este implementat şi
folosit în prezent în mai multe bănci, firme de consultanţă, de
publishing, cabinete de avocaţi şi alte organizaţii din România
şi din străinătate (Franţa, China, Tunisia, Maroc, Ungaria etc.)
Numele produsului nu este ales întâmplător…
 Faţade
Faţade tradiţionaleversus
exterioare futuriste
Cărămida, lemnul, plasticul sau
materialele metalice reprezintă opţiuni
des întâlnite pentru realizarea faţadelor
clădirilor. Sticla nu mai reprezintă de mult
o noutate în materie.
C
ărămida, lemnul, plasticul sau materialele
metalice reprezintă opţiuni des întâlnite
pentru realizarea faţadelor clădirilor. Sticla
nu mai reprezintă de mult o noutate în materie.
Există însă şi alte variante de realizare a învelişului
exterior al unei construcţii, care să răspundă nu
numai cerinţelor estetice, ci să contribuie efectiv
la sporirea eficienţei energetice a clădirilor.
Piatra artificială
Se folosesc două variante de piatră artificială: un
substituent al cărămizii, care se poate utiliza pentru
52 martie 2011 | www.100construct.ro
toată suprafaţa exterioară a unei clădiri, ori doar
pe porţiuni; celălalt tip de piatră artificială poate
avea aspectul unor dale smălţuite, cu grosimea mai
mică de 2,5 cm. În primul caz, materialul se fixează
prin zidire, în timp ce în cazul al doilea se așează
o plasă metalică peste suprafaţa peretelui, în care
plăcuţele se fixează într-un pat de mortar. Din acest
motiv, acest ultim tip de finisaj este destul de greu de
îndepărtat, în cazul în care ulterior se doreşte rea-
menajarea exterioară a construcţiei.
Cimentul ignifug
Acest material se foloseşte sub formă de plăcuţe
şi chiar dacă are o speranţă de viaţă destul de
ridicată, este predispus la deteriorări cauzate de
acţiuni mecanice.
Plăcile ceramice
Au o durată de viaţă estimată, în medie, la 100
de ani, în ciuda faptului că se fărâmiţează ori că
sunt sensibile la impact. Ca dezavantaj, agrafele
de fixare se pot deteriora, ceea ce duce la desprin-
derea plăcilor. Faţadele care dispun de finisaje pe
bază de plăci ceramice sunt extrem de atractive,
dar pot fi şi sursa unor probleme nedorite. Mate-
rialele ceramice au o calitate incontestabilă, aceea
de a fi impermeabile. Cu toate acestea, umezeala
deja impregnată în peretele unei construcţii poate
provoca pagube serioase, pentru că va fi dificil de
evacuat: va căuta să penetreze spaţiile care opun
cea mai mică rezistenţă, acestea fiind chiar spre
interior, prin perete. De aici până la apariţia igra-
siei nu este decât un pas, cu consecinţe nedorite
asupra sănătăţii beneficiarilor clădirii.
Pentru a preîntâmpina aceste neplăceri este
necesară o ventilaţie corespunzătoare a pereţilor,
ceea ce se poate realiza incluzând un sistem de
drenaj la exteriorul pereţilor, un canal pentru apa
care se evacuează şi găuri de ventilaţie. În acest
sens, pereţii se acoperă la exterior cu un material
impermeabil, care poate fi şi hârtie, creându-se
astfel sistemul de drenaj. Se începe acoperirea
pereţilor de la baza lor şi se continuă în sus, su-
prapunându-se marginile de material în acest
proces. În continuare, se fixează plăcile în stratul
suport realizat cu tencuială din mortar, având în
vedere ca între plăci şi perete să existe o distanţă
de 2,5 cm. De asemenea, rosturile rigide, sau
spaţiile dintre plăcile ceramice rezultate în urma
alăturării acestora pe stratul suport, pe verticală
si orizontală, trebuie să aibă o anumită lăţime
minimă, în funcţie de tipul plăcilor şi de dimen-
siunile lor. Importanţa realizării corecte a rostu-
rilor este neîndoielnică, ele prevenind disloca-
rea plăcilor din materialul adeziv prin preluarea
mişcărilor de dilataţie sau contracţie a plăcilor.
Plăcile de beton
Folosirea plăcilor din beton la finisarea pereţilor
exteriori este destul de rar întâlnită. Deterio-
rarea acestui tip de material depinde în special
de configuraţia plăcii – textura suprafeţei şi for-
ma acesteia – având în vedere faptul că betonul
este un material poros, care poate permite infil-
trarea apei. Vopsirea plăcilor de beton sporeşte
performanţele materialului, reducându-se astfel
cantitatea de apă care îl poate penetra.
Piatra naturală
Piatra naturală folosită la amenajarea faţadelor
clădirilor poate fi de mai multe tipuri; dintre aces-
tea se remarcă rocile vulcanice precum granitul
sau cele sedimentare cu o duritate mai redusă
cum ar fi calcarul. Deşi suprafeţele placate cu
piatră naturală se consideră a fi mai rezistente Suprafeţele
decât cărămida, reacţia la solicitările mecanice placate cu
sau de altă natură este aceeaşi, doar că amploa- piatră naturală
rea procesului de deteriorare este mai mică în sunt mai
primul caz. rezistente
decât cărămida,
Plăcile din lemn de cedru sau de sequoia amploarea
Aceste materiale au dezavantajul că, odată cu
trecerea timpului, pierd din cantitatea de răşini
procesului
pe care o conţin şi încep să se scorojească şi să
de deteriorare
crape. Ca regulă generală, când mai mult de 50%
este mai mică.
din plăcile din lemn necesită recondiţionare sau
înlocuire, se recomandă înlocuirea lor totală.
Acest tip de material pentru finisaj se poate vopsi,
cu menţiunea că este posibil ca stratul de vopsea
să se deterioreze destul de repede, lăsând ume-
zeala să se infiltreze în pereţi. De aceea se preferă
ca plăcile din lemn de cedru sau de sequoia să fie
supuse procedeului de băiţuire în locul celui de
vopsire.
Termoizolaţia ideală –
întoarcerea la natural
Termoizolaţia pe bază
de granule din plută
Termoizolaţia joacă un rol hotărâtor în privinţa
eficienţei energetice. Ultimele trenduri în ma-
terie recomandă pluta ca material de bază
al termoizolaţiilor faţadelor, având excelente
proprietăţi termice, fonice şi hidroizolante.
Este 100% impermeabil şi copiază fidel forma
suprafeţei pe care este aplicat. Se aplică sub
formă de pastă mai mult sau mai puţin densă care
www.100construct.ro | martie 2011 53
 Faţade
apoi se transformă într-o masă compactă având o
bună aderenţă pe orice tip de suprafaţă netedă,
aspră sau neregulată. Este unicul material care,
în condiţii normale, nu ajunge niciodată la + 35
grade C şi nu coboară sub 0 grade C, indiferent
de temperatura exterioară. În ceea ce priveşte
timpul de maturaţie, acesta variază între 8 şi 48
de ore, în funcţie de tipul de suport, de tempera-
tura mediului înconjurător în momentul aplicării
şi de grosimea stratului de termoizolaţie. Prima
mână se aplică în strat subţire, având funcţia de
amorsă, după care se definitivează cu o a doua
mână de finisaj, până la realizarea unui înveliş de
2,5 – 3,5 mm.
Termoizolaţia pe bază de granule de plută se
foloseşte nu doar la montarea sau la restructura-
rea faţadelor, ci şi în cadrul lucrărilor vizând im-
permeabilizarea de pardoseli, terase şi învelişuri,
ca izolant şi sigilant pentru ţiglele de acoperiş,
Variantele pentru acoperirea tencuielilor şi ca adeziv între
alternative ciment şi faianţă, parchet, ca protecţie împotriva
de realizare oxidării, pavarea ariilor recreative, acoperirea de
a învelişului grinzi şi stâlpi din fier, pentru sigilarea conductelor
exterior al unei
din cadrul sistemelor de climatizare, sau ca barieră
construcţii
pentru punţi termice în grinzi şi stâlpi din ciment.
trebuie să
răspundă nu
numai cerinţelor Termoizolaţie cu lână şi cânepă naturală
estetice, ci să Materialele naturale sau tehnologiile care
contribuie și la protejează mediul câştigă din ce în ce mai mult
sporirea teren inclusiv în domeniul construcţiilor, aceasta
eficienţei fiind tendinţa la mare căutare pe pieţele până nu
energetice a demult adepte ale folosirii materialelor super-
clădirilor. tehnologizate, dar care au redescoperit benefi-
ciile reîntoarcerii la natură. Cânepa, cunoscută
mai ales pentru utilizările ei clasice, în industria
de îmbrăcăminte, a combustibililor şi uleiurilor,
54 martie 2011 | www.100construct.ro
mai nou a început să fie folosită şi ca material ter-
moizolant pentru construcţii. Folosirea ei pe scară
largă în construcţii aduce numeroase beneficii,
cum ar fi reducerea necesarului de energie pentru
încălzirea sau climatizarea construcţiilor şi impli-
cit reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Alte
avantaje de luat în seamă se referă la protecţia
clădirii împotriva
îngheţului pe timp de iarnă şi împotriva tempera-
turilor înalte în lunile de vară. Testele au demons-
trat că fibrele de cânepă nu conţin albumină, prin
urmare un produs fabricat din acest material nu
necesită tratamente împotriva moliilor şi gânda-
cilor, fiind ideal pentru persoanele suferind de di-
verse alergii. Materialul termoizolant pe bază de
cânepă este livrat sub formă de saltele sau role
si este recomandat pentru izolarea acoperişului,
a pereţilor şi a pardoselii. Un alt material cu ex-
celente proprietăţi termoizolante îl reprezintă un
produs ecologic realizat din lână de oaie, care este
folosit pe piaţa germană de construcţii de mai
bine de 10 ani. Suprafaţa flexibilă şi încreţirea fi-
brelor de lână conferă acestui material, pe lângă
caracteristicile termice foarte bune, şi calităţi an-
tifonice excepţionale.
 ARM/DISARM

CITITOR
DE AMPRENTĂ
Finger print reader

CONTROL
Armarea/dezarmarea ACCES

sistemelor de alarmă,
acces control sau pontaj...
cu iTouch
CARACTERISTICI WL5
FINGERPRINT READER
PROGRAM/
• Wl5 este un cititor de amprente cat si un cititor MONITOR

de amprenta/card care imbina intr-un mod inedit

tehnologia RFID cu cea biometrică;
• Designul foarte compact(145x56x37.5mm)
îl face pretabil chiar pentru instalarea pe ușă; SPECIFICAȚII TEHNICE
• Standardul Wiegand face posibila conectarea cu Procesor: 32-bit high sped DSP
aproape orice tip de controler de acces; Alimentare: DC 12V 300mA
• Nivelul de securitate poate fi ușor crescut prin Utilizatori: 512 amprente nelimitata ID card
utilizarea ambelor metode de autentificare: Autentificare: Amprenta, ID card
(optional Mifare card)
amprentă și card;
Aria de scanare: 22 mmX 18mm
• Anti-zgariere,incasabil si foarte durabil, accepta o
Rezoluție: 500 DPI
mare plaja de tipuri de amprente; Metode de autentificare: Amprenta, Card,
• Înregistrarea facila a cartelelor si amprentelor Card+Amprenta
prin intermediul unui MasterCard sau cu softul de Timp de autentificare: ≤ 1
managment pe PC; Comunicare: MiniUSB, RS485, RS232
• Capacitate mare de stocare: 512 amprente; Output: Wiegand 26/32/34/40
• Comunicarea cu PC-ul via MiniUSB, FRR / FARO: 0,001% - 0.00001%
Temperatura de lucru: -10°C la +60 °C
Rs485 sau Rs232.
EXPRESS SERVICE SRL
Calea Grivitei nr 212, sector 1 Bucuresti
Tel/Fax: 021 224 52 64, 0744 648 121
Email: office@expresserv.ro

Fingerprint Reader made in CE

www.wiselock.ro
 Actualitate
În contextul în care este
necesară o reală dezvoltare a
infrastructurii urbane şi rurale, în
care cererea de locuinţe este încă
în dezechilibru faţă de ofertă,
sectorul construcţiilor din judeţ
va putea avea o revenire serioasă
în următorii ani, susține prefectul
județului Vrancea, Ion Oprea.

JUDEȚUL VRANCEA
D
inamica activităţii în domeniul construcţiilor
reprezintă un indicator serios al dezvoltării
economice datorită faptului că antrenează şi
stimulează pe orizontală dezvoltarea mai multor secto-
are economice conexe.
Doresc să subliniez faptul că relansarea sectorului de
construcţii este o prioritate în strategia economică a
Guvernului României. Dezvoltarea şi modernizarea
urbană şi rurală presupune în primul rând existenţa
unei strategii clare, viabile şi asumată de comunităţile
locale. Nu ne mai putem permite mai ales, în condiţii de
criză economică să avem sute de obiective de investiţii în
diverse stadii de execuţie la nivelul unor comunităţi lo-
cale. Punctul meu de vedere este foarte clar şi anume să
se finanţeze investiţiile care sunt într-un stadiu avansat
de execuţie şi numai după aceea în funcţie de o analiză
serioasă să se îndrepte alocarea de resurse către alte
obiective.
De asemenea, reducerea decalajelor între comunităţi,
judeţe, regiuni, între mediu urban şi rural dar şi pen-

PREFECTUL JUDEȚULUI VRANCEA: tru ieşirea mai rapidă din criză trebuie ca eforturile
reprezentanţilor autorităţilor locale să se îndrepte către
această oportunitate care ne este la îndemână: accesa-

”Sectorul construcţiilor rea fondurilor structurale.

Indiferent de conjunctura economică a existat şi există
o preocupare continuă pentru aplicarea prevederilor

din judeţ va putea avea legale tehnice în domeniu atât prin implementarea sis-
temelor de calitate cât şi prin armonizarea legislaţiei
naţionale cu cea europeană la nivelul tuturor factorilor

o revenire serioasă în implicaţi ( proiectanţi, executanţi, producătorii, şi distri-

buitorii de materiale pentru construcţii) care să conducă
la realizarea şi exploatarea unor construcţii de calitate

următorii ani” corespunzătoare, în scopul protejării vieţii oamenilor, a

bunurilor acestora, a societăţii şi a mediului înconjurător.

56 martie 2011 I www.100construct.ro

Piaţa locală în construcţii este unul din domeniile care
a suferit cele mai mari restrângeri ale activităţii. Lipsa
lichidităţilor pe toate palierele (atât la nivelul ofertanţilor
cât şi la nivelul cererii) a condus la o reducere drastică a
activităţii până la limita de stagnare, a atras modificări
serioase la nivelul cererii şi ofertei.”
Investiții planificate pentru
perioada următoare
În ceea ce priveşte investiţiile pentru perioada următoare
menţionez faptul că vor continua lucrările pe cel de al
II-lea tronson al drumului naţional DN2D (Focşani –
Tg. Secuiesc) primul tronson fiind deja recepţionat la
finele anului 2010.
Se vor demara totodată lucrările de reabilitare şi mo-
dernizare ale drumului judeţean DJ 204 D (Focşani
– Suraia – Vadu –Roşca – Vulturu).
În domeniul infrastructurii urbane vor demara lucrările
privind “Reabilitarea şi modernizarea sistemului de
apă şi canalizare în judeţul Vrancea“ lucrări ce au
ca drept scop îmbunătăţirea accesului la apă potabilă
de la cca 76% actual la peste 98% după 2014 precum
şi creşterea gradului de acoperire pentru colectarea
apei uzate de 73% la peste 95% după 2014 . Lucrările
constau în extinderea, reabilitarea şi modernizarea
după caz a reţelelor de alimentarea cu apă ( captare,
aducţiune, înmagazinare, tratare, distribuţie) a reţelelor
VRANCEA
SUPRAFAȚĂ: 4.863 kmp
POPULAŢIE: 392.317 locuitori
DENSITATEA POPULAȚIEI: 81 locuitori pe kmp
(al 27-lea pe țară)
REŞEDINŢA DE JUDEŢ: municipiul Focşani
ÎMPĂRȚIRE ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ: două
municipii, Focşani şi Adjud, trei oraşe,
Mărăşeşti, Panciu şi Odobeşti şi 68 de
comune.
CĂI DE ACCES: E85,
drumul euro-
pean expres
Bucureşti –
Suceava, care
tranzitează
municipiul şi
judeţul, fiind
principala cale
rutieră de acces
către municipiul Focşani.
Judeţul este traversat şi de
tronsonul principal de cale ferată care
uneşte două dintre regiunile României, Moldova
şi Muntenia.
de canalizare ( reţele colectoare, staţii de epurare) la
nivelul aglomerărilor urbane Focşani, Adjud, Panciu,
Odobeşti, Mărăşeşti.
Toate aceste lucrări vor avea ca finalitate atât crearea
unei structuri instituţionale eficiente pentru asigura-
rea serviciilor de apă şi canalizare în judeţ cât şi o mai
eficientă activitate de protecţie a mediului.
Va continua finanţarea programului de dezvoltare
la nivelul infrastructurii rurale prevăzut prin O.G.
nr.7/2006 pentru lucrări de alimentare cu apă, reţele de Prefectul
canalizare, poduri podeţe în cca 18 comune precum şi în județului Vrancea,
ceea ce priveşte construirea de baze sportive în cca. 25 Ion Oprea
de comune ale judeţului.
De asemenea, se va demara proiectul de “Imple-
mentare a sistemului de management integrat al Relansarea
deșeurilor, în conformitate cu standardele UE, în sectorului de
scopul eliminării impactului asupra mediului şi a
riscurilor asupra sănătăţii umane”. construcţii este
Un alt obiectiv de investiţii îl constituie “Amena- o prioritate
jarea Hidroenergetică a râului Siret pe Sectorul în strategia
Cosmeşti-Movileni” prin realizare de către Hidroe-
lectrica a lucrărilor aferente acumulării şi centra- economică
lei hidroelectrice Cosmeşti cu o putere maximă de a Guvernului
41, 8MW. Această investiţie ce se desfăşoară pe terito- României.
riul a două judeţe (Vrancea şi Galaţi) va avea funcţiuni
multiple, de la producerea de energie verde la asigu-
rarea irigaţiilor precum şi la scoaterea de sub efectul
inundaţiilor a localităţilor limitrofe şi realizarea unui
pod peste Siret.
Tot în anul 2010 au fost finalizate lucrări de investiţii
pentru obiectivul Reabilitarea lucrărilor de CES, în
zona Cârligele, lucrări finalizate pe raza localităţilor
Vârteşcoiu, Câmpineanca, Cârligele şi Coteşti, supra-
faţa fiind de 4061 ha.
Vrancea: Proiecte europene în valoare
de 800 milioane de lei pentru 2011
Valoarea proiectelor cu finanţare europeană accesate
de Consiliul Judeţean Vrancea, aflate în derulare sau
care vor demara anul acesta se ridică la 800 milioane
de lei.
Anul acesta, administraţia judeţeană urmează să
primească 102,1 milioane de lei, sume provenite de
la Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul
Social European şi subvenţii de stat pentru programe
externe. 46 milioane lei reprezintă creditele de anga-
jamente ale Ministerului Dezvoltării Regionale privind
subvenţiile de la bugetul de stat pentru finanţarea sub-
programului privind pietruirea, reabilitarea, moder-
nizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local
clasate. Bugetul Consiliului Judeţean şi al instituţiilor
subordonate pe anul 2011 este de aproximativ 154 mi-
lioane de lei, cu 17 milioane de lei mai puţin faţă de bu-
getul anului 2010, care a fost de 171, 2 milioane de lei.
www.100construct.ro I martie 2011 57
 Actualitate
Proiecte și investiții în Vrancea
Anul care tocmai a început se anunţă bogat din punct
de vedere al investiţiilor în infrastructură pentru județul
Vrancea. Iată câteva dintre cele mai importante dintre
acestea:
AUTOSTRADA PLOIEŞTI - FOCŞANI - ALBIŢA
Autostrada Ploieşti - Buzău - Focşani -Albiţa, parte a Co-
ridorului Paneuropean IX, va fi conexată la noua centură
de ocolire a municipiului Focşani. În lungime de 288 de
kilometri, ea va fi realizată pe două tronsoane: Ploieşti
- Buzău -Focşani (133 km) şi Focşani - Albiţa (155 km).
Autostrada va fi realizată prin concesiune, iar studiul
de fezabilitate şi asistenţa tehnică în vederea pregătirii
licitaţiei de concesionare a tronsonului Ploieşti- Focşani
a costat 2,3 milioane de euro. Deocamdată nu a fost
făcut public traseul exact, pentru a evita speculațiile
imobiliare.
AUTOSTRADA MĂRII NEGRE
Totodată, la sfârşitul anului trecut, ministrul Transportu-
rilor a aprobat ruta principală a Autostrăzii Mării Negre,
traseu care trece şi prin Focşani, proiect internaţional de
infrastructură care va străbate şapte ţări.
EXTINDEREA ȘI REABILITAREA INFRASTRUCTURII
DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ ÎN JUDEȚUL VRANCEA
Este un proiect finanțat în cadrul POS Mediu, cu o va-
loare de 107.068.652 euro. Pentru implementarea
acestui proiect a fost constituită Asociația de Dezvoltare
Intercomunitară «VranceAqua», iar CUP Focșani a de-
venit Operator Regional. Președintele VranceAqua este
președintele Consiliului Județean, Marian Oprișan.
Proiectul este destinat orașelor Focșani, Adjud, Panciu,
Mărășești, Odobești, dar și comunelor Golești, Câmpi-
neanca, Homocea. Se are în vedere reabilitarea puțurilor
de apă, a stațiilor de tratare a apei potabile, a conduc-
telor de aducțiune, extinderea sistemului de distribuție
Președintele a apei, extinderea și reabilitarea rețelelor de canalizare
Consiliului Județean, din aceste localități, dar și realizarea a cinci noi stații de
Marian Oprișan epurare.
REABILITARE ŞI MODERNIZARE DJ 205R
COTEŞTI – POIANA CRISTEI, km 21+700 – km 28+700
Proiectul depus în cadrul Programului Operațional
Regional 2007-2013, în cadrul Axei Prioritare 2
58 martie 2011 I www.100construct.ro
“Îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și
locale”, Domeniul major de intervenție 2.1 “Reabilita-
rea și modernizarea rețelei de drumuri județene, străzi
urbane- inclusiv construcția/reabilitarea șoselelor de
centură”, vizează creşterea nivelului calitativ al infras-
tructurii de transport din judeţul Vrancea, în vederea
stimulării dezvoltării durabile a judeţului şi atragerii în
circuitul economic a unor zone cu dezvoltare deficitară.
Prin implementarea acestui proiect se asigură aducerea
DJ 205R la parametrii corespunzători din punct de ve-
dere tehnic, refacerea sistemului rutier pentru un trafic
de perspectivă, creşterea siguranţei şi a mobilităţii ru-
tiere, reducerea costurilor de operare ale autovehicule-
lor şi a timpului de deplasare şi creşterea gradului de
atractivitate şi accesibilitate a zonei.
Valoarea totală a proiectului este de 10.938.610,85 lei,
din care 546.095,02 lei reprezintă contribuția beneficia-
rului la cheltuielile proiectului și 332.443,61 lei, valoarea
neeligibilă a proiectului.
Valoarea eligibilă nerambursabilă din FEDR este de
7.663.611,39 lei și 982.403,55 lei, valoarea eligibilă
nerambursabilă din bugetul național.
Perioada de implementare a proiectului este de 15 luni.
REABILITARE ŞI MODERNIZARE DJ 204E MĂRĂŞEŞTI-PANCIU km
24+200- 43+050
Depus în cadrul Programului Operational Regional
2007-2013, Axa Prioritară 2 “Îmbunătățirea infrastruc-
turii de transport regionale și locale”, Domeniul major
de intervenție 2.1 “Reabilitarea și modernizarea rețelei
de drumuri județene, străzi urbane- inclusiv construcția/
reabilitarea șoselelor de centură”, proiectul vizează
reabilitarea DJ 204E Mărăşeşti-Panciu. Acest drum
facilitează conexiunea cu drumurile naţionale DN 24
și DN 2 și asigură creşterea gradului de accesibilitate şi
atractivitate a judeţului Vrancea şi a Regiunii Sud-Est,
precum şi deschiderea către toată zona Moldovei. Ast-
fel, zone cu dezvoltare structurală deficitară deservite
de acest drum, precum oraşul Mărăşeşti, vor fi atrase
în circuitul economic, iar probleme precum şomajul şi
sărăcia îşi vor putea găsi o soluţionare. Pe termen me-
diu, beneficiile sunt creşterea mobilităţii populaţiei şi
a bunurilor, reducerea costurilor de transport şi a tim-
pului de operare a autovehiculelor, creşterea fluxurilor
comerciale în special către/dinspre podgoria Panciu şi a
investiţiilor productive.
Valoarea totală a proiectului este de 42.918.387,08 lei,
 BANU ALUMIN:
Calitate maximă
cu costuri reduse
Firma Banu Alumin din Focșani răspunde cu
brio și celor mai exigente provocări venite
din partea clienților în domeniul tâmplăriei
din PVC și aluminiu - termopan, respectiv
confecțiile metalice și din inox, în condiții de
prețuri reduse și calitate superioară.

F
iecare produs pe care îl realizăm este în
măsură să comunice despre caracteristi-
cele performante ale materialelor pe care
le utilizăm, despre nivelul tehnologic al echipa-
mentelor din dotare, despre atenția acordată de-
taliilor. Designul neobișnuit solicitat de anumiți
arhitecți nu reprezintă o problemă pentru noi -
fiecare comandă de acest gen este o nouă provo-
care pentru echipa noastră ”, ne spune Claudiu
Banu, administratorul companiei.
Pe lângă oferta clasică de uși și ferestre cu
tâmplărie din PVC și aluminiu, Banu Alumin
realizează și o gamă diversificată de acesorii
pentru tâmplăria PVC: plase împotriva insectelor,
plase pentru ferestre și uși de balcon sau rulouri,
praguri de uși din aluminiu sau PVC, glafuri fe-
restre, de exterior din aluminiu și de interior din
PVC, paneluri ornamentale din aluminiu pen-
tru uși de exterior. Pentru comenzi mari, firma
vrânceană acordă reduceri consistente.
Tâmplăria din PVC, în care sunt utilizate gea-
muri termopan de calitate, oferă beneficiarului
avantaje precum: durabilitate, izolare termică și
fonică, costuri reduse de întreținere și un confort
sporit.
”În cadrul atelierului propriu, societatea noastră
realizează diferite produse de tâmplărie din PVC
și aluminiu, în care sunt utilizate geamuri ter- geamului ne permite în prezent să onoram și cele
mopan. Caracteristicele performante ale profilelor mai pretențioase solicitări din partea clienților
utilizate, cât și calitatea prelucrării acestora, sunt din domeniul tâmplăriei din pvc / aluminiu. Acum
COMPANIE
S.C. BANU ALUMIN SRL
doar două dintre motivele pentru care clienții putem să includem în cadrul produselor noastre Str. Al. Vlahuta nr. 18, Focsani
noștri ne recomandă prietenilor”, susține admi- oglinzi, respectiv geamuri, conform proiectului Tel.Fax: +40 237.216.017
nistratorul companiei. stabilit de comun acord cu beneficiarul. Pe bază Tel. Banu Claudiu:
În atelierele firmei Banu Alumin pot fi reali- de comenzi speciale, putem realiza diferite com- +40 754.028.009
zate și obloane din aluminiu, la dimensiunile și ponente de mobilier din sticlă. Alături de partene- Tel. Lazar Mirela:
particularitățile solicitate de client. rii noștri din construcții și amenajări interioare, +40 724 050.552
Web: www.banualumin.ro
Existența atelierului propriu de prelucrare a realizăm și montăm pereți din sticlă.

www.100construct.ro | martie 2011 59

 Actualitate
din care 1.504.597,45 lei reprezintă contribuția benefi-
ciarului la cheltuielile proiectului și 623.535,45 lei, va-
Ar trebui susținuți loarea neeligibilă a proiectului.
producătorii Valoarea eligibilă nerambursabilă din FEDR este de
30.657.620,07 lei și 3.903.653,37 lei, valoarea eligibilă
autohtoni de nerambursabilă din bugetul național.
materiale de Perioada de implementare a proiectului este de 31 luni.
construcții prin MODERNIZAREA CENTRULUI ŞCOLAR “ELENA DOAMNA” FOCŞANI
Proiectul a fost depus de către Consiliul Județean Vran-
măsuri fiscale cea, în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-
mai blânde, iar 2013, Axa Prioritară 3- Îmbunătăţirea infrastructurii
managementul sociale, Domeniul de Intervenţie 3.4 – „Reabilitare,
modernizare, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii
firmelor de educaţionale preuniversitare, universitare şi a infras-
construcții tructurii pentru formarea profesională continuă”.
trebuie orientate Prin implementarea proiectului “Modernizarea Cen-
trului Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Elena Doam-
spre reducerea na”, se asigură îmbunătăţirea condiţiilor de studiu,
costurilor fără a cazare, petrecere a timpului liber pentru 253 de copii
afecta calitatea cu dizabilităţi de auz şi vorbire şi condiţiile de predare
pentru 64 de cadre didactice angajate în cadrul Centru-
lucrărilor lui. Valoarea totală a proiectului este de 9.842.903,17
executate. lei, din care 251.000 lei reprezinta contributia benefi-
Vasile Andrei
Director General Consiliul Județean a promovat
SC PRODCOMBILC Vrancea în Europa
SRL În raportul de activitate al președintelui Marian
Oprișan se arată că în anul 2010 Consiliului
Județean a promovat Vrancea în Uniunea
Europeană. «Ziua Europei», «Ziua Porților
Deschise”, organizat de catre Comitetul Regiunilor
la Bruxelles și «Open Days» sunt principalele
manifestări internaționale la care Consiliul Județean
Vrancea a participat în 2010.
În perioada 16-19 martie 2010, Consiliul Județean
Vrancea a participat la Cannes, la Târgul
Internațional Imobiliar dedicat regiunilor Economice
Emergente ale Uniunii Europene. Reprezentanții
Consiliului Județean au prezentat mediului de
afaceri european aflat la eveniment proiectele
companie demarate, precum și soluții privind dezvoltarea
SC PRODCOMBILC SRL acestor proiecte în parteneriat public-privat. În
Str. Unirea Principatelor 73, perioada 10-12 noiembrie 2010, reprezentanții
620006,Focsani, Vrancea, administrației județene au participat la Istanbul,
Tel.: +40 337.401.235 la Adunarea Generală a Asociației Regiunilor
Fax: +40 237.228.200
Europene. Adunarea Generală ARE a acordat
Web: www.prodcombilc.ro
Consiliului Județean Vrancea mențiunea specială
«Communicating Europe 2010» pentru proiectul
companie «Identitatea ta - o șansă pentru drepturi egale».
Nice Construct
Județul Vrancea a fost singura regiune membră
Str. Maresal Averescu
ARE care a primit un premiu special în cadrul
nr. 51, Marasesti
Tel.: +40 740.24.11.76 acestui eveniment.
60 martie 2011 I www.100construct.ro
ciarului la cheltuielile proiectului și 1000 lei valoarea
neeligibila a proiectului.
Valoarea eligibila nerambursabila din FEDR este de
7.037.398,31 lei și 991.893,82 lei, valoarea eligibila
nerambursabila din bugetul national.
Perioada de implementare a proiectului este de 32
luni.
MODERNIZARE, EXTINDERE și DOTARE
CENTRUL ŞCOLAR MIHALCENI
În urma evaluării proiectelor depuse spre finanţare din
fondurile alocate prin Axa Prioritară 3. „Îmbunătățirea
infrastructurii sociale”, Domeniul de Intervenţie 3.4-
„Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea
infrastructurii educaţionale preuniversitare și a in-
frastructurii pentru formare profesională continuă”,
la ADR Sud-Est, acest proiect a însumat cel mai mare
punctaj.
Valoarea totala a proiectului este de 2.187.310,14
lei din care: 1.820.764,52 lei reprezintă valoarea
totala a cheltuielilor eligibile ale proiectului, adică
1.765.638,55 lei valoarea finanțată din Fondul Euro-
pean pentru Dezvoltare Regională și co-finanțare de la
bugetul național și 55.125,97 lei contribuția Consiliu-
lui Județean Vrancea la cheltuielile eligibile din proiect.
Obiectivul principal al proiectului este îmbunătățirea
infrastructurii educaționale, a structurilor de cazare
și dotării Centrului Scolar pentru Educație Incluzivă
Mihalceni, în vederea asigurării unui proces instruc-
tiv-educativ adaptat cerințelor specifice ale copiilor cu
dizabilități psihice și standardelor europene.
Obiectivele specifice ale proiectului sunt:
- modernizarea spațiilor de învățământ și a internatu-
lui școlar prin lucrări desfășurate pe durata a 12 luni;
- îmbunătățirea eficienței energetice în unitatea de
învățământ prin montarea unei centrale termice
realizată în extinderea corpului de clădire C1;
-reparații și modernizări finisaje interioare;
-construire șarpantă din lemn - tronson I;
-reparații și modernizări finisaje exterioare;
-extinderi și reparații instalații electrice;
-refacere instalații de apă caldă;
Perioada de implementare a proiectului este de 20
luni.
Ce cred firmele vrâncene despre strategiile adoptate la nivel po-
litic pentru reechilibrarea situatiei din construcții?
”La nivel politic ar trebui ca alocarea de fonduri eu-
ropene nerambursabile chiar și cele cu valori mari să
fie acordate mai ușor pentru a da posibilitatea celor
care vor să facă ceva sa facă înainte de a claca. La
nivel de firmă, cred că ar fi ideal ca fiecare construc-
tor să aibă posibilitatea de leasing imobiliar pentru a
reuși să supraviețuiască și în perioada crizei și în cea
următoare ei.”, declară Drăgan Mihaela, Directorul
General Nice Construct.
Vin personalizat pentru
sărbătorile pascale
“Vinurile de la Lion-Gri
demonstreaza saltul calitativ al
producatorilor moldoveni, salt
determinat atât de
reorientarea catre cerintele pietei
europene, cât si de implicarea tinerei
generatii de vinificatori, mult mai
receptivi la noile tendinte.
Ar fi îmbucurator pentru iubitorii de
vin din România daca aceasta
evolutie a calitatii vinurilor de la
Lion-Gri îsi va pastra tendinta
ascendenta”.
Sergiu Nedelea,
Preşedinte Federaţia Pentru comenzi de vin personalizat şi
Somelierilor din oferte speciale: +40 748.121.094
Romania
 Actualitate
Câştigătoarea Concursului Internaţional de Proiecte
pentru Şcoli de Arhitectură este o studentă româncă
Cea de-a IV-a ediţie a Concursului Internaţional de Proiecte pentru studenţi şi şcoli
de Arhitectură organizată de către Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”
Bucureşti (UAUIM) şi Asociaţia Europeană pentru Educaţie în Arhitectură (AEEA),
cea de-a III-a susţinută în mod consecutiv de Lafarge, România, şi având tema “upgrade –
continuitate şi schimbare”, şi-a anunţat câştigătorii. 
Mara Victoria Bogoescu, au fost elaborate de studenţii români. În cadrul
studentă a Universităţii de ediţiilor-concurs din 2006, 2008 şi 2010 au fost
Arhitectură din Bucureşti, a înscrise în total peste 300 proiecte dintre care
câştigat premiul I obţinând aproximativ 40 au fost premiate. Valoarea totală
unanimitatea voturilor mem- a premiilor oferite studentilor câştigători în cele 3
brilor juriului internaţional. ediţii susţinute de Lafarge se ridică la 70.000 de
La cea de-a patra ediţie a euro. Concursul a fost deschis tuturor studenţilor
acestui concurs au fost supuse la arhitectură care îşi urmează studiile în cadrul
jurizării 65 de lucrări din care unei instituţii de învăţământ superior afiliate sau
juriul a nominalizat 20 pentru neafiliate la Asociaţia Europeană pentru Educaţie
selecţia finală, acordând – în în Arhitectură (AEEA). Proiectele au fost elaborate
final – premiile 1, 2 şi 3 şi 10 individual sau în grupuri de studenţi, sub îndru-
menţiuni. Dintre lucrările pre- marea unui profesor de arhitectură din cadrul
selectate pentru jurizare în instituţiilor de învăţământ superior cu specializa-
etapa finală a competiţiei, 10 rea arhitectură.

62 martie 2011 | www.100construct.ro

 Actualitate
Markus Wirth (Holcim Romania) predă mandatul
de conducere vicepreședintelui Holcim Filipine
Markus Wirth, directorul gene-
ral al Holcim România, subsi-
diara grupului elveţian Holcim,
îşi încheie la 31 martie 2011
mandatul pe care îl deţine la
conducerea companiei de peste
6 ani. Poziţia sa va fi preluată de
la 1 aprilie 2011 de către Daniel
Bach, care a ocupat anterior
funcţia de vicepreşedinte al sub-
sidiarei Holcim din Filipine.
Sub managementul lui Ma-
rkus Wirth, Holcim Roma-
nia s-a dezvoltat puternic pe
piaţa locală, prin creşterea
portofoliului de clienţi, extin-
derea capacităţii de producţie
a fabricilor de ciment şi a
operaţiunilor de pe pieţele
de betoane şi agregate. “Anii
petrecuţi în România reprezintă
una dintre cele mai frumoase
perioade ale carierei mele. Am
avut privilegiul să lucrez cu o
echipă extraordinară de oameni
pasionaţi şi profesionişti, cărora
le mulţumesc şi pe care îi admir.
A venit însă momentul să pre-
dau mandatul colegului meu,
Daniel Bach. Am încredere că
Daniel, care vine cu experienţa
internaţională bogată, va fi un
lider remarcabil al echipei Hol-
cim Romania, va continua să
promoveze valorile companiei
şi să susţină eforturile noastre
de a pune baze solide unui vii-
tor durabil”, a declarat Markus
Wirth.
Daniel Bach este elveţian şi
are 47 de ani. A ocupat ante-
rior poziţia de vicepreşedinte
de producţie al Holcim Filipine
şi are o experienţă de 16 ani
în diverse funcţii operaţionale
şi de conducere în industria ci-
mentului, în special pe pieţele
din Asia şi Africa. Daniel Bach
s-a alăturat Grupului Holcim în
1994 ca inginer de proiect şi pe
parcursul anilor a avut o carieră
de succes, printre funcţiile sale
numărându-se şi cea de direc-
tor tehnic al Holcim Indonezia.
De asemenea, Daniel Bach a
fost responsabil pentru dezvol-
tarea operaţiunilor Holcim în
China prin poziţia sa de asis-
tent pentru membrul din Comi-
tetul Executiv care se ocupă de
operaţiunile din Asia.
Daniel Bach este doctor în en-
ergie mecanică la Institutul Te-
hnologic Elveţian Federal din
Zurich şi este absolvent al unor
numeroase programe postuni-
versitare la prestigioase şcoli de
business ca INSEAD Franţa şi
IMD Lausanne (Elveţia).

Lindab investește peste 150.000 Euro

într-un program de formare pentru parteneri
Compania a investit peste 150.000
euro în Academia Lindab, un
proiect de instruire profesională,
dedicat partenerilor Lindab.
Acesta include cursuri de mon-
taj, prezentări de produse și trai-
ninguri de vânzări rezidențiale
și industriale. În plus, Lindab va
pune la dispoziție un curs specia-
lizat dedicat agenților de vânzări,
desfășurat sub instruirea unui
trainer extern. În total, 260 de
participanți vor beneficia de cur-
surile Academiei Lindab în pe-
rioada februarie-aprilie 2011.

64 martie 2011 | www.100construct.ro

 Actualitate
FINAL DISTRIBUTION INTRĂ PE PIAȚA
PRODUCĂTORILOR DE JGHEABURI ȘI BURLANE
În urma unei investiții de 500.000 euro, Final Dis-
tribution, importatorul brandurilor de materiale de
construcții Gerard, Delta și Keylite, a deschis în Băicoi
- Prahova o linie de producție de jgheaburi și burlane.
Comercializat sub brandul NOVATIK, sistemul pluvial
produs la Băicoi va putea asigura un volum de 3,5
milioane ml/an pentru burlane și 1 milion ml/an pen-
tru jgheaburi. „Am decis să intrăm pe piață cu un sis-
tem de jgheaburi și burlane pentru că se integrează
foarte bine cu celelalte branduri din portofoliu, asi-
gurând un sistem complet pentru acoperiș, dar și
pentru că face parte din strategia “one stop shop” pe
care dorim să o promovăm în România. NOVATIK se
adresează segmentului rezidențial, venind din start
cu un preț atractiv asigurat prin producția locală,
care îl va face disponibil pentru majoritatea clienților
de pe această piață. Pentru 2011, ne așteptăm ca seg-
mentul de jgheaburi și burlane NOVATIK să dețină o
pondere de 17% din cifra de afaceri a companiei” a
declarat Dan Mircescu, Director General Final Distri-
bution. Piața jgheaburilor și burlanelor din România
este estimată la 20 milioane euro, din care mai puțin
de 30% este reprezentată de producția locală. Pentru
2011, Final Distribution estimează vânzări de peste 1
milion de euro din segmentul de producție jgheaburi
și burlane NOVATIK.

Profit de 329.000 lei pentru BAUMIX în 2010

Producătorul autohton de materiale de construcții Baumix a trecut pe profit în 2010 și a crescut
valoarea EBITDA până la 10%, față de 7% în 2009. Astfel, compania a înregistrat pentru întreg
anul 2010 un profit net de 329.000 lei și o cifră de afaceri de 30.247.000 lei.
Compania a fost afectată de scăderea cu circa tare și dezvoltare. În ceea ce privește comporta-
30% a pieței, motiv pentru care cifra de afaceri a mentul consumatorilor în 2010, cele mai cerute
scăzut cu circa 15% sub nivelul de 36.000.000 din produse au rămas, la fel ca în 2009, cele din
2009. Cu toate acestea, Baumix a crescut valoa- gama Primus, caracterizate de un raport optim
rea EBITDA până la 3.050.000 lei, 10% din cifra performanță-preț, în timp ce produsele profesio-
de afaceri, și are în plan pentru 2011 menținerea nale din gama Baumix au înregistrat un regres. În
pe profit dar și creșterea cifrei de afaceri până la acest moment, compania se numără printre pri-
nivelul lui 2009. Focusul principal a companiei în mii 5 producători de pe piață, cu o cotă de piață
Aditivi pentru mortare şi betoane

www.isomat.eu

2011 vizează optimizarea costurilor și creșterea de 10%, în condițiile în care activează în acest do-
profitabilității, precum și pe investițiile în cerce- meniu de numai 7 ani.

VOPSEA SUPERLAVABILĂ
destinată camerelor pentru copii
Vopseaua superlavabilă Savana Kids - formulă inovatoare, cu
rezistenţă superioară la pătare, pentru decorarea camerelor
copiilor - este cel mai recent produs lansat de Fabryo Corpo-
ration în gama Savana cu Teflon®. Principalele beneficii ale
vopselei sunt lavabilitatea crescută şi gama de şapte nuanţe
selectate în funcţie de preferinţele consumatorilor, cu denumiri
inspirate de basmele copilăriei. Vopseaua a fost gândită pentru
a răspunde nevoii de a face din camera copiilor un spaţiu cu
un impact pozitiv asupra dezvoltării personalităţii acestora, dar
şi pentru a asigura revopsiri cât mai rare, în condiţiile în care
frecvenţa de renovare a acestor încăperi este mare.

66 martie 2011 | www.100construct.ro

 MATERIALE HIDROIZOLANTE

ADITIVI PENTRU BETOANE

ŞI MORTARE

ADEZIVI ŞI CHITURI

MATERIALE PENTRU REPARAŢII

ŞI MATERIALE PENTRU VOPSIRE

TENCUIELI GATA PREPARATE

PARDOSELI INDUSTRIALE

www.isomat.eu