Sunteți pe pagina 1din 66

R E V I S TĂ D E I N F O R M AŢ I I Ş I O F E R T E Î N C O N S T R U C Ţ I I ION OPREA

Prefectul
județului
Vrancea

”Sectorul construcţiilor,
revenire serioasă
în următorii ani”
PAGINA 56

Anul IV I N u m ă r u l 1 8 8,5 LEI www.100construct.ro

ROMÂNIA
Paradisul
100%
construct
Anul IV

parcurilor eoliene
I Nr. 18 MARTIE 2011 I www.100construct. ro

PODUL BASARAB

PIAŢA DE RETAIL
DIN BUCUREŞTI:

Cea mai
profitabilă
din Europa Lucrări de
în următorii infrastructură
în Capitală,
cinci ani
PAGINA 10 finalizate în 2011
PAGINA 26

SUPLIMENT: Marile lucrări de infrastructură în România în 2011


Terratest

SPECIALE
Activităţi:
piloţi
elor legate în situ
de mediul piloţi prefabricaţi
înconjurator, companie ce se
pereţi mulaţimicropiloţi
ANCOREINJECTĂRI
rări de excavare, forare si
JET GROUTING îmbunătăţire ŞI
GEOTEXTILE a terenului.
DRENAJE
IMPERMEABILIZĂRI
adaptând proiectulDE
SISTEME acestor
MEDIU cerinte şi oferind în acelaşi
ÎNCONJURĂTOR
DECONTAMINAREA TERENULUI
ŞI A APELOR SUBTERANE
dRENAJ ŞI SCĂDEREA NIVELULUI HIDROSTATIC

RI • JETTRATĂRI
GROUTINGDE APE
• GEOTEXTILE ŞI DRENAJE G E O T E H N I C
I A APELOR SUBTERANE • DRENAJ ŞI
Bd-ul Mareşal Alexandru Averescu nr.7A, sector 1, Bucuresti,
Tel.: +40 21 317 89 41, Mobil: +40 731 495 405, Fax: +40 21 224 02 21,
Email: office@terratest.ro www.terratest.ro
NUMĂRUL 1 ÎN PRODUCŢIA DE MATERIALE DE CONSTRUCŢII

MT 100 SEISMO
MORTAR PENTRU
CONSOLIDĂRI
www.adeplast.ro
www.isomat.eu
Şape, mortare, gleturi, adezivi, pardoseli industriale, betoane uscate, vopsele lavabile, tencuieli decorative, adezivi speciali
Sumar
8 actualitate
O nouă fabrică Isomat în Serbia I Vânzările Den Braven, în creștere cu Editorial
28% I Ytong – o nouă identitate în mediul online I A luat ființă cel mai
mare dezvoltator de proprietăţi imobiliare industriale la nivel mondial I Creștere economică
SW Umwelttechnik: creștere de 12% a cifrei de afaceri I Adeziv flexibil sub 1%, în lipsa
creat pentru aplicări la temperaturi scăzute şi lucrări urgente I Maşina
de spălat vase compactă Bosch a câştigat premiul “Best of Best Interior dezvoltării
Innovation 2011” infrastructurii Lucian Diaconu

Î
n acest an, România ar putea înregistra o
10 imobiliare creștere economică sub 1% în condițiile în
Piaţa de retail din Bucureşti: Cea mai profitabilă din Europa în următorii care infrastructura țării nu se va dezvol-
cinci ani I Cât sunt de profitabile proiectele imobiliare mixte? I Chiriile
spaţiilor de birouri vor creşte, dar într-un ritm lent ta substanțial, avertizează oficiali ai BCR. În
același timp însă, guvernul Boc afirmă cu
fiecare ocazie că infrastructura reprezintă o
20 SUPLIMENT arhitecturĂ prioritate majoră a Guvernului pentru 2011, ca
România, paradisul parcurilor eoliene I Carlos Vasquez, Manager resursă importantă pentru creșterea economică
General Terratest: ”Timișoara, Arad, Cluj reprezintă puncte de interes și pentru crearea de noi locuri de muncă.
pentru noi” I Lucrări de infrastructură în Capitală, finalizate în 2011 I 4 La sfârșitul lunii februarie, în urma ședinței de
miliarde de euro prin Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii aprobare a Bugetul Capitalei pe 2011, a izbuc-
I Calea ferată rapidă Bucureşti–Constanţa, gata până la mijlocul anului I
Agendă încărcată pentru lucrările de infrastructură tunele I Infrastructu- nit un adevărat scandal între primarul Capi-
ra de mediu, resuscitată cu bani europeni talei și Consiliul General. Sorin Oprescu acuză
consilierii PDL că îi pun piedici în realizarea
44 Eco proiectelor de infrastructură planificate pentru
România: Peste 50% scădere a nivelului poluării față de 1989 acest an, având în vedere că numeroase bugete
48 utilaje au fost reduse sau anulate. Primarul spune că
proiectele municipalității vor fi totuși realizate
Speranţe de redresare pe piaţa utilajelor I Atlas Copco îşi extinde
portofoliul de suflante eficiente energetic I Prima companie românească conform planului inițial, în condițiile realizării
nominalizată la premiile International Awards for Powered Access 2011 unor parteneriate publice-private cu importanți
investitori chinezi.
Anul acesta va fi marcat de o multitudine de
52 faţade alte proiecte de infrastructură, pornind de
Faţade tradiţionale versus exterioare futuriste
la cea rutieră (care ar putea aduce până la
117 km de autostradă, 240 km de drumuri
56 piaţa locală naționale modernizate, conform Companiei
Prefectul județului Vrancea: ”Sectorul construcţiilor din judeţ va putea Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale
avea o revenire serioasă în următorii ani” din România), sisteme de canalizare şi staţii de
epurare, până la o multitudine de proiecte me-
nite să valorifice energia vântului. Toate acestea
60 evenimente însă reprezintă deocamdată planuri pe hârtie,
Câştigătoarea Concursului Internaţional de Proiecte pentru Şcoli de dacă vor fi puse sau nu în aplicare și cum
Arhitectură este o studentă româncă I Markus Wirth (Holcim Roma-
anume, rămâne de văzut. Cert este însă faptul
nia) predă mandatul de conducere vicepreședintelui Holcim Filipine I
Lindab investește peste 150.000 euro într-un program de formare pentru că așteptata creştere economică depinde de
parteneri I Final Distribution intră pe piața producătorilor de jgheaburi și dezvoltarea acestor proiecte de infrastructură.
burlane I Vopsea superlavabilă destinată camerelor pentru copii

100 %
construct
Director editorial:
Lucian Diaconu
Art-director:
Dani Iancu
Director general: Lucian Diaconu
director financiar: Maria Diaconu
distribuŢie, abonamente: Răzvan Toderaşcu

SAG
lucian.diaconu@100construct.ro SENIOR DESIGNER:
Revistă editată de abonament@100construct.ro
Răzvan Anisoiu
Calea Victoriei nr. 216, Sector 1, Bucureşti
secretar de redacŢIE: dtp@100construct.ro Tel.: + 40 21 411 81 86, +40 755 07 67 40
Diana Niţă
DEPARTAMENT publicitate: Fax: + 40 21 411 81 84
redactie@100construct.ro office@100construct.ro
Alex Simeria, Mihuţ Aviana
redactori: © Copyright Stilrom Advertising Group
colaboratori:
Este interzisă reproducerea parţială sau totală a Diana Dumitrescu,
Avocat Marian Popescu
materialelor cuprinse în această revistă. Responsabilitatea Florentina Ionescu, Publicaţia a fost auditată BRAT
pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor. ing. Elena Brişan, juridic@100construct.ro în perioada ianuarie - iunie 2009.

www.100construct.ro
Actualitate
Vânzările Den Braven, în creștere cu 28%
Compania Den Braven România a înregistrat în 2010 vânzări totale în valoare de 39,5
milioane de euro, în creștere cu 28% față de nivelul de 30,8 milioane euro din 2009.
Compania Den Braven România a înregistrat în Pe de altă parte, vânzările cumulate din România
2010 vânzări totale în valoare de 39,5 milioane și Republica Moldova au avansat anul trecut cu
de euro, în creștere cu 28% față de nivelul de 30,8 6% față de 2009, la 19,9 milioane de euro, tota­
milioane euro din 2009. lizând, astfel, peste 50% din cifra totală de afaceri
«Într-un an 2010 considerat de specialiști drept a companiei», au declarat reprezentanții compa­
cel mai dificil an al crizei economice, vânzările de niei. Cele mai importante vânzări au fost realizate
spumă poliuretanică, principalul produs al com­ pe piețele din Polonia, Austria, Italia, Cehia și Slo­
paniei, au crescut cu 11% pe piața românească, în vacia. Den Braven România exportă în prezent în
condițiile în care sectorul local al materialelor de 32 de țări, după ce, în 2010 a intrat și pe piețele
construcții a înregistrat scăderi de până la 50%. din Vietnam, Argentina și Lituania.

Ytong – o nouă identitate în mediul online


Xella și Ytong își re­
definesc identitatea on­
line prin relansarea site-
ului www.xella.ro. Noua
structura online sus­
tine valorile brandu­
lui Ytong, focusul pe
eficiență energetică
și sustenabilitate,
vizând facilitarea ac­
cesului la informații
complete pentru to­
ate categoriile de
public interesate de
construcțiile de cali­
tate.

ISOMAT
O nouă fabrică Isomat în Serbia
La sfârșitul anului 2010 a fost Următorul pas al Companiei mi­nistraţiei şi a unităţii de
finalizată la Belgrad construcţia ISOMAT în domeniul investiţiilor producţie, a căror construcţie se
noilor birouri ale administraţiei este finalizarea birourilor ad­ află în desfăşurare în România.
şi a fabricii de produse chimice
şi mortare pentru construcţii
a companiei ISOMAT, în urma
unei investiții de 7 milioane de
euro.
Unitatea de producţie ultra­
mo­dernă, cu o capacitate de
producţie de 350 de tone pe
zi, va satisface cererile cres­
cânde pe piaţa materiale­
lor de construcţii din Serbia.

6 martie 2011 | www.100construct.ro


A luat ființă cel mai mare dezvoltator
de proprietăţi imobiliare industriale
la nivel mondial
AMB Property Corporation (NYSE: AMB) și Pro­
Logis (NYSE: PLD) au anunțat încheierea unui
acord definitiv privind combinarea activităților
lor, prin fuziunea diviziilor omoloage, creâ­
nd astfel cel mai mare proprietar, operator și
dezvoltator de proprietăți imobiliare industriale
la nivel mondial. Se preconizează ca, în urma
fuziunii, companiile vor avea o capitalizare de
piață pe baza capitalului propriu pro forma
de aproximativ 14 miliarde $, o capitalizare
bursieră totală de peste 24 miliarde $ și active
brute deținute în proprietate și administrare de
aproximativ 46 miliarde $. Părțile se așteaptă ca
tranzacția să fie finalizată în al doilea trimestru
din 2011. La finalizarea fuziunii, compania se va
numi ProLogis și va fi tranzacționată sub simbo­
lul bursier PLD (NYSE).
Portofoliul combinat cuprinde aproximativ 55,7
milioane mp de spații de distribuție moderne, lo­
calizate pe piețe cheie și pe coridoare logistice im­
portante din 22 de țări. Ambele companii au por­
tofolii substanțiale în America de Nord, Europa
de Vest și Japonia. ProLogis este bine consolidată
în Marea Britanie și Europa Centrală și de Est,
iar AMB are o prezență semnificativă în China și
Brazilia. Consiliul de Administratie al noii com­
panii va consta din șase membri desemnați de
ProLogis și cinci membri desemnați de AMB. În
urma finalizării tranzacției, sediul corporativ al
noii companii va fi în San Francisco, iar sediul
operațional al companiei va fi localizat în Denver.

SW Umwelttechnik: creștere de 12% a cifrei de afaceri


Compania austriacă a raportat o cifră totală de afaceri de 73,8 milioane
de euro, în creștere cu 12% față de 2009, în contextul în care piețele de
construcții din România, Ungaria și Austria (principalele piețe de desfa­
cere ale grupului) s-au contractat cu peste 15%. «În special în Ungaria și
România, 2010 a fost unul dintre cei mai grei ani din istoria companiei
noastre. Pentru anul în curs estimăm o ușoară revenire a economiei din
regiune, aceasta fiind deja resimțită pe anumite segmente ale pieței», a
declarat directorul general al grupului, Bernd Wolschner (foto).
SW Umwelttechnik Romania, companie specializată în furnizarea de
echipamente pentru rețelele utilitare, a înregistrat anul trecut o cifră de
afaceri de 18,1 milioane de euro.

www.100construct.ro | martie 2011 7


Actualitate
Adeziv flexibil creat pentru aplicări la
temperaturi scăzute şi lucrări urgente
Duraziv lansează Duraziv cu Kauciuc AM 17, un adeziv flexibil care se poate aplica pe
vreme geroasă, la temperaturi de -5°C şi care se usucă extrem de rapid, în aproximativ
5 ore suprafaţa de gresie sau piatră naturală fiind deja practicabilă la trafic intens.
În plus, produsul asigură un angajaților în propriile birouri.
consum cu 30% mai redus decât Spre deosebire de un adeziv
cel al unui adeziv obișnuit, ceea obișnuit, Duraziv cu Kauciuc®
ce permite şi economii financiare AM 17 permite lipirea rapidă de
deloc de neglijat. Kauciucul® din plăci ceramice peste placări mai
compoziţie asigură durabilitate vechi sau pardoseli încălzite,
în timp şi uşurinţă în aplicarea precum şi reparaţii rapide la
produsului. Noul adeziv este re­ placări mai vechi.
comandat și pentru proiectele Duraziv garantează rezistența
de renovare rapidă a spațiilor produsului timp de 10 ani de
comerciale sau a sediilor de com­ la data punerii în operă, cu
panie care trebuie finalizate peste condiția respectării normelor de
noapte, pentru a nu împiedica ac­ aplicare și a indicațiilor din fișa
cesul clienților în magazin sau a tehnică a produsului.

Maşina de spălat vase compactă Bosch


a câştigat premiul “Best of Best Interior Innovation 2011”
În ianuarie 2011, concernul Bosch Electrocasnice a fost
premiat la Köln pentru una dintre maşinile de spălat vase
compacte, Bosch ActiveWater Smart.
Premiul “Best of Best Interior Innovation 2011”, design simplu şi atemporal. Mai mult, ecranul cen­
oferit de către Consiliului de Design German, a fost tral, încadrat pe ambele părţi de elemente de control
acordat produselor pentru casă din toate segmentele simetrice, este tipic tuturor electrocasnicelor Bosch,
acestei industrii – de la mobilier, la aparate de ilu­ ceea ce face mult mai uşoară familiarizarea clienţilor
minat sau electrocasnice. Criteriile de selecţie au fost cu acest produs. Juriul a mai apreciat şi faptul că,
designul şi inovaţia produ­ selor. Premiul a datorită înălţimii reduse de 45 de cm, maşina de
fost acordat în spălat vase poate fi amplasată aproape oriunde în
cadrul ceremo­ bucătărie – la un nivel înalt, mediu sau mai jos ­ ceea
niei de deschi­ ce oferă multă flexibilitate clienţilor şi contribuie la
dere a Târgului folosirea eficientă a spaţiului. Fie că se pune într­un
de electrocas­ dulap înalt, departe de accesul copiilor, sau într­o
nice "Living­ ’’insulă de gătit’’, alături de alte electrocasnice Bosch,
Kitchen". această maşină de spălat vase poate fi amplasată
Juriul german lângă, sub sau deasupra unui cuptor, de exemplu.
a apreciat ca­ca Imaginaţia este singura limită, iar această flexibilitate
litatea şi faptul a fost punctată de juriu.
că aparatul În plus faţă de ergonomie și design modern, succesul
Bosch dis­ maşinii de spălat vase compactă Bosch se bazează şi
pune de un pe caracteristicile sale funcţionale.

8 martie 2011 | www.100construct.ro


Imobiliare
Piaţa de retail din Bucureşti:

Cea mai profitabilă din Eur


Trendul general european actual al pieţei
de retail, dominat de dezvoltarea în
continuare a marilor centre comerciale,
va fi valabil în anul 2011 şi pentru
România, ba chiar piaţa de retail din
NUMĂRUL 1 ÎN PRODUCŢIA DE MATERIALE DE CONSTRUCŢII

Bucureşti va oferi investitorilor cele mai


Şape, mortare, gleturi, adezivi, pardoseli industriale, betoane uscate,

mari profituri din Europa în următorii


cinci ani, conform specialiștilor.
vopsele lavabile, tencuieli decorative, adezivi speciali

S
e așteaptă în continuare ca marii retaileri
să se orienteze către centrele comerciale
www.adeplast.ro

“premium” pentru punerea în practică a


planurilor de expansiune, dat fiind faptul că în
viitorul apropiat inaugurarea de centre comer-
ciale noi va avea un caracter sporadic. Totuşi,
există speranţe că piaţa de retail va începe să
îşi revină treptat, odată cu reluarea finanţărilor
pentru centre comerciale, fără ca aşteptările să fie
prea mari pentru anul în curs. La fel ca şi în anul
precedent, spaţiile stradale din zonele comerciale
importante vor fi în continuare căutate; în schimb
locaţiile comerciale din zonele secundare vor
rămâne în mare parte neocupate.
Specialiştii estimează că în următorii cinci ani
profitul anual în această zonă ar putea ajunge la
20%, chiar dacă scăderea puterii de cumpărare a estimează revenirea în forţă, în intervalul 2011
consumatorilor şi a volumului de vânzări au fost – 2012, a pieţei imobiliare autohtone, în general,
două direcţii predominante în ultima perioadă. inclusiv a celei de retail. Analiştii de la CB Richard
Mai mult decât atât, potrivit unui studiu reali- Ellis România sunt de părere că stocul de spaţiu
zat de compania de consultanţă imobiliară DTZ, de retail modern în România va creşte în 2011
piaţa de retail din Bucureşti va oferi investitorilor cu 230.000 mp datorită dezvoltării unor proiecte
cele mai mari profituri din Europa în următorii precum Palas Iaşi, Maritimo Shopping Center,
cinci ani, concluzie având ca fundament fap- prima fază a proiectului Colosseum Bucureşti şi
tul că atât chiriile, cât şi valorile de vânzare ale extinderea proiectului Băneasa Shopping City.
proprietăţilor comerciale de acest fel au atins Livrările aşteptate pentru acest an sunt la un nivel
niveluri minime în 2010. De pronosticuri favora- mai ridicat faţă de nivelul atins în 2010, şi anume
bile în opinia analiştilor imobiliari de la DTZ se 195.000 mp. Această situaţie este cu atât mai
bucură şi centrele comerciale din Moscova, Bu- îmbucurătoare, cu cât reprezintă continuarea re-
dapesta, Istanbul şi Praga, cu profituri apropiate venirii timide din 2010, după un an 2009 aproape
de valorile estimate pentru capitala României, paralizat. La acest moment, retailerii deja prezenţi
în timp ce metropole precum Londra, München pe piaţă caută să se dezvolte, în timp ce branduri
sau Frankfurt nu depăşesc 5% pe an în ceea ce noi îşi anunţă intenţia de a intra pe piaţă. Chiria
priveşte profitul estimat. De asemenea, şi cel mai pentru spaţiile stradale din capitală poziţionate
recent raport al companiei Jones Lang LaSalle central a ajuns la sfârşitul anului 2010 la un nivel
MT 100 SEISMO
MORTAR PENTRU 10 martie 2011 | www.100construct.ro
CONSOLIDĂRI
opa în următorii cinci ani
ca în 2009, grupul să obţină avizele de construcţie
pentru un centru comercial şi recreativ cu cinci
etaje şi o suprafaţă de 110.000 mp închiria­bili.
Ulterior proiectul a fost revizuit şi adaptat la
noile condiţii de piaţă, realizându-se economii
substanţiale. Construcţia centrului comercial va
avea loc în două etape, locaţia beneficiind de o
infrastructură rutieră competitivă şi fiind deservită
de toate mijloacele de transport public. În prezent
a fost obţinută autorizaţia de construire pentru
prima faza a noului design al proiectului, care
cuprinde un total de 67.000 de mp închiriabili. Pe
lângă spaţiile comerciale, proiectul va include şi
spaţii de agrement, restaurante, cinematografe,
un centru de fitness, un loc de joacă pentru copii
şi zece terenuri de tenis în aer liber. Ca urmare a
faptului că locaţia este recunoscută de către mulţi
experţi în piaţa imobiliară ca fiind una dintre cele
mai bune din România pentru dezvoltarea unui
centru comercial şi de petrecere a timpului liber,
mulţi retaileri de renume s-au arătat interesaţi,
motiv pentru care în prezent centrul comercial
Parklake Plaza este preînchiriat în proporţie de Centrul
35%. Printre comercianţii care vor avea spaţii în- Comercial
chiriate în acest centru comercial se numără par-
Parklake Plaza
fumeria Douglas, hypermarketul Cora, Complexul
Cinema City cu 16 săli de cinematograf, Pure care va fi
Fitness, Flanco etc. De asemenea, pentru alte 30 finalizat la
de procente din spaţiu există negocieri avansate vară este deja
între 60 şi 70 euro/mp şi ceva mai scăzut în ceea cu retaileri de renume, naţionali şi internaţionali.
preînchiriat în
ce priveşte centrul vechi, unde nivelul chiriei a va- Un alt retailer internaţional de primă mărime,
riat între 12 şi 60 euro/mp. Nike, urmează să deschidă un nou magazin, şi proporție de
totodată cel mai mare din România, în cadrul 35%.
Centru comercial
de 250 milioane de euro în București
Unul dintre grupurile importante de investiţii
de pe piaţa imobiliară din Europa de Est,
Caelum Development, va pune în practică, înce-
pând cu această vară, un proiect în valoare de
250 milioane de euro pentru construirea Centru-
lui Comercial Parklake Plaza, amplasat în sectorul
3 din Bucureşti.
Dacă în anul 2010 au fost finalizate doar cinci
proiecte pe segmentul spaţiilor comerciale, pen-
tru următorii doi - patru ani sunt anunţate 30
de proiecte. Compania Caelum Development a
achiziţionat un teren de circa 8,2 ha în apropierea
Parcului Titan din sectorul 3 în anul 2006, pentru

www.100construct.ro | martie 2011 11


Imobiliare
centrului comercial Băneasa Shopping City până având spaţii închiriate în aceste locaţii, printre
la sfârşitul acestei luni. La fel, Scandia Food, care Steilmann sau Reserved.
unul dintre cei mai importanţi producători au-
tohtoni din industria alimentară, a devenit de Creşte competiţia pentru
curând parte a segmentului restaurantelor cu ser- spaţiile comerciale de calitate
vire rapidă, o dată cu inaugurarea primului său Conform unui raport recent al companiei de
spaţiu de acest gen tot în Băneasa Shopping City, consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield în
în urma unei investiţii de 100.000 euro. Centrul privinţa evoluţiei retail-ului pentru anul 2011, la
comercial Băneasa Shopping City reprezintă un nivel european sectorul de retail va cunoaşte o re-
caz fericit printre marile spaţii de retail disponi- venire semnificativă mai ales în ceea ce priveşte
bile în prezent în România, cu un grad de ocupare piaţa spaţiilor existente, dar în acelaşi timp va
de aproximativ 99%. Pe de altă parte, branduri exista o diferenţiere puternică între locaţiile prime
internaţionale cu susţinere financiară din par- şi cele secundare şi o competiţie mai accentuată
tea companiilor de origine, precum New Yorker, pentru ocuparea celor mai bune spaţii. Marile
Takko, Deichmann, Inditex sau Nissa s-au extins în centre comerciale vor avea cea mai importantă
2010 şi continuă politica de expansiune şi în 2011. contribuţie la evoluţia pozitivă a acestui sector,
Indiferent de estimările optimiste şi de potenţialul fiind segmentul hotărâtor pentru dezvoltarea
generos pentru investiţii şi şanse reale de în- performanţelor retail-ului în anul 2011. În raport
Dezvoltarea cheiere a tranzacţiilor, specialiştii sunt de acord se arată că vor exista diferenţe importante în ceea
şi apariţia de că piaţa autohtonă de retail rămâne deocamdată ce priveşte performanţele diferitelor pieţe de re-
noi centre destul de inconsistentă, cu un număr limitat tail, în funcţie de capacitatea proprie de revenire
comerciale va de proprietăţi de prim rang disponibile pentru pe plan economic, cu creşteri accentuate în unele
rămâne la un investiţii. Deşi reţelele de hiper şi supermarket- ţări, în timp ce altele vor avea performanţe mai
nivel scăzut în uri continuă să se extindă, multe dintre centrele reduse în ceea ce priveşte acest sector.
următorii doi comerciale importante se confruntă cu serioase Dezvoltarea şi apariţia de noi centre comerciale
ani, ceea ce va probleme financiare. Este şi cazul unor cunoscuţi se estimează că va rămâne la un nivel scăzut
fi în avantajul retaileri precum Jolidon, Leonardo, Lee Cooper, în următorii doi ani, ceea ce va fi în avantajul
deţinătorilor de care au cerut intrarea în insolvenţă, concomitent deţinătorilor de spaţii de închiriat din centrele
spaţii de cu restrângerea numărului de magazine, la fel şi comerciale cu performanţe bune, situaţie în care
închiriat Honigman & Sons Fashion, firma care operează retailerii vor fi nevoiţi să aleagă din stocul existent,
noua magazine sub brandul TNT. Declanşarea odată cu scăderea opţiunilor. Cererea retailerilor
din centrele procedurilor de reorganizare judiciară de către nu va fi spectaculoasă, ci va rămâne precaută şi
comerciale cu proprietarii spatiilor comerciale, cum este cazul selectivă, cu menţiunea că va exista o competiţie
performanţe centrului comercial Vitantis Bucureşti, reprezintă mult mai viguroasă pentru spaţiile existente de ca-
bune. o altă sursă de probleme pentru magazinele litate, în condiţiile penuriei de spaţii noi pe acest
segment din cauza scăderii continue a numărului
disponibil de asemenea locaţii. Aşa se explică fap-
tul că piaţa spaţiilor “prime” va fi punctul central al
creşterii pieţei de retail, în timp ce piaţa secundară,
fie definită de mărime, fie de calitatea spaţiilor, va
rămâne slab dezvoltată şi în 2011, cu gradul de neo-
cupare în posibilă creştere, aşteptându-se ca reveni-
rea acesteia să aibă loc într-un timp mult mai înde-
lungat. Costurile ocupaţionale vor rămâne scăzute
ca urmare a scăderii chiriilor din anii 2008 - 2009,
dar presiunea costurilor e posibil să apară în alte
zone ale procesului de retail, de exemplu din cauza
creşterii costului materiei prime. Pe de altă parte,
continuarea procesului de revenire economică
neregulată va avea efect asupra PIB – ului, dar şi
asupra vânzărilor mari în comerţul de retail, retaile-
rii de valoare continuând să aibă performanţe bune,
în acelaşi timp puterea de cumpărare a consumato-
rilor rămânând instabilă.

12 martie 2011 | www.100construct.ro


Imobiliare
Cât sunt de profitabile
proiectele imobiliare mixte?
Extrem de răspândite în Statele Unite, dezvoltările mixte care înglobează, în cadrul
unui complex unitar alcătuit din una sau mai multe clădiri, mai multe tipuri de uz
imobiliar precum birouri, retail, industrial, hotelier, spaţii de divertisment, servicii publice,
spaţii culturale etc., sunt din ce în ce mai întâlnite şi în Europa de Vest.

M
otivele pentru care dezvoltatorii aleg ate pe o suprafaţă construită de peste 320.000
astfel de proiecte sunt multiple: acope- mp. De asemenea, cu această ocazie se va reface
rirea riscului de a investi într-un singur şi infrastructura utilităţilor. Zona de retail in-
tip de proiect imobiliar, obţinerea mai facilă a clude o componentă de centru comercial, Palas
autorizaţiilor necesare dezvoltării, luând în calcul Shopping Mall, cu o suprafaţă închiriabilă de
şi beneficiile comunităţii care decurg din reface- 47.800 mp, care va cuprinde şi un hypermarket
rea sau dezvoltarea infrastructurii din zonă sau Auchan, precum şi o arteră pietonală cu spaţii
Centrul avantajele care decurg din îmbinarea mai multor comerciale, Palas Shopping Street.
Manufaktura segmente imobiliare, de exemplu, folosirea zo- Conceptul mixed-use a început să devină din ce
Lodz, din nelor de retail şi de divertisment de către angajaţii în ce mai popular în Europa Centrală şi de Est,
capitala ce-şi desfăşoară activitatea în spaţiile de birouri. în prezent în majoritatea ţărilor din regiune exis-
Poloniei, este Urmând această tendinţă, proiectele imobi- tând cel puţin un astfel de proiect, fie dat deja în
dispus pe o liare mixte ar putea lua avânt şi în România în folosinţă, fie în stadiu de execuţie. Este cazul com-
suprafaţă de următoarea perioadă, în condiţiile unor riscuri de plexului Corvin Promenade Budapesta din capita-
dezvoltare mai reduse. În prezent, în ţara noastră la Ungariei, cu o suprafaţă de 220.000 mp, a cărui
270.000 mp,
există în stadiul de construcţie un singur astfel realizare a implicat cea mai mare reconstrucţie
fiind rezultatul de proiect, Palas Iaşi, implicând o investiţie ce va stradală din Europa Centrală. Pe lângă com-
transformării depăşi 260 milioane de euro. Proiectul cuprinde ponentele de retail (centrul comercial Corvin),
a mai multor spaţii comerciale, hoteliere, birouri clasa A, apar- proiectul mai include un centru de lifestyle (cea
vechi fabrici de tamente, cea mai mare parcare subterană din mai mare bază sportivă din centrul Budapes-
textile. România şi o gradină publică de 50.000 mp, to- tei), un complex rezidenţial şi unul de birouri.
În capitala Poloniei, un astfel de complex îl
reprezintă centrul Manufaktura Lodz, care
îmbină componenta comercială cu segmente
hoteliere, de divertisment şi culturale. Dispus pe
o suprafaţă de 270.000 mp, centrul este rezul-
tatul transformării a mai multor vechi fabrici de
textile într-un mall cu o suprafaţă închiriabilă
de 150.000 mp, un hotel, muzee, teatre, un ci-
nematograf multiplex cu 15 săli de spectacol, un
complex sportiv şi o zonă educaţională dedicată
copiilor, integrate într-un tot unitar care a
contribuit esenţial la transformarea Varşoviei
într-o capitală modernă. De asemenea, şi capitala
Slovaciei, Bratislava, se poate mân­dri cu un com-
plex similar, aflat în ultimele faze de construcţie
şi care urmează să fie inaugurat în acest an. Este
vorba de 3nity Lifestyle Residence, un centru care
îmbină componenta rezidenţială cu cea de office
însumând o suprafaţă de 5.000 mp de spaţii de
birouri, retail, lifestyle şi divertisment.

14 martie 2011 | www.100construct.ro


Acţiunea „MaXXXCOMFORT“
PENTRU O CASĂ SĂNĂTOASĂ!

Husky
– Puternic,
durabil, sigur!
Ca nici unul altul!
Prezentare de produs
PARCHET ÎN BAIE
Vara să calci desculţ pe o terasă
din lemn este foarte benefic Farmecul lemnului
pentru organism prin simplul
fapt că lemnul radiază căldură. la picioarele tale
D
ar nu numai pe terasă poţi
să te relaxezi, chiar baia ta
poate deveni un loc unde
poţi să te relaxezi călcând desculţ
pe o pardoseală din lemn. Prin ur-
Parchet mai dur ca viata!

mare, chiar şi în baie o podea din


lemn natural devine o soluţie op-
tima şi benefică care asigură un
climat plăcut şi sănătos. Bucuria de
a călca desculţ pe lemn în baie nu
poate să fie tulburată nici măcar de
cunoscuta incompatibilitate dintre
lemn şi apă atâta timp cât parche-
tul este montat corect şi întreţinut
cu produse adecvate. Parchetul
care se montează în baie este de
o înaltă calitate şi este necesar
să îndeplinească anumite criterii
esenţiale pentru ca în timp să-şi
păstreze farmecul şi frumuseţea.
Ideal pentru baie sunt dimensiunile
de lamelă cât mai mari şi esenţe de
lemn mai puţin sensibile la umi-
ditate care au şi un coeficient de
contracţie şi dilataţie foarte scăzut,
ca de exemplu Merbau, Doussie,
Teak, Stejar Afumat sau Cumaru. O
temperatură cuprinsă între 20oC şi
23oC, cu o umiditate relativă a ae-
rului de 40% şi 65% sunt premizele
ideale pentru un parchet montat în
baie, astfel lemnul se simte în lar-
gul lui şi este foarte stabil. Cu cât
un parchet în baie este mai bine
întreţinut, cu atât este mai bine
protejat împotriva apei iar durata
Showroom:
de viaţă se prelungeşte conside-
Bdul. Octavian Goga,
rabil. În cazul în care sunt luate în
Nr.24, Bucureşti
considerare toate aspectele referi-
Tel.: 021 327 52 52 toare la o podea din lemn în baie, iar
Fax: 031 805 71 71 montajul şi prima întreţinere sunt
efectuate profesional şi corect, atunci
E-mail: puteţi să vă bucuraţi de frumuseţea
office@bau-land.ro
lemnului şi să vă relaxaţi având la
Web: www.bau-land.ro picioare Natura.

16 martie 2011 | www.100construct.ro


Chiriile spaţiilor de
birouri vor creşte,
dar într-un ritm lent

După ce anul 2010 s-a încheiat cu un gurat 330.000 mp de noi spaţii office. La această
situaţie fericită a contribuit în mare măsură darea
bilanţ satisfăcător în ceea ce priveşte în folosinţă a ansamblului Petrom City la sfârşitul
evoluţia segmentului office autohton, anului trecut, o lucrare modernă din oţel şi sticlă
care cuprinde două clădiri futuriste cu configuraţie
analiştii imobiliari estimează că anul 2011 ovală, o construcţie cu formă clasică, un centru de
va marca o redresare consistentă, date şi o centrală electrică. Noul sediu Petrom de
130 milioane de euro de pe şoseaua Străuleşti din
pornind de la ideea că această piaţă a capitală este amplasat pe un fost depozit de produse
continuat să rămână activă în comparaţie petroliere, distrus de bombardamentele din timpul
celui de-al Doilea Război Mondial. Înainte de a de-
cu sectorul retail sau cel industrial. mara construcţia a fost nevoie de ecologizarea te-

D
renului, contra sumei de 16 milioane de euro, iar
eşi chiriile prime în Bucureşti au scăzut cu din pământ au fost extrase două milioane de litri de
5% deoarece cererea de spaţii de birouri a produse petroliere.
rămas scăzută pe tot parcursul anului 2010, Conform studiilor din domeniu, situaţia pieţei imo-
în anul 2011 se aşteaptă o creştere a activităţii biliare de birouri în anul care s-a încheiat a fost
pe acest segment pe fondul reevaluării nevoii de avantajoasă pentru chiriaşi, care au profitat de
spaţiu a chiriaşilor şi a expirării contractelor exis- câţiva factori favorabili precum rata de neocupare
tente. Totuşi, se anticipează că piaţa va rămâne a mare, chirii scăzute, gratuităţi şi facilităţi considera-
chiriaşilor, proprietarii clădirilor de birouri trebuind bile, fructificând astfel la maximum eficienţa în ceea
să ia în considerare stimulente atractive pentru a nu ce priveşte sediul de companie, pentru a obţine o
rămâne cu spaţiile neocupate. vizibilitate cât mai bună şi o calitate ridicată la cos-
Aşa cum se afirmă într-un raport al CB Richard Ellis turi cât mai mici.
Romania, pentru 2011 se aşteaptă lansarea sau re-
lansarea unor proiecte de birouri cu data de deschi- Scădere cu 25% a volumului
dere după 2013. Livrările de noi clădiri de birouri în spaţiilor de birouri noi livrate în 2011
2011 se anunţă a fi la un nivel minim, de sub 100.000 La sfârşitul anului 2010, stocul total de birouri din
mp, ceea ce înseamnă o scădere considerabilă capitală a ajuns la 1.724 milioane mp, ca urmare a
faţă de ce s-a înregistrat în 2010, când s-au inau- unor livrări anuale de 204.000 mp, în scădere cu

www.100construct.ro | martie 2011 17


Imobiliare
38% faţă de anul anterior. Din cauza accesului dificil
la finanţare şi a ratei crescute de neocupare, pen-
tru 2011 se aşteaptă ca volumul anual al livrărilor
de birouri noi să fie considerabil mai mic faţă de
2010, estimat la o valoare de doar 153.800 mp. În
prezent, nivelul chiriei la spaţiile office de prim rang
este de 19,5 euro/lună, însă se observă o presiune
descendentă asupra chiriilor nete efective, după
cum se arată în studiul CB Richard Ellis Romania.
În ceea ce priveşte rata de neocupare, nivelul
constant al închirierilor, la care se adaugă volumul
limitat de spaţii de birouri nou livrate, va duce la
scăderea sigură a ratei disponibilităţii spaţiilor
NUMĂRUL 1 ÎN PRODUCŢIA DE MATERIALE DE CONSTRUCŢII

office, până la sfârşitul anului 2011 aşteptându-se


atingerea unei rate medii de neocupare de 15,8%, în în majoritatea ţărilor din Asia şi Comunitatea
Şape, mortare, gleturi, adezivi, pardoseli industriale, betoane uscate,

comparaţie cu 18,3% înregistrată la sfârşitul anului Europeană, ceea ce va duce la majorarea chiriilor
2010 pentru acelaşi segment. şi a valorii capitalului. La polul opus, o revigorare
În ciuda evoluţiei rezonabil pozitive de anul trecut economică anemică, cu o creştere lentă a PIB-ului în
vopsele lavabile, tencuieli decorative, adezivi speciali

a pieţei imobiliare de birouri, ultimul trimestru zona Euro, se va traduce prin menţinerea nivelului
din 2010 a marcat pentru Bucureşti cea mai mare chiriilor şi a valorii capitalului.
scădere a randamentelor investiţiilor în spaţii de bi- Pentru următorii cinci ani, DTZ Research estimează
www.adeplast.ro

rouri din Europa, de 50 puncte de bază la 9%, în că principalul motor de creştere a valorii de capital
condiţiile în care randamentul pe piaţa spaţiilor de va fi dat de creşterea nivelului chiriilor, considerând
birouri s-a redus în aproape toată Europa în ultimul că economia mondială va înregistra o creştere reală
trimestru al anului trecut, faţă de trimestrul ante- a PIB-ului de 3,8% pe an, începând cu acest an,
rior, după cum se arată într-un raport al CB Richard până în 2015. Conform studiilor efectuate, revenirea
Ellis. Ca urmare, acest lucru a dus la scumpirea acti- nivelului chiriilor de tip premium rămâne un trend
velor scoase la vânzare. Alte scăderi ale randamen- ferm; astfel, nivelul chiriilor pentru spaţii de birouri
telor au înregistrat şi Budapesta, Oslo, Bratislava, este cel mai sensibil la variaţiile PIB-ului în Tokyo,
Barcelona sau Madrid, cu 25 de puncte de bază, iar Hong Kong şi Frankfurt, mai puţin sensibil în Paris,
cele mai mari creşteri s-au înregistrat la Salonic, Londra şi Singapore şi cel mai puţin afectat în New
unde avansul a fost de 25 puncte de bază la 8,25%. York. Se aşteaptă ca valoarea chiriilor pe segmentul
Pe de altă parte, în ceea ce priveşte segmentul in- office de clasă A din Marea Britanie, de exemplu, să
dustrial, pentru 2011 se preconizează extinderea crească cu 5,4% în 2011, spre deosebire de o ma-
activităţii logistice şi de producţie în oraşe importante jorare cu numai 1,2% a chiriilor pentru spaţiile de
din ţară precum Ploieşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi birouri secundare. Conform ultimului raport al com-
Arad, în timp ce în Bucureşti se vor închiria spaţiile paniei globale de consultanţă Cushman & Wake-
eliberate din cauza încheierii sau a restrângerii field, în majoritatea pieţelor importante din lume
activităţii. Specialiştii sunt optimişti şi în ceea ce s-au înregistrat creşteri mari ale chiriilor pentru
priveşte evoluţia acestui sector în viitorul apropiat, clădirile de birouri în anul 2010, cea mai puternică
dat fiind faptul că în 2010 volumul tranzacţional revenire având-o pieţele asiatice precum cele din
a fost mult peste cel al anului precedent. Tendinţa Hong Kong sau Beijing, cu o creştere a chirii-
actuală este intensificarea tranzacţiilor de vânzare lor de peste 50%. Totodată, Tokyo şi Hong Kong
a depozitelor, precum şi a terenurilor cu destinaţie reprezintă unele dintre cele mai scumpe locaţii de
industrială. Nivelul chiriei spaţiilor industriale pre- birouri din lume, ceea ce demonstrează dezvolta-
mium este de 4,15 euro/mp. rea fulminantă a celor mai multor pieţe imobiliare
din Asia. O evoluţie spectaculoasă a fost marcată
Trend ascendent al segmentului office anul trecut şi pe piaţa din Rio de Janeiro, cu o
la nivel global creştere a chiriei de aproximativ 47%, în timp ce
Specialiştii imobiliari consideră că, la nivel mon- Londra a avut o creştere medie a chiriilor cu 26%,
dial, situaţia segmentului spaţiilor de birouri este Milano a înregistrat o creştere a chiriilor de 10%,
diferenţiată în funcţie de nivelul creşterii econo- iar în Paris chiriile spaţiilor de birouri au crescut
mice: pe de o parte, cererea de spaţii office va fi cu 9%. La fel, chiriile în zonele cele mai bune din
impulsionată de creşterea puternică a PIB-ului New York au crescut cu 10%.
MT 100 SEISMO
MORTAR PENTRU 18 martie 2011 | www.100construct.ro
CONSOLIDĂRI
CEA MAI MARE GARANŢIE DIN ROMÂNIA

Liquid Art:
Sistemul de încălzire
prin pardoseală,
pe bază de apă
PEXGOL-DANGULV
Supliment infrastructură

România,
paradisul parcurilor
Sfârşitul anului 2010 reprezintă un judeţul Tulcea. Primul dat în folosinţă este format
din 17 turbine cu o capacitate de 2 MW fiecare,
reper de referinţă în ceea ce priveşte pentru o capacitate totală instalată de 34 MW. Cu
energia eoliană produsă la noi în ţară: o producţie anuală în jurul a 100 milioane kWh,
acesta va fi în măsură să îndeplinească nevoile
acest moment a marcat începutul unei energetice a peste 35.000 de locuinţe, evitând în
adevărate revoluţii eoliene, cu apariţia acelaşi timp emisia a 70.000 de tone de dioxid de
carbon pe an. Capacitatea totală instalată a celor
unei multitudini de proiecte menite să două parcuri eoliene se ridică la 64 MW, în timp ce
valorifice energia vântului, ce pare a fi numeroase alte proiecte vor deveni operaţionale
în curând.
obiectul unor investiţii promiţătoare.
Potenţialul eolian din România,

N
umeroase companii străine şi-au mani- unul dintre cele mai mari din Europa
festat interesul pentru acest domeniu al Potrivit specialiştilor, potenţialul eolian din
energiei regenerabile, insuficient exploa- România este unul dintre cele mai mari din
tat la noi în ţară, iar unii chiar au trecut la fapte. Europa, ţara noastră situându-se pe locul al doi-
De exemplu, compania Enel, prin Enel Green lea în clasamentul regiunilor cele mai avantajate
Power, a pus deja în funcţiune două parcuri eo- din acest punct de vedere. Dintre sursele regene-
liene în judeţul Tulcea, care pot alimenta 64.000 rabile, energia eoliană este cea mai promiţătoare
de gospodării, dar compania vizează o expan- tehnologie de generare din România. Având în ve-
siune rapidă în România, după cum afirmă oficia- dere estimările Asociaţiei Române pentru Energie
lii companiei. Parcurile eoliene deja operaţionale Eoliană (AREE), capacitatea care va fi instalată în
sunt cele de la Agighiol şi Sălbatica 1, ambele în centrale eoliene în acest an va depăşi 700 MW,

20 martie 2011 | www.100construct.ro


hidroelectrice, solare, eoliene si geotermale, în
cadrul centralelor din Europa şi America. Com-
pania are o capacitate instalată de circa 6.102
MW, cu peste 600 de centrale, o parte dintre ele
în construcţie, la nivel internaţional. La noi în
ţară dezvoltă proiecte de generare a electricităţii
din surse eoliene în regiunea Dobrogea. Compa-
nia a anunțat la începutul acestui an punerea în
funcţiune a unui parc eolian, de 30 MW, Sălbatica
I, lângă Tulcea. Acesta este alcătuit din 15 tur-
bine eoliene Gamesa (model G-90), de câte 2 MW
fiecare, iar producţia anuală va putea acoperi
nevoia de electricitate a 29.000 de gospodării.
Capacitatea eoliană instalată a companiei Enel
Green Power în România ajunge astfel la un total
de 64 MW, acoperindu-se necesarul de energie al
64.000 de gospodării.
Compania cehă CEZ (distribuitor şi furnizor
de electricitate), finanţatoarea celui mai mare
parc eolian din Europa, amplasat în comunele
Fântânele şi Cogealac din judeţul Constanţa. La
finalizare, acesta va avea o capacitate totală de
600 MW, suficientă pentru alimentarea cu electri-

eoliene
citate a 700.000 de locuinţe, aproape 8% din to-
talul consumatorilor casnici din România. Prima
fază a proiectului a constat în instalarea a 139 de
turbine eoliene în parcul de la Fântânele, altele
101 de turbine urmând să fie amplasate la Co-
gealac. Lucrările efective la acest parc au dema-
rat în luna octombrie a anului 2008, simultan cu
potenţialul României fiind de 14.000 MW eolieni construirea a 130 km de drumuri, şi, în acelaşi
instalaţi. Această creştere survine ca urmare a timp, a fundaţiilor pentru turbine. Distanţa dintre
faptului că anul acesta vor fi finalizate lucrările două turbine, pe direcţia principală a vântului,
la cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, este de 700 m, pentru ca spaţiul să permită valori-

Aditivi pentru mortare şi betoane


dezvoltat de CEZ în regiunea Dobrogea. Parcul eo- ficarea la maximum a energiei. Durata de viaţă a
lian, cu o capacitate instalată de 600 MW, poate unui parc eolian este de 20 de ani. Din păcate, din
fi considerat o adevărată reuşită în domeniu, ca- cauza lipsei unor autorizaţii şi a disputelor dintre
pacitatea sa fiind echivalentă cu cea a unui reac-
tor de la centrala nucleară Cernavodă. Lucrarea
reprezintă aproximativ dublul capacităţii de ex-
Energia eoliană, în cifre
tindere a celui mai mare parc eolian existent în Conform datelor statistice, dacă în 2009 existau
prezent în Europa, amplasa în Socţia, şi aproape doar 14 MW eolieni instalaţi, anul următor
triplu faţă de cel mai mare parc eolian operaţional valoarea acestora atinsese peste 450 MW, iar
în prezent pe continentul nostru. până la sfârşitul acestui an vor fi instalaţi alţi
www.isomat.eu

703,5 MW, capacitatea urmând să urce la peste


Investitorii care aduc vântul schimbării 4.000 MW eolieni în următorii doi – trei ani. Potrivit
în energia din România datelor oficiale, energia eoliană din România are
un potenţial anual de 23 TWh. Se doreşte ca
Enel Green Power România este sucursala locală
până în anul 2020, consumul de energie din surse
a Enel Green Power, compania Grupului Enel regenerabile să însemne 24% din consumul total.
dedicată dezvoltării şi administrării energiei pro- Deoarece studiile arată că există un disponibil
venite din surse regenerabile. Este responsabilă de potenţial de 18.000 MW, numeroşi investitori
pentru toate activităţile Grupului din sectorul eo- şi-au anunţat disponibilitatea de a porni cu avânt
lian, solar, geotermal şi hidrologic. La nivel global, afacerile „cu vânt” pe plaiurile mioritice.
Enel Green Power operează 21,8 TWh din surse

www.100construct.ro | martie 2011 21


Supliment infrastructură
capacitatea
care va fi
instalată în
centrale eoliene
în acest an
va depăşi 700
MW, potenţialul
româniei fiind
de 14.000 MW
eolieni instalaţi.

autorităţi, momentan proiectul de la Cogealac este


suspendat, lucrările fiind blocate de mai bine de
jumătate de an; doar partea parcului situată în
comuna Fântânele este complet finalizată şi în
măsură să producă energie.
În luna august a anului curent, Electrica SA a
anunţat că va obţine avizele de construcţie pen-
tru o investiţie de 160 milioane euro în două par-
curi parcuri eoliene amplasate la Chirnogeni, în
judeţul Constanţa, şi la Frumuşiţa, judeţul Galaţi,
fiecare cu câte o capacitate de 50 MW. Primul
proiect, cel de la Chirnogeni, se preconizează că
va fi dat în funcţiune la jumătatea anului 2011, în
timp ce restul va fi finalizat în 2012. Din păcate,
problemele pe care compania Electrica SA le-a
avut cu subsidiara grupului Enel, ca urmare a
diferendelor cu privire la racordarea la reţea,
au dus la tergiversarea lucrărilor, în condiţiile în
care, conform planului, proiectele trebuiau de-
marate cu mult timp în urmă. Planurile compa-
niei Electrica SA sunt cât se poate de ambiţioase,
aceasta propunându-şi realizarea unor capacităţi
de producţie din surse regenerabile de circa 375
MW pentru acoperirea necesarului de certificate
verzi din surse proprii, mai exact 150 MW din
energie eoliană, 200 MW din biomasă şi 25 MW
din hidroenergie.

22 martie 2011 | www.100construct.ro


lian de 90 MW situat la Peștera, în apropiere de
Cernavodă. La doar câteva săptămâni mai târziu,
portughezii au finalizat o altă fermă, de 138 MW,
la Cernavodă. Ambele proiecte au fost evaluate
la peste 300 de milioane de euro . EDP mai are
autorizații pentru alte două parcuri, la Vutcani, in
județul Vaslui, și Sarichioi, județul Tulcea.
Veroniki Holding din Italia a finalizat anul trecut
lucrările la o fermă eoliană de 25 MW în judeţul
Constanţa.
Fondul de investiţii Continental Wind Partners din
SUA a demarat lucrările la un parc eolian cu o
capacitate de 232 MW, situat în judeţul Galaţi, pe
care intenţionează să-l vândă.
Similar, din cauza birocraţiei legate de proce-
sul de obţinere a avizelor necesare, aflaţi într-o
fază incipientă de implementare a proiectului,
germanii de la RWE au decis sa vândă înapoi
dezvoltatorului un parc de 147 MW în zona Valea
Dacilor (judeţul Constanţa). La acestea s-au
adăugat şi problemele conexe constrângerilor
economice, dar şi scepticismul germanilor faţă de
legislaţia autohtonă incoerentă.
E.ON din Germania are în plan construcţia a trei
parcuri eoliene în judeţul Vaslui. Ferma eoliană
se va întinde pe raza a trei comune, Drânceni,
Arsura şi Duda Epureni, valoarea investiţiei ridicân-
Iberdrola Renovables din Spania va dezvolta du-se la 90 milioane de euro, şi va formată din 23
în România 50 de ferme eoliene cu o capacitate de stâlpi, fiecare cu o înălţime de peste 200 de me-
cumulată de 1.500 MW în zona Dobrogea; se tri, prevăzuţi cu pale de peste 50 de metri. De ase-
doreşte ca primele 40 de turbine eoliene Gamesa menea, alt parc eolian, cu o valoare mai mică, va fi
de câte 2 MW să fie instalate pe parcursul acestui construit în perioada următoare la Vutcani.
an în cadrul parcului eolian de 80 MW pe care Compania italiană Alerion intenţionează să
Iberdrola îl dezvoltă în localitatea Mihai Viteazu, investească 85 milioane de euro într-o fermă

Aditivi pentru mortare şi betoane


finalizarea fiind estimată în trei-patru ani de la eoliană cu o putere de 65 MW şi o producţie
demararea construcţiei. anuală de 155 GWh în judeţul Bihor. Investiţia va
Construirea unui MW din surse eoliene presu- avea în vedere instalarea a 35 de generatoare de
pune costuri de 1,7 milioane euro, astfel încât energie eoliană.
investiţia în parcul eolian de la Mihai Viteazu s-ar Austriecii de la Verbund vor începe, în iunie anul
putea ridica la 120 milioane euro, conform oficia- acesta, lucrările la un parc eolian de 200 MW la
lilor Iberdrola Renovables România. Casimcea, în judeţul Tulcea, care ar urma să intre
în exploatare în ianuarie 2012. Parcul este proiec-
EDP Renewables din Portugalia are în plan tat să producă anual 608 GWh de electricitate.
dezvoltarea a două ferme eoliene tot în Proiectul va fi finanţat atât din sursele proprii ale
www.isomat.eu

Dobrogea, cu o capacitate cumulată de 228 MW, companiei la care statul austriac este acţionar
respectiv, un parc eolian de 90 MW în apropiere majoritar, cât şi din alte surse.
de Peştera şi altul, cu o putere de 138 MW, în Eolia Invest intenţionează să realizeze un parc
apropiere de Cernavodă. Primul proiect, finalizat eolian amplasat pe terenurile aflate în proprie-
deja la sfârșitul lui 2010, include 30 de turbine tatea domeniului Murfatlar, care va fi împărţit
eoliene model Vestas, cu înălţimea de 150 m, iar în trei zone: lângă staţiunea experimentală Valu
cel de-al doilea are în compunere 46 de turbine, lui Traian, în zona fermelor 4 şi 5 după canal
amplasate astfel încât să se maximizeze genera- şi în apropiere de comuna Bărăganu. Valoarea
rea de energie. Compania portugheză a finalizat investiţiei este de aproximativ 150 milioane de
la sfârșitul anului trecut construcția unui parc eo- euro, incluzând aproximativ 53 de turbine.

www.100construct.ro | martie 2011 23


Interviu
Terratest își extinde activitatea din România
Carlos Vasquez, Manager General Terratest:
”Timișoara, Arad, Cluj reprezintă
puncte de interes pentru noi”
“În 2011 vrem să ne concentrăm pe zona de vest şi nord-vest a ţării:
Timişoara, Arad, Cluj reprezintă puncte de interes pentru noi. Aici sunt
în derulare proiecte importante de infrastructură şi nu numai. Eu cred că zona
aceasta a României se va dezvolta mai accentuat” ne-a declarat Carlos Vasquez,
Am sentimentul Manager General Terratest.
că lucrurile ar
trebui să înceapă De ce aţi ales acest moment pentru a vă extinde activităţile Lucrările de consolidare au presupus cca 207.235
din România? mc de injecţii, 115.579 ml de foraje orizontale iar
să se mişte şi în Noi am venit aici să muncim. Suntem în vremurile la capitolul epuismente sunt de executat 10.754 ml
cazul României. în care trebuie să muncim dublu ca să câştigăm de puţuri.
jumătate. Trebuie să căutăm mai mult pentru a Lucrările diverse şi complicate pentru acest proiect
obţine un proiect. au cerut o activitate coroborată a mai multor compa-
Am sentimentul că lucrurile ar trebui să înceapă să nii din cadrul grupului sub coordonarea companiei-
se mişte şi în cazul României. Am venit în plin avânt mamă. Fiecare tip de lucrare a necesitat o analiză
economic în 2007, am reuşit atunci să ne implicăm atentă a departamentelor responsabile pentru a pu-
în multe proiecte. Acum ar fi momentul oportun să tea face o ofertă bună în acest sens.
ne extindem.
Anul acesta aţi intrat şi pe piaţa din estul ţării, prin implicarea
Care sunt planurile companiei pentru anul 2011, din punct de într-un proiect în Iaşi. Daţi-ne mai multe detalii despre acesta.
vedere al extinderii, al investiţiilor? Într-adevăr, în primăvara lui 2010 am avut opor-
Compania are structura de aşa natură încât nu este
nevoie să investim mult ca să ne extindem. Avem
biroul în Bucureşti de unde putem coordona activi-
tatea pentru toată ţara. La capitolul dotare tehnică
în momentul în care apare un proiect care cere mai
multe echipamente, le putem aduce foarte repede
din Italia sau Polonia.
Acum 10 ani vedeam Europa foarte diferit. Acum
Europa este ca şi ţara noastră. Într-o săptămână
putem aduce orice echipament din orice parte a
Europei. În cazul în care vom fi implicaţi în proiectul
pentru Magistrala 5 a Metroului nu este nevoie să
mărim compania. Avem structura necesară formată
şi vom fi susţinuţi de compania-mamă.
Cât de importantă a fost implicarea companiei-mamă în
licitaţia pentru Magistrala 5?
Cu siguranţă Licitaţia pentru Magistrala 5 a me-
troului a solicitat în mod deosibit implicarea com-
paniei mamă. Licitaţia a presupus multe lucrări în
care suntem specializaţi şi cantităţi mari de lucrări.
Numai la capitolul pereţi mulaţi este o cantitate de
cca 213 mii m2 şi alţi 89 de mii ml la capitolul piloţi.

24 martie 2011 | www.100construct.ro


tunitatea să mergem la Iaşi pen- vă spun că majoritatea clienţilor
tru o parcare subterană. A fost cu care am lucrat pentru prima
primul nostru proiect în zona de dată ne-au contactat şi pentru alte
nord-est al ţării. A fost o lucrare proiecte de-ale lor. Printre acestea
intersantă: am avut pereţi mulaţi se numără GES, FCC, Buildcorp.
de 80 cm cu o cantitate totală de
4.630 m2. Chiar dacă a trebuit să Echipa Terratest este formată doar din
săpăm până la 23,5 m adâncime, români sau şi spanioli?
am terminat lucrarea într-o lună Echipa Terratest din România
şi jumătate, terminând lucrarea este una românească, mai puţin
înaintea termenului. Am avut o eu. Conform politicii grupului
coordonare foarte bună cu clientul sunt aici să transmit şi să învăţ
şi am atins randamente la acest proiect de 140-150 echipa metodele de lucru şi standardele de cali-
mp/zi, drept pentru care clientul ne-a contactat pen- tate ale grupului Terratest. Realizările companiei
tru un nou proiect. au fost posibile datorită eforturilor coroborate ale
Ce alte proiecte importante aveţi în lucru? departamentelor: Managementul echipei realizat
Finalizăm lucrările la Parcul Eolian Cernavodă 2 de către mine şi Tamara Marinescu; departamen-
din Constanţa şi Parcul Eolian Sălbatica din Tulcea. tul de producţie format din Valentin Ciotanga, Emil
Suntem implicaţi într-un proiect de consolidare de Gaftone şi Dragoş Vieriu; Departamentul Contrac-
drum lângă Târgovişte şi într-un alt parc eolian în tare-Comercial format din Celina Andar şi Dorin
Galaţi. În afară de acestea mai sunt câteva proiecte Iatco şi Departamentul Administrativ-Financiar com-
pentru care urmează să semnăm contractele. pus din Elena Petcu, Geanina Velicu şi Mădălina Boja.

Care au fost cele mai importante realizări ale Terratest În acest context, cum aţi reuşit să vă ancoraţi
în ultimii doi ani, în contextul crizei mondiale? pe piaţa românească?
Având în vedere criza mondială care a afectat şi Am luat toate măsurile să ne facem cunoscuţi pe
România putem spune că ne bucurăm că am reuşit piaţa românească. Dacă în anii 2008-2009 clienţii
să ne adaptăm pieţei de aşa natură încât să nu fim noştri în mare parte erau spanioli, acum am reuşit
afectaţi atât de mult. Anul 2009 nu a fost unul nu să ne lărgim portofoliul, printre acesta numărându-
tocmai uşor pentru noi. În 2010 însă am reuşit să se clienţi români, italieni, portughezi şi austrieci.
revenim, fiind implicaţi în mai multe proiecte mari Am pus un mare accent pe activităţile comerciale.
cum a fost Parcul Eolian Peşteră cu 17.600 ml de În acest sens ne-a fost de mare ajutor compania-
piloţi, Parcul Eolian Cernavodă 2 cu 11.300 ml de mamă, având în vedere experienţă de peste 50 ani
piloţi, Parcul Eolian Sălbatică cu 7.120 ml de piloţi şi în acest domeniu.
Parcarea Subterană din Iaşi cu 4.630 m2 de pereţi
mulaţi. Care sunt principalele probleme cu care vă confruntaţi
O realizare importantă a fost faptul că am reuşit în România şi cum credeţi că pot fi rezolvate?
să câştigăm clienţi noi, dar şi încrederea clienţilor Criza mondială a afectat şi România. Sectorul
vechi. Am realizat acest lucru fiind flexibili la ca- rezidenţial este practic mort acum şi în anii 2007-
pitolul preţ fără a face rabat totuşi de la calitate, 2008 toate proiectele noastre au fost în acest sector.
sănătatea şi securitatea muncii, aşa încât să ne du- La capitolul proiecte de infrastructură din păcate
cem la îndeplinire în timp obligaţiile. Pentru a putea fondurile europene pe care am mizat foarte mult
compensa efectele crizei am pus un accent deosebit n-au mai venit. Pot număra pe degete proiectele de
pe partea de productivitate. infrastructură şi în acest sens este greu pentru com-
panii.
companie
Ce măsuri aţi adoptat pentru a depăşi situaţia economică din Ce obiective şi-a propus Terratest?
SC Terratest Geotehnic SA
această ultimă perioadă? În Spania acoperim toată gama de soluţii de fundaţii Bd-ul Mareşal
Noi suntem obsedaţi de calitate şi scopul nostru speciale şi îmbunătăţire a solului. Avem deasemenea Alexandru Averescu nr.7A
principal este să mulţumim clientul. Ca şi echipă şi un departament de mediu, specializat în lucrări sector 1, Bucuresti,
avem obiectivul de a deveni un partener al clientu- de decontaminare sol şi apa. Obiectivul nostru este Tel.: +40 21 317 89 41
lui, aşa încât să ajutăm clientul să reuşească. Acest puţin câte puţin să venim cu toate aceste produse şi Mobil: +40 731 495 405
lucru implică şi factorul economic, respectiv reduce- în România. În special la capitolul lucrări de mediu Fax: +40 21 224 02 21
rea costurilor noastre. România are mult de lucru, deci sunt şi oportunităţi Email: office@terratest.ro
mari în acest sens. Web: www.terratest.ro
Şi ca să vedeţi că nu sunt doar cuvinte, vreau să

www.100construct.ro | martie 2011 25


Supliment infrastructură

Lucrări de infrastructură în

Construcţia de pasaje care vor fluidiza


traficul în Capitală şi de bulevarde
realizate la cele mai înalte standarde
reprezintă principala destinaţie a banilor
disponibili la bugetul primăriei în acest
an, după cum a declarat primarul
Sorin Oprescu.
Pasajul Basarab zona Basarab, următoarea operaţiune planificată
Unul dintre cele mai mediatizate proiecte de fiind turnarea tablierului. Alte etape ale proiec-
infrastructură ale Bucureştiului, pasajul Basarab, tului constau în lucrările la staţia de tramvai de
se preconizează că va fi finalizat până la sfârşitul pe pasaj şi la lifturile care vor permite coborârea
lunii martie ale acestui an, costul final al lucrării călătorilor de pe pod la staţia de metrou Basarab.
ridicându-se la aproximativ 173 milioane euro. La O particularitate a viitorului pasaj o reprezintă
acest moment este realizat podul în arc de peste zonele cu verdeaţă generos poziţionate sub pod
râul Dâmboviţa, iar între zona Grozăveşti şi Calea şi în vecinătate, care vor anima aspectul rece al
Plevnei a fost turnat covorul de asfalt. Cu o lungime construcţiei; astfel, pilonii pasajului, spaţiile de
de 1,9 km, o lăţime maximă de 44,5 m în zona sub pasaj şi parcările de dedesubt vor fi înverzite.
staţiei de deasupra Gării Basarab şi o lăţime de
25,5 m pe restul pasajului, se estimează că podul Autostrada suspendată peste Bucureşti
va prelua în jur de 5.000 de autovehicule pe oră. O lucrare spectaculoasă, în cazul fructificării
Pasajul va beneficia şi de un sistem de iluminat sale, se anunţă a fi autostrada suspendată peste
arhitectural, pentru a pune în valoare hobanele Bucureşti, cu o lungime de 12 km şi o înălţime
din construcţia acestuia. În prezent au fost mon- de 10 metri, pentru care s-au aprobat aproxi-
tate toate cele şaizeci de hobane ale podului din mativ 8 milioane de euro în scopul întocmirii

26 martie 2011 | www.100construct.ro


Capitală finalizate în 2011
serele Berceni şi va ieşi pe şoseaua de centură
din sud-estul Bucureştiului, după care îşi va conti-
nua traiectoria pe deasupra căii ferate din sudul
oraşului. Din spatele Casei Presei se va uni cu
strada Jiului, de unde va începe al doilea modul,
care va trece peste Chitila Triaj şi Giuleşti, făcând
legătura cu autostrada A1 în zona Lacul Morii.

Pasajul denivelat Pipera peste Calea


Floreasca şi Barbu Văcărescu
Alte lucrări începute în urmă cu câţiva ani, cum
ar fi pasajul denivelat Pipera peste Calea Flo-
reasca şi Barbu Văcărescu şi primul tronson al
bulevardului Uranus, mai exact al diametralei
nord - sud Buzeşti – Berzei - Uranus, vor fi date
în folosinţă până la finele anului în curs. Pasajul
Pipera presupune lărgirea carosabilului la trei
benzi pe sens, spaţii pietonale, parcări, piste pen-
tru biciclişti şi refacerea intersecţiilor aferente.
Începerea lucrărilor în zonele implicate în acest
proiect – B-dul Aviatorilor, Piaţa Charles de Gaulle,
B-dul Mircea Eliade şi B-dul C-tin Prezan - au fost
condiţionate de obţinerea acordului din partea
Ministerului Culturii, ca urmare a faptului că zona
în discuţie are valoare istorică. Astfel, reabilitarea
sistemului rutier se va face prin turnarea mixturii
asfaltice pe calea de rulare, în locul pietrei cubice,
bucăţile de granit urmând a fi refolosite cât mai
eficient, îndeosebi la amenajarea trotuarelor. Lu-
crarea din Piaţa Charles de Gaulle va consta, pe
lângă realizarea unui pasaj subteran, şi într-o
parcare cu 603 locuri.
documentaţiei tehnice. Se speră că lucrările de
execuţie la acest proiect vor putea începe în cur- Străpungerea Buzeşti-Berzei-Uranus
sul acestui an. Autostrada suspendată care va tra- Pe de altă parte, străpungerea Buzeşti-Berzei-
versa capitala va avea şapte tronsoane, în primă Uranus, considerată o lucrare de mare amploare,
fază avându-se în vedere începerea lucrărilor la cu o lungime de aproximativ 12 km, care va des-
două dintre ele, respectiv, cele având ca punct chide fluidizarea circulaţiei nord-sud, oferind o
de plecare ieşirea Piteşti-Bucureşti şi punct ter- alternativă pentru actualul ax central al oraşului,
minus Parcul Herăstrău, cu durata de finalizare presupune modernizarea liniei de tramvai şi
de maximum trei ani. Proiectul prevede ca au- supralărgirea străzii la două benzi pe sens.
tostrada să pornească din nordul Capitalei , spre Tronsonul I este cuprins între Piaţa Victoriei şi
Est, continuând sub formă de inel peste şoseaua Calea Griviţei, însumând o lungime de 800 de me-
Petricani - Calea Bucureşti-Constanţa, cu cobo- tri de cale dublă de tramvai, tronsonul II, cuprins
râre spre sud, pe deasupra străzilor Colentina, între Calea Griviţei şi Piaţa Virgiliu, va avea 500
D-na Ghica, Fundeni-Pantelimon, Morarilor, ajun- metri de cale dublă, iar tronsonul III, între Ca-
gând pe B-dul 1 Decembrie. Mai departe, autos- lea Plevnei şi Piaţa Virgiliu, 650 de metri de cale
trada va avea traseul înspre Faur - poarta 4, se dublă.
va intersecta cu B-dul Theodor Pallady, va ocoli Şoseaua va avea două benzi pe sens, permiţând

www.100construct.ro | martie 2011 27


Supliment infrastructură
circulaţia a 3.000 de maşini pe oră, dar şi linii tramvai pe o lungime de 0,6 km, a celor patru
de tramvai, piste pentru biciclişti şi trotuare cu benzi de circulaţie ale şoselei Mihai Bravu, de 6
spaţii verzi, planul prevăzând ca această arteră km, şi refacerea străzilor adiacente. Finalizarea
să treacă pe sub dealul Parlamentului. În noua acestei lucrări se preconizează pentru sfârşitul
reconfigurare, strada Berzei va avea o lăţime de anului 2011, urmând ca în 2012 să fie realizate şi
19 m, câte două benzi pe sens pentru circulaţia rampele de legătură.
auto, iar linia de tramvai va fi de tipul cu dublă
amortizare înglobată în carosabil, ceea ce va Străpungerea bulevardului
conferi siguranţă sporită pentru pasageri şi, în Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu
acelaşi timp, va fi silenţioasă pentru riverani. Alte proiecte care vor fi iniţiate în acest an au
Proiectul prevede înlocuirea stâlpilor de ilumi- ca obiect realizarea străpungerii bulevardului
nat public şi de susţinere a reţelei de alimentare Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu, astfel încât
a tramvaiului, în timp ce lucrările de canalizare să se facă legătura cu autostrada Bucureşti –
vor permite introducerea în subteran a tuturor Constanţa. Conform primarului general al Capita-
instalaţiilor necesare unui sistem modern de ma- lei , aceasta reprezintă o lucrare complexă, care va
nagement al traficului; în plus, cablurile aeriene însuma trei benzi pe sens, trotuare, dar şi parcări,
vor fi trecute în subteran, pe sub zonele pietonale, piste pentru biciclişti şi poduri peste Dâmboviţa şi
pentru sporirea gradului estetic al peisajului. De peste calea ferată industrială. Termenul de finali-
asemenea, se estimează ca până la sfârşitul anu- zare propus este sfârşitul anului 2011.
lui 2011 să se înceapă lucrările şi la cel de-al doi-
lea tronson al bulevardului Uranus. Penetrația Splaiul Independenţei – Ciurel
– Autostrada București – Pitești
Pasajul suprateran O altă lucrare de anvergură o reprezintă
Mihai Bravu - Splaiul Unirii penetrația Splaiul Independenţei – Ciurel – Au-
În plus, multe alte lucrări de infrastructură se află tostrada București – Pitești, care este programată
pe lista de priorităţi a primăriei Capitalei , fiind în să fie terminată în 2013. Aceasta reprezintă o
diverse stadii de desfășurare pe parcursul acestui alternativă a bulevardului Iuliu Maniu din Militari,
an. Este vorba, între altele, de pasajul suprateran prima fază a lucrărilor constând într-un pod hoba-
Mihai Bravu - Splaiul Unirii, proiect ce constă în nat peste şoseaua Virtuţii şi Dâmboviţa. Totodată,
construirea a două poduri paralele, cu o lungime se are în vedere şi începerea lucrărilor pentru
străpungerea 1 Mai (fosta Compozitorilor) până
în Drumul Sării prin realizarea unei străzi noi,
care va uşura considerabil parcurgerea distanţei
dintre Drumul Taberei şi centrul oraşului.

Reabilitarea sistemului rutier din zona


Reînvierii, Lizeanu, Maica Domnului
şi Bulevardul Lacul Tei
De asemenea, tot în acest an, încep lucrările de
reabilitare a liniei de tramvai şi a sistemului ru-
tier din zona Reînvierii, Lizeanu, Maica Domnului
şi Bulevardul Lacul Tei, care se doreşte a fi ter-
minate la începutul anului 2012. Va fi reluată şi
construcţia podului peste calea ferată Bucureşti -
Constanţa, de la Doamna Ghica, proiect început
acum câţiva ani. Acesta ar urma să lege Colentina
de Piaţa Delfinului şi Bulevardul Chişinău.

Modernizarea bulevardului Aerogării


Primăria Capitalei mai are în vedere şi proiec-
de peste 700 m, care traversează cele două bule- tul de modernizare a bulevardului Aerogării, care
varde. Lucrările au fost demarate pe 17 ianuarie, include lucrări de reabilitare la nivelul străzii şi
durata de execuție a lucrărilor fiind de 12 luni. a liniei de tramvai, realizarea de parcări, piste
Concomitent se va realiza modernizarea liniei de de biciclişti, precum şi prima parcare de tipul

28 martie 2011 | www.100construct.ro


KLAUS MEDIA©
Tel.: 0724.223.766; Tel./Fax: 021.224.22.35
office@constructrom.ro

www.constructrom.ro

LUCRARI DE DRUMURI
TERASAMENTE
EDILITARE
INSTALATII
CONSTRUCTII CIVILE SI INDUSTRIALE

www.100construct.ro | decembrie 2010 - ianuarie 2011 29


Supliment infrastructură
„park and ride“ în zona aeroportului Băneasa,
la terminalul de tramvai. Aceasta va avea cinci
Investitorii chinezi
niveluri, însumând în total 400 de locuri. O par-
care asemănătoare va fi realizată şi în zona ter-
minalului Barajul Dunării, parte din proiectul de
modernizare a bulevardului Liviu Rebreanu, ce
mai cuprinde linia de tramvai şi strada, precum
şi realizarea de parcări şi piste pentru biciclişti.

Alte lucrări de pe agenda Primăriei în ceea ce


priveşte infrastructura Capitalei se află în stadii
avansate în ceea ce priveşte studiile de fezabili-
tate şi proiectare.

Pasajul subteran din Piaţa Presei Libere


Acesta ar urma să aibă o lungime de 550 m şi
se speră că va ameliora considerabil proble- Potrivit unor informaţii furnizate de Ministerul
mele de trafic existente în prezent. Construcţii Economiei, două companii chineze, Shanghai
asemănătoare se anunţă a fi pasajul suprateran din Construction Group, una dintre cele mai mari
zona B-lui Şincai - strada Nerva Traian, cu moder- companii de construcţii din China, şi China
nizarea căii duble de tramvai, a carosabilului şi re- State GRID, ar putea participa la realizarea unor
facerea zonelor de acces, precum şi modernizarea proiecte în parteneriat public în Romania, unul
pasajului suprateran din zona Timpuri Noi. dintre domeniile de interes pentru acestea fiind
cel al infrastructurii rutiere din ţara noastră. Mai
Reabilitarea Pasajului Lujerului precis, proiectele avute în vedere se referă la
Cu o lungime de 774 m şi o înălţime de 5 m, pasa- realizarea autostrăzilor Comarnic-Braşov şi Sibiu-
jul Lujerului face legătura între şoseaua Virtuţii şi Piteşti. Dacă discuţiile cu investitorii chinezi vor
strada Braşov, pe sub bulevardul Iuliu Maniu, fiind avea finalitatea dorită, proiectele vor beneficia
de resursele financiare fie integral, fie în regim
parţial, din partea instituţiilor financiar - bancare
din China şi, la fel de important, de tehnologii
şi echipamente de ultimă oră, care vor asigura
termene de execuţie mult mai scurte decât cele
înaintate în cazul unor astfel de lucrări. Conform
oficialilor, în afara realizării de autostrăzi şi centuri
ocolitoare, cele două companii chineze mai vor
să se implice în proiecte din domeniul maritim şi
aviatic, dar şi în exploatarea resurselor minerale
şi irigaţii, în diferite domenii energetice şi în lucrări
având ca scop protecţia mediului, cum ar fi
tratarea deşeurilor sau epurarea apelor reziduale.

bilul de pe rampe urmând să fie refăcut în între-


gime. Pasajul va beneficia de un sistem modern
cea mai circulată cale rutieră de legătură între de iluminat şi va fi placat cu granit şi alucobond,
cartierele Militari şi Drumul Taberei. Ca urmare materiale de calitate superioară cu durată mare
a apariţiilor infiltraţiilor de apă şi deteriorării de viaţă.
betonului. Fisurile verticale ale betonului din Reabilitarea sistemului rutier al Capitalei mai
stâlpi au ridicat probleme speciale ca urmare a vizează penetraţia bulevardului Timişoara,
apariţiilor infiltraţiilor de apă şi deteriorării be- supralărgirea străzii Dimitrie Pompei, lărgirea
tonului. Lucrările de reabilitare au fost începute străzii Fabrica de Glucoza, precum şi moderni-
în primăvara anului trecut şi o bună parte din zarea străzilor cu linii de tramvai pe bulevardele
deficienţe au fost deja remediate. În final, pasajul Chişinău, Barbu Văcărescu, Aviator Şerbănescu,
Lujerului va avea o înfăţişare proaspătă, carosa- Vasile Milea şi Expoziției.

30 martie 2011 | www.100construct.ro


Supliment infrastructură
4 miliarde de euro prin
Programul Național de
Dezvoltare a Infrastructurii:
Sisteme de canalizare şi staţii de epurare
pentru 1500 de localităţi rurale
Potrivit Programului Naţional de
Dezvoltare a Infrastructurii, care se va
desfăşura în perioada 2011-2015,
1500 de localităţi rurale vor beneficia
de staţii noi de epurare a apelor uzate,
de alimentare cu apă şi de canalizare.

O
biectivul propus este ca la sfârşitul progra-
mului să nu mai existe nici o localitate de
pe cuprinsul ţării fără sisteme de apă, ca-
nal şi staţii de epurare, aşa după cum stipulează şi
directivele UE. Acest program, care mai prevede şi
modernizarea a 10.000 km de drumuri judeţene
şi de interes local, va avea finanţare multianuală,
investiţiile ridicându-se la patru miliarde de euro.
Modernizarea satului românesc mai face obiectul
şi al altor programe coordonate de Ministerele
Dezvoltării Regionale şi Turismului şi de cel al Me-
diului, care prevăd finanţarea a 50 de lucrări din
Programul Naţional de Prevenire a Inundaţiilor şi
a peste 100 de lucrări de reabilitare şi moderni-
zare a sistemelor de alimentare cu apă. În ceea
ce priveşte aceste din urmă lucrări, începând cu
anul 2013, fondul de mediu va asigura finanţarea
cu aproximativ 300 milioane de euro, în timp de
600 milioane de euro vor fi direcţionaţi înspre
lucrările de prevenire a inundaţiilor.

19 miliarde de euro pentru


reabilitarea sistemului naţional de apă
Conform unor estimări făcute la nivelul anului
2004, la acel moment s-a considerat că România
ar avea nevoie de investiţii în valoare de 19 mi-
liarde de euro în reabilitarea sistemului naţional
de apă, sumă acoperită doar pe sfert din fondurile
europene disponibile în prezent prin Programul
Operaţional Sectorial al UE.
La sfârşitul anului 2010, din portofoliul de proiecte

32 martie 2011 | www.100construct.ro


pentru extinderea si modernizarea sistemelor de
apă şi apă uzată ce include 43 de proiecte ma-
jore, 10 asemenea proiecte au fost aprobate de
CE. Acestea au vizat judeţele Cluj, Sălaj, Giurgiu,
Turda, Călăraşi, Tulcea, Sibiu, Teleorman, Olt, Gorj
şi Braşov, acesta din urmă fiind cel mai amplu. În
prezent, într-un stadiu avansat se află proiectele
pe alimentarea cu apă în Vrancea, Arad, Bistriţa,
Brăila, Dâmboviţa, Iaşi şi Alba. În cazul tuturor
proiectelor cu cofinanţare europeană, aproxi-
mativ 75% din suma de finanţare a proiectului
o reprezintă finanţarea UE. Finanţarea de la bu-
getul de stat reprezintă un procent de 11-12%,
finanţarea de la bugetul local este de 4-5%, iar
contribuţia operatorului de apă este de 7-12%,
ceea ce înseamnă că şansele de oprire a proiec-
tului în astfel de condiţii sunt aproape inexistente.

Peste 95 milioane de euro: modernizarea


infrastructurii de apă–canal din Brăila
La sfârşitul anului curent, Compania de Utilităţi
Publice Dunărea a anunţat lansarea proiectului
referitor la reabilitarea şi extinderea reţelei de
apă şi canalizare din judeţul Brăila, a cărui va-
loare se ridică la peste 95 milioane de euro. Mai
mult de 75% din valoarea finanţărilor vor proveni
din fonduri europene, în timp ce o parte din bu-
getul alocat din fonduri proprii, respectiv, 12.273
milioane euro, este direcţionat înspre lucrările la
sistemul de alimentare cu apă, restul de aproape
22 milioane euro fiind folosiţi la reabilitarea
reţelei de canalizare. Pe partea de infrastructură
/apă potabilă, vor fi reabilitate conducte având
o lungime totală de peste 20 de km din reţeaua

Aditivi pentru mortare şi betoane


de distribuţie, la care se mai adaugă o extindere
de peste 17 km a aceleiaşi reţele, vor fi reabili-
tate captările de apă, dar şi staţia de tratare de
la Chişcani, staţia de clorare de la Gospodăria de
Apă Brăila, trei staţii de pompare, rezervoarele
de înmagazinare a apei, precum şi se vor aloca
fonduri pentru construirea unei noi staţii de clo-
rare. Pe sectorul canalizare vor fi reabilitări şi ex-
tinderi de conducte, reabilitări pentru şapte staţii
de pompare ape uzate, va începe construcţia unei
www.isomat.eu

staţii de pompare ape uzate în satul Baldovineşti,


a unei conducte de refulare ape uzate de 5,2 km,
precum şi montarea unei instalaţii pentru trata-
rea cu var a nămolului de la staţia de epurare a
apelor uzate Brăila.
Licitaţia pentru atribuirea contractului de lucrări
în vederea extinderii reţelei de apă-canal în muni-
cipiul Brăila a fost deja anunţată, pentru aceasta
fiind alocat un buget de peste 53 milioane lei re-
prezentând valoarea de pornire a licitaţiei. Ter-

www.100construct.ro | martie 2011 33


Supliment infrastructură

menul de finalizare prevăzut pentru acest proiect


este de 30 de luni de la data atribuirii. de apă şi canalizare din mai multe localităţi ale
judeţului. Astfel, în municipiul Botoşani vor fi
Peste 140 milioane de euro pentru realizate peste 500 de branşamente noi, reţeaua
reabilitarea infrastructurii de apă de apă potabilă va fi extinsă cu 13 km, iar 1.250
şi apă uzată din judeţul Iaşi de racorduri vor fi adăugate la sistemul de canali-
Comisia Europeană a aprobat proiectul de mo- zare, care măsoară 33 km. Pentru Dorohoi proiec-
dernizare a infrastructurii de apă şi apă uzată din tul prevede realizarea a 7.900 de branşamente
judeţul Iaşi, acesta fiind unul din cele mai mari, ca noi, extinderea reţelei de apă potabilă cu peste
valoare, dintre proiectele similare derulate în ţară 37 km şi peste 5.200 de racorduri noi la reţeaua
pentru reabilitarea reţelelor de apă. Proiectul se de canalizare (55 km). În Flămânzi se are în ve-
referă la realizarea unor investiţii în surse de apă, dere realizarea a 8.000 de conexiuni apă-canal şi
staţii de tratare a apei, reţele de apă şi sisteme extinderi de aproape 130 km la cele două reţele.
de colectare şi epurare a apei uzate, perioada de Pentru localităţile Tudora – Vorona investiţiile
implementare a proiectului urmând să se încheie includ circa 5.200 de racorduri noi şi peste 100
în anul 2013. Pentru realizarea proiectului au fost de km de reţea de canalizare. În plus, staţiile
alocate 142 milioane de euro, din care aproxima- de tratare Bucecea şi Cătămărăşti vor fi dotate
tiv 103 milioane reprezintă fonduri nerambursa- cu instalaţii de deshidratare a nămolului, iar
bile europene, iar restul provin din contribuţii ale conductele magistrale din Botoşani vor fi deviate
autorităţilor locale şi naţionale. Deoarece proiec- în afara zonei de alunecări Leorda. Pentru zonele
tul presupune un volum extrem de amplu de Ştefăneşti – Săveni, lucrările vor include reabilita-
lucrări, acestea vor fi împărţite pe module, astfel rea şi extinderea staţiei de tratare Ştefăneşti, dar
încât să nu existe o singură firmă care să execute şi o conductă nouă de circa 40 km.
toată lucrarea. Lucrările la infrastructura de apă
urmează să se facă în oraşele Iaşi, Hârlău, Târgu Două milioane de euro pentru
Frumos şi Podu Iloaiei şi în comunele Holboca, modernizarea infrastructurii de apă
Tomeşti, Bârnova, Ciurea, Miroslava, Scobinţi şi şi canalizare din municipiul Timişoara
Ion Neculce. Programul de modernizare a infrastructurii de apă
şi de canalizare din Timişoara a implicat o strate-
Peste 100 milioane de euro pentru gie financiară susţinută atât din fondurile proprii
modernizarea reţelei de apă ale companiei de apă şi canal (peste 440.000 euro),
şi canalizare din judeţul Botoşani investiţi în sistemul de alimentare cu apă, cât şi din
Printr-un proiect finanţat de UE, în valoare de 102 fonduri europene nerambursabile, puse la dispoziţie
milioane de euro, Nova Apaserv SA, operatorul de prin măsura ISPA (1,6 milioane de euro), investiţi în
apă din Botoşani, va extinde şi moderniza reţelele reţeaua de canalizare.

34 martie 2011 | www.100construct.ro


Supliment infrastructură

Calea ferată rapidă

Bucureşti–Constanţa,
gata până la mijlocul anului
ridicat la peste 900 milioane de Euro. Oficialii ro-
Conform planului de acţiune al României mâni sunt de părere că acest proiect, împreună cu
privind programul Strategia Dunării altele care fac parte din acelaşi program, cum ar
fi construirea canalului Dunăre-Bucureşti, reali-
coordonat de Uniunea Europeană, zarea a două noi poduri rutiere peste Dunăre,
unul dintre proiectele incluse se referă înspre Bulgaria, şi retehnologizarea porturilor
dunărene româneşti, ar putea fi finalizate în 10
la realizarea căii ferate rapide – 15 ani, startul lucrărilor estimându-se că va fi
Budapesta-Bucureşti-Constanţa. dat până în anul 2013.

V
Cu toate că strategia Dunării nu implică o finanţare
estea bună este că tronsonul Bucureşti- UE suplimentară, o serie de programe ale UE vor
Constanţa din cadrul acestui proiect are facilita infuzia de capital în regiune. În cadrul po-
mari şanse să fie finalizat până la mijlocul liticii de coeziune au fost alocate 100 de miliarde
acestui an. Pe acest tronson trenurile vor circula euro, între 2007 şi 2013, din care aproximativ 45 de
cu 160km/h, astfel durata drumului de la Bucureşti miliarde de euro sunt încă disponibile; aceşti bani
la Constanţa va fi de doar două ore şi jumătate. se doreşte să fie fructificaţi la maximum, totodată
Lucrările la reabilitarea liniei de cale ferată avându-se în vedere cooperarea macroregională
Bucureşti-Constanţa au început în 2006 şi aveau pentru rezolvarea problemelor locale, cum ar fi
ca termen iniţial de finalizare anul 2009. elaborarea unui sistem de monitorizare a ecosiste-
melor şi îmbunătăţirea calităţii apei prin construi-
Alte două poduri peste Dunăre rea de staţii de purificare în majoritatea porturilor
date în folosinţă în următorii 15 ani dunărene, scopul final fiind protecţia mediului,
Pentru a putea face faţă solicitărilor impuse de vi- prin abordarea de tehnologii noi şi inovative, şi
teza ridicată, calea ferată ce leagă capitala de li- creşterea standardului de viaţă pentru populaţia
toral, având o lungime de 228 km, a fost supusă din aceste zone. Ţările care participă la strategia UE
unui proces de modernizare ale cărui costuri s-au pentru regiunea Dunării sunt Germania (landurile

36 martie 2011 | www.100construct.ro


Baden-Wurttemberg şi Bavaria), Austria, Ungaria,
Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, Ro-
mânia, la care se adaugă Croaţia, Serbia, Bosnia,
Muntenegru, Republica Moldova şi Ucraina. Prin-
cipalele provocări cu care se confruntă regiunile
străbătute de Dunăre sunt potenţialul nevalorificat
al transportului naval şi lipsa legăturilor rutiere şi
feroviare, situaţie care a creat probleme de dezvol-
tare pentru întreaga regiune de sud a României.
Riscul României şi al altor ţări din Europa de Est
care se confruntă cu o stare precară a căilor ferate
este acela de a rămâne izolate de restul continen-
tului, în condiţiile în care operatorii de pe pieţele
vestice, care dispun de trenuri adaptate unei in-
frastructuri mai bune, vor fi puşi în situaţia să
ocolească asemenea regiuni. Referitor la această
problemă, oficialii români promit că nu se va mai
repeta situaţia de anul trecut, când România a
renunţat la finanţări europene nerambursabile în cauză, cu o lungime de 48 km, a fost construit
în valoare de 875 milioane de euro, pentru a nu în secolul al XIX-lea, iar alinierea acestuia la stan-
majora deficitul bugetar, Ministerul Transporturi- dardele internaţionale moderne a implicat lucrări
lor primind doar 8,5% din suma necesară pentru extinse, de mare complexitate, a căror finalitate se
cofinanţarea proiectelor de infrastructură pe bani traduce într-o profitabilitate economică de aproxi-
europeni. mativ 11-12%. Din cauza problemelor serioase de
infrastructură ale acestui tronson de cale ferată,
Calea ferată Câmpina – Predeal, în special la nivelul podurilor metalice nituite şi
lucrări de modernizare de peste a canalelor de scurgere din cărămidă, dar şi a
33 milioane de Euro instalaţiilor electrice, a sistemului de semnalizare
Potrivit unui comunicat al companiei CFR SA, şi cuplare, numeroase porţiuni ale tronsonului au
tronsonul de cale ferată de pe Valea Praho- necesitat lucrări laborioase, prezentând un grad
vei cuprins între Câmpina şi Predeal, parte din mare de deteriorare. Alte lucrări de remediere
linia ferată Bucureşti-Braşov situată pe Cori- sunt în curs de desfăşurare astfel că, la finalizare,
dorul IV Paneuropean, a mai parcurs o etapă tronsonul reabilitat Câmpina - Predeal va permite
importantă a procesului de modernizare. Mai o viteză de călătorie de până la 160 km/h pentru
precis, a fost finalizată construcţia a şase po­ trenurile de călători şi de până la 120 km/h pen-
duri şi şase podeţe noi, şi au fost reabilitate alte tru cele de marfă. De asemenea, se are în vedere
două podeţe, aferente secţiunii de cale ferată şi refacerea peroanelor gărilor de-a lungul tronso-
Câmpina – Predeal, conform nului, conform standardelor
contractului de lucrări în va-
loare totală de 33.110.419,12
Riscul României şi al altor tehnice europene. Printre
avantajele de care vor benefi-
Euro atribuit consorţiului SC
ţări din Europa de Est care cia călătorii se numără spori-
Arcada Company - SC Vega se confruntă cu o stare rea confortului şi siguranţei,
93 - SC Construcţii Feroviare precară a căilor ferate este în acelaşi timp diminuându-
în februarie 2008. Contractul acela de a rămâne izolate se operaţiunile de întreţinere
a fost cofinanţat de Comisia de restul continentului şi reparaţiile pe linie. Totuşi,
Europeană prin facilitatea lucrările se vor prelungi
ex-ISPA şi de către Guvernul României, prin fon- peste perioada estimată de finalizare din cauză
duri de la bugetul de stat. Acest tronson de cale că reabilitarea podurilor a întârziat reparaţiile
ferată reprezintă o legătură importantă între două la calea de rulare. Cel mai probabil, finalizarea
regiuni principale ale României şi face parte din lucrărilor la infrastructura feroviară va avea loc
axa prioritară 22 a Reţelei transeuropene de trans- la sfârşitul acestui an, când trenurile ar putea par-
port (TEN-T), care face legătura feroviară între curge distanta Bucureşti - Predeal în aproximativ
ţări din estul UE, fiind singura cale de legătură o oră, conform declaraţiilor unor surse din Minis-
dinspre sud-estul Europei şi centrul UE. Tronsonul terul Transporturilor.

www.100construct.ro | martie 2011 37


Supliment infrastructură
Agendă încărcată
pentru lucrările
de infrastructură
tunele
Agenda lucrărilor de construcții pentru
infrastructură tunele metrou, cale ferată
se anunță a fi extrem de încărcată
pentru următorii 10 ani, multe dintre
lucrări demarând din acest an.
O nouă magistrală de metrou între
Bucureşti şi Aeroportul Otopeni
Proiectul având drept beneficiar compania
Metrorex şi care vizează conexiunea dintre două
modalităţi de transport care deservesc Capitala,
pe calea ferată şi pe calea aerului, prin interme-
diul unei linii de metrou, urmează să fie pus în
practică de îndată ce vor fi realizate proiectele
tehnice preliminare şi caietele de sarcini care să
permită lansarea licitaţiei pentru execuţia tune-
lurilor aferente, termenul estimativ fiind mijlocul
anului 2012. Magistrala 6 de metrou care ar
urma să facă legătura între municipiul Bucureşti O parte din costurile de execuţie a lucrărilor pe
şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă va avea magistrala 6 de metrou vor fi asigurate din cre-
ca punct de plecare staţia 1 Mai, în loc de Piaţa ditul de aproximativ 320 milioane euro pe care
Victoriei, aşa cum se anunţase iniţial. Devierea Guvernul României l-a luat în urmă cu un an de la
traseului a fost decisă de Metrorex pentru a re- Banca Japoneză pentru Cooperare Internaţională,
duce costurile de execuţie a lucrării, costul total pentru acoperirea restului sumei fiind nevoie de
al proiectului fiind estimat la un miliard de euro. alte surse de finanţare care până în prezent nu au
fost identificate.
cxcxcxc Deşi iniţial proiectul prevedea ca punct de ple-
cxcxcxcxc care pentru magistrala 6 staţia de metrou Piaţa
Victoriei, cu tranzit prin Piaţa Presei Libere, în
urma studiului de fezabilitate s-a renunţat la
această variantă care ar fi generat costuri cu
aproximativ 200 milioane de Euro mai mari,
pe lângă alte probleme legate de execuţie şi de
protecţia mediului, cu consecinţe nedorite asu-
pra traficului în zonă, şi aşa destul de aglomerat.
Conform oficialilor companiei Metrorex, magistrala
6 va avea nouă staţii, iar primii călători care vor
beneficia de această linie de transport vor ajunge la
Aeroportul Otopeni nu mai devreme de 2018.

38 martie 2011 | www.100construct.ro


Staţiile de metrou Pajura şi Parc Bazilescu,
funcţionale începând cu vara acestui an
Alte două staţii ale aceleiaşi magistrale ar putea fi
gata în 2015. Aflate în stadii avansate de execuţie,
cele două staţii care se vor adăuga celor deja exis-
tente ale magistralei 4 de metrou se estimează că
vor fi date în folosinţă în acest an, mai precis la
începutul verii, costurile finalizării acestora ri-
dicându-se la aproximativ 80 milioane de lei, bani
din fondul bugetului de stat. Conform declaraţiilor
oficialilor companiei, până în 2015 s-ar putea
finaliza şi următoarele staţii ale magistralei 4,
Laminorului şi Zarea. Există de asemenea planu-
ri ca tot linia 4 de metrou să fie prelungită până
la Gara Progresul (Berceni), trecând prin staţiile
Haşdeu, Palatul Parlamentului, Catedrala Mântui-
rii Neamului şi Eroii Revoluţiei, dar pentru aces-
tea nu există încă studii de fezabilitate. Lucrările
la staţia Pajura sunt într-un stadiu avansat de
realizare, în prezent montându-se traversele pen-
tru şinele de metrou. Urmează pavarea peronu-
lui şi placarea stâlpilor de susţinere cu material
metalic, dar şi instalarea pe poziţie a cablurilor
electrice şi definitivarea spaţiilor tehnice, cu ter-
minarea finisajelor la tunelul de ventilaţie.
Cu un istoric zbuciumat, magistrala 4 a fost
începută în anul 1988, iar într-un an s-a reuşit
realizarea structurii de rezistenţă şi a tunelu-
lui între Gara de Nord şi Zarea, cu excepţia
subtraversării apeductului din zona Podului
Magistrala Bucureşti - Otopeni Constanţa, care alimentează cu apa toată partea
vizează conexiunea dintre de nord a oraşului. Începând cu 1994 lucrările
transportul pe calea ferată şi pe au fost abandonate, cu excepţia unor intervenţii
calea aerului, prin intermediul având scopul eliminării infiltraţiilor de apă din

Aditivi pentru mortare şi betoane


unei linii de metrou pereţii tunelurilor. Cu toate acestea, apa şi ma-
terialele solide infiltrate ca urmare a faptului că
Din 2020 călătorii vor putea circula cu săpăturile s-au făcut pe sub apeduct au cauzat
metroul între Bragadiru şi Voluntari deformarea pereţilor tunelurilor, ceea ce a com-
Magistrala se va realiza în parteneriat public promis în mare măsură lucrările efectuate. Din
privat, Metrorex urmând să susţină financiar, în acest motiv, la reluarea lucrărilor, în 1997, zona
prima fază a proiectului, serviciile de proiectare în cauză a trebuit să fie ranforsată cu beton şi fier,
şi consultanţă tehnică, economico-financiară şi pentru a nu permite apariţia infiltraţiilor, în 2000
juridică pentru pregătirea şi derularea licitaţiei fiind inaugurat tronsonul Gara de Nord – 1 Mai,
cu un cost total de 90 milioane de euro.
www.isomat.eu

pentru construcţia magistralei 7, valoarea acestor


servicii fiind de aproximativ 12 milioane de Euro.
Magistrala 7 va avea 30 de staţii, însumând aproxi- Lucrările la magistrala 5 Universitate-
mativ 25 de kilometri, la care se adaugă un depou Drumul Taberei ar putea fi amânată
şi o parcare, şi va asigura legătura, pe direcţia Sud Lucrările de începere a construcţiei magistra-
Vest–Nord Est, dintre zona centrală şi cartierele lei 5 de metrou, cuprinsă între Universitate
Alexandriei-Rahova şi Obor-Colentina. Traseul şi Drumul Taberei, programate să înceapă în
complet pe care îl va parcurge va include comu- vara acestui an, ar putea fi amânate din cauza
na Bragadiru, trecând prin zonele Alexandriei, contestării rezultatului licitaţiei care a dat câştig
Rahova, Piaţa Unirii, Moşilor, Obor, Colentina, iar de cauză consorţiului format din Astaldi (Italia),
ca punct terminus comuna Voluntari. FCC (Portugalia), Delta ACM şi AB Construct

www.100construct.ro | martie 2011 39


Supliment infrastructură
(România), de către compa- finanţarea necesară construcţiei, de aproximativ
nia Aktor din Grecia. Conform 1,3 miliarde de euro.
planurilor iniţiale, lucrările Conform proiectului, mai mult de jumătate din
la tuneluri, staţii şi structură traseul total, adică 30 de kilometri, va fi par-
de rezistenţă ar trebui să du- curs pe sub munte, prin tuneluri. Segmentul de
reze aproximativ doi ani şi autostradă, care ar fi trebuit să fie dat în folosinţă
jumătate, iar magistrala să fie în 2015, se întinde pe 55 de kilometri şi va avea
dată în folosinţă în anul 2015, patru staţii de taxare, şase tuneluri, două parcări,
odată cu realizarea, printr-o 16 poduri şi viaducte. Cele şase tuneluri vor avea
licitaţie separată, a lucrărilor o lungime totală de 30 de kilometri, cel mai lung
de linii şi punere în funcţiune. având 3,8 km. De asemenea, podurile şi viaduc-
Pentru această magistrală, tele vor avea o lungime totală de 8 km. Două
Metrorex a achiziţionat deja dintre tuneluri vor facilita traversarea localităţilor
21 de garnituri noi de tren. Sinaia şi Buşteni, amplasarea celorlalte fiind în
Tronsonul, care va lega cartie- zonele Comarnic şi Râşnov.
rul Drumul Taberei de centrul
Capitalei, va avea o lungime de Vor începe reparaţiile la tunelul
9,05 km şi 14 staţii, respectiv Anghel Saligny din Constanţa
Ghencea, Prelungirea Ghen- În luna decembrie a anului trecut s-a atri-
cea, Râul Doamnei, Brâncuşi, buit proiectul de reabilitare a tunelului Anghel
Romancierilor, Drumul Taberei, Saligny din Constanţa, considerat un reper is-
Drumul Taberei 34, Favorit, toric, care face legătura între port şi CF Palas,
Orizont, Academia Militară, firmei Daria Const SRL, după o lungă perioadă
Eroilor 2, Haşdeu, Cişmigiu şi în care tunelul a fost închis, fiind scos din uz ca
Universitate 2, iar de la Piaţa urmare a deteriorării sale. Valoarea estimată a
Universităţii va fi realizată lucrărilor este de peste 300.000 lei şi termenul
o legătură cu cartierul Pantelimon. Lucrările se de finalizare este de 90 de zile de la data atri-
vor desfăşura pe două loturi, dintre care primul,
300.000 lei pentru
considerat principal, vizează execuţia structurii reabilitarea tunelului
tunelelor şi a staţiilor pe distanţa Râul Doamnei - Anghel Saligny din
Academia Militară – Eroilor - Haşdeu. Constanța
Conform Metrorex, oferta câştigătoare, cea
a consorţiului Astaldi- FCC- Delta ACM - AB
Construct, a solicitat un preţ de 918 milioane lei,
un preţ alternativ de 904,32 milioane lei, şi un
termen de execuţie de 25 de luni pentru realiza-
rea lucrărilor. Pe de altă parte, Aktor a oferit un
preţ de 1,009 miliarde lei şi un termen de execuţie
de 25 de luni. Oferte finale au mai fost depuse de
alte două consorţii, Strabag - Straco, cu un termen
de execuţie de 30 de luni, la un preţ de 1,94 mi- buirii. Tunelul, având o lungime de 490 m, 6,15
liarde lei, respectiv, consorţiul turco – rus Dogus – m înălţime şi 8,36 m lăţime a fost proiectat şi
Gulermak - Moscovskii Metrostroi, care a avansat construit de Anghel Saligny, având o valoare
o ofertă de preţ de 1,07 miliarde lei şi un termen istorică incontestabilă. Lucrările au început în
de execuţie de 22 de luni. anul 1886 şi s-au finalizat în 1900. Timp de peste
70 de ani a fost folosit pentru garniturile de marfă
Tuneluri cu o lungime totală de 30 km, prin care aveau ca destinaţie portul Constanţa, însă în
munte, pe autostrada Comarnic - Braşov 1992 a fost închis din cauza unor inundaţii. Deoa-
Considerat un proiect de importanţă primordială rece tunelul trece pe sub calea ferată Constanţa
de către Ministerul Transporturilor, construcţia – Mangalia şi pe sub drumul naţional Constanţa –
autostrăzii Comarnic-Braşov se află în prezent în Mangalia, menţinerea lui în stare deteriorată pu-
impas din cauza blocării lucrărilor în primăvara nea sub semnul întrebării siguranţa zonei, inclu-
anului trecut, consorţiul franco-elen care a siv cartierul de locuinţe din apropiere, existând
câştigat licitaţia, Vinci - Aktor, nereuşind să obţină pericolul surpării sale.

40 martie 2011 | www.100construct.ro


Eveniment recomandat de:

www.100construct.ro | decembrie 2010 - ianuarie 2011 29


Supliment infrastructură

INFRASTRU
resuscitată
Patru contracte importante de investiţii
în infrastructura de mediu, care vizează
tot atâtea judeţe din ţară, au fost
semnate de curând între ministrul
Mediului şi Pădurilor şi autorităţile
locale, în cadrul Programului
Operaţional Sectorial «Mediu».

J
udeţele care vor beneficia de contracte de
finanţare în valoare de 288 milioane euro,
bani proveniţi din fonduri europene, sunt
Botoşani, Buzău, Timiş şi Neamţ. Proiectele în
cauză vor avea în vedere modernizarea sistemu-
lui de termoficare, a sistemului de apă / apă uzată
şi managementul integrat al deşeurilor.
Prin implementarea proiectului de modernizare a
sistemului de termoficare din judeţul Botoşani se
urmăreşte reabilitarea centralelor de termoficare
existente în regiune şi a reţelelor de alimentare
cu energie termică, cu scopul reducerii poluării
aerului şi a impactului asupra schimbărilor cli-
matice în acord cu normele UE. Valoarea totală a
proiectului este de 36,5 milioane euro fără TVA,
din care finanţarea nerambursabilă din Fondul de
Coeziune este de 18,2 milioane de euro.
În ceea ce priveşte proiectele care vizează judeţele
Buzău şi Timiş, acestea au ca obiect extinderea
şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată
în majoritatea localităţilor urbane până în anul
2014, fiind în valoare de 99,3 milioane de euro
fără TVA, din care finanţare nerambursabilă din
Fondul de Coeziune în valoare de 76,7 milioane
euro, respectiv, 118,8 milioane euro fără TVA, din
care finanţare nerambursabilă din Fondul de Coe-
ziune de 87,8 milioane euro.
Tot la Buzău se încearcă implementarea proiec-
tului privind sistemul de Management Integrat
al Deşeurilor pe tot cuprinsul judeţului, denumit
Masterplan. Proiectul prevede realizarea unor

42 martie 2011 | www.100construct.ro


CTURA DE MEDIU,
cu bani europeni
rampe ecologice în nouă zone din judeţ şi ar urma ca 900.000 de hectare. Valoarea decontaminării
să se dezvolte pe o perioadă de 30 de ani, cele acestora, programată în următorii 20 - 30 de ani,
mai multe fonduri urmând să vină de la Uniunea va fi de peste cinci miliarde de euro. Un prim pas
Europeană, mai precis peste 33 de milioane de euro. în acest sens a fost făcut de curând, când a fost
În prezent, în judeţul Buzău există o singură rampă semnat contractul de finanţare aferent proiec-
ecologică pentru prelucrarea deşeurilor, la Gălbinaşi, tului „Reabilitarea Sitului Poluat Istoric – Batal
care aparţine societăţii RER. Proiectul a fost blocat de depozitare reziduuri petroliere Strada Lacul
în repetate rânduri, dar se speră că în acest an vor Peştelui (Municipiul Câmpina)”. Acesta este pri-
începe lucrările efective la rampele ecologice. mul contract de pe axa 2.2 a POS Mediu semnat în
De asemenea, proiectul care se va derula în România, cu o valoare de peste 10 milioane de lei,
judeţul Neamţ, în valoare totală de 33,4 mi- iar investiţiile vor fi realizate cu sprijin de la Fon-
lioane euro fără TVA, din care 24,2 milioane euro dul European de Dezvoltare Regională. Obiectivul
reprezintă finanţare nerambursabilă din Fondul principal al lucrărilor de remediere este ecologi-
European de Dezvoltare Regională, are în vedere zarea sitului pentru a aduce terenul la un stan-
îmbunătăţirea şi extinderea la nivel judeţean a dard adecvat folosirii ca zonă verde pentru public,
colectării deşeurilor şi asigurarea transportu- includerea zonei în peisaj (plantare) sub formă de
lui acestora, urmărindu-se o rată de colectare a spaţiu de agrement, precum şi reducerea impac-
deşeurilor de 100%, precum şi extinderea siste- tului asupra mediului.
mului de colectare selectivă a deşeurilor recicla- Tot în judeţul Prahova sunt în curs de derulare
bile, cu accent pe deşeurile de ambalaje. alte 33 de proiecte privind infrastructura de me-
Peste cinci miliarde de euro pentru reabilitarea diu, având o valoare totală de aproximativ 90 mi-
zonelor poluate istoric. Potrivit oficialilor minis- lioane de lei, care au în vedere îndeosebi surse
terului Mediului, în România există peste 1000 de de energii regenerabile, reabilitări de parcuri şi
situri potenţial contaminate, cu o suprafaţă de cir- spaţii verzi sau strategii de conştientizare privind
protecţia mediului. Alte două proiecte importante
150 MILIOANE DE EURO sunt în curs de finalizare, primul având o valoare
PENTRU ÎMPĂDURIRI de 160 milioane de euro, în domeniul apelor, iar
celălalt vizând gestionarea deşeurilor, cu o valoare
Fondurile alocate de Ministerul Mediului pentru de 44 milioane de euro. În fază de implementare
împăduriri prin Programul Naţional de Dezvoltare este şi proiectul de modernizare a sistemului de
Rurală, din surse europene, se ridică la 150 de colectare şi epurare a apelor uzate din Ploieşti,
milioane de euro, după cum a afirmat ministrul cu o valoare de aproximativ 170 milioane de lei,
Laszlo Borbely. Conform oficialului, sumele iniţiat în urmă cu mai bine de patru ani, şi care
alocate în ultima perioadă în acest scop sunt de se speră că va fi încheiat în cel mai scurt timp cu
şase ori mai mari decât au fost anterior, ceea ce sprijin financiar din partea Ministerul Mediului şi
denotă preocuparea pentru acest domeniu pe Pădurilor.
nedrept neglijat. În cadrul acestui program, orice Guvernul mai intenţionează să aloce 120 mi-
persoană fizică sau persoană juridică care vrea lioane de lei, prin Fondul de Mediu, în vederea
să împădurească un teren agricol, va primi între ecologizării a patru iazuri de decantare miniere,
1.300 şi 1.500 de euro pentru un hectar de teren iar alte 44 milioane de euro vor fi folosite pentru
împădurit, plus încă 200 de euro anual, timp de siturile contaminate din zonele Turda din judeţul
15 ani, pentru întreţinere. Cluj şi Crânguri din judeţul Dâmboviţa, în afara
celui de la Câmpina din judeţul Prahova.

www.100construct.ro | martie 2011 43


50%
Eco
România: Peste scădere
a nivelului poluării faţă de 1989

Conform rapoartelor oficiale, în România s-a înregistrat o scădere cu 52%


a nivelului poluării faţă de anul 1989, în timp ce Bulgaria a anunţat o diminuare
cu 50%, iar Cehia cu 27,5%.

T
otuşi, organizaţiile ecologiste sunt de părere cilor, în loc de conservare şi reîmpădurire, în timp
că ţările din Europa de est, printre care şi ce resursele naturale consumate depăşesc media
România, respectă doar pe hârtie protocolul europeană.
de la Kyoto, dat fiind faptul că nivelul emisiilor Conform Agenţiei Europene pentru Mediu şi
de gaze cu efect de seră a scăzut considerabil în a analizelor Grupului interguvernamental de
ultimii 20 de ani, dar nu datorită unor programe experţi ONU pentru schimbări climatice, dacă
clare şi bine puse la punct în acest sens, ci ca ur- problema încălzirii globale nu va fi rezolvată,
mare a prăbuşirii industriilor de tip comunist, peste o sută de ani Pământul va fi cu totul altfel, cu
extrem de poluante. Ca o caracteristică generală suprafeţe întinse transformate în deşert şi imposi-
a tuturor statelor foste comuniste, atât politicile bil de folosit ca terenuri pentru agricultură şi zone
de reîmpădurire, cât şi strategiile de eficientizare de coaste înghiţite de ape, cu furtuni foarte dese,
energetică a clădirilor sau de adoptare şi punere uragane ameninţătoare, râuri şi fluvii revărsate,
în practică a unor tactici ecologice în cadrul pro- secetă prelungită.
ceselor industriale s-au situat la nivele extrem de Şi în cazul României, încălzirea globală va afecta
modeste, care nu ar putut influenţa într-o aseme- zona de coastă, ca urmare a creşterii nivelului
nea măsură succesul diminuării nivelului de noxe. oceanului planetar, iar Delta Dunării ar putea de-
Mai mult decât atât, atât în România, cât şi în Bul- veni o amintire, existând pericolul să dispară sub
garia, de exemplu, tendinţa este de tăiere a copa- ape, în timp ce fluviul şi-ar putea lărgi considera-

44 martie 2011 | www.100construct.ro


bil albia. În Dobrogea, fenomenul de deşertificare velul din 1990 şi cu cel puţin 20% până în 2020.
ar putea deveni o problemă extrem de gravă, în Aceasta măsură a fost adoptată în încercarea de a
condiţiile în care suprafeţe întinse de teren s-ar provoca statele puternic industrializate şi pe cele
transforma în zone complet aride. La fel, zona de în curs de dezvoltare sa adopte o reducere cu 30%
luncă dintre Tulcea şi Galaţi (situată de o parte si a acestor emisii.
de alta a fluviului) ar urma sa devina o imensă
mlaştină. Şi alte zone ale ţării ar putea avea de Ţările puternic industrializate
suferit de pe urma încălzirii globale, în special se opun continuării protocolului
Oltenia, judeţele cele mai afectate urmând să fie Protocolul de la Kyoto, care a fost negociat în de-
Olt, Dolj sau Gorj, dar şi Banatul sau regiuni în- cembrie 1997 de către 160 de ţări, fiind semnat
tinse din Moldova şi Transilvania, mai ales cele în prezent de 183 de state, prevede reducerea
din nordul ţării, care vor fi cele mai expuse riscu- emisiilor de dioxid de carbon de pe tot cuprin-
lui de a se confrunta cu furtuni puternice şi viituri sul globului. Cele mai mari producătoare de gaze
devastatoare. poluante din lume, Statele Unite şi China, care
România, la fel ca şi celelalte state membre ale generează 44% din cantitatea totală de emisii de
protocolului de la Kyoto, şi-a propus să iniţieze dioxid de carbon, au un regim aparte faţă de acest
cât mai multe acţiuni care să compenseze sau să acord. În anul 2001, oficialii americani au anunţat
anihileze schimbările climatice care ar putea avea retragerea SUA din Protocolul de la Kyoto, invo-
efecte dezastruoase cu caracter ireversibil asupra când punerea în pericol a economiei americane
mediului, în această direcţie fiind îndreptată poli- şi excluderea incorectă a ţărilor în curs de dezvol-
tica de mediu actuală a ţării noastre. tare de la implementarea restricţiilor. Argumentul
principal a fost incapacitatea limitării emanaţiilor
Protocolul de la Kyoto, înlocuit de Acordul de gaze ale autovehiculelor, una dintre princi-
internaţional de mediu de la Copenhaga palele surse de poluare ale mediului care produc
Din 2012, protocolul de la Kyoto, care are ca scop efectul de seră şi încălzirea atmosferei globale.
scăderea emisiilor de poluanţi în ţările semnatare, În ceea ce priveşte China, aceasta a ratificat Pro-
va fi înlocuit de Acordul internaţional de mediu de tocolul de la Kyoto în anul 2002, cu menţiunea
la Copenhaga, care prevede reduceri ale emisiilor că nu are obligaţia de a-şi reduce emisiile de
de noxe astfel încât să se atingă obiectivul global gaze, având în vedere statutul de ţară în curs de
de limitare a creşterii temperaturii globale la mai dezvoltare. Potrivit Agenţiei Internaţionale pen-
puţin de două grade Celsius peste nivelul pre-in- tru Energie, China a depăşit consumul de ener-
dustrial, pentru evitarea unor consecinţe catas- gie al SUA încă din 2009, consumând în 2009
trofale precum valuri de căldură, inundaţii sau echivalentul a 2,25 miliarde de tone de petrol
uragane. După ce, în trecut, Canada şi Japonia au provenind din cărbune, energie nucleară, gaze
criticat stricteţea condiţiilor privind reducerea de naturale, hidroenergie şi petrol. Consumul este
emisii, la sfârşitul anului trecut Rusia a anunţat că cu 4% mai mare decât cel al SUA care, începând
se va retrage din Protocolul de la Kyoto, cu toate din 2005, folosesc energia într-un mod mai efi-
că a dat asigurări că va scădea emisiile de dioxid cient. China şi-a fixat cota de reducere a emisii- Şi în cazul
de carbon cu 25% până în anul 2020. Pe de altă lor de carbon pe unitate de PIB de la 40% la 50% României,
parte, poziţia Uniunii Europene faţă de problema până în 2020 în raport cu 2005, insistând asupra încălzirea
poluării este mai puţin drastică, statele europene caracterului voluntar al acestor angajamente. . globală va
luându-şi angajamentul de a reduce cu 30% emi- afecta zona
siile de noxe. În vederea sprijinirii ţărilor în curs La rândul său, Australia a refuzat sa semneze
de dezvoltare pentru a se adapta la schimbările Protocolul de la Kyoto, insistând asupra intenţiei
de coastă,
climatice, se prevede acordarea a 30 de miliarde de a aplica măsuri pentru reducerea cu 30% a
ca urmare a
de dolari în viitorul apropiat, urmând ca ulterior emisiilor de gaze cu efect de seră, în timp ce o altă
creşterii
să se ajungă la 100 de miliarde de dolari. Pro- superputere industrializată, Canada, a susţinut nivelului
tocolul de la Kyoto stipulează ca, pentru ţările că aplicarea condiţiilor Pactului Kyoto ar duce oceanului
industrializate, să se ajungă la o scădere a emi- la mari dezechilibre economice. India a respins planetar, iar
siilor poluante cu 5,2% în perioada 2008-2012, ideea semnării unui acord care să impună limite Delta Dunării
în comparaţie cu cele din 1990. De asemenea, în clare, dar vizează o reducere a cantităţii de emisii ar putea
ceea ce priveşte ţările europene, acordul prevede de gaze cu efect de seră în raport cu unitatea de deveni
ca în perioada 2008-2012, nivelul concentraţiei PIB, faţă de 2005, de la 20 la 25% începând cu o amintire.
gazelor de seră să se diminueze cu 8% faţă de ni- acest an şi până în 2020.

www.100construct.ro | martie 2011 45


Eco
La polul opus Marea Britanie va pune în aplicare
cel mai ambiţios plan de reforme pentru piaţa
energetică din ultimii 20 de ani, care are ca scop
investirea a peste 200 de miliarde de lire sterline
pentru a crea un nou tip de economie bazat pe
emisii reduse de carbon. Astfel, marii furnizori de
energie vor fi sprijiniţi să adopte tehnologii care
au emisii de carbon reduse, cum ar fi dezvoltarea
de noi centrale nucleare. Până în anul 2025, se
doreşte atingerea unui prag de aproape 16.000
MW din energia nucleară în Marea Britanie, cu to-
ate că până acum mai mulţi dezvoltatori de uzine
nucleare au fost rezervaţi în a investi pe piaţa din
Regatul Unit, în măsura în care acest lucru ar im-
Marii furnizori plica costuri extrem de substanţiale.
de energie vor Organizaţiile ecologiste au atras de multe ori
fi sprijiniţi să La sfârşitul anului trecut, Japonia, una dintre atenţia asupra catastrofelor ecologice cu care
adopte semnatarele originale, şi-a anunţat decizia de riscă să se confrunte Pământul dacă ritmul de
tehnologii a nu subscrie la extinderea Protocolului de la poluare continuă să fie la fel de alert, dând ca
care au emisii Kyoto, a cărui primă fază expiră în 2012, subli- exemplu mai multe insule din Pacific care sunt în
de carbon niind totuşi că deocamdată nu intenţionează să se pericol de a dispărea sub ape datorită încălzirii
reduse, cum ar retragă. Nemulţumirile guvernului nipon vizează globale. Cu toate că regiuni precum Vanuatu,
impunerea de obligaţii numai unui mic grup de Insulele Marshall sau Kiribati emit foarte puţin
fi dezvoltarea ţări dezvoltate, protocolul de la Kyoto fiind consi- dioxid de carbon, acestea vor fi primele care vor
de noi centrale derat un instrument incomplet de combatere a plăti preţul stilului de viaţă modern şi al poluării
nucleare. poluării mondiale. din marile state industrializate.

www.magazin-bona.ro
Firma din Bucuresti -
este distribuitor autorizat BONA ROMANIA

ofera totul pentru parchet:


 masini profesionale de raschetat si slefuit inclu-
siv consumabile abrazive
 adezivi: - in dispersie - bicomponenti poliureta-

nici - silanici
 amorse , solventi

 rasini : - epoxidice (bariera de vapori) - pt.

reparatie sape
 membrane hidroizolatoare (bariera de vapori)

 sape autonivelante si de reparatie

 chituri, grunduri si produse de cosmetizare

 lacuri ecologice pentru toate tipurile de

trafic(domestic, ridicat, intens, sportiv)


 produse de curatare si intretinere / unelte si

accesorii

SISTEMUL BONA
inseamna: - produse compatibile -
cunostinte - suport tehnic -
economie pe termen lung.

Contact:
Tel.: +40 727.797.174
E-mail: office@parchetexpert.ro

46 martie 2011 | www.100construct.ro


Utilaje

Speranţe de redresare
pe piaţa utilajelor
Companiile din domeniul utilajelor pentru construcţii așteaptă în 2011 o revigorare
consistentă a pieţei utilajelor pentru lucrările de infrastructură rutieră din România.

Î
n condiţiile în care unul dintre principalele ca anul 2012 să aducă o îmbunătăţire mult mai
obiective ale guvernului actual este susţinerea vizibilă a situaţiei în acest domeniu. Condiţia de
şi implicarea activă în accesarea de fonduri redresare a acestui sector constă însă, după cum
europene pentru modernizarea infrastructurii, din au afirmat şi reprezentanţii UE, în capacitatea de
ce în ce mai multe proiecte de acest gen au şanse a administra contracte, construcţia de drumuri
să beneficieze de finanţări UE, iar altele fiind deja nefiind condiţionată numai de numărul de utilaje
demarate. de construcţii disponibile sau de capacitatea de a
Semnale în acest sens există deja, sfârşitul anului muta o anumită cantitate de pământ. Este evident
2010 aducând uşoare creşteri faţă de valorile pro- că banii reprezintă o condiţie esenţială, însă suc-
gnozate în ceea ce priveşte numărul de unităţi vân- cesul constă în accesarea acestora şi în manage-
dute, chiar dacă rezultatele înregistrate la sfârşitul mentul contractelor din domeniu, astfel încât să se
trimestrului al treilea privind evoluţia pieţei utila- poată evita efectele corupţiei, iar problemele legate
jelor de construcţii au fost în strânsă legătură cu de avize şi relocări să fie rapid rezolvate.
evoluţia investiţiilor în infrastructură sub impactul La sfârşitul anului precedent, o scădere
crizei financiare. Astfel, pe parcursul ultimei pe- semnificativă a cifrei de vânzări s-a observat în
rioade a anului 2010 s-au livrat în total aproxima- ceea ce priveşte utilajele terasiere, de la 1.335 de
tiv 180 de unităţi de utilaje pentru construcţii, faţă echipamente în 2008, la doar 206 unităţi în 2010.
de 260 de unităţi livrate în aceeaşi perioadă din Şi în trimestrul al doilea al anului 2010 s-a înregis-
anul 2009, conform datelor Asociaţiei Distribuito- trat o diminuare notabilă a vânzărilor, cu o pondere
rilor de Utilaje de Construcţii din România. de 18,6% faţă de anul 2009: mai exact, în cazul
Pentru anul 2011 se estimează că activitatea din in- excavatoarelor, numărul de bucăţi livrate a scăzut
dustria maşinilor şi utilajelor pentru construcţii, cu la 112, faţă de 121 de unităţi vândute în 2009, iar
precădere cele folosite la lucrările de infrastructură în cazul încărcă­toarelor vânzările s-au diminuat cu
rutieră, îşi va menţine un trend ascendent, urmând peste 22%, de la 36 de unităţi, la 28, luându-se ca

48 martie 2011 | www.100construct.ro


referinţă aceeaşi perioadă de timp. Se menține trendul ascendent,
În ceea ce priveşte grupa utilajelor compacte, la nivel mondial
cum ar fi mini-încărcătoare şi mini-excavatoare, La nivel mondial, trendul uşor ascendent înregistrat
vânzările au atins un nivel rezonabil, chiar dacă la sfârşitul anului trecut pe piaţa utilajelor pentru
s-a înregistrat o diminuare de aproape 35% faţă de construcţii se va menţine şi va continua să aibă o
anul precedent, cu aproximativ 30 de unităţi vân- evoluţie pozitivă. Relevant în acest sens este exem-
dute, faţă de 44 în 2009; de asemenea, o uşoară plul SUA, care a încheiat anul 2010 cu o creştere
scădere s-a înregistrat şi în cazul boldo-excava- de 6,4% în domeniu, comparativ cu sfârşitul anului
toarelor, numărul de unităţi vândute fiind de 112. precedent. Estimările specialiştilor privind evoluţia
Şi utilajele complementare, cum ar fi macaralele viitoare a pieţei echipamentelor pentru construcţii
telescopice, betonierele purtate sau staţionare, din această regiune sunt cât se poate de favorabile,
concasoarele etc., au avut o evoluţie previzibilă preconizându-se creşteri accelerate ale activităţii
pe o piaţă dominată de incertitudini, în condiţiile din acest sector, cu 12,7% în 2011, respectiv, 14,8%
unei diminuări drastice a activităţii de profil. Cu în 2012 şi 13% în 2013.Industria echipamente-
toate acestea, numărul de unităţi vândute până lor pentru construcţii din Canada a înregistrat, la
la sfârşitul anului precedent s-a înscris în trendul sfârşitul anului precedent, o creştere de 8,2% şi
estimat, preconizându-se chiar o uşoară creştere se aşteaptă ca acest an să aducă o îmbunătăţire şi
odată cu începutul anului 2011. mai consistentă a activităţii, cu aproximativ 12%.
La fel, pronosticurile pentru 2012 şi 2013 sunt cât
Germania: creştere cu 60% se poate de optimiste, creşterile estimate cifrându-
faţă de anul trecut se la 14,8%, respectiv, 12,7%.
În comparaţie cu situaţia de pe piaţa autohtonă a Estimările favorabile referitoare la piaţa nord
utilajelor pentru construcţii, în special a celor fo- – americană a utilajelor pentru construcţii se
losite în lucrări de infrastructură rutieră, evoluţia bazează pe semnalele pozitive din zona lucrărilor
pozitivă a altor pieţe europene de profil pare a da de infrastructură, unde continuă investiţiile într-un
startul unui trend ascendent, care a depăşit perico- ritm alert, şi a cererilor venite de pe pieţele externe
lul de reversibilitate. Astfel, un exemplu pozitiv în de construcţii.
acest sens este cel al Germaniei, la sfârşitul anu-
lui trecut comenzile pentru utilajele de construcţii
înregistrând o creştere cu 60% faţă de anul tre- SCULE, UTILAJE, ECHIPAMENTE,
cut, potrivit statisticilor Asociaţiei constructori- REPARAŢII SCULE

M AY T E C H
lor germani de echipamente şi materiale pentru
construcţii. Cea mai importantă creştere a fost
înregistrată în ceea ce priveşte cererea pentru uti-
lajele folosite la lucrările de infrastructură rutieră.
O ascensiune notabilă s-a evidenţiat şi pe piaţa uti-
lajelor pentru construcţia de clădiri, precum şi la
utilajele de terasare. Această evoluţie favorabilă 25%
a activităţii din domeniul utilajelor de construcţii REDUCERE
se datorează în special comenzilor din exterior
şi mai puţin celor de pe piaţa germană. Expor-
turile germane de utilaje pentru construcţii şi-au
revenit pe parcursul primelor şapte luni ale anu-
lui trecut, înregistrând o creştere de 16% faţă de
aceeaşi perioadă a anului 2009. Potrivit statis-
ticilor, principalul beneficiar al utilajelor pentru
construcţii fabricate în Germania este în prezent
Franţa, după care urmează SUA şi China. O altă
piaţă vizată de producătorii germani de echipa- Extra!
Un rucsac
mente pentru construcţii este Brazilia datorită Adidas cadou la
oricare 5 burghie
programelor de mare amplitudine derulate de comandate!
stat pentru construcţia de stadioane, în vederea
pregătirii pentru Cupa Mondială din 2014 şi pen-
tru Jocurile Olimpice din 2016.

Magazin B-dul Mărăşeşti 125, Tel.: 021-330.62.05,


www.100construct.ro | martie 2011 49
Fax: 021-330.22.34, E-mail: office@maytech.ro
Utilaje
Atlas Copco îşi extinde portofoliul
de suflante eficiente energetic
Divizia Oil-free Air a Atlas Copco lansează ZB 5-120 VSD, gamă inovativă de suflante centrifugale
100% oil-free cu turaţie variabilă - VSD (Variable Speed Drive). La baza noii game ZB se află o
tehnologie de ultimă generaţie lagăr pe aer care asigură o eficienţă energetică ridicată.

G
ama ZB furnizează de până la 70 la sută din totalul
aer 100% oil-free în consumului de energie. Pentru
conformitate cu stan- a reduce semnificativ costurile
dardul ISO 8573-1, eliminând de exploatare ale acestor staţii
orice risc de contaminare cu cu funcţionare continuă, noua
ulei a sistemului de aerare. gamă ZB încorporează cele mai
Tehnologia specială lagăr pe recente tehnologii în cadrul
aer permite flotaţia fără fre- celei mai eficiente şi durabile
care a rotorului cu turaţie proiectări. “Această gamă nu
înaltă. Combinată cu tehno- numai că răspunde nevoilor spe-
logia VSD, asigură cel mai mare cifice ale staţiilor de tratare a apelor
volum de aer cu consum minim de energie. uzate, dar, de asemenea, demonstrează angajamen-
În mod tipic, sistemul de aerare dintr-o staţie de tul nostru de a inova şi a dezvolta produse suste-
tratare biologică a apelor uzate este responsabil nabile care să constituie un plus de valoare pentru
clienţii noştri”, spune Chris Lybaert, Preşedintele
Diviziei Oil-free Air a Atlas Copco.

Accesorii curăţare Utilaje de Furtunuri


canalizări compactat industriale
TEHNICĂ Sisteme de sprijinire

20%
DIAMANTATĂ pentru săpături

PÂNĂ LA
REDUCERE
Prima companie românească
nominalizată la premiile International
Awards for Powered Access 2011
Industrial Access SA este singura companie
românească nominalizată la premiile Inter-
Gamă completă de national Awards for Powered Access 2011, la
tăietoare asfalt-beton categoria Compania de închirieri platforme de
lucru la înălțime a anului. Industrial Access SA
este nominalizată la premiu alături de mari
companii din Marea Britanie, Irlanda și Chile.
Au fost primite mai mult de 100 de aplicații,
cel mai mare număr de la inaugurarea din
2009. Câștigătorii vor fi anunțați la cina IAPA
în urma Summitului IPAF din 14 aprile 2011
ZOSICOM GRUP SRL în Amsterdam, Olanda.
Adresa: Str. Clăbucet nr. 33, sector 1, Bucureşti
Tel./Fax: +04-021.665.21.79, 224.30.79
Mobil:+40-721.229.657, +40-743.158.395
E-mail:onoiug@yahoo.com, office@furtuneindustriale.ro
www.furtuneindustriale.ro
ERP pentru firmele de servicii

 CRM  Document management


 Project management  Financial management
 Intraweb/Intranet portal  Event management
 Contact management  Bănci de date
 Time-tracking (time-sheet)  Contract management

Kazier este un sistem de management + suportul IT pentru sistemul e folosit în comun de catre mai multe business-units
implementarea acestuia: un concept unitar de modelare, sau chiar firme separate simultan. Câteva dintre avantajele
de procedurizare şi de optimizare a activităţii unei organizaţii folosirii Kazier: lucrul şi controlul total al businessului de la
împreună cu un software integrat, de tip Web application, distanţă (remote/mobile office), procedurizarea activităţii,
de management al proceselor şi proiectelor şi al tuturor flexibilitate maximă (poate modela o mare varietate de activităţi,
evenimentelor, contactelor, documentelor şi datelor financiare de la cele din firme cu câţiva angajaţi până la afaceri foarte mari,
ataşate acestora. Kazier-ul poate administra în întregime cu sute sau mii de angajaţi), uşurinţă de folosire, capacitatea
activitatea unei firme mari din domeniul serviciilor: consultanţă, de a înlocui multe sisteme separate cu un singur software
avocaţi, servicii financiare, medicale, industriale, real-estate, integrat, protecţia ridicată a datelor, pe mai multe niveluri de
publicitate, publishing, ONG-uri, instituţii ale administraţiei securitate, cu posibilitatea controlului accesului pe fiecare
de stat, precum şi departamentele de tip «support/shared informaţie sau document în parte. Kazier este implementat şi
services» din corporaţiile mari şi foarte mari: vânzări, marketing, folosit în prezent în mai multe bănci, firme de consultanţă, de
juridic, training, recrutare, client-service, aprovizionare etc. publishing, cabinete de avocaţi şi alte organizaţii din România
Productivitatea e cu atat mai mare cu cât compania are mai şi din străinătate (Franţa, China, Tunisia, Maroc, Ungaria etc.)
multe activităţi dispersate în oraşe sau ţări diferite şi cu cât Numele produsului nu este ales întâmplător…

www.kazier.eu
www.100construct.ro | decembrie - ianuarie 2009 51
Faţade

Faţade tradiţionaleversus
exterioare futuriste
Cărămida, lemnul, plasticul sau toată suprafaţa exterioară a unei clădiri, ori doar
pe porţiuni; celălalt tip de piatră artificială poate
materialele metalice reprezintă opţiuni avea aspectul unor dale smălţuite, cu grosimea mai
des întâlnite pentru realizarea faţadelor mică de 2,5 cm. În primul caz, materialul se fixează
prin zidire, în timp ce în cazul al doilea se așează
clădirilor. Sticla nu mai reprezintă de mult o plasă metalică peste suprafaţa peretelui, în care
o noutate în materie. plăcuţele se fixează într-un pat de mortar. Din acest

C
motiv, acest ultim tip de finisaj este destul de greu de
ărămida, lemnul, plasticul sau materialele îndepărtat, în cazul în care ulterior se doreşte rea-
metalice reprezintă opţiuni des întâlnite menajarea exterioară a construcţiei.
pentru realizarea faţadelor clădirilor. Sticla
nu mai reprezintă de mult o noutate în materie. Cimentul ignifug
Există însă şi alte variante de realizare a învelişului Acest material se foloseşte sub formă de plăcuţe
exterior al unei construcţii, care să răspundă nu şi chiar dacă are o speranţă de viaţă destul de
numai cerinţelor estetice, ci să contribuie efectiv ridicată, este predispus la deteriorări cauzate de
la sporirea eficienţei energetice a clădirilor. acţiuni mecanice.

Piatra artificială Plăcile ceramice


Se folosesc două variante de piatră artificială: un Au o durată de viaţă estimată, în medie, la 100
substituent al cărămizii, care se poate utiliza pentru de ani, în ciuda faptului că se fărâmiţează ori că

52 martie 2011 | www.100construct.ro


sunt sensibile la impact. Ca dezavantaj, agrafele
de fixare se pot deteriora, ceea ce duce la desprin-
derea plăcilor. Faţadele care dispun de finisaje pe
bază de plăci ceramice sunt extrem de atractive,
dar pot fi şi sursa unor probleme nedorite. Mate-
rialele ceramice au o calitate incontestabilă, aceea
de a fi impermeabile. Cu toate acestea, umezeala
deja impregnată în peretele unei construcţii poate
provoca pagube serioase, pentru că va fi dificil de
evacuat: va căuta să penetreze spaţiile care opun
cea mai mică rezistenţă, acestea fiind chiar spre
interior, prin perete. De aici până la apariţia igra-
siei nu este decât un pas, cu consecinţe nedorite
asupra sănătăţii beneficiarilor clădirii.
Pentru a preîntâmpina aceste neplăceri este
necesară o ventilaţie corespunzătoare a pereţilor,
ceea ce se poate realiza incluzând un sistem de
drenaj la exteriorul pereţilor, un canal pentru apa
care se evacuează şi găuri de ventilaţie. În acest
sens, pereţii se acoperă la exterior cu un material
impermeabil, care poate fi şi hârtie, creându-se piatră naturală se consideră a fi mai rezistente Suprafeţele
astfel sistemul de drenaj. Se începe acoperirea decât cărămida, reacţia la solicitările mecanice placate cu
pereţilor de la baza lor şi se continuă în sus, su- sau de altă natură este aceeaşi, doar că amploa- piatră naturală
prapunându-se marginile de material în acest rea procesului de deteriorare este mai mică în sunt mai
proces. În continuare, se fixează plăcile în stratul primul caz. rezistente
suport realizat cu tencuială din mortar, având în decât cărămida,
vedere ca între plăci şi perete să existe o distanţă Plăcile din lemn de cedru sau de sequoia amploarea
de 2,5 cm. De asemenea, rosturile rigide, sau Aceste materiale au dezavantajul că, odată cu
spaţiile dintre plăcile ceramice rezultate în urma trecerea timpului, pierd din cantitatea de răşini
procesului
alăturării acestora pe stratul suport, pe verticală pe care o conţin şi încep să se scorojească şi să
de deteriorare
si orizontală, trebuie să aibă o anumită lăţime crape. Ca regulă generală, când mai mult de 50%
este mai mică.
minimă, în funcţie de tipul plăcilor şi de dimen- din plăcile din lemn necesită recondiţionare sau
siunile lor. Importanţa realizării corecte a rostu- înlocuire, se recomandă înlocuirea lor totală.
rilor este neîndoielnică, ele prevenind disloca- Acest tip de material pentru finisaj se poate vopsi,
rea plăcilor din materialul adeziv prin preluarea cu menţiunea că este posibil ca stratul de vopsea
mişcărilor de dilataţie sau contracţie a plăcilor. să se deterioreze destul de repede, lăsând ume-
zeala să se infiltreze în pereţi. De aceea se preferă
Plăcile de beton ca plăcile din lemn de cedru sau de sequoia să fie
Folosirea plăcilor din beton la finisarea pereţilor supuse procedeului de băiţuire în locul celui de
exteriori este destul de rar întâlnită. Deterio- vopsire.
rarea acestui tip de material depinde în special
de configuraţia plăcii – textura suprafeţei şi for-
ma acesteia – având în vedere faptul că betonul
Termoizolaţia ideală –
este un material poros, care poate permite infil- întoarcerea la natural
trarea apei. Vopsirea plăcilor de beton sporeşte Termoizolaţia pe bază
performanţele materialului, reducându-se astfel de granule din plută
cantitatea de apă care îl poate penetra. Termoizolaţia joacă un rol hotărâtor în privinţa
eficienţei energetice. Ultimele trenduri în ma-
Piatra naturală terie recomandă pluta ca material de bază
Piatra naturală folosită la amenajarea faţadelor al termoizolaţiilor faţadelor, având excelente
clădirilor poate fi de mai multe tipuri; dintre aces- proprietăţi termice, fonice şi hidroizolante.
tea se remarcă rocile vulcanice precum granitul Este 100% impermeabil şi copiază fidel forma
sau cele sedimentare cu o duritate mai redusă suprafeţei pe care este aplicat. Se aplică sub
cum ar fi calcarul. Deşi suprafeţele placate cu formă de pastă mai mult sau mai puţin densă care

www.100construct.ro | martie 2011 53


Faţade
apoi se transformă într-o masă compactă având o
bună aderenţă pe orice tip de suprafaţă netedă,
aspră sau neregulată. Este unicul material care,
în condiţii normale, nu ajunge niciodată la + 35
grade C şi nu coboară sub 0 grade C, indiferent
de temperatura exterioară. În ceea ce priveşte
timpul de maturaţie, acesta variază între 8 şi 48
de ore, în funcţie de tipul de suport, de tempera-
tura mediului înconjurător în momentul aplicării
şi de grosimea stratului de termoizolaţie. Prima
mână se aplică în strat subţire, având funcţia de
amorsă, după care se definitivează cu o a doua mai nou a început să fie folosită şi ca material ter-
mână de finisaj, până la realizarea unui înveliş de moizolant pentru construcţii. Folosirea ei pe scară
2,5 – 3,5 mm. largă în construcţii aduce numeroase beneficii,
Termoizolaţia pe bază de granule de plută se cum ar fi reducerea necesarului de energie pentru
foloseşte nu doar la montarea sau la restructura- încălzirea sau climatizarea construcţiilor şi impli-
rea faţadelor, ci şi în cadrul lucrărilor vizând im- cit reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Alte
permeabilizarea de pardoseli, terase şi învelişuri, avantaje de luat în seamă se referă la protecţia
ca izolant şi sigilant pentru ţiglele de acoperiş, clădirii împotriva

Variantele pentru acoperirea tencuielilor şi ca adeziv între îngheţului pe timp de iarnă şi împotriva tempera-
alternative ciment şi faianţă, parchet, ca protecţie împotriva turilor înalte în lunile de vară. Testele au demons-
de realizare oxidării, pavarea ariilor recreative, acoperirea de trat că fibrele de cânepă nu conţin albumină, prin
a învelişului grinzi şi stâlpi din fier, pentru sigilarea conductelor urmare un produs fabricat din acest material nu
exterior al unei
din cadrul sistemelor de climatizare, sau ca barieră necesită tratamente împotriva moliilor şi gânda-
construcţii
pentru punţi termice în grinzi şi stâlpi din ciment. cilor, fiind ideal pentru persoanele suferind de di-
trebuie să
răspundă nu verse alergii. Materialul termoizolant pe bază de
numai cerinţelor Termoizolaţie cu lână şi cânepă naturală cânepă este livrat sub formă de saltele sau role
estetice, ci să Materialele naturale sau tehnologiile care si este recomandat pentru izolarea acoperişului,
contribuie și la protejează mediul câştigă din ce în ce mai mult a pereţilor şi a pardoselii. Un alt material cu ex-
sporirea teren inclusiv în domeniul construcţiilor, aceasta celente proprietăţi termoizolante îl reprezintă un
eficienţei fiind tendinţa la mare căutare pe pieţele până nu produs ecologic realizat din lână de oaie, care este
energetice a demult adepte ale folosirii materialelor super- folosit pe piaţa germană de construcţii de mai
clădirilor. tehnologizate, dar care au redescoperit benefi- bine de 10 ani. Suprafaţa flexibilă şi încreţirea fi-
ciile reîntoarcerii la natură. Cânepa, cunoscută brelor de lână conferă acestui material, pe lângă
mai ales pentru utilizările ei clasice, în industria caracteristicile termice foarte bune, şi calităţi an-
de îmbrăcăminte, a combustibililor şi uleiurilor, tifonice excepţionale.

54 martie 2011 | www.100construct.ro


ARM/DISARM

CITITOR
DE AMPRENTĂ
Finger print reader

CONTROL
Armarea/dezarmarea ACCES

sistemelor de alarmă,
acces control sau pontaj...
cu iTouch
CARACTERISTICI WL5
FINGERPRINT READER
PROGRAM/
• Wl5 este un cititor de amprente cat si un cititor MONITOR

de amprenta/card care imbina intr-un mod inedit


tehnologia RFID cu cea biometrică;
• Designul foarte compact(145x56x37.5mm)
îl face pretabil chiar pentru instalarea pe ușă; SPECIFICAȚII TEHNICE
• Standardul Wiegand face posibila conectarea cu Procesor: 32-bit high sped DSP
aproape orice tip de controler de acces; Alimentare: DC 12V 300mA
• Nivelul de securitate poate fi ușor crescut prin Utilizatori: 512 amprente nelimitata ID card
utilizarea ambelor metode de autentificare: Autentificare: Amprenta, ID card
(optional Mifare card)
amprentă și card;
Aria de scanare: 22 mmX 18mm
• Anti-zgariere,incasabil si foarte durabil, accepta o
Rezoluție: 500 DPI
mare plaja de tipuri de amprente; Metode de autentificare: Amprenta, Card,
• Înregistrarea facila a cartelelor si amprentelor Card+Amprenta
prin intermediul unui MasterCard sau cu softul de Timp de autentificare: ≤ 1
managment pe PC; Comunicare: MiniUSB, RS485, RS232
• Capacitate mare de stocare: 512 amprente; Output: Wiegand 26/32/34/40
• Comunicarea cu PC-ul via MiniUSB, FRR / FARO: 0,001% - 0.00001%
Temperatura de lucru: -10°C la +60 °C
Rs485 sau Rs232.
EXPRESS SERVICE SRL
Calea Grivitei nr 212, sector 1 Bucuresti
Tel/Fax: 021 224 52 64, 0744 648 121
Email: office@expresserv.ro

Fingerprint Reader made in CE


www.wiselock.ro
Actualitate
În contextul în care este
necesară o reală dezvoltare a
infrastructurii urbane şi rurale, în
care cererea de locuinţe este încă
în dezechilibru faţă de ofertă,
sectorul construcţiilor din judeţ
va putea avea o revenire serioasă
în următorii ani, susține prefectul
județului Vrancea, Ion Oprea.

JUDEȚUL VRANCEA
D
inamica activităţii în domeniul construcţiilor
reprezintă un indicator serios al dezvoltării
economice datorită faptului că antrenează şi
stimulează pe orizontală dezvoltarea mai multor secto-
are economice conexe.
Doresc să subliniez faptul că relansarea sectorului de
construcţii este o prioritate în strategia economică a
Guvernului României. Dezvoltarea şi modernizarea
urbană şi rurală presupune în primul rând existenţa
unei strategii clare, viabile şi asumată de comunităţile
locale. Nu ne mai putem permite mai ales, în condiţii de
criză economică să avem sute de obiective de investiţii în
diverse stadii de execuţie la nivelul unor comunităţi lo-
cale. Punctul meu de vedere este foarte clar şi anume să
se finanţeze investiţiile care sunt într-un stadiu avansat
de execuţie şi numai după aceea în funcţie de o analiză
serioasă să se îndrepte alocarea de resurse către alte
obiective.
De asemenea, reducerea decalajelor între comunităţi,
judeţe, regiuni, între mediu urban şi rural dar şi pen-

PREFECTUL JUDEȚULUI VRANCEA: tru ieşirea mai rapidă din criză trebuie ca eforturile
reprezentanţilor autorităţilor locale să se îndrepte către
această oportunitate care ne este la îndemână: accesa-

”Sectorul construcţiilor rea fondurilor structurale.


Indiferent de conjunctura economică a existat şi există
o preocupare continuă pentru aplicarea prevederilor

din judeţ va putea avea legale tehnice în domeniu atât prin implementarea sis-
temelor de calitate cât şi prin armonizarea legislaţiei
naţionale cu cea europeană la nivelul tuturor factorilor

o revenire serioasă în implicaţi ( proiectanţi, executanţi, producătorii, şi distri-


buitorii de materiale pentru construcţii) care să conducă
la realizarea şi exploatarea unor construcţii de calitate

următorii ani” corespunzătoare, în scopul protejării vieţii oamenilor, a


bunurilor acestora, a societăţii şi a mediului înconjurător.

56 martie 2011 I www.100construct.ro


Piaţa locală în construcţii este unul din domeniile care de canalizare ( reţele colectoare, staţii de epurare) la
a suferit cele mai mari restrângeri ale activităţii. Lipsa nivelul aglomerărilor urbane Focşani, Adjud, Panciu,
lichidităţilor pe toate palierele (atât la nivelul ofertanţilor Odobeşti, Mărăşeşti.
cât şi la nivelul cererii) a condus la o reducere drastică a Toate aceste lucrări vor avea ca finalitate atât crearea
activităţii până la limita de stagnare, a atras modificări unei structuri instituţionale eficiente pentru asigura-
serioase la nivelul cererii şi ofertei.” rea serviciilor de apă şi canalizare în judeţ cât şi o mai
eficientă activitate de protecţie a mediului.
Investiții planificate pentru Va continua finanţarea programului de dezvoltare
perioada următoare la nivelul infrastructurii rurale prevăzut prin O.G.
În ceea ce priveşte investiţiile pentru perioada următoare nr.7/2006 pentru lucrări de alimentare cu apă, reţele de Prefectul
menţionez faptul că vor continua lucrările pe cel de al canalizare, poduri podeţe în cca 18 comune precum şi în județului Vrancea,
II-lea tronson al drumului naţional DN2D (Focşani – ceea ce priveşte construirea de baze sportive în cca. 25 Ion Oprea
Tg. Secuiesc) primul tronson fiind deja recepţionat la de comune ale judeţului.
finele anului 2010. De asemenea, se va demara proiectul de “Imple-
Se vor demara totodată lucrările de reabilitare şi mo- mentare a sistemului de management integrat al Relansarea
dernizare ale drumului judeţean DJ 204 D (Focşani deșeurilor, în conformitate cu standardele UE, în sectorului de
– Suraia – Vadu –Roşca – Vulturu). scopul eliminării impactului asupra mediului şi a
În domeniul infrastructurii urbane vor demara lucrările riscurilor asupra sănătăţii umane”. construcţii este
privind “Reabilitarea şi modernizarea sistemului de Un alt obiectiv de investiţii îl constituie “Amena- o prioritate
apă şi canalizare în judeţul Vrancea“ lucrări ce au jarea Hidroenergetică a râului Siret pe Sectorul în strategia
ca drept scop îmbunătăţirea accesului la apă potabilă Cosmeşti-Movileni” prin realizare de către Hidroe-
de la cca 76% actual la peste 98% după 2014 precum lectrica a lucrărilor aferente acumulării şi centra- economică
şi creşterea gradului de acoperire pentru colectarea lei hidroelectrice Cosmeşti cu o putere maximă de a Guvernului
apei uzate de 73% la peste 95% după 2014 . Lucrările 41, 8MW. Această investiţie ce se desfăşoară pe terito- României.
constau în extinderea, reabilitarea şi modernizarea riul a două judeţe (Vrancea şi Galaţi) va avea funcţiuni
după caz a reţelelor de alimentarea cu apă ( captare, multiple, de la producerea de energie verde la asigu-
aducţiune, înmagazinare, tratare, distribuţie) a reţelelor rarea irigaţiilor precum şi la scoaterea de sub efectul
inundaţiilor a localităţilor limitrofe şi realizarea unui
pod peste Siret.
VRANCEA Tot în anul 2010 au fost finalizate lucrări de investiţii
pentru obiectivul Reabilitarea lucrărilor de CES, în
SUPRAFAȚĂ: 4.863 kmp zona Cârligele, lucrări finalizate pe raza localităţilor
POPULAŢIE: 392.317 locuitori Vârteşcoiu, Câmpineanca, Cârligele şi Coteşti, supra-
DENSITATEA POPULAȚIEI: 81 locuitori pe kmp faţa fiind de 4061 ha.
(al 27-lea pe țară)
REŞEDINŢA DE JUDEŢ: municipiul Focşani Vrancea: Proiecte europene în valoare
ÎMPĂRȚIRE ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ: două de 800 milioane de lei pentru 2011
municipii, Focşani şi Adjud, trei oraşe, Valoarea proiectelor cu finanţare europeană accesate
Mărăşeşti, Panciu şi Odobeşti şi 68 de
de Consiliul Judeţean Vrancea, aflate în derulare sau
comune.
care vor demara anul acesta se ridică la 800 milioane
CĂI DE ACCES: E85,
drumul euro- de lei.
pean expres Anul acesta, administraţia judeţeană urmează să
Bucureşti – primească 102,1 milioane de lei, sume provenite de
Suceava, care la Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul
tranzitează Social European şi subvenţii de stat pentru programe
municipiul şi externe. 46 milioane lei reprezintă creditele de anga-
judeţul, fiind jamente ale Ministerului Dezvoltării Regionale privind
principala cale subvenţiile de la bugetul de stat pentru finanţarea sub-
rutieră de acces programului privind pietruirea, reabilitarea, moder-
către municipiul Focşani.
nizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local
Judeţul este traversat şi de
clasate. Bugetul Consiliului Judeţean şi al instituţiilor
tronsonul principal de cale ferată care
uneşte două dintre regiunile României, Moldova subordonate pe anul 2011 este de aproximativ 154 mi-
şi Muntenia. lioane de lei, cu 17 milioane de lei mai puţin faţă de bu-
getul anului 2010, care a fost de 171, 2 milioane de lei.

www.100construct.ro I martie 2011 57


Actualitate
Proiecte și investiții în Vrancea
Anul care tocmai a început se anunţă bogat din punct
de vedere al investiţiilor în infrastructură pentru județul
Vrancea. Iată câteva dintre cele mai importante dintre
acestea:
AUTOSTRADA PLOIEŞTI - FOCŞANI - ALBIŢA
Autostrada Ploieşti - Buzău - Focşani -Albiţa, parte a Co-
ridorului Paneuropean IX, va fi conexată la noua centură
de ocolire a municipiului Focşani. În lungime de 288 de “Îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și
kilometri, ea va fi realizată pe două tronsoane: Ploieşti locale”, Domeniul major de intervenție 2.1 “Reabilita-
- Buzău -Focşani (133 km) şi Focşani - Albiţa (155 km). rea și modernizarea rețelei de drumuri județene, străzi
Autostrada va fi realizată prin concesiune, iar studiul urbane- inclusiv construcția/reabilitarea șoselelor de
de fezabilitate şi asistenţa tehnică în vederea pregătirii centură”, vizează creşterea nivelului calitativ al infras-
licitaţiei de concesionare a tronsonului Ploieşti- Focşani tructurii de transport din judeţul Vrancea, în vederea
a costat 2,3 milioane de euro. Deocamdată nu a fost stimulării dezvoltării durabile a judeţului şi atragerii în
făcut public traseul exact, pentru a evita speculațiile circuitul economic a unor zone cu dezvoltare deficitară.
imobiliare. Prin implementarea acestui proiect se asigură aducerea
AUTOSTRADA MĂRII NEGRE DJ 205R la parametrii corespunzători din punct de ve-
Totodată, la sfârşitul anului trecut, ministrul Transportu- dere tehnic, refacerea sistemului rutier pentru un trafic
rilor a aprobat ruta principală a Autostrăzii Mării Negre, de perspectivă, creşterea siguranţei şi a mobilităţii ru-
traseu care trece şi prin Focşani, proiect internaţional de tiere, reducerea costurilor de operare ale autovehicule-
infrastructură care va străbate şapte ţări. lor şi a timpului de deplasare şi creşterea gradului de
EXTINDEREA ȘI REABILITAREA INFRASTRUCTURII atractivitate şi accesibilitate a zonei.
DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ ÎN JUDEȚUL VRANCEA Valoarea totală a proiectului este de 10.938.610,85 lei,
Este un proiect finanțat în cadrul POS Mediu, cu o va- din care 546.095,02 lei reprezintă contribuția beneficia-
loare de 107.068.652 euro. Pentru implementarea rului la cheltuielile proiectului și 332.443,61 lei, valoarea
acestui proiect a fost constituită Asociația de Dezvoltare neeligibilă a proiectului.
Intercomunitară «VranceAqua», iar CUP Focșani a de- Valoarea eligibilă nerambursabilă din FEDR este de
venit Operator Regional. Președintele VranceAqua este 7.663.611,39 lei și 982.403,55 lei, valoarea eligibilă
președintele Consiliului Județean, Marian Oprișan. nerambursabilă din bugetul național.
Proiectul este destinat orașelor Focșani, Adjud, Panciu, Perioada de implementare a proiectului este de 15 luni.
Mărășești, Odobești, dar și comunelor Golești, Câmpi- REABILITARE ŞI MODERNIZARE DJ 204E MĂRĂŞEŞTI-PANCIU km
neanca, Homocea. Se are în vedere reabilitarea puțurilor 24+200- 43+050
de apă, a stațiilor de tratare a apei potabile, a conduc- Depus în cadrul Programului Operational Regional
telor de aducțiune, extinderea sistemului de distribuție 2007-2013, Axa Prioritară 2 “Îmbunătățirea infrastruc-
Președintele a apei, extinderea și reabilitarea rețelelor de canalizare turii de transport regionale și locale”, Domeniul major
Consiliului Județean, din aceste localități, dar și realizarea a cinci noi stații de de intervenție 2.1 “Reabilitarea și modernizarea rețelei
Marian Oprișan epurare. de drumuri județene, străzi urbane- inclusiv construcția/
REABILITARE ŞI MODERNIZARE DJ 205R reabilitarea șoselelor de centură”, proiectul vizează
COTEŞTI – POIANA CRISTEI, km 21+700 – km 28+700 reabilitarea DJ 204E Mărăşeşti-Panciu. Acest drum
Proiectul depus în cadrul Programului Operațional facilitează conexiunea cu drumurile naţionale DN 24
Regional 2007-2013, în cadrul Axei Prioritare 2 și DN 2 și asigură creşterea gradului de accesibilitate şi
atractivitate a judeţului Vrancea şi a Regiunii Sud-Est,
precum şi deschiderea către toată zona Moldovei. Ast-
fel, zone cu dezvoltare structurală deficitară deservite
de acest drum, precum oraşul Mărăşeşti, vor fi atrase
în circuitul economic, iar probleme precum şomajul şi
sărăcia îşi vor putea găsi o soluţionare. Pe termen me-
diu, beneficiile sunt creşterea mobilităţii populaţiei şi
a bunurilor, reducerea costurilor de transport şi a tim-
pului de operare a autovehiculelor, creşterea fluxurilor
comerciale în special către/dinspre podgoria Panciu şi a
investiţiilor productive.
Valoarea totală a proiectului este de 42.918.387,08 lei,

58 martie 2011 I www.100construct.ro


BANU ALUMIN:
Calitate maximă
cu costuri reduse
Firma Banu Alumin din Focșani răspunde cu
brio și celor mai exigente provocări venite
din partea clienților în domeniul tâmplăriei
din PVC și aluminiu - termopan, respectiv
confecțiile metalice și din inox, în condiții de
prețuri reduse și calitate superioară.

F
iecare produs pe care îl realizăm este în
măsură să comunice despre caracteristi-
cele performante ale materialelor pe care
le utilizăm, despre nivelul tehnologic al echipa-
mentelor din dotare, despre atenția acordată de-
taliilor. Designul neobișnuit solicitat de anumiți
arhitecți nu reprezintă o problemă pentru noi -
fiecare comandă de acest gen este o nouă provo-
care pentru echipa noastră ”, ne spune Claudiu
Banu, administratorul companiei.
Pe lângă oferta clasică de uși și ferestre cu
tâmplărie din PVC și aluminiu, Banu Alumin
realizează și o gamă diversificată de acesorii
pentru tâmplăria PVC: plase împotriva insectelor,
plase pentru ferestre și uși de balcon sau rulouri,
praguri de uși din aluminiu sau PVC, glafuri fe-
restre, de exterior din aluminiu și de interior din
PVC, paneluri ornamentale din aluminiu pen-
tru uși de exterior. Pentru comenzi mari, firma
vrânceană acordă reduceri consistente.
Tâmplăria din PVC, în care sunt utilizate gea-
muri termopan de calitate, oferă beneficiarului
avantaje precum: durabilitate, izolare termică și
fonică, costuri reduse de întreținere și un confort
sporit.
”În cadrul atelierului propriu, societatea noastră
realizează diferite produse de tâmplărie din PVC
și aluminiu, în care sunt utilizate geamuri ter- geamului ne permite în prezent să onoram și cele
mopan. Caracteristicele performante ale profilelor mai pretențioase solicitări din partea clienților
utilizate, cât și calitatea prelucrării acestora, sunt din domeniul tâmplăriei din pvc / aluminiu. Acum
COMPANIE
S.C. BANU ALUMIN SRL
doar două dintre motivele pentru care clienții putem să includem în cadrul produselor noastre Str. Al. Vlahuta nr. 18, Focsani
noștri ne recomandă prietenilor”, susține admi- oglinzi, respectiv geamuri, conform proiectului Tel.Fax: +40 237.216.017
nistratorul companiei. stabilit de comun acord cu beneficiarul. Pe bază Tel. Banu Claudiu:
În atelierele firmei Banu Alumin pot fi reali- de comenzi speciale, putem realiza diferite com- +40 754.028.009
zate și obloane din aluminiu, la dimensiunile și ponente de mobilier din sticlă. Alături de partene- Tel. Lazar Mirela:
particularitățile solicitate de client. rii noștri din construcții și amenajări interioare, +40 724 050.552
Web: www.banualumin.ro
Existența atelierului propriu de prelucrare a realizăm și montăm pereți din sticlă.

www.100construct.ro | martie 2011 59


Actualitate
din care 1.504.597,45 lei reprezintă contribuția benefi- ciarului la cheltuielile proiectului și 1000 lei valoarea
ciarului la cheltuielile proiectului și 623.535,45 lei, va- neeligibila a proiectului.
Ar trebui susținuți loarea neeligibilă a proiectului. Valoarea eligibila nerambursabila din FEDR este de
producătorii Valoarea eligibilă nerambursabilă din FEDR este de 7.037.398,31 lei și 991.893,82 lei, valoarea eligibila
30.657.620,07 lei și 3.903.653,37 lei, valoarea eligibilă nerambursabila din bugetul national.
autohtoni de nerambursabilă din bugetul național. Perioada de implementare a proiectului este de 32
materiale de Perioada de implementare a proiectului este de 31 luni. luni.
construcții prin MODERNIZAREA CENTRULUI ŞCOLAR “ELENA DOAMNA” FOCŞANI MODERNIZARE, EXTINDERE și DOTARE
Proiectul a fost depus de către Consiliul Județean Vran- CENTRUL ŞCOLAR MIHALCENI
măsuri fiscale cea, în cadrul Programului Operaţional Regional 2007- În urma evaluării proiectelor depuse spre finanţare din
mai blânde, iar 2013, Axa Prioritară 3- Îmbunătăţirea infrastructurii fondurile alocate prin Axa Prioritară 3. „Îmbunătățirea
managementul sociale, Domeniul de Intervenţie 3.4 – „Reabilitare, infrastructurii sociale”, Domeniul de Intervenţie 3.4-
modernizare, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii „Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea
firmelor de educaţionale preuniversitare, universitare şi a infras- infrastructurii educaţionale preuniversitare și a in-
construcții tructurii pentru formarea profesională continuă”. frastructurii pentru formare profesională continuă”,
trebuie orientate Prin implementarea proiectului “Modernizarea Cen- la ADR Sud-Est, acest proiect a însumat cel mai mare
trului Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Elena Doam- punctaj.
spre reducerea na”, se asigură îmbunătăţirea condiţiilor de studiu, Valoarea totala a proiectului este de 2.187.310,14
costurilor fără a cazare, petrecere a timpului liber pentru 253 de copii lei din care: 1.820.764,52 lei reprezintă valoarea
afecta calitatea cu dizabilităţi de auz şi vorbire şi condiţiile de predare totala a cheltuielilor eligibile ale proiectului, adică
pentru 64 de cadre didactice angajate în cadrul Centru- 1.765.638,55 lei valoarea finanțată din Fondul Euro-
lucrărilor lui. Valoarea totală a proiectului este de 9.842.903,17 pean pentru Dezvoltare Regională și co-finanțare de la
executate. lei, din care 251.000 lei reprezinta contributia benefi- bugetul național și 55.125,97 lei contribuția Consiliu-
Vasile Andrei lui Județean Vrancea la cheltuielile eligibile din proiect.
Director General Consiliul Județean a promovat Obiectivul principal al proiectului este îmbunătățirea
SC PRODCOMBILC Vrancea în Europa infrastructurii educaționale, a structurilor de cazare
și dotării Centrului Scolar pentru Educație Incluzivă
SRL În raportul de activitate al președintelui Marian Mihalceni, în vederea asigurării unui proces instruc-
Oprișan se arată că în anul 2010 Consiliului tiv-educativ adaptat cerințelor specifice ale copiilor cu
Județean a promovat Vrancea în Uniunea dizabilități psihice și standardelor europene.
Europeană. «Ziua Europei», «Ziua Porților Obiectivele specifice ale proiectului sunt:
Deschise”, organizat de catre Comitetul Regiunilor - modernizarea spațiilor de învățământ și a internatu-
la Bruxelles și «Open Days» sunt principalele lui școlar prin lucrări desfășurate pe durata a 12 luni;
manifestări internaționale la care Consiliul Județean - îmbunătățirea eficienței energetice în unitatea de
Vrancea a participat în 2010. învățământ prin montarea unei centrale termice
În perioada 16-19 martie 2010, Consiliul Județean realizată în extinderea corpului de clădire C1;
Vrancea a participat la Cannes, la Târgul -reparații și modernizări finisaje interioare;
Internațional Imobiliar dedicat regiunilor Economice -construire șarpantă din lemn - tronson I;
Emergente ale Uniunii Europene. Reprezentanții -reparații și modernizări finisaje exterioare;
Consiliului Județean au prezentat mediului de -extinderi și reparații instalații electrice;
afaceri european aflat la eveniment proiectele -refacere instalații de apă caldă;
companie demarate, precum și soluții privind dezvoltarea Perioada de implementare a proiectului este de 20
SC PRODCOMBILC SRL acestor proiecte în parteneriat public-privat. În luni.
Str. Unirea Principatelor 73, perioada 10-12 noiembrie 2010, reprezentanții Ce cred firmele vrâncene despre strategiile adoptate la nivel po-
620006,Focsani, Vrancea, administrației județene au participat la Istanbul, litic pentru reechilibrarea situatiei din construcții?
Tel.: +40 337.401.235 la Adunarea Generală a Asociației Regiunilor ”La nivel politic ar trebui ca alocarea de fonduri eu-
Fax: +40 237.228.200
Europene. Adunarea Generală ARE a acordat ropene nerambursabile chiar și cele cu valori mari să
Web: www.prodcombilc.ro
Consiliului Județean Vrancea mențiunea specială fie acordate mai ușor pentru a da posibilitatea celor
«Communicating Europe 2010» pentru proiectul care vor să facă ceva sa facă înainte de a claca. La
companie «Identitatea ta - o șansă pentru drepturi egale». nivel de firmă, cred că ar fi ideal ca fiecare construc-
Nice Construct
Județul Vrancea a fost singura regiune membră tor să aibă posibilitatea de leasing imobiliar pentru a
Str. Maresal Averescu
ARE care a primit un premiu special în cadrul reuși să supraviețuiască și în perioada crizei și în cea
nr. 51, Marasesti
Tel.: +40 740.24.11.76 acestui eveniment. următoare ei.”, declară Drăgan Mihaela, Directorul
General Nice Construct.

60 martie 2011 I www.100construct.ro


Vin personalizat pentru
sărbătorile pascale
“Vinurile de la Lion-Gri
demonstreaza saltul calitativ al
producatorilor moldoveni, salt
determinat atât de
reorientarea catre cerintele pietei
europene, cât si de implicarea tinerei
generatii de vinificatori, mult mai
receptivi la noile tendinte.
Ar fi îmbucurator pentru iubitorii de
vin din România daca aceasta
evolutie a calitatii vinurilor de la
Lion-Gri îsi va pastra tendinta
ascendenta”.
Sergiu Nedelea,
Preşedinte Federaţia Pentru comenzi de vin personalizat şi
Somelierilor din oferte speciale: +40 748.121.094
Romania
Actualitate
Câştigătoarea Concursului Internaţional de Proiecte
pentru Şcoli de Arhitectură este o studentă româncă
Cea de-a IV-a ediţie a Concursului Internaţional de Proiecte pentru studenţi şi şcoli
de Arhitectură organizată de către Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”
Bucureşti (UAUIM) şi Asociaţia Europeană pentru Educaţie în Arhitectură (AEEA),
cea de-a III-a susţinută în mod consecutiv de Lafarge, România, şi având tema “upgrade –
continuitate şi schimbare”, şi-a anunţat câştigătorii. 
Mara Victoria Bogoescu, au fost elaborate de studenţii români. În cadrul
studentă a Universităţii de ediţiilor-concurs din 2006, 2008 şi 2010 au fost
Arhitectură din Bucureşti, a înscrise în total peste 300 proiecte dintre care
câştigat premiul I obţinând aproximativ 40 au fost premiate. Valoarea totală
unanimitatea voturilor mem- a premiilor oferite studentilor câştigători în cele 3
brilor juriului internaţional. ediţii susţinute de Lafarge se ridică la 70.000 de
La cea de-a patra ediţie a euro. Concursul a fost deschis tuturor studenţilor
acestui concurs au fost supuse la arhitectură care îşi urmează studiile în cadrul
jurizării 65 de lucrări din care unei instituţii de învăţământ superior afiliate sau
juriul a nominalizat 20 pentru neafiliate la Asociaţia Europeană pentru Educaţie
selecţia finală, acordând – în în Arhitectură (AEEA). Proiectele au fost elaborate
final – premiile 1, 2 şi 3 şi 10 individual sau în grupuri de studenţi, sub îndru-
menţiuni. Dintre lucrările pre- marea unui profesor de arhitectură din cadrul
selectate pentru jurizare în instituţiilor de învăţământ superior cu specializa-
etapa finală a competiţiei, 10 rea arhitectură.

62 martie 2011 | www.100construct.ro


Actualitate
Markus Wirth (Holcim Romania) predă mandatul
de conducere vicepreședintelui Holcim Filipine
nia s-a dezvoltat puternic pe rior poziţia de vicepreşedinte
piaţa locală, prin creşterea de producţie al Holcim Filipine
portofoliului de clienţi, extin- şi are o experienţă de 16 ani
derea capacităţii de producţie în diverse funcţii operaţionale
a fabricilor de ciment şi a şi de conducere în industria ci-
operaţiunilor de pe pieţele mentului, în special pe pieţele
de betoane şi agregate. “Anii din Asia şi Africa. Daniel Bach
petrecuţi în România reprezintă s-a alăturat Grupului Holcim în
una dintre cele mai frumoase 1994 ca inginer de proiect şi pe
perioade ale carierei mele. Am parcursul anilor a avut o carieră
avut privilegiul să lucrez cu o de succes, printre funcţiile sale
echipă extraordinară de oameni numărându-se şi cea de direc-
pasionaţi şi profesionişti, cărora tor tehnic al Holcim Indonezia.
le mulţumesc şi pe care îi admir. De asemenea, Daniel Bach a
A venit însă momentul să pre- fost responsabil pentru dezvol-
Markus Wirth, directorul gene- dau mandatul colegului meu, tarea operaţiunilor Holcim în
ral al Holcim România, subsi- Daniel Bach. Am încredere că China prin poziţia sa de asis-
diara grupului elveţian Holcim, Daniel, care vine cu experienţa tent pentru membrul din Comi-
îşi încheie la 31 martie 2011 internaţională bogată, va fi un tetul Executiv care se ocupă de
mandatul pe care îl deţine la lider remarcabil al echipei Hol- operaţiunile din Asia.
conducerea companiei de peste cim Romania, va continua să Daniel Bach este doctor în en-
6 ani. Poziţia sa va fi preluată de promoveze valorile companiei ergie mecanică la Institutul Te-
la 1 aprilie 2011 de către Daniel şi să susţină eforturile noastre hnologic Elveţian Federal din
Bach, care a ocupat anterior de a pune baze solide unui vii- Zurich şi este absolvent al unor
funcţia de vicepreşedinte al sub- tor durabil”, a declarat Markus numeroase programe postuni-
sidiarei Holcim din Filipine. Wirth. versitare la prestigioase şcoli de
Sub managementul lui Ma- Daniel Bach este elveţian şi business ca INSEAD Franţa şi
rkus Wirth, Holcim Roma- are 47 de ani. A ocupat ante- IMD Lausanne (Elveţia).

Lindab investește peste 150.000 Euro


într-un program de formare pentru parteneri
Compania a investit peste 150.000
euro în Academia Lindab, un
proiect de instruire profesională,
dedicat partenerilor Lindab.
Acesta include cursuri de mon-
taj, prezentări de produse și trai-
ninguri de vânzări rezidențiale
și industriale. În plus, Lindab va
pune la dispoziție un curs specia-
lizat dedicat agenților de vânzări,
desfășurat sub instruirea unui
trainer extern. În total, 260 de
participanți vor beneficia de cur-
surile Academiei Lindab în pe-
rioada februarie-aprilie 2011.

64 martie 2011 | www.100construct.ro


Actualitate
FINAL DISTRIBUTION INTRĂ PE PIAȚA
PRODUCĂTORILOR DE JGHEABURI ȘI BURLANE
În urma unei investiții de 500.000 euro, Final Dis- adresează segmentului rezidențial, venind din start
tribution, importatorul brandurilor de materiale de cu un preț atractiv asigurat prin producția locală,
construcții Gerard, Delta și Keylite, a deschis în Băicoi care îl va face disponibil pentru majoritatea clienților
- Prahova o linie de producție de jgheaburi și burlane. de pe această piață. Pentru 2011, ne așteptăm ca seg-
Comercializat sub brandul NOVATIK, sistemul pluvial mentul de jgheaburi și burlane NOVATIK să dețină o
produs la Băicoi va putea asigura un volum de 3,5 pondere de 17% din cifra de afaceri a companiei” a
milioane ml/an pentru burlane și 1 milion ml/an pen- declarat Dan Mircescu, Director General Final Distri-
tru jgheaburi. „Am decis să intrăm pe piață cu un sis- bution. Piața jgheaburilor și burlanelor din România
tem de jgheaburi și burlane pentru că se integrează este estimată la 20 milioane euro, din care mai puțin
foarte bine cu celelalte branduri din portofoliu, asi- de 30% este reprezentată de producția locală. Pentru
gurând un sistem complet pentru acoperiș, dar și 2011, Final Distribution estimează vânzări de peste 1
pentru că face parte din strategia “one stop shop” pe milion de euro din segmentul de producție jgheaburi
care dorim să o promovăm în România. NOVATIK se și burlane NOVATIK.

Profit de 329.000 lei pentru BAUMIX în 2010


Producătorul autohton de materiale de construcții Baumix a trecut pe profit în 2010 și a crescut
valoarea EBITDA până la 10%, față de 7% în 2009. Astfel, compania a înregistrat pentru întreg
anul 2010 un profit net de 329.000 lei și o cifră de afaceri de 30.247.000 lei.
Compania a fost afectată de scăderea cu circa tare și dezvoltare. În ceea ce privește comporta-
30% a pieței, motiv pentru care cifra de afaceri a mentul consumatorilor în 2010, cele mai cerute
scăzut cu circa 15% sub nivelul de 36.000.000 din produse au rămas, la fel ca în 2009, cele din
2009. Cu toate acestea, Baumix a crescut valoa- gama Primus, caracterizate de un raport optim
rea EBITDA până la 3.050.000 lei, 10% din cifra performanță-preț, în timp ce produsele profesio-
de afaceri, și are în plan pentru 2011 menținerea nale din gama Baumix au înregistrat un regres. În
pe profit dar și creșterea cifrei de afaceri până la acest moment, compania se numără printre pri-
nivelul lui 2009. Focusul principal a companiei în mii 5 producători de pe piață, cu o cotă de piață
Aditivi pentru mortare şi betoane

www.isomat.eu

2011 vizează optimizarea costurilor și creșterea de 10%, în condițiile în care activează în acest do-
profitabilității, precum și pe investițiile în cerce- meniu de numai 7 ani.

VOPSEA SUPERLAVABILĂ
destinată camerelor pentru copii
Vopseaua superlavabilă Savana Kids - formulă inovatoare, cu
rezistenţă superioară la pătare, pentru decorarea camerelor
copiilor - este cel mai recent produs lansat de Fabryo Corpo-
ration în gama Savana cu Teflon®. Principalele beneficii ale
vopselei sunt lavabilitatea crescută şi gama de şapte nuanţe
selectate în funcţie de preferinţele consumatorilor, cu denumiri
inspirate de basmele copilăriei. Vopseaua a fost gândită pentru
a răspunde nevoii de a face din camera copiilor un spaţiu cu
un impact pozitiv asupra dezvoltării personalităţii acestora, dar
şi pentru a asigura revopsiri cât mai rare, în condiţiile în care
frecvenţa de renovare a acestor încăperi este mare.

66 martie 2011 | www.100construct.ro


MATERIALE HIDROIZOLANTE

ADITIVI PENTRU BETOANE


ŞI MORTARE

ADEZIVI ŞI CHITURI

MATERIALE PENTRU REPARAŢII


ŞI MATERIALE PENTRU VOPSIRE

TENCUIELI GATA PREPARATE

PARDOSELI INDUSTRIALE

www.isomat.eu