2019 - Raport Grupuri Vulnerabile Final

Proiect
„Implementarea unui sistem de elaborare de politici publice în

domeniul incluziunii sociale la nivelul MMJS”,
POCA 2014-2020
Analiza şi evaluarea grupurilor

vulnerabile în vederea stabilirii nevoii
de servicii sociale
Cuprins
CUPRINS 2
1. INTRODUCERE 4
Relaţionarea cu măsurile din Programul de guvernare 2018-2020 6
2. CADRUL METODOLOGIC AL CERCETĂRII 9
Aria de cuprindere a cercetării 9
3. GRUPURILE VULNERABILE IDENTIFICATE 15
4. ANALIZA CAPACITĂŢII SERVICIILOR SOCIALE / NUMĂRULUI DE PERSOANE
VULNERABILE PE REGIUNI DE DEZVOLTARE 22
5. PROBLEME SOCIALE 26
6. ANALIZA DATELOR LEGATE DE SERVICIILE SOCIALE EXISTENTE, PRIN RAPORTARE LA
GRUPURILE VULNERABILE IDENTIFICATE 35
6.1. Analiza datelor legate de serviciile sociale existente la nivel naţional 35
6.2. Analiza datelor legate de serviciile sociale existente pe medii de rezidenţă 39
6.3. Analiza datelor referitoare la serviciile sociale existente pe categorii de UAT 43
3.4. Analiza datelor referitoare la serviciile sociale existente pe regiuni 56
7. ANALIZA SERVICIILOR SOCIALE NECESARE PE CATEGORII DE LOCALITĂȚI 75
Analiza detaliată a serviciilor sociale necesare identificate în cadrul localităților din categoria 1 –
Rural sub 3000 81
Rural 3001-6000 82
Rural peste 6000 84
Urban sub 10.000 86
Urban 10.001-30.000 88
Urban 30.001-60.000 90
Urban 60.001-100.000 92
Urban peste 100.000 94
8. SERVICII SOCIALE NECESARE PE GRUPURI VULNERABILE 96
Servicii necesare pe tipuri de grupuri vulnerabile 96
9. SERVICIILE NECESARE ŞI PERSONALUL AFERENT ACESTORA 100
1. Persoane cu studii superioare 100
2. Persoane cu studii medii 103
10. ANALIZA DATELOR CALITATIVE 105
11. ANALIZE STATISTICE: FACTORI ŞI CLUSTERE PRIVIND SĂRĂCIA ŞI SERVICIILE
SOCIALE 112
Intersecția hărților privind sărăcia relativă şi sărăcia în muncă 112
Evidenţierea unor tipologii specifice utilizând tehnici de clasificare ierarhică 117
Analiza datelor şi corelaţiile pentru indicatorii sărăciei şi ai serviciilor sociale existente și
necesare 119
12. CONCLUZII 126
13. BIBLIOGRAFIE 132
14. ANEXE 134
3
1. INTRODUCERE
Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale (MMJS) desfăşoară în parteneriat cu Institutul

Naţional de Cercetări Economice (INCE) „Costin C. Kiriţescu”, Academia Română,
proiectul „Implementarea unui sistem de elaborare de politici publice în domeniul
incluziunii sociale la nivelul MMJS”, cod SIPOCA 4, cofinanţat de Uniunea Europeană
(UE), din Fondul Social European (FSE), prin Programul Operaţional Capacitate
Administrativă (POCA) 2014–2020. Proiectul are o durată de 24 de luni şi a început în data
de 30.03.2016.
Proiectul urmăreşte crearea unui set de instrumente de planificare strategică (hărţi
privind serviciile sociale, infrastructura aferentă acestora, hărţi privind nevoile de
infrastructură socială şi servicii şi metodologii) care să sprijine procesul decizional orientat
către cetăţean. În acest scop, au fost parcurse următoarele 4 etape:
1. Identificarea modelelor relevante la nivel european şi naţional. În primă fază, a fost reali-
zată evaluarea privind cele mai relevante hărţi interactive care prezintă în profil
teritorial situaţia serviciilor sociale/infrastructurii sociale destinate grupurilor
vulnerabile.
2. Identificarea şi selectarea indicatorilor relevanţi. În urma operaţionalizării conceptelor
de bază (servicii sociale, sărăcie, sărăcie în muncă şi persoană vulnerabilă) au fost
identificaţi indicatorii relevanţi în procesul de realizare a hărţilor interactive în
profil teritorial. Au fost utilizate două tipuri de surse de date. Pe de o parte, datele
secundare furnizate de instituţii publice (MMJS, INS etc.) şi datele de cercetare
obţinute în urma cercetării cantitative şi calitative. A fost dezvoltată o metodologie
de cercetare, care a inclus un set de instrumente prin care au fost culese date la
nivelul celor 41 de judeţe şi a municipiului Bucureşti despre: nevoia de servicii
sociale şi nevoia de infrastructură necesară furnizării acestor servicii, din
perspectiva grupurilor vulnerabile şi despre oferta existentă de servicii publice şi
private de servicii sociale.
3. Obţinerea datelor secundare şi culegerea datelor primare. Cele mai multe dintre datele
secundare în profil teritorial sunt raportate la nivel regional şi judeţean, fiind
necesară completarea acestora cu informaţii la nivel de localitate. Pentru etapa de
cercetare de teren, Registrul furnizorilor de servicii sociale a fost folosit pentru
identificarea entităţilor publice şi private cu activitate în zona serviciilor sociale
cărora le poate fi adresat un chestionar de culegere de date. Totodată, au fost
aplicate fişe de culegere a datelor instituţiilor publice cu activitate în zona
4
serviciilor sociale, combaterii sărăciei şi integrării grupurilor vulnerabile.
4. Analiza datelor şi finalizare raport de cercetare.
Având la bază instrumentele şi datele colectate în cadrul proiectului menţionat mai
sus, raportul de faţă trece în revistă grupurile vulnerabile identificate şi nevoia de servicii
sociale estimate în baza evidenţelor şi chestionarelor aplicate în cadrul proiectului,
cuantificând în profil macroteritorial (pe regiuni, pe medii şi pe categorii de localităţi)
principalele tipuri de servicii sociale noi care trebuie dezvoltate în viitor.
Astfel, raportul răspunde măsurilor prioritare stabilite atât în Programul de
Guvernare 2017-2020, cât şi în Programul de Guvernare 2018-2020 în ceea ce priveşte
asigurarea unor servicii sociale de calitate, respectiv măsura privind analiza şi evaluarea
grupurilor vulnerabile (persoane fără adăpost, tineri care părăsesc sistemul de protecţie, foşti
deţinuţi, persoane evacuate din casele retrocedate, persoane dependente de droguri etc.), în scopul
stabilirii nevoii de servicii sociale.
Raportul prezintă o analiză în profil teritorial a principalelor grupuri vulnerabile şi a
nevoii de servicii sociale identificate pentru aceste grupuri, raportată la infrastructura
existentă de servicii sociale. Analiza pleacă de la ipoteza că nevoile specifice ale grupurilor
vulnerabile existente în România nu pot fi acoperite de infrastructura existentă de servicii
sociale şi este nevoie de dezvoltarea acesteia, tinând cont de caracteristicile fiecărui grup
vulnerabil.
Infrastructura de servicii sociale reprezintă cadrul ce permite şi determină furnizarea
de servicii sociale. Calitatea serviciilor sociale furnizate la nivel naţional sau local este
influenţat de nivelul de dezvoltare al infrastructurii de profil. Investiţiile în dezvoltarea
infrastructurii sociale reprezintă una din variabilele instrumentale care pot duce la
creşterea calităţii serviciilor sociale furnizate către categoriile de beneficiari.
Nevoia de servicii sociale şi infrastructură este înţeleasă, din perspectiva
metodologiei pe care o propunem, ca diferenţă între coordonatele necesităţilor populaţiei
vulnerabile înregistrate în diversele contexte locale şi serviciile sociale şi infrastructura
socială la care persoanele respective au acces.
Cu alte cuvinte, nevoia este determinată de cererea de servicii sociale şi
infrastructura socială, neacoperită la nivel local prin ceea ce se furnizează la un moment
dat. Determinarea nevoii de servicii şi infrastructură a implicat identificarea necesarului
plecând de la demersuri de cercetare calitativă şi cantitativă şi de la analiza datelor
statistice privind coordonatele grupurilor vulnerabile şi serviciile sociale adresate acestora.
Pentru elaborarea și definitivarea metodologiilor de analiză în vederea realizării hărților s-
au studiat și experiențele internaționale în domeniu, precum și bunele practici existente la
nivel european, în perioada martie-mai 2017 fiind organizate vizite de studiu în Spania,
Irlanda, Suedia și Polonia. De asemenea, problematica proiectului, sub aspect metodologic
și tematic (serviciile sociale și infrastructura specifică, sărăcia și sărăcia în muncă), a fost
5
supusă dezbaterilor în cadrul Conferinței internaționale care s-a desfășurat la București în
perioada 9-10 martie 2017, la care au participat, alături de experții români, o serie de
experți internaționali de prestigiu: Daphne Ahrendt (Manager Cercetare, Unitatea privind
Politicile Sociale, European Foundation for the Improvement of Living and Working
Conditions Eurofund, Dublin, Irlanda), Lukasz Arendt (director Institutul Muncii şi al
Ştiinţelor Sociale, Varşovia, Polonia), Karin Gellin (Director, Agenţia de Cooperare VarNa,
Suedia), Rareş Mihai Necula (Sociolog, Coordonator privind Incluziunea Socială, New
Communities Partnership, Dublin, Irlanda). Vizibilitatea internațională a proiectului,
precum și ale conferinței sunt relevate de referirile la Proiectul SIPOCA 4 din studiul
EUROFUND privind "In-work poverty in the EU" publicat în octombrie 2017 sub egida
Uniunii Europene, inclusiv prezentarea unor detalii privind derularea proiectului în
paragraful dedicat României.
Relaţionarea cu măsurile din Programul de guvernare 2018-2020

Programul de guvernare asumat de Guvern în domeniul muncii, protecţiei sociale,
familiei, persoanelor vârstnice răspunde nevoilor şi cerinţelor dezvoltării României pentru
perioada 2018-2020 în concordanţă cu direcţiile strategice ale PES privind sustenabilitatea
modelului social european şi noua agendă pentru Europa 2020. În acest sens, misiunea
principală asumată de Guvern este aceea de a întări coeziunea socială şi de a reduce
decalajele faţă de statele dezvoltate ale Uniunii Europene.
În acest context, îmbunătăţirea semnificativă a nivelului de trai pentru toţi cetăţenii,
inclusiv pentru acele persoane care sunt într-o poziţie vulnerabilă, ca obiectiv
fundamental al dezvoltării durabile impune continuarea implementării strategiilor de
creştere economică, împletite cu cele sociale, în vederea reducerii inegalităţilor şi susţinerii
măsurilor de incluziune socială, bazate pe un set de politici publice coerente şi realiste.
În acest sens, un obiectiv major al politicilor publice în domeniul muncii şi justiţiei
sociale, specificate şi în Programul de Guvernare 2018-2020, este asigurarea unor servicii
sociale de calitate. Raportul de faţă se aliniază acestei direcţii de acţiune prioritare
urmărite în Programul de Guvernare 2018-2020, răspunzând în mod specific şi contribuind
la atingerea măsurii privind analiza şi evaluarea grupurilor vulnerabile (persoane fără adăpost,
tineri care părăsesc sistemul de protecţie, foşti deţinuţi, persoane evacuate din casele retrocedate,
persoane dependente de droguri etc.), în scopul stabilirii nevoii de servicii sociale.
Alte măsuri vizate în acest domeniu se referă la modificarea standardelor de calitate
şi a standardelor de cost pentru toate serviciile sociale; dezvoltarea şi implementarea unui
program naţional privind formarea profesională a personalului din domeniul asistenţei
sociale şi asigurarea în fiecare localitate a cel puţin unui asistent social angajat cu normă
întreagă; dezvoltarea de servicii comunitare integrate în vederea reducerii sărăciei şi
excluziunii sociale; stabilirea unor mecanisme moderne de finanţare a serviciilor sociale
realizate de către furnizorii privaţi de servicii sociale.
6
În materie de ocupare a forţei de muncă, conform Programului de guvernare pentru
perioada 2018-2020 se întreprind măsuri pentru stimularea participării pe piaţa muncii a
persoanelor apte de muncă, aflate în risc de excluziune socială, diminuarea treptată a
măsurilor pasive şi dezvoltarea măsurilor active de asistenţă socială, introducerea
beneficiarilor de măsuri de asistenţă socială ca şi categorii prioritare pentru măsurile active
de ocupare, descurajarea dependenţei de măsurile de asistenţă socială.
Un reper important pe agenda politicilor publice îl reprezintă acordarea de şanse
reale pentru tineri prin implementarea unei legislaţii specifice, care să asigure un tranzit
coerent de la sistemul educaţional către piaţa forţei de muncă şi echilibrul între viaţa
profesională şi cea personală, precum şi prin creşterea accesului la servicii sociale pentru
îngrijirea copiilor şi pentru persoanele în situaţie de dependenţă. Sunt prevăzute, totodată,
măsuri de susţinere a antreprenoriatului pentru tineri în risc de sărăcie şi excluziune
socială, precum şi a celor proveniţi din centrele de plasament, introducerea unei prime
care să stimuleze înregistrarea la Serviciul Public de Ocupare (SPO), acordată în cuantum
unic, raportată la valoarea indicatorului social de referinţă, ca alternativă la eliminarea
acordării indemnizaţiei de şomaj absolvenţilor instituţiilor de învăţământ, precum şi
oferirea temporară de locuri de muncă din sectorul public tinerilor dezavantajaţi, pentru a
dobândi „abilităţi transferabile” într-un viitor loc de muncă din sectorul privat.
În vederea creşterii gradului de incluziune socială şi de reducere a sărăciei sunt
vizate măsuri pentru: modificarea programelor de sprijin financiar bazate pe testarea
mijloacelor, prin combinarea acordării beneficiului atât în bani, cât şi în natură;
îmbunătăţirea asistenţei sociale a persoanelor vârstnice şi introducerea prestaţiei de
dependenţă potrivit modelelor europene; elaborarea unui sistem naţional de indicatori de
incluziune socială şi calcularea anuală a acestora; dezvoltarea şi interoperabilizarea tuturor
bazelor de date din domeniul asistenţei sociale şi crearea sistemului “e-asistenţă socială”;
dezvoltarea unui sistem eficient de monitorizare şi evaluare a politicilor de incluziune
socială, precum şi a unui program naţional pentru susţinerea serviciilor de îngrijire de
lungă durată pentru persoanele vârstnice dependente.
În spiritul respectului şi demnităţii pentru femei şi respectării principiului egalităţii
de şanse, se întreprind măsuri care vizează: elaborarea unei proceduri comune de lucru la
nivel interinstituţional privind raportarea, colectarea şi monitorizarea datelor în domeniul
violenţei în familie, precum şi a unui set de proceduri de lucru privind prevenirea
cazurilor de violenţă în familie; dezvoltarea unei reţele de cel puţin 20 locuinţe regionale
protejate pentru victimele violenţei în familie; crearea a 8 centre de criză pentru situaţiile
de viol; dezvoltarea unei reţele de 8 centre de asistenţă pentru agresori, la nivel zonal şi
reglementarea prevenirii recidivei faptelor de violenţă în familie.
Pornind de la importanţa pentru viitorul României a investiţiilor în copii, politicile
publice prevăzute în Programul de guvernare urmăresc asigurarea unui mediu familial de
îngrijire pentru toţi copiii din instituţii, prin continuarea procesului de
dezinstituţionalizare şi asigurarea tranziţiei către îngrijirea în comunitate, dezvoltarea şi
7
finanţarea serviciilor adresate copiilor separaţi de familiile lor, precum şi înfiinţarea a 8
centre regionale specializate pentru asistarea copiilor cu tulburări de comportament.
În scopul construirii unei societăţi fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi,
agenda de lucru a Guvernului include măsuri pentru: implementarea unor programe de
interes naţional privind dezinstituţionalizarea şi prevenirea instituţionalizării; dezvoltarea
unei reţele de specialişti pentru consiliere şi informare privind locurile de muncă pentru
persoanele cu dizabilităţi; înfiinţarea de locuinţe protejate şi centre de zi, prin intermediul
cărora se va asigura tranziţia în comunitate a persoanelor cu dizabilităţi, găzduite în
centrele rezidenţiale; construcţia, reabilitarea, modernizarea şi dotarea de locuinţe
protejate şi de centre de zi, având ca sursă de finanţare fondurile europene din POR;
creşterea gradului de subvenţionare prin CNAS pentru serviciile de recuperare,
dispozitive ajutătoare, tehnologii asistive, persoanele cu handicap grav sau accentuat
beneficiind gratuit de materiale igienico-sanitare, proteze şi orteze etc. necesare;
dezvoltarea serviciilor sociale/centre respiro pentru familiile persoanelor cu dizabilităţi.
8
2. Cadrul metodologic al cercetării
Aria de cuprindere a cercetării

Cercetarea derulată în cadrul proiectului a fost realizată la nivel naţional şi a inclus
un număr de 3182 unităţi administrativ-teritoriale de la nivel de comună, oraş şi
municipiu.
În fiecare localitate s-au obţinut informaţii despre populaţia totală din care s-au
extras date relevante pentru analiza grupurilor vulnerabile, a infrastructurii sociale
existente şi nevoii de infrastructură socială. Evaluarea nevoilor locale a inclus estimarea, în
baza chestionarelor aplicate, a problemelor sociale din comunitate şi a nevoilor grupurilor
vulnerabile precum şi a serviciilor sociale şi a infrastructurii sociale existente şi gradul în
care acestea acoperă nevoile sociale identificate la nivelul comunităţilor locale analizate.
În fiecare dintre regiuni au fost realizate două focus grupuri cu reprezentanţi institu-
ţionali din sistemul de protecţie socială, atât din sistemul public, cât şi cu reprezentanţi ai
ONG-urilor. De asemenea, în fiecare regiune au fost realizate 5 interviuri semistructurate
cu reprezentanţi instituţionali şi 5 cu persoane vulnerabile, beneficiare, respectiv,
nonbeneficiare de servicii sociale. Rezultatele ce au vizat analiza datelor colectate în
regiunii au fost validate prin raportarea la rezultatele Workshopurilor regionale din toate
cele 8 regiuni de dezvoltare.Aceste Workshopuri au avut un pronunţat caracter interactiv,
prezentările experţilor regionali, reprezentând punctul de pornire al unor discuţii ce au
vizat proiectul SIPOCA, metodologia, rezultatele lui, dar au fost proiectate în cadrul mai
general al grupurilor vulnerabile şi al problemelor sociale, din perspectiva definirii
situaţiei, precum şi din cea a adresabilităţii sistemului de protecţie socială.
Evaluarea infrastructurii de servicii sociale existente a presupus colectarea de date

(cantitative, calitative şi administrative) privind coordonatele bazei materiale şi a
resurselor umane implicate în furnizarea de servicii sociale. Determinarea necesarului de
infrastructură a implicat identificarea nevoii în domeniu, plecând de la demersuri de
cercetare calitativă şi cantitativă şi de la date statistice privind grupurile vulnerabile şi
serviciile adresate acestora. Astfel, metodologia destinată colectării de date pentru
realizarea hărţii interactive privind infrastructura de servicii sociale existentă şi necesară a
presupus centralizarea datelor administrative privind baza materială şi resursele umane,
realizarea unei cercetări cantitative la nivelul furnizorilor de servicii, realizarea unei
cercetări cantitative la nivelul autorităţilor publice locale şi colectarea de date calitative
prin interviuri semi-structurate şi focus-grupuri (tabelul 1).
Tabelul 1. Sinteză metodologică privind colectarea datelor referitoare la serviciile
sociale necesare şi infrastructura necesară
Obiectiv Metode Instrumente
Serviciile 1. Anchetă cantitativă la nivelul 1. Chestionar adresat autorităţilor

sociale necesare autorităţilor locale locale
şi infrastructura 2. Anchetă cantitativă la nivelul 2. Chestionar adresat furnizorilor
necesară. furnizorilor de servicii de servicii
3. Cercetare calitativă pe bază de interviu 3. Ghid de interviu cu furnizori de
la nivelul autorităţilor locale şi servicii şi autorităţi
furnizorilor 4. Ghid de interviu cu persoane
4. Cercetare calitativă pe bază de interviu vulnerabile
cu persoane vulnerabile 5. Ghid de focus grup cu specialişti
5. Cercetare calitativă pe bază de focus-
grup cu specialişti în domeniu
Metodologia pentru estimarea grupurilor vulnerabile, a serviciile sociale existente/

necesare şi a infrastructurii existente/necesare a presupus parcurgerea a şase etape
principale (tabelul 2). Toate activităţile au fost realizate în intervalul 1.09.2016 – 20.03.2018
şi au avut ca finalitate producerea unor seturi de date valide şi cuprinzătoare.
Tabelul 2. Sinteza cadrului metodologic

(instrumente şi modalitatea de culegere a datelor)
Modalitate de culegere a
Etapa Activitate /metodă de cercetare Instrumente
datelor
1. Cercetare cantitativă la nivelul Chestionar adresat Completare face-to-face (cu
APL-urilor autorităţilor locale operator) / autocompletare
(chestionar on-line)
2 Cercetare cantitativă la nivelul Chestionar adresat Autocompletare (chestionar on-
furnizorilor de servicii furnizorilor de servicii line)
sociale
3 Cercetare calitativă la nivelul Ghid de interviu cu Colectarea datelor prin
furnizorilor de servicii şi a funizorii publici şi privaţi interviuri semistructurate
autorităţilor locale şi judeţene de servicii sociale realizate de operatori
4 Cercetare calitativă la nivelul Ghid de interviu cu Colectarea datelor prin
populaţiei vulnerabile, adresată persoane vulnerabile interviuri în profunzime
de servicii sociale realizate de operatori
5 Cercetare calitativă cu specialişti Ghid de focus grup cu Colectarea datelor prin focus-
în domeniul serviciilor sociale specialişti în domeniul grupuri moderate de operatori
serviciilor sociale
10
Echipa de cercetare a fost formată din 41 operatori judeţeni și 3 pentru municipiul
București de culegere a datelor, a căror sarcină a vizat aplicarea instrumentelor şi
asigurarea validităţii informaţiilor colectate, opt coordonatori regionali, responsabili
pentru centralizarea datelor colectate în fiecare dintre regiunile de dezvoltare şi doi
coordonatori naţionali, cu rol în gestionarea întregului proces de culegere a datelor. S-au
adăugat 14 experţi în analiza şi prelucrarea datelor.
1. Cercetare cantitativă la nivelul autorităţilor publice locale. Cercetarea a presupus
aplicarea de chestionare face-to-face şi on-line, destinate evaluării serviciilor/in-
frastructurii existente şi necesare pe baza evaluărilor obţinute de la nivelul APL-
urilor. Chestionarul (Anexa 1. Chestionar adresat autorităţilor locale) a reprezentat un
instrument destinat culegerii de date primare pe două categorii de indicatori: a.
date generale despre localitate şi coordonatele populaţie; b. servicii sociale
existente şi necesare; infrastructură existentă şi necesară. În colectarea datelor de
acest tip, instrumentul a fost trimis, în primă fază, electronic către toate
administraţiile publice locale din ţară (comune, oraşe, municipii), ulterior,
operatorii de interviu s-au deplasat într-un număr de 320 localităţi (aproximativ
1/10 din totalul localităţilor din fiecare judeţ), selectate din cele unde nu s-a primit
răspuns la solicitarea electronică de colectare a datelor, sau unde informaţiile
rezultate nu au fost valide. În selecţia localităţilor unde operatorii au colectat
direct date s-a ţinut cont de clasificarea acestora în funcţie de nivelul de dezvoltare
socio-economică şi de informaţiile disponibile în Registrul Electronic Unic al
Serviciilor Sociale, dezvoltat de către MMJS. Pe componenta privind serviciile
necesare chestionarul a fost completat, în principal, de către asistenţi sociali sau
personal din administraţie cu atribuţii în domeniu, urmărind colectare de
informaţii specifice, ce se regăsesc în aria de competenţă a acestora. În vederea
asigurării unei rate de răspuns adecvate, chestionarele electronice au fost trimise
folosind canalele oficiale ale MMJS şi ale direcţiilor de asistenţă socială şi protecţia
copilului.
2. Cercetare cantitativă la nivelul furnizorilor de servicii. Cercetarea proiectată la
nivelul furnizorilor a urmărit obţinerea de date cantitative privind coordonatele
serviciilor sociale necesare, bazei materiale a acestora şi dimensiunile resurselor
umane implicate în furnizarea de servicii. Instrumentul folosit în etapa de culegere
a datelor (Anexa 2. Chestionar adresat furnizorilor de servicii), a fost trimis electronic
atât pe adresele de email ale furnizorilor incluşi în Registrul furnizorilor acreditaţi în
baza L. 197/2012. În vederea asigurării unei rate de răspuns cât mai ridicate,
furnizorii de servicii au fost contactaţi electronic folosind canelele oficiale ale
Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale. Totodată, apelul pentru completarea
instrumentului a fost repetat la intervale regulate de timp, fiind însoţite de către o
succintă prezentare a proiectului prin care au fost făcute cunoscute ţintele acestui
demers şi importanţa cercetării pentru realizarea hărţilor interactive.
11
3. Cercetare calitativă la nivelul furnizorilor de servicii şi a autorităţilor locale şi
judeţene. Informaţiile cantitative descrise în etapele anterioare au fost completate
şi aprofundate prin proiectarea unei cercetări calitative la nivelul furnizorilor de
servicii sociale şi a autorităţilor cu atribuţii în domeniu, în baza unui ghid de
interviu care a urmărit şi evaluarea serviciilor sociale necesare, coordonatele
infrastructurii existente şi a necesarului de acest tip (Anexa 3. Ghid de interviu
semistructurat cu furnizori publici şi privaţi de servicii sociale). În fiecare judeţ,
operatorii de colectare a datelor au realizat cinci interviuri semistructurate pe acest
model, din care unul la DGASPC, unul la SAS-ul al unui oraş mare şi trei cu
entităţi private, furnizorii reprezentativi, selectaţi în baza datelor centralizate în
Registrul Electronic Unic al Serviciilor Sociale în baza L.197/2012, centralizat la
nivelul MMJS. Selecţia a fost făcută de către coordonatorii regionali, pentru fiecare
judeţ în parte, plecând de la numărul de servicii licenţiate oferite de către
organizaţie şi de la numărul de beneficiari înregistraţi, aşa cum au rezultat acestea
din datele reunite în registrul amintit. În colectarea datelor calitative s-a urmărit ca
subiecţii ce vor fi intervievaţi să reprezinte fie directori / manageri ai organizaţiilor
în cauză, fie persoane cu funcţie de conducere a unor diverse depar-
tamente/programe. În urma realizării interviurilor, operatorii de teren au redactat
un raport succint cu principalele concluzii ale discuţiilor, urmărind fidel structura
ghidului de interviu.
4. Cercetare calitativă la nivelul populaţiei vulnerabile. (Anexa 4 Ghid de interviu
cu persoane vulnerabile) Acest demers de cercetare a implicat realizarea unui
număr de cinci interviuri în profunzime (de tip povestea vieţii) cu persoane
vulnerabile la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare. S-a urmărit atât explorarea
situaţiilor concrete de viaţă ale respondenţilor, dar şi analiza aspectelor ce ţin de
baza materială a funizorilor şi personalul implicat în oferirea de servicii. Selecţia
respondenţilor s-a realizat prin metoda bulgărelui de zăpadă şi a urmărit să includă
persoane aflate în situaţie de vulnerabilitate socială şi economică accentuată. În
urma realizării fiecărui interviu, operatorul de teren a redactat un raport succint
privind situaţia şi problemele subiectului şi principalele concluzii identificate în
urma discuţiilor tematice. Finalitatea acestui demers a fost mai largă decât
obiectivele de cartografiere a tematicii urmărite şi s-a focalizat, cu predilecţie, pe
creionarea perspectivei beneficiarilor asupra calităţii serviciilor sociale existente şi
a dimensiunilor nevoii de servicii de acest tip.
5. Cercetare calitativă cu specialişti în domeniul serviciilor sociale. Acest demers a
constat în realizarea unui focus grup la nivelul fiecărui judeţ, la care au fost
invitaţi să participe între cinci şi şapte specialişti în domeniul serviciilor sociale, cu
rolul de a oferi informaţii în profunzime privind situaţia serviciilor sociale
necesare, infrastructurii şi coordonatele nevoii de acest tip, plecând de la
evaluările furnizate de profesionişti în asistenţă socială. (Anexa 5. Ghid de focus
12
grup cu specialişti în domeniul serviciilor sociale). Participanţii la focus-grup au fost
recrutaţi dintre reprezentanţii autorităţilor judeţene şi locale cu atribuţii în
implementarea programelor sociale, reprezentanţii furnizorilor de servicii sociale
şi cei ai mediului academic şi de cercetare. Selecţia participanţilor, realizarea
focus-grupurilor şi redactarea rapoartelor sintetice ale evenimentelor a fost în
sarcina coordonatorilor regionali şi a operatorilor de colectare a datelor.
6. Centralizarea şi analiza datelor
Identificarea grupurilor vulnerabile la nivel de UAT s-a realizat într-un cadru mai
larg, plecând de la evaluarea serviciilor sociale existente şi a nevoii de servicii şi
infrastructură prin colectare de date pe trei dimensiuni, pe baza unei metode ce
integrează perspective cantitative şi calitative:
a) Grupurile vulnerabile identificate direct şi indirect la nivelul APL-urilor. În
categoria grupurilor vulnerabile şi a nevoilor identificate direct intră răspunsurile
pe care autorităţile locale le oferă la itemii ce au măsurat tipologia grupurilor
vulnerabile, acoperirea cu servicii sociale şi infrastructură de servicii sociale la
nivel local, tipurile de centre necesare şi categoriile de populaţie vulnerabilă
insuficient adresate prin serviciile existente. În ceea ce priveşte identificarea
indirectă a grupurilor vulnerabile şi a nevoii, au fost comparate datele privind
categoriile de populaţie vulnerabilă cu informaţiile privind serviciile şi
infrastructura existente la nivel local (aşa cum reies acestea din datele furnizate de
autorităţi, coroborate cu statisticile oficiale).
b) Informaţiile cantitative privind grupurile vulnerabile, coordonatele nevoii de
servicii şi infrastructură au fost completate cu date calitative (interviuri cu asistenţi
sociali, interviuri cu furnizori de servicii, interviuri cu beneficiari şi focus-grupuri
cu specialişti). Evaluările calitative au oferit o imagine în profunzime asupra
contextelor particulare şi a diferenţierilor înregistrate la nivel judeţean şi au jucat
un rol central în creionarea contextului general la nivel judeţean.
c) Cea de a treia dimensiune utilizată în estimarea grupurilor vulnerabile şi a nevoii
a plecat de la realizarea cercetării online la nivelul furnizorilor. Chestionarul
adresat acestora a inclus o serie de itemi prin care s-a urmărit evaluarea nevoii pe
baza întrebărilor de opinie referitoare la coordonatele bazei materiale şi resurselor
umane.
Limite ale cercetării

Studiu este relevant la nivel local, judeţean, regional si naţional. Deşi au fost
întâmpinate probleme în colectarea datelor acestea acoperă toate cele 3182 de UAT din
ţară.
13
În cele mai multe UAT-uri datele au fost completate integral, beneficiind de suportul
operatorilor de teren şi al reprezentaţilor UAT. Au fost şi situaţii în care informaţiile culese
au avut nevoie de validare suplimentară prin apelarea la date de tip adminstrativ sau
statistic (sub 1% din cazuri).
Este important de remarcat faptul că în UAT-urile unde există personal specializat în
domeniul asistenţei sociale, datele datele au fost colectate mai uşor şi cu mai mare
acurateţe.
14
3. Grupurile vulnerabile identificate
A. La nivel naţional
Se observă că cele mai vulnerabile grupuri vulnerabile sunt persoanele în risc

de sărăcie şi persoanele vârstnice, care reprezintă, fiecare în parte, puţin peste o
treime din totalul răspunsurilor reprezentanţilor instituţiilor de la nivel local.
Grafic 1. Cele mai vulnerabile grupuri vulnerabile identificate la nivel de UAT
Începând cu anul 2000, populaţia vârstnică a întrecut numeric populaţia tânără, iar la
1 ianuarie 2017 ponderea populaţiei de 65 ani şi peste era mai mare decât ponderea
populaţiei de 0-14 ani (17,8% faţă de 15,6%), situaţie care explică identificarea persoanelor
vârstnice ca unul din principalele grupuri vulnerabile.1
Persoanele în risc de sărăcie sunt menţionate de către reprezentanţii UAT, cunoscut
fiind faptul că la nivel naţional peste 1 din 4 persoane se află în sărăcie relativă şi aproape
4 din 10 persoane în risc de excluziune socială şi sărăcie.
1 Sursa: Institutul Naţional de Statistică, baza de date Tempo-online, Populaţia rezidentă la 1 ianuarie pe
grupe de vârstă şi vârste, sexe şi medii de rezidenţă, macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe.
15
O altă categorie de grup vulnerabil identificată la nivel de UAT este cea reprezentată
de: Copii în familie, copii separaţi sau în risc de separare de părinţi, a căror pondere este de
aproape 16%. Pe poziţia a patra, cu o pondere de aproape 10%, se află tinerii în dificultate.
Alte grupuri vulnerabile menţionate sunt: persoane adulte cu dizabilităţi, respectiv
mamă şi copil.
B. Medii rezidenţiale
Pe medii rezidenţiale situaţia este asemănătoare, dar cu mici diferenţe (persoanele în
risc de sărăcie -38,1% în urban şi 34,6% în rural; persoanele vârstnice – 25,9% în urban şi
35,1% în rural; Copii în familie, copii separaţi sau în risc de separare de părinţi – 19,4% în
urban şi 15,4% în rural; persoane adulte cu dizabilităţi -5% în urban şi 2% în rural; mamă şi
copil – 1,9% în urban şi 1,3% în rural.
Diferenţe înregistrate între mediile de rezidenţă sunt generate de fenomenul de
îmbătrânire demografică care este mai accentuat în mediul rural. Raportul de dependenţă
demografică este cu atât mai mare cu cât gradul de urbanizare este mai mic. Ponderea
persoanelor de 65 ani şi peste în total populaţie a depăşit 20% în mediul rural, prin
comparaţie cu aproape 16% în mediul urban, în 2017. Însă, mediul urban, a cunoscut în
ultimii 15 ani o creştere mult mai semnificativă a ponderii persoanelor vârstnice în total
populație (de la 11% în 2003 la 16% în 2017) decât cea din mediul rural (de la 18% la 20%,
în aceeaşi perioadă).
Grafic 2. Cele mai vulnerabile grupuri vulnerabile identificate în mediul rural
1.3% 1.4%
2.1%
10.1%
Persoane vârstnice
Persoane în risc de sărăcie

35.1%
Copii în familie, copii separaţi sau în risc de
separare de părinţi
15.4%
Tineri în dificultate
Persoane adulte cu dizabilităţi
Mama şi copil
Alte grupuri vulnerabile
34.6%
16
Grafic 3. Cele mai vulnerabile grupuri vulnerabile identificate în mediul urban
1.9%
3.1%
5.0%
6.6%
Persoane vârstnice
38.1%
separare de părinţi
19.4%
Mama şi copil
25.9%
C. Regiuni de dezvoltare
Pentru 4 din cele 8 regiuni de dezvoltare grupul vulnerabil cu ponderea cea mai
ridicată este reprezentat de persoanele în sărăcie. Aceste regiuni sunt Bucureşti Ilfov, Nord
Est, Centru şi Nord Vest.
Grafic 4. Cele mai vulnerabile grupuri vulnerabile identificate în regiunea Bucureşti Ilfov
4,3%
6,5%
6,5% Persoane în risc de sărăcie
Persoane vârstnice
43,5%
10,9%
Copii în familie, copii separaţi sau in risc

de separare de părinţi
Mama şi copil
28,3%
17
Grafic 5. Cele mai vulnerabile grupuri vulnerabile identificate în regiunea Nord Est
2.4%
1.6%
2.7% Persoane în risc de sărăcie

11.8%
Persoane vârstnice
33.7%
Copii în familie, copii separaţi sau
in risc de separare de părinţi
Mama şi copil
21.2%
26.6%
Grafic 6. Cele mai vulnerabile grupuri vulnerabile identificate în regiunea Centru
1.2 %
1.7%
2 .2 %
7.0 %
Pers o ane în ris c d e s ărăcie
Pers o ane vârs tnice

14 .7%
Co p ii în familie, co p ii s ep araţi s au in ris c d e
4 4 .7%
s ep arare d e p ărinţi
Tineri în d ificultate
Pers o ane ad ulte cu d izab ilit ăţi
M ama şi co p il
Alte g rup uri vulnerab ile
2 8 .5%
18
Grafic 7. Cele mai vulnerabile grupuri vulnerabile identificate în regiunea Nord-Vest
2.0%1.3%
0 .7%
5.2%
P e rsoa ne î n risc de s ăr ăc ie
P e rsoa ne vâ rst nic e
40.8%
23.8% Copii î n fa milie , c opii se pa ra ţi sa u in risc de
se pa ra re de p ărin ţi
Tine ri î n dific ult a t e
P e rsoa ne a dult e c u diz a bilit ăţi
Ma ma ş i c opil
Alt e grupuri vulne ra bile
26.2%
În 4 regiuni de dezvoltare ponderea persoanelor vârstnice identificate ca fiind grupul

cel mai vulnerabil este ridicată, ajungând în cazul regiunii Vest la 45%.
Grafic 8. Cele mai vulnerabile grupuri vulnerabile identificate în regiunea Sud Muntenia
2.3%
0.7%
2.8%
10.8%
P e rsoa ne vâ rst nic e
P e rsoa ne î n risc de s ăr ăc ie
37.9%
Tine ri î n dific ult a t e

12.7%
Copii î n fa milie , c opii se pa ra ţi sa u in risc de se pa ra re de
p ărin ţi
P e rsoa ne a dult e c u diz a bilit ăţi
Ma ma ş i c opil
Alt e grupuri vulne ra bile
32.8%
19
Grafic 9. Cele mai vulnerabile grupuri vulnerabile identificate în regiunea Sud Vest
Oltenia
1.6 %
0 .7%
3 .6 %
8 .7%
Pers o ane vârs tnice

4 2 .0 %
15.0 % Tineri în d ificultate
Co p ii în familie, co p ii s ep araţ i s au in ris c d e

s ep arare d e p ărinţ i
Pers o ane ad ulte cu d izab ilit ăţ i
M ama şi co p il
2 8 .6 %
Grafic 10. Cele mai vulnerabile grupuri vulnerabile identificate în regiunea Vest
1.9 %
0 .9 %
1.5%
4 .0 %
13 .6 % Pers o ane vârs tnice
Co p ii în familie, co p ii s ep araţ i s au in ris c d e

4 5.2 % s ep arare d e p ărinţi
Tineri în d ificultate
Pers o ane ad ulte cu d izab ilit ăţ i
M ama şi co p il
3 2 .8 %
20
Grafic 11. Cele mai vulnerabile grupuri vulnerabile identificate în regiunea Sud Est
0.8%
0.5%
2.1%
10.0% Persoane vârstnice
37.2%
Copii în familie, copii separaţi sau in
risc de separare de părinţi
18.5%
Mama şi copil
31.0%
Categoria de grup vulnerabil reprezentată de: Copii în familie, copii separaţi sau în
risc de separare de părinţi deține o pondere cuprinsă între 8,7% în Sud Vest şi 23,8% în
Nord Vest.
Tinerii în dificultate menţionaţi ca fiind grup vulnerabil au o pondere cuprinsă între
4% în regiune Vest şi 15% în regiunea Sud Vest.
21
4. Analiza capacităţii serviciilor sociale / numărului de
persoane vulnerabile pe regiuni de dezvoltare
Analiza numărului total de servicii sociale necesare identificate la nivelul fiecăreia

dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României reflectă decalajul existent între regiunea
Bucureşti-Ilfov şi celelalte regiuni, dar şi variaţia redusă în jurul unei medii de 1170 de
solicitări pentru dezvoltarea de servicii sociale în cadrul regiunilor, după excluderea din
analiză a capitalei.
Astfel, regiunile cu cel mai mare număr de servicii sociale necesare sunt Nord-Est
(19% din totalul naţional) şi Sud-Muntenia (17%), urmate de Nord-Vest şi Sud-Est (13%
fiecare), Centru şi Sud-Vest (12% fiecare), Vest (11%) şi Bucureşti-Ilfov (3%).
Număr servicii Capacitate servicii sociale (persoane

Regiune
sociale vulnerabile)
Bucureşti – Ilfov 239 40745
Centru 1052 77459
Nord – Est 1601 122944
Nord – Vest 1112 81321
Sud – Est 1095 82374
Sud Muntenia 1396 99098
Sud – Vest Oltenia 1046 68335
Vest 889 65108
Total 8430 637384
22
Proporţională numărului de servicii sociale necesare, capacitatea acestora păstrează
aceleaşi caracteristici ale seriei de date. Astfel, numărul de persoane vulnerabile ce pot
beneficia de implementarea serviciilor sociale identificate ca fiind necesare pe perioada
cercetării este de numai 40745 la nivelul regiunii Bucureşti-Ilfov şi variază între 65108
(Vest) şi 122.944 (Nord-Est) în cadrul celorlalte şapte regiuni de dezvoltare ale României.
De asemenea, ponderile capacităţilor serviciilor sociale aferente fiecărei regiuni de

dezvoltare raportate la numărul total de persoane vulnerabile beneficiare la nivel naţional
nu variază semnificativ. Astfel, după excluderea celor 6 procente din cadrul regiunii
Bucureşti-Ilfov, valorile se încadrează în intervalul 10%-19%: Nord-Est (19%), Sud-
Muntenia (16%), Nord-Vest şi Sud-Est (13% fiecare), Centru (12%), Sud-Vest (11%) şi Vest
(10%).
23
Analiza capacităţii serviciilor sociale /
numărului de persoane vulnerabile pe categorii de localităţi
Număr
Capacitate servicii sociale
Categorie UAT servicii
(persoane vulnerabile)
sociale
Rural sub 3000 de locuitori 2466 64440
Rural 3000 – 6000 locuitori 2545 115320
Rural peste 6000 de locuitori 924 76925
Urban sub 10 000 de locuitori 639 42605
Urban 10 000 – 30 000 locuitori 926 108914
Urban 30 001 – 60 000 locuitori 335 55905
Urban 60 001 – 100 000 locuitori 173 38023
Urban peste 100 000 de locuitori 422 135252
Total 8430 637384
Analiza capacităţii serviciilor sociale identificate ca fiind necesare la nivelul fiecăreia

dintre cele opt categorii de localităţi evidenţiază impactul diferenţelor privind dimen-
siunea unui serviciu social în localităţile din mediul urban în comparaţie cu cele din
mediul rural. Astfel, cele numai 422 de servicii sociale necesare în cadrul localităţilor cu
mai mult de 100.000 de locuitori se adresează unui număr de 135.252 potenţiali beneficiari,
în timp ce serviciile sociale necesare în mediul rural sub 3000 de locuitori, deşi numeroase
(2466), au o capacitate pentru numai 64.440 de persoane vulnerabile.
În timp ce numărul serviciilor sociale necesare identificate de reprezentanţii loca-

lităţilor din mediul rural deţin 70% din totalul necesarului la nivel naţional, numărul
24
persoanelor vulnerabile ce pot beneficia de acestea este de numai 40% din capacitatea
tuturor celor 8430 de servicii sociale necesare.
Astfel, ponderea numărului de persoane vulnerabile potenţial beneficiare ale
serviciilor sociale în capacitatea totală a acestora la nivel naţional, este de numai 10%
pentru localităţile din mediul rural cu mai puţin de 3000 de locuitori, 12% la nivelul
localităţilor din mediul rural cu peste 6000 de locuitori şi 18% în cadrul localităţilor din
mediul rural cu 3000-6000 locuitori.
În ceea ce priveşte analiza capacităţii serviciilor sociale la nivelul localităţilor din
mediul urban, observăm ponderi de 21% pentru oraşele cu mai mult de 100.000 de
locuitori, 17% pentru cele cu 10.000-30.000 locuitori, 9% pentru cele cu 30.001-60.000
locuitori, 7% pentru cele cu mai puţin de 10000 de locuitori şi 6% pentru cele cu 60001-
100.000 locuitori.
25
5. Probleme sociale
A. La nivel naţional
La nivel naţional, principala problemă socială menţionată de către reprezentanții
UAT, în 52,3% dintre localități, este lipsa locurilor de muncă. Următoarea problemă
semnalată este sărăcia. Aceasta acoperă 17,5% din totalul UAT.
Aceste două probleme sociale ocupă locurile 1 şi 2 ca importanţă atât la nivel
naţional, cât şi în fiecare regiune în parte.
Lipsa serviciilor de îngrijire pentru bolnavi cronici, cu dizabilități sau vârstnici se află
pe locul 3 la nivel naţional, cu o pondere de 4,4%.
Problemele persoanelor vârstnice singure, îmbătrânirea populaţiei şi integrarea
persoanelor de etnie romă ocupă locurile 3-5 cu ponderi cuprinse între 2% şi 3%, aşa cum
se poate vedea în graficul de mai jos.
Cu o pondere cumulată de 17% se regăsesc alte probleme sociale care nu depăşesc,
fiecare, 2% din totalul răspunsurilor. Parte dintre aceste probleme se regăsesc, însă, cu
ponderi mai mari, la nivel de regiune de dezvoltare.
26
B. Medii rezidenţiale
În mediul urban, principala problemă socială întâlnită este lipsa locurilor de muncă,
cu o pondere de aproape 49,2%, puțin sub cea naţională.
Sărăcia ocupă aici o pondere de 8,6%, de două ori mai mică decât cea înregistrată la
nivel naţional. O pondere de 8,6% ocupă și problema lipsei serviciilor de îngrijire la
domiciliu, urmată de lipsa serviciilor de îngrijire pentru bolnavi cronici, cu dizabilități sau
vârstnici cu o pondere de 7,5%.
Cu ponderi cuprinse între 2,6% și 4,9% găsim alte probleme precum integrarea per-
soanelor de etnie romă, lipsa serviciilor sociale, problema vârstnicilor singuri şi abandonul
şcolar.
Alte probleme, cu ponderi individuale de sub 2%, ocupă 11,7% din totalul pro-
blemelor semnalate la nivelul UAT din mediul urban.
În mediul rural observăm o situaţie similară cu cea la nivel naţional, adică lipsa
locurilor de muncă ocupă primul loc, cu aproape 53 de procente, aceasta fiind urmată de
sărăcie cu 18,4%. Lipsa serviciilor de îngrijire pentru bolnavi cronici, cu dizabilități şi
vârstnici, problema persoanelor vârstnice singure şi îmbătrânirea populaţiei ocupă locurile
3-5 cu ponderi cuprinse între 2% și 4%. Alte probleme semnalate acumulează aproape
16,1% din totalul problemelor semnalate la nivelul UAT din mediul rural, acestea
nedepășind pragul de 2% fiecare.
27
C. Regiuni de dezvoltare
Regiunea Nord Est este caracterizată de lipsa locurilor de muncă într-un procent de
47%, apropiat de cel la nivel naţional. Sărăcia ocupă aici o pondere considerabil mai mare
decât la nivel naţional şi faţă de celelalte regiuni, și anume 32,2%. Locurile 3-5 sunt
ocupate, cu ponderi între 2,3% și 3,3%, de problema persoanelor vârstnice singure,
problema consumului de alcool şi de lipsa serviciilor de îngrijire pentru bolnavi cronici, cu
dizabilități şi vârstnici. Integrarea persoanelor de etnie romă ocupă 2% din totalul
problemelor semnalate. Alte probleme întâlnite în regiunea Nord-Est, în proporţie de
aproape 13% sunt întâlnite individual sub pragul de 2%.
28
Principala problemă semnalată de UAT din regiunea Sud-Est este lipsa locurilor de
muncă. Aceasta se regăsește în 56,6% dintre răspunsurile oferite de aceste UAT. Pe locul 2,
aşa cum vedem şi la nivel naţional, se află problema sărăciei cu un procent de 15,4% dintre
răspunsuri. Problema persoanelor vârstnice singure ocupă locul 3 cu o pondere de 3,8%,
aceasta fiind urmată de problema lipsei serviciilor de îngrijire pentru bolnavi cronici, cu
dizabilități şi vârstnici, de problema lipsei serviciilor sociale şi de îmbătrânirea populaţiei.
Acestea din urmă ocupă ponderi între 2,7% și 3,8%.
Cu o pondere cumulată de 15,4% se regăsesc alte probleme sociale care nu depăşesc,
fiecare, 2% din totalul răspunsurilor oferite de UAT din regiunea sud-est.
Regiunea Sud-Est
Lipsa locurilor de muncă
Sărăcia
15,4
Lipsa serviciilor de îngrijire
3,8 pentru bolnavi cronici, cu
3,0 dizabilităţi şi vârstnici
Îmbătrânirea populaţiei
2,7
3,3
56,5 Lipsa serviciilor sociale
15,4 Persoanele vârstnice singure
Alte probleme
UAT din regiunea Bucureşti-Ilfov reclamă într-o proporție mai mică (33,3%) pro-
blema lipsei locurilor de muncă decât la nivel naţional. O scădere faţă de ponderea
înregistrată la nivel naţional o are şi problema sărăciei, aceasta fiind prezentă aici într-o
pondere de aproape 16,7%.
Locurile 3-7 sunt ocupate de probleme în pondere egală de 6,7% după cum urmează:
lipsa serviciilor de îngrijire pentru bolnavi cronici, cu dizabilități şi vârstnici, îmbătrânirea
populaţiei, lipsa serviciilor de îngrijire la domiciliu, lipsa serviciilor sociale şi lipsa
serviciilor pentru persoane cu dizabilități.
Alte probleme semnalate sunt consumul excesiv de alcool, nivelul scăzut de educaţie,
problema copiilor cu părinţi plecaţi în străinătate, serviciile sociale pentru copii, sau lipsa
fondurilor şi resurselor umane în sistemul de asistenţă socială.
29
În regiunea Sud-Muntenia, principala problemă socială semnalată, cu o pondere de
aproape 62% este cea a lipsei locurilor de muncă, aceasta fiind urmată, cu o pondere de
12,3% de problema sărăciei. Lipsa serviciilor de îngrijire pentru bolnavi cronici, cu
dizabilități şi vârstnici, reprezintă o altă problemă importantă în această regiune, ocupând
o proporţie de 4,7% din totalul problemelor semnalate de UAT din regiune, aceasta fiind
urmată de problema îmbătrânirii populaţiei (3,7%). Abandonul școlar și problema
persoanelor vârstnice ocupă proporții egale de 2,3% din totalul răspunsurilor. Într-o
proporție de 13% se întâlnesc alte probleme.
30
Lipsa locurilor de muncă este principala problemă semnalată de UAT din regiunea
Sud-Vest Oltenia, aceasta ocupând 64,2% din totalitatea răspunsurilor oferite de aceste
UAT. Aşa cum am văzut şi în celelalte regiuni, problema sărăciei ocupă locul al doilea, aici
având o proporție de 15,5%. Lipsa serviciilor de îngrijire pentru bolnavi cronici, cu
dizabilități şi vârstnici ocupă locul 3 cu 4,3% din totalul răspunsurilor oferite de UAT din
această regiune. Problema persoanelor vârstnice singure şi cea a îmbătrânirii populaţiei
ocupă locurile 4 şi 5 cu ponderi cuprinse de 2,8%, respectiv 3,3%. Alte probleme semnalate
în această regiune însumează o pondere de aproape 10%.
În regiunea Vest observăm că problema lipsei locurilor de muncă ocupă o pondere

de aproape 46%, iar cea a sărăciei o pondere de 11,6%. Pe al treilea loc se află problema
lipsei serviciilor de îngrijire pentru bolnavi cronici, cu dizabilități şi vârstnici, cu o pondere
de 5,8%, aceasta fiind urmată, pe locurile 4-7 de probleme cu ponderi cuprinse între 3,6%
şi 4,4%, precum lipsa serviciilor de îngrijire la domiciliu, problema persoanelor vârstnice
singure, îmbătrânirea populaţiei sau abandonul şcolar. Problema copiilor cu părinți aflați
în străinătate, a beneficiarilor de ajutoare sociale, lipsa serviciilor sociale și nivelul scăzut
de educație, sunt probleme ce ocupă între 2,2% și 2,7% din totalul răspunsurilor. Alte
probleme, ce ocupă ponderi individuale mai mici de 2%, cumulează 12% din totalul
răspunsurilor.
31
Pe primul loc în regiunea Nord-Vest observăm problema lipsei locurilor de muncă
(41,9%), pe al 2-lea loc observăm problema sărăciei (17,7%), acestea fiind urmate de
problema integrării persoanelor de etnie romă (6,2%), de problema îmbătrânirii populaţiei
(5,9%), de problema persoanelor vârstnice singure (5,6%) şi de cea a lipsei serviciilor de
îngrijire pentru bolnavi cronici, cu dizabilități și vârstnici (5,3%). Cu ponderi sub 4%
întâlnim alte probleme precum nivelul scăzut de educaţie, lipsa serviciilor sociale etc.
32
În regiunea Centru întâlnim o situaţie similară cu celelalte regiuni, şi anume pro-
blema lipsei locurilor de muncă se află pe primul loc cu 45,5% dintre răspunsuri, urmată
de cea a sărăciei cu 11,9%. Cu ponderi cuprinse între 5,1% şi 6% întâlnim problema lipsei
serviciilor de îngrijire pentru bolnavi cronici, cu dizabilități şi vârstnici, problema inte-
grării persoanelor de etnie romă şi pe cea a lipsei serviciilor de îngrijire la domiciliu.
Nivelul scăzut de educație, îmbătrânirea populației, abandonul şcolar sau problema
persoanelor vârstnice singure ocupă fiecare ponderi între 3% și 4,2%. Problema
beneficiarilor de ajutoare sociale ocupă o pondere de 2,1% din totalul răspunsurilor iar
problema integrării persoanelor de etnie romă ocupă 2,4% dintre acestea. Problemele
semnalate în proporţii mai mici de 2% reprezintă un total de 7,7% dintre răspunsurile
oferite de UAT din regiunea Centru.
Principala problemă socială întâlnită în toate regiunile de dezvoltare este lipsa

locurilor de muncă. Ponderile în care această problemă este resimțită în cele 8 regiuni de
dezvoltare sunt cuprinse între 33,3% și 64,2%, acestea fiind stratificate în 4 trepte. Pe prima
treaptă, cu o prezență în peste 60% dintre localitățile din regiune, problema lipsei locurilor
de muncă se întâlnește în regiunile Sud-Vest Oltenia (64,2%) și Sud-Muntenia (61,7%).
Regiunea Sud-Est se situează pe treapta a 2-a, cu 56,5% dintre UAT-uri menționând
problema lipsei locurilor de muncă. Pe a 3-a treaptă întâlnim regiunile de dezvoltare
Nord-Est (47%), Vest (45,8), Centru (45,5) și Nord-Vest (41,9%), în care procente cuprinse
între 42% și 47% dintre UAT-urile respondente au menționat problema lipsei locurilor de
muncă. În regiunea București-Ilfov, 33,3% dintre UAT-urile care au răspuns acestei
întrebări au menționat problema lipsei locurilor de muncă.
33
Problema sărăciei este menționată de 32,2% dintre UAT-urile din regiunea de
dezvoltare Nord-Est. Această problemă este de 2 ori mai frecventă în regiunea Nord-Est
decât în celelalte 7 regiuni de dezvoltare, unde această problemă este menționată, în
medie, de 14,4% dintre UAT-urile respondente. Sărăcia este menționată în aproximativ
12% dintre UAT-urile din regiunile Vest, Centru și Sud-Muntenia, în timp ce în regiunile
Sud-Est, Sud-Vest Oltenia, București-Ilfov și Nord-Vest, aceasta se regăsește în proporții
apropiate de 16.
34
6. Analiza datelor legate de serviciile sociale existente,
prin raportare la grupurile vulnerabile identificate
6.1. Analiza datelor legate de serviciile sociale existente la nivel naţional

Densitatea şi tipologia serviciilor sociale existente la un moment dat, într-o anumită
ţară, sunt dependente de un complex de factori ce ţin de modelul social, tradiţiile
culturale, sociale şi juridice, cadrul general de reglementare şi cel specific pieţei muncii,
protecţiei şi asistenţei sociale, de structurile demo-economice ale populaţiei, nivelul
general al veniturilor şi proporţiile între veniturile diferitelor categorii economico-sociale,
priorităţile strategice şi resursele financiare disponibile ale autorităţilor centrale şi locale,
de apetenţa operatorilor privaţi şi organizaţiilor neguvernamentale pentru implicarea în
sfera serviciilor sociale, de pârghiile pe care societatea le utilizează pentru creşterea acestei
apetenţe etc.
Din aceste interdependenţe complexe se conturează şi definesc grupurile vulnerabile
din respectiva societate, se prioritizează nevoile acestora, se identifică, se definesc şi
reglementează legal pârghii şi instrumente specifice, ce ţin de capacitatea întregului sistem
economic şi social de a răspunde acestor nevoi.
Sintetic, în România, pentru perioada analizată în studiul nostru, în demersul nostru
analitic am realizat o matrice a grupurilor vulnerabile identificate şi a categoriilor de
servicii sociale existente.
Ataşând, în matrice, fiecărui tip de serviciu social informaţiile cantitative disponibile,
a rezultat un total de 3.559 furnizori de servicii sociale, structurate pe grupuri vulnerabile
astfel: 804 pentru persoane vârstnice (22,6% din total), 522 pentru persoanele cu dizabilități
(14,7%), 37 pentru tinerii în dificultate (1,0%), 64 pentru persoane fără adăpost (1,8%), 47
destinate persoanelor în situaţie de dependenţă (1,3%), 1.828 pentru copii în familie, copii
separaţi sau în risc de separare de părinţi; mama şi copilul (51,4%), 112 destinate
persoanelor aflate în situaţie de risc de sărăcie (3,1%) şi 145 pentru alte categorii de
grupuri vulnerabile (4,1%) (Grafic 1).
35
Matricea grupurilor vulnerabile identificate şi a categoriilor de servicii sociale
existente aferente acestora
36
Grafic 1: Structura serviciilor sociale existente în funcţie de grupurile vulnerabile cărora
se adresează (%)
Pentru fiecare din grupurile vulnerabile identificate, informaţii importante sunt

oferite de analiza corelației dintre ponderea cu care aceste grupuri au fost identificate ca
cel mai vulnerabil grup din punct de vedere socio-economic şi ponderea pe care o deţin
serviciile sociale specifice acestor grupuri vulnerabile în totalul serviciilor sociale existente.
Analiza acestei corelaţii, mai ales în cazurile în care se constată discrepanţe majore
între cele 2 variabile analizate, este necesar să se realizeze cu prudenţă, ţinând cont de
faptul că, de exemplu, în cazul persoanelor în risc de sărăcie, activitatea de furnizare de
servicii sociale pentru acest grup vulnerabil este completată cu o importantă componentă
de prestaţii sociale (venit minim garantat, etc.) (Tabel 1, Grafic 2).
De asemenea, sunt grupuri care nu mai sunt identificate frecvent ca vulnerabile din
punct de vedere socio-economic, tocmai pentru faptul că serviciile sociale existente
acoperă deja suficient de bine acest segment.
37
Tabel 1: Ponderea grupurilor vulnerabile identificate şi ponderea categoriilor de servicii
sociale existente aferente acestor grupuri – nivel naţional (%)
Ponderea grupului vulnerabil în Ponderea pe care o deţin
total persoane din grupurile serviciile specifice acestor
Grupuri vulnerabile / Indicatori
vulnerabile din punct de vedere grupuri vulnerabile în total
socio-economic servicii sociale existente
Persoane vârstnice 34,2 22,6
Persoane adulte cu dizabilităţi 2,4 14,7
Tineri în dificultate 9,8 1,0
Persoanele fără adăpost 0,4 1,8
Persoane în situaţie de dependenţă 0,1 1,3
Copii în familie, copii separaţi sau în 17,1 51,4
risc de separare; mama şi copil
Persoane în risc de sărăcie 35,0 3,1
Alte grupuri vulnerabile 1,0 4,1
Total 100,0 100,0
Nu putem să nu semnalăm, în unele cazuri, şi doza de subiectivism şi/sau prudenţa

respondenților în a identifica un anumit grup vulnerabil, fiind conştienţi de paşii urmă-
tori, respectiv de responsabilitatea privind asigurarea serviciilor sociale necesare pentru a
răspunde nevoilor acestui grup.
Grafic 2: Ponderea grupurilor vulnerabile identificate şi ponderea categoriilor de servicii

sociale existente aferente acestora – nivel naţional (%)
38
6.2. Analiza datelor legate de serviciile sociale existente pe medii de
rezidenţă
În medie, la nivel naţional, revine un furnizor de servicii la o unitate administrativ –
teritorială (UAT).
Situaţia diferă însă substanţial pe medii de rezidenţă. În timp ce în mediul urban,
revin, în medie, aproximativ 10 furnizori de servicii sociale la o UAT, în mediul rural un
furnizor de servicii sociale deserveşte aproximativ 7 UAT.
În medie, la nivel naţional regăsim un furnizor de servicii sociale la 6.244 locuitori. În
mediul urban revine un furnizor de servicii sociale la 3.961 locuitori, iar în mediul rural
la 23.975 locuitori.
Numărul de UAT-uri din mediul rural reprezintă aproximativ 90% din total UAT, în
timp ce în acest mediu sunt localizaţi numai 11,4% (406) din furnizorii de servicii sociale
existenţi la nivel naţional, restul de 88,6% (3.153) fiind localizaţi în mediul urban (Tabel 2).
Tabel 2: Serviciile sociale existente la nivel naţional, pe categorii de grupuri vulnerabile

şi medii de rezidenţă
Medii de rezidenţă/Categorii de grupuri
Total Mediu rural Mediu urban
vulnerabile
Persoane vârstnice 804 186 618
Persoane adulte cu dizabilităţi 522 25 497
Tineri în dificultate 37 3 34
1828 163 1665
separare; mama şi copil
Persoanele fără adăpost 64 0 62
Persoane în situaţie de dependenţă 47 3 44
Persoane în risc de sărăcie 112 12 100
Alte grupuri vulnerabile 142 14 135
Total 3559 406 3153
Structura serviciilor sociale existente diferă substanţial pe cele 2 medii de rezidenţă.

În mediul rural, ponderea majoritară o deţin serviciile sociale destinate persoanelor
vârstnice (care deţin 45,8% din total), urmate de serviciile sociale pentru copii în familie,
copii separaţi sau în risc de separare /aferente mamei şi copilului (40,1% din total) şi cele
specifice persoanelor adulte cu dizabilităţi (6,2%) (Grafic 3).
Categoriile de grupuri vulnerabile cu gradul cel mai mic de acoperire cu servicii
sociale sunt: persoanele fără adăpost, tinerii în dificultate şi persoanele în situaţie de
dependenţă.
39
Serviciile sociale destinate persoanelor în risc de sărăcie reprezintă 3% din totalul
servicii sociale existente în mediul rural.
Grafic 3: Structura serviciilor sociale existente pe grupuri vulnerabile –

Mediul rural (%)
În mediul urban, pe primul loc ca pondere în total servicii existente se află cele
pentru copii în familie, copii separaţi sau în risc de separare /aferente mamei şi
copilului (52,8%), urmate de serviciile sociale destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi
(15,8% din total) şi cele pentru persoanele vârstnice (19,6%) (Grafic 4).
Grafic 4: Structura serviciilor sociale existente pe grupuri vulnerabile -

Mediul urban (%)
40
În plus, faţă de diferenţele substanţiale pe medii de rezidenţă, din perspectiva
structurii serviciilor sociale pe grupuri vulnerabile (Grafic 5), se constată şi diferenţe între
ponderea cu care diferite grupuri sunt identificate ca cele mai vulnerabile din punct de
vedere socio-economic şi ponderea serviciilor aferente acestor grupuri vulnerabile în total
(Tabel 3).
Grafic 5: Categoriile de servicii sociale existente pe grupuri vulnerabile –

pe medii de rezidenţă (%)
Analiza corelaţiei dintre ponderea cu care un anumit grup a fost identificat ca

vulnerabil din punct de vedere socio-economic şi ponderea pe care o deţin serviciile
sociale specifice acestui grup vulnerabil relevă un grad redus de acoperire cu servicii
sociale, atât în mediul urban, cât şi în cel rural pentru tinerii aflaţi în dificultate şi
persoanele în risc de sărăcie (Tabel 3).
41
O situaţie similară se constată în mediul urban şi pentru persoanele vârstnice.
Tabel 3: Ponderea grupurilor vulnerabile identificate şi ponderea categoriilor de

servicii sociale existente aferente acestora – pe medii de rezidenţă (%)
Rural Urban
Ponderea pe
Ponderea cu care Ponderea cu care Ponderea pe care
care o deţin
a fost identificat a fost identificat o deţin serviciile
Grupuri serviciile
ca cel mai ca cel mai specifice acestor
vulnerabile / specifice acestor
vulnerabil grup vulnerabil grup grupuri
Indicatori grupuri
din punct de din punct de vulnerabile în
vulnerabile în
vedere socio- vedere socio- total servicii
total servicii
economic economic sociale existente
sociale existente
Persoane
35,1 45,8 25,9 19,6
vârstnice
Persoane adulte
2,1 6,2 5,0 15,8
cu dizabilităţi
Tineri în
10,1 0,7 6,6 1,1
dificultate
Copii în familie,
copii separaţi sau
în risc de 16,7 40,1 21,3 52,8
separare; mama şi
copil
Persoanele fără
0,2 0,0 1,9 2,0
adăpost
Persoane în
situaţie de 0,1 0,7 0,3 1,4
dependenţă
Persoane în risc
34,6 3,0 38,1 3,2
de sărăcie
Alte grupuri
1,1 3,4 0,9 4,2
vulnerabile
Total 100,0 100,0 100,0 100,0
În paragrafele următoare, prezentăm, în sinteză, structura şi densitatea serviciilor

sociale existente pe categorii de localităţi, grupate pe medii de rezidenţă şi clase de mărime
în raport cu populaţia totală a localităţii şi pe regiuni de dezvoltare. Analizele sunt
realizate în corelaţie cu categoriile de grupuri vulnerabile cărora aceste servicii sociale li se
adresează.
42
6.3. Analiza datelor referitoare la serviciile sociale existente
pe categorii de UAT
Mai mult de jumătate din furnizorii de servicii sociale sunt localizaţi în localităţile
urbane cu mai mult de 100.000 locuitori (1.920, respectiv 53,9% din total) (Grafic 6).
Aproximativ 18,2% (649) dintre aceştia sunt localizaţi în localităţile urbane cu 60-100.000
locuitori şi 8,9% (318) în localităţile urbane cu 30-60.000 locuitori.
Grafic 6: Repartizarea serviciilor sociale pe categorii de grupuri vulnerabile

şi categorii de UAT-uri
În localităţile urbane cu peste 100.000 locuitori, revin, în medie, aproximativ 77

furnizori de servicii sociale la o UAT, comparativ cu 41 furnizori în cazul localităţilor
urbane cu 60-100.000 locuitori sau 9 pentru localităţile urbane cu 30-60.000 locuitori.
În localităţile rurale cu mai puţin de 3.000 locuitori, un furnizor de servicii sociale
deserveşte în medie 11 UAT, în cele cu 3-6.000 locuitori 6 UAT şi în cele rurale cu peste
6.000 de locuitori 3 UAT (Tabel 4).
43
Diferenţe considerabile în funcţie de categoriile de localităţi se înregistrează şi în ceea
ce priveşte numărul mediu de persoane ce revin la un furnizor de servicii sociale, acesta
variind de la 22.274 locuitori în cazul localităţilor rurale cu mai puţin de 3.000 locuitori, la
1.972 în cazul localităţilor urbane cu 60 – 100.000 locuitori.
Tabel 4: Densitatea serviciilor sociale existente în raport cu populaţia şi numărul

de UAT-uri, pe categorii de UAT
Servicii Persoane UAT Servicii

Populaţie Număr
sociale /Servicii /Servicii sociale
totală UAT
existente sociale sociale /UAT
Rural sub
3.007.035 1508 135 22.274 11,2 0,1
3000 locuitori
Rural 3-6000
4.504.554 1082 168 26.813 6,4 0,2
locuitori
Rural peste
2.230.745 276 103 21.658 2,7 0,4
6000 locuitori
Urban sub
754.849 112 52 14.516 2,2 0,5
10000 locuitori
Urban 10-
2.084.267 127 214 9.740 0,6 1,7
30000 locuitori
Urban 30-
1.407.219 35 318 4.425 0,1 9,1
60000 locuitori
Urban 60-
100000 1.279.577 16 649 1.972 0,0 40,6
locuitori
Urban peste
100000 6.959.565 25 1920 3.625 0,0 76,8
locuitori
În cazul localităţilor rurale cu mai puţin de 3.000 locuitori, peste 80% din serviciile
sociale sunt destinate persoanelor vârstnice (49,6% din total) şi copiilor în familii, separaţi
sau în risc de separare, mamei şi copilului (38,5%) (Grafic 7).
44
Grafic 7: Structura serviciilor sociale existente pe grupuri vulnerabile – Rural sub 3000
locuitori
În această categorie de localităţi sunt foarte slab reprezentate sau lipsesc serviciile
pentru persoane în situaţie de dependenţă, persoane fără adăpost şi tineri în dificultate,
deşi grupul tinerilor în dificultate, de exemplu, a fost identificat ca cel mai vulnerabil grup
din punct de vedere socio-economic de 5,9% dintre cei intervievaţi (Grafic 8).
45
sociale existente aferente acestora – Rural sub 3.000 locuitori
Configuraţia serviciilor sociale este relativ similară şi în cazul localităţilor rurale cu o

populaţie cuprinsă între 3.000 şi 6.000 locuitori (Grafic 9, Grafic 10).

Rural 3-6.000 locuitori
46
sociale existente aferente acestora – Rural 3-6.000 locuitori
În cazul localităţilor rurale cu mai mult de 6.000 locuitori, ponderea cea mai mare în
totalul serviciilor sociale o deţin cele destinate copiilor în familii, separaţi sau în risc de
separare, mamei şi copilului (47,6% din total), urmate de cele aferente persoanelor
vârstnice (33%) şi persoanelor adulte cu dizabilităţi (7,8%).
Spre deosebire de localităţile rurale mai mici, în această categorie de localităţi se
constată o prezenţă mai bună serviciilor pentru persoanele în situaţie de dependenţă (2,9%
din total) şi pentru tinerii în dificultate (1,9%) (Grafic 11).
47
Rural peste 6000 locuitori
Din punct de vedere al frecvenţei cu care a fost identificat ca grup vulnerabil din
punct de vedere socio-economic, pe locul 1 se situează persoanele vârstnice (33,8%),
urmate de persoanele în risc de sărăcie (29,2%) şi copii în familii, separaţi sau în risc de
separare, mamei şi copilului (25,5%) (Grafic 12).

sociale existente aferente acestora – Rural peste 6.000 locuitori
48
Comparativ cu localităţile rurale, în localităţile urbane cu o populaţie mai mică de
10.000 locuitori se constată o pondere mai importantă a serviciilor destinate persoanelor
adulte cu dizabilități (15,4% din total) (Grafic 13).
Grafic 13: Structura serviciilor sociale existente pe grupuri vulnerabile – Urban sub 10.000
locuitori
Şi în această categorie de localităţi, pe primele locuri, ca pondere, se situează

serviciile sociale destinate persoanelor vârstnice (42,3% din total), urmate de cele pentru
copii în familii, separaţi sau în risc de separare, mamei şi copilului (34,6%).
Din punct de vedere al grupurilor identificate ca vulnerabile din punct de vedere
socio-economic, în localităţile urbane cu mai puţin de 10.000 locuitori pe primul loc se
situează persoanele vârstnice (31,8%), urmate de persoanele în risc de sărăcie (27,5%) şi
copii în familii, separaţi sau în risc de separare, mamei şi copilului (27,6%) (Grafic 14).
49
sociale existente aferente acestora – Urban sub 10000 locuitori
În general, în localităţile urbane cu mai mult de 10.000 de locuitori, ponderea cea mai
mare o deţin serviciile sociale destinate copiilor în familii, separaţi sau în risc de separare,
mamei şi copilului, respectiv 40,2% în localităţile urbane cu 10-30.000 locuitori (Grafic 15),
52,2% în localităţile urbane cu 30-60.000 locuitori (Grafic 17), 58,4% în localităţile urbane cu
60-100.000 locuitori (Grafic 19) şi 52,9% în localităţile urbane cu mai mult de100.000
locuitori (Grafic 21).
50
Pe locul 2 din punct de vedere al ponderii în total servicii sociale se situează grupul
vulnerabil al persoanelor vârstnice în cazul localităţilor urbane cu 10-30.000 locuitori
(38,3%) şi în localităţile urbane cu 30-60.000 locuitori (24,8%). În cazul localităţilor urbane
cu 60-100.000 locuitori şi cu mai mult de100.000 locuitori pe locul 2 ca pondere în total
servicii sociale se regăsesc cele aferente persoanelor cu dizabilităţi, cu ponderi de 16,9% şi
respectiv 17,7% din total servicii sociale.

Urban 10-30.000 locuitori
51
sociale existente aferente acestora – Urban 10-30.000 locuitori
În cazul localităţilor urbane cu mai mult de 30.000 locuitori, ponderea cu care grupul
persoanelor vârstnice este identificat ca vulnerabil din punct de vedere socio-economic
este superioară ponderii pe care serviciile sociale destinate acestui grup o deţin în totalul
serviciilor sociale existente (Grafic 18, Grafic 20 şi Grafic 22).
52
Urban 30-60.000 locuitori

sociale existente aferente acestora – Urban 30-60.000 locuitori
53
Urban 60-100000 locuitori

sociale existente aferente acestora – Urban 60-100000 locuitori
54
Urban peste 100000 locuitori

sociale existente aferente acestora – Urban peste 100000 locuitori
55
3.4. Analiza datelor referitoare la serviciile sociale existente pe regiuni
În România, serviciile sociale sunt repartizate inegal pe regiuni de dezvoltare,
ponderea celor 8 regiuni în total servicii sociale existente variind pe o plajă cuprinsă între
17,9% în cazul regiunii Centru, 17,3% în regiunea Nord-Vest şi 8,9% pentru regiunea Sud-
Vest.
Comparativ cu cei 638 furnizori de servicii sociale existenţi în regiunea Centru şi
respectiv 614 în regiunea Nord-Vest, în regiunea Sud-Vest erau localizaţi numai 316
furnizori (Graficul 23, Tabel 5).
Grafic 23: Repartizarea serviciilor sociale pe grupuri vulnerabile

şi regiuni de dezvoltare
În regiunea Bucureşti – Ilfov, în medie, la o unitate administrativ teritorială (UAT)

reveneau aproximativ 9 servicii sociale existente, comparativ cu 1,4-1,5 UAT în regiunile
Centru şi Nord-Vest şi 1 UAT în regiunea Nord-Est, în timp ce în regiunile Sud-Muntenia
şi Sud-Est 2 UAT-uri erau deservite de un serviciu social (Tabel 5).
Tabel 5: Repartizarea serviciilor sociale pe grupuri vulnerabile şi regiuni de dezvoltare
56
Nord - Sud - Sud- Nord Bucureşti
Centru Vest Sud
Vest Vest Est – Est – Ilfov
Persoane vârstnice 222 187 89 40 53 73 89 51
Persoane adulte cu
71 93 45 81 65 50 70 47
dizabilități
Tineri în dificultate 9 8 4 1 1 5 4 5
Copii în familie, copii
separaţi sau în risc de 277 255 206 173 229 227 278 183
separare; mama şi copil
Persoanele fără adăpost 10 15 8 5 10 5 7 4
Persoane în situaţie de
4 2 1 1 0 0 1 38
dependenţă
Persoane în risc de
13 22 19 6 9 12 20 11
sărăcie
Alte grupuri
32 32 11 9 17 12 18 14
vulnerabile
Total 638 614 383 316 384 384 487 353
Densitatea serviciilor sociale existente variază considerabil de la o regiune la alta şi în

raport cu populaţia totală a fiecărei regiuni, pe o plajă cuprinsă între un maxim 8.469
locuitori în cazul regiunii Sud-Muntenia şi un minim de 4.195 locuitori în regiunea Centru
(Tabel 6).
Tabel 6: Densitatea serviciilor sociale existente în raport cu populaţia şi numărul de

UAT-uri, pe categorii de UAT
Servicii Persoane UAT Servicii
Populaţie totală UAT sociale /Servicii /servicii sociale
existente sociale sociale /UAT
Centru 2.634.337 414 638 4.129 0,6 1,5
Nord-Vest 2.826.625 446 614 4.604 0,7 1,4
Vest 2.013.548 323 383 5.257 0,8 1,2
Sud-Vest Oltenia 2.200.411 448 316 6.963 1,4 0,7
Sud-Muntenia 3.252.112 567 384 8469 1,5 0,7
Sud-Est 2.865.838 390 384 7.463 1,0 1,0
Nord-Est 3.932.740 552 487 8.075 1,1 0,9
Bucuresti-Ilfov 2.502.200 41 353 7.088 0,1 8,6
Total 22.227.811 3181 3559 6.254 0,9 1,1
În cele ce urmează, vom prezenta, în sinteză, la nivelul fiecăreia dintre cele 8 regiuni
de dezvoltare, principalele caracteristici ale serviciilor sociale existente şi corelaţia dintre
acestea şi grupurile identificate ca vulnerabile din punct de vedere socio-economic.
57
În regiunea Centru, una dintre regiunile cu un nivel mediu de dezvoltare (în anul
2018 PIB/locuitor a fost de 7.998 euro, reprezentând aproximativ 93% din media la nivel
naţional), un serviciu social revenea în medie la 1,5 UAT şi la aproximativ 4.129 locuitori.
Pe locul I, din punct de vedere al ponderii în serviciile sociale existente se regăseau
cele aferente copiilor în familii, separaţi sau în risc de separare, mamei şi copilului (43,4%
din total), urmate de serviciile pentru persoane vârstnice (34,8%) şi cele pentru persoane
adulte cu dizabilităţi (11,1%) (Grafic 24).
Grafic 24 Structura serviciilor sociale existente pe grupuri vulnerabile – Centru
Grupul identificat cu cea mai mare pondere ca fiind vulnerabil din punct de vedere
socio-economic este cel al persoanelor cu risc de sărăcie (35,0%) (Grafic 25).
În contextul existenţei în această regiune a peste 518.919 persoane sărace, un furnizor
de servicii pentru acest grup vulnerabil revenea, în medie, la 39.917 persoane (Tabel 8).
58
UAT-uri, pentru anumite categorii de grupuri vulnerabile – Centru
Pondere in
Populaţia din Pop. din grup
Număr total
Grup vulnerabil grupul vulnerabil
furnizori populaţie
vulnerabil /serviciu
(%)
Persoane vârstnice (mai mult
222 397.053 15,1 1.789
de 65 ani)
Persoane în risc de sărăcie 13 518.919 19,7 39.917
Persoane adulte cu
71 80.119 3,0 1.128
dizabilităţi
Cei 222 de furnizori de servicii sociale pentru persoane vârstnice, deserveau

aproximativ 397.053 persoane în vârstă de 65 ani şi peste (15,1% din total populaţie),
revenind, în medie, aproximativ 1.789 persoane din acest segment la un furnizor şi cei 71
furnizori de servicii pentru persoane adulte cu dizabilităţi deserveau, în medie, fiecare
aproximativ 1.128 persoane din acest grup vulnerabil.
Grafic 25 Ponderea grupurilor vulnerabile identificate şi ponderea categoriilor de servicii

sociale existente aferente acestora – Centru
59
În regiunea Nord-Vest, cu un PIB/locuitor, în anul 2016, de 7.601 euro (88%din media
la nivel naţional), un furnizor de servicii sociale deservea, în medie, aproximativ 4.604
locuitori şi 1,4 UAT.
Şi în această regiune, aproximativ 90% din furnizorii de servicii sociale sunt pentru
grupurile vulnerabile copii în familie, copii separaţi sau în risc de separare, mamă şi copil
(41,5%), pentru persoanele vârstnice (30,5%) şi persoanele adulte cu dizabilităţi (15,1%)
(Grafic 26).
Grafic 26 Structura serviciilor sociale existente pe grupuri vulnerabile – Nord –Vest
Grupul identificat cel mai frecvent ca cel mai vulnerabil grup din punct de vedere
socio-economic în această regiune este cel al persoanelor în risc de sărăcie (40,8%), urmat
de persoanelor vârstnice (26,2%) şi tinerii în dificultate (25,1%) (Grafic 27).
În cazul persoanelor vârstnice, care în această regiune deţineau, în anul 2016, 15% din
populaţia totală, cei 187 de furnizori de servicii specifice acestui grup vulnerabil,
deserveau în medie 2.270 persoane din această categorie (Tabel 7).
60
UAT-uri, pentru anumite categorii de grupuri vulnerabile – Nord –Vest
Pop. din grup
Număr Populaţia din Pondere în total
Grup vulnerabil vulnerabil
furnizori grupul vulnerabil populaţie
/serviciu
Persoane vârstnice
187 424.448 15,0 2.270
(mai mult de 65 ani)
22 522.257 18,5 23.739
sărăcie
Persoane adulte cu
93 100.678 3,6 1.083
dizabilităţi
Pentru persoanele adulte cu dizabilităţi, cei 93 furnizori existenţi, deserveau, în

medie 1.083 persoane din acest grup vulnerabil.

sociale existente aferente acestora – Nord –Vest
61
În regiunea Vest, cu un PIB/locuitor, în anul 2016, de 8.625 euro (aproximativ egal cu
media la nivel naţional), un furnizor de servicii sociale deservea, în medie, 1,2 UAT şi
5.257 locuitori.
În această regiune, mai mult de jumătate din totalul serviciilor sociale o deţin cele
aferente copiilor în familie, copii separaţi sau în risc de separare, mamă şi copil (53,8% din
total), urmate de serviciile sociale aferente persoanelor vârstnice (23,2%) şi persoanelor cu
dizabilităţi (11,7%) (Grafic 28).
Grafic 28 Structura serviciilor sociale existente pe grupuri vulnerabile – Vest
Grupurile identificate cel mai frecvent ca vulnerabile din punct de vedere socio-
economic sunt cel al persoanelor vârstnice (45,2% din total), urmat de persoanele în risc de
sărăcie (32,8%) şi copii în familie, copii separaţi sau în risc de separare, mamă şi copil
(14,6% din total) (Grafic 29).
Ponderea populaţiei în vârstă de 65 ani şi peste în total populaţie din regiunea Vest
era în anul 2016 de 15,3%, în medie, la un furnizor de servicii sociale specializate pentru
acest vulnerabil revenind aproximativ 3.456vârstnici (Tabel 8).
În medie, un furnizor de servicii sociale pentru persoane adulte cu dizabilităţi
deserveşte, în regiunea Vest, 1.472 persoane din acest grup vulnerabil, în timp ce la un
furnizor de servicii sociale pentru persoane în risc de sărăcie reveneau aproximativ
18.067persoane sărace.
62
UAT-uri, pentru anumite categorii de grupuri vulnerabile – Vest
Număr Pondere în total
furnizori populaţie (%)
Persoane vârstnice
89 307.561 15,3 3.456
19 343.269 17,0 18.067
sărăcie
Persoane adulte cu
45 66.223 3,3 1.472
dizabilităţi

sociale existente aferente acestora – Vest
63
Regiunea Sud-Vest înregistra în anul 2016 un PIB/locuitor de 7.076 euro, aproximativ
82% din media naţională. În această regiune, în medie, 3 UAT erau deservite de 2 furnizori
de servicii sociale şi fiecărui furnizor îi reveneau în medie 6.963 locuitori.
O pondere importantă în structura serviciilor sociale existente o deţin cele aferente
copiilor în familie, copii separaţi sau în risc de separare, mamă şi copil (54,7%), urmate de
cele aferente persoanelor adulte cu dizabilităţi (25,6%) şi persoanelor vârstnice (12,7%)
(Grafic 30).
Grafic 30 Structura serviciilor sociale existente pe grupuri vulnerabile – Sud – Vest
Regiunea Sud-Vest înregistrează atât o pondere ridicată a persoanelor sărace în

populaţia totală (26,5%), cât şi a persoanelor vârstnice (17,5%). Aceste categorii de
populaţie au fost identificate cel mai frecvent cu risc de vulnerabilitate din punct de
vedere socio-economic, respectiv în 42,0% din cazuri pentru persoanele vârstnice şi în
28,6% pentru persoanele în risc de sărăcie (Grafic 31).
În medie la un furnizor de servicii sociale pentru persoane vârstnice reveneau
aproximativ 9.648 persoane din această categorie, în timp ce un furnizor de servicii sociale
pentru persoane în risc de sărăcie deservea aproximativ 97.004 persoane (Tabel 9).
64
UAT-uri, pentru anumite categorii de grupuri vulnerabile – Sud – Vest
Pop. din grup
furnizori grupul vulnerabil populaţie (%)
/serviciu
Persoane vârstnice
(mai mult de 65 40 385.901 17,5 9.648
ani)
6 582.023 26,5 97.004
sărăcie
Persoane adulte cu
81 83.228 3,8 1.028
dizabilităţi

sociale existente aferente acestora – Sud-Vest
65
Regiunea Sud-Muntenia înregistra în anul 2016 un PIB/locuitor de 7.045 euro,
aproximativ 82% din media naţională. În această regiune, în medie, reveneau 3 furnizori
de servicii sociale la 2 UAT şi 8.469 locuitori.
O pondere importantă în structura serviciilor sociale existente o deţin cele aferente
copiilor în familie, copii separaţi sau în risc de separare, mamă şi copil (59,6%), urmate de
cele aferente persoanelor adulte cu dizabilităţi (16,9%) şi persoanelor vârstnice (13,8%)
(Grafic 32).
Grafic 32 Structura serviciilor sociale existente pe grupuri vulnerabile – Sud Muntenia
Şi regiunea Sud-Muntenia înregistrează atât o pondere ridicată a persoanelor sărace

în populaţia totală (22,7%), cât şi a persoanelor vârstnice (18,1%). Aceste categorii de
populaţie au fost identificate cel mai frecvent cu risc de vulnerabilitate din punct de
vedere socio-economic, respectiv în 37,9% din cazuri pentru persoanele vârstnice şi în
35,8% pentru persoanele în risc de sărăcie (Grafic 33).
aproximativ 11.089 persoane din această categorie, în timp ce un furnizor de servicii
sociale pentru persoane în risc de sărăcie deservea aproximativ 81.915 persoane (Tabel 10).
66
deservea aproximativ 1.837 persoane din acest grup vulnerabil.

UAT-uri, pentru anumite categorii de grupuri vulnerabile – Sud Muntenia
Pop. din grup
/serviciu
Persoane vârstnice
(mai mult de 65 53 587.724 18,1 11.089
ani)
9 737.234 22,7 81.915
sărăcie
Persoane adulte cu
65 119.410 3,7 1.837
dizabilităţi

sociale existente aferente acestora – Sud Muntenia
67
În anul 2016, regiunea Sud-Est înregistra un PIB/locuitor de 7.584 euro, aproximativ
88% din media naţională. În această regiune, în medie, un furnizor de servicii sociale
deservea o UAT şi 7.476 locuitori.
O pondere importantă în structura serviciilor sociale existente o deţin, şi în această
regiune, cele aferente copiilor în familie, copii separaţi sau în risc de separare, mamă şi
copil (59,1%), urmate de cele aferente persoanelor vârstnice (19,0%) şi persoanelor adulte
cu dizabilităţi (13,0%) (Grafic 34).
Grafic 34 Structura serviciilor sociale existente pe grupuri vulnerabile – Sud – Est
În raport cu populaţia totală, ponderea persoanelor sărace era, în anul 2016, de

21,7%, iar a persoanelor vârstnice de 15,7%. Aceste categorii de populaţie au fost
identificate cel mai frecvent cu risc de vulnerabilitate din punct de vedere socio-economic,
respectiv în 37,2% din cazuri pentru persoanele vârstnice şi în 31,0% pentru persoanele în
risc de sărăcie (Grafic 35).
68
UAT-uri, pentru anumite categorii de grupuri vulnerabile – Sud – Est
Pop. din grup
/serviciu
Persoane vârstnice
73 450.900 15,7 6.177
12 620.645 21,7 51.720
sărăcie
Persoane adulte cu
50 86.703 3.0 1.734
dizabilităţi

sociale existente aferente acestora – Sud – Est
69
În anul 2016, regiunea Nord-Est era cea mai săracă regiune din România, cu un
PIB/locuitor de 5.191 euro, aproximativ 60% din media naţională. În această regiune, în
medie, un furnizor de servicii sociale deservea o UAT şi 8.075 locuitori.
O pondere importantă în structura serviciilor sociale existente din regiunea Nord-Est
o deţin cele aferente copiilor în familie, copii separaţi sau în risc de separare, mamă şi copil
(57,1%), urmate de cele destinate persoanelor vârstnice (18,3%) şi persoanelor adulte cu
Grafic 36: Structura serviciilor sociale existente pe grupuri vulnerabile – Nord – Est
În raport cu populaţia totală, ponderea persoanelor sărace era, în anul 2016, de

27,6%, iar a persoanelor vârstnice de 14,3%. Aceste categorii de populaţie au fost
identificate cel mai frecvent cu risc de vulnerabilitate din punct de vedere socio-economic,
respectiv în 37,2% din cazuri pentru persoanele vârstnice şi în 31,0% pentru persoanele în
risc de sărăcie (Grafic 37).
UAT-uri, pentru anumite categorii de grupuri vulnerabile – Nord – Est
70
Număr Pondere în total
furnizori populaţie (%)
Persoane vârstnice (mai
89 562.912 14,3 6.325
mult de 65 ani)
Persoane în risc de sărăcie 20 1.084.484 27,6 54.224
Persoane adulte cu
70 103.456 2,6 1.478
dizabilităţi

sociale existente aferente acestora – Nord – Est
În anul 2016, regiunea Bucureşti-Ilfov înregistra cel mai înalt nivel de dezvoltare din
România, cu un PIB/locuitor de 20.391 euro, de 2,4 ori mai mare decât media naţională. În
71
această regiune, în medie, la o UAT reveneau 9 furnizori de servicii sociale, care deserveau
în medie fiecare 7.088 locuitori.
O pondere importantă în structura serviciilor sociale existente din regiunea Bucureşti
– Ilfov o deţin cele aferente copiilor în familie, copii separaţi sau în risc de separare, mamă
şi copil (51,8%), urmate de cele pentru persoane vârstnice (14,4%) şi persoane adulte cu
Grafic 38: Structura serviciilor sociale existente pe grupuri vulnerabile – Bucureşti – Ilfov
În raport cu populaţia totală, ponderea persoanelor sărace era, în anul 2016, de 9,3%,
iar a persoanelor vârstnice de 14,0%. Aceste categorii de populaţie au fost identificate cel
mai frecvent cu risc de vulnerabilitate din punct de vedere socio-economic, respectiv în
43,5% din cazuri pentru persoanele în risc de sărăcie şi în 28,3% pentru persoanele
vârstnice (Grafic 39).
În medie, la un furnizor de servicii sociale pentru persoane vârstnice reveneau
72
UAT-uri, pentru anumite categorii de grupuri vulnerabile – Bucureşti – Ilfov
Pop. din grup

/serviciu
Persoane vârstnice
51 350.287 14,0 6.868
11 233.152 9,3 21.196
sărăcie
Persoane adulte cu
47 67.297 2,7 1.432
dizabilităţi

sociale existente aferente acestora – Bucureşti – Ilfov
73
În ceea ce priveşte repartizarea furnizorilor de servicii sociale pe regiuni şi regimul
public sau privat al acestora, situaţia diferă pe regiuni.
În regiunile mai slab dezvoltate Sud-Vest Oltenia, Sud-Muntenia, Sud-Est şi
Nord-Est, numărul şi ponderea furnizorilor privaţi în total furnizori de servicii
sociale sunt mult mai mici decât în celelalte regiuni. În medie, la un furnizor privat
de servicii sociale reveneau în medie aproximativ 7 furnizori publici de servicii
sociale în regiunea Sud-Vest Oltenia, 5 în regiunea Sud-Muntenia, 3 în regiunea Sud-
Est şi 2 în regiunea Nord-Est, în timp ce, în regiunea Bucureşti Ilfov, numărul
furnizorilor privaţi de servicii este aproape dublu faţă de cel al furnizorilor publici,
iar în regiunile Centru, Nord-vest şi Vest raportul este de 1,3:1.
74
7. Analiza serviciilor sociale necesare
pe categorii de localități
Analiza specificului serviciilor sociale necesare identificate la nivelul fiecărei loca-

lități în corelație cu principalele caracteristici administrativ-teritoriale ale acestora a
condus la definirea urmatoarelor categorii privind clasificarea localităților din România în
funcție de mediul de rezidență și numărul de locuitori:
• 1 – Rural sub 3000 • 5 – Urban 10.001-30.000
• 2 – Rural 3001-6000 • 6 – Urban 30.001-60.000
• 3 – Rural peste 6000 • 7 – Urban 60.001-100.000
• 4 – Urban sub 10.000 • 8 – Urban peste 100.000
Servicii sociale necesare pe categorii de

localități
2%
4% 1 - Rural sub 3000
5%
2 - Rural 3001-6000
29%
11% 3 - Rural peste 6000
4 - Urban sub 10.000
8%
5 - Urban 10.001-30.000
6 - Urban 30.001-60.000
11%
7 - Urban 60.001-100.000
30%
8 - Urban peste 100.000
Evaluarea numărului total de servicii sociale necesare pentru acoperirea nevoilor
grupurilor vulnerabile identificate la nivelul fiecărei categorii de localități reflectă o
pondere majoritară a celor provenind din partea reprezentanților instituțiilor din mediul
rural. Acestea reprezintă peste 70% din numărul total al serviciilor sociale necesare
identificate la nivel național, din care 30% în cazul localităților din mediul rural cu un
numar de locuitori între 3001 și 6000, 29% în cazul localităților din mediul rural cu mai
puțin de 3000 de locuitori și respectiv 11% în cazul localităților din mediul rural cu mai
mult de 6000 locuitori.
Astfel, în mediul rural, se concentrează un procent de 70% dintre serviciile sociale ce
au fost identificate ca fiind necesare în cadrul cercetărilor efectuate, restul de doar 30%
fiind alocate nevoilor grupurilor vulnerabile din orașe.
În acest sens, cercetarea cantitativă este validată și prin intermediul aplicării
instrumentelor de tip calitativ, ale căror rezultate evidențiază nevoia mai acută de servicii
sociale integrate în cadrul comunităților din mediul rural.
Categorie UAT Servicii sociale necesare

Număr 2466
1 – Rural sub 3000
% din Total 29,25%
Număr 2545
2 – Rural 3001-6000
% din Total 30,19%
Număr 924
3 – Rural peste 6000
% din Total 10,96%
Număr 639
4 – Urban sub 10.000
% din Total 7,58%
Număr 926
5 – Urban 10.001-30.000
% din Total 10,98%
Număr 335
6 – Urban 30.001-60.000
% din Total 3,97%
Număr 173
7 – Urban 60.001-100.000
% din Total 2,05%
Număr 422
8 – Urban peste 100.000
% din Total 5,01%
Număr 8430
Total
% din Total 100,00%
În mediul urban, cele 2495 de identificări privind necesitatea de servicii sociale, ce

reprezintă 30% din totalul de 8430 cuantificat la nivel național, au în componență 926
servicii sociale necesare în mediul urban cu 10.001-30.000 locuitori (11% din totalul
național), 639 în orașele cu mai puțin de 10.000 locuitori (8%), 422 în cele cu peste 100.000
locuitori (5%), 335 în mediul urban cu 30.001-60.000 locuitori (4%) și 173 servicii
76
identificate ca fiind necesare în cadrul orașelor cu 60.001-100.000 locuitori (2% din totalul
național).
Tipologia serviciilor sociale necesare specifice categoriilor de localități
Tipuri de servicii sociale necesare pe categorii de localități

26 - Servicii de asistenta comunitara
25 - Centre de preparare si distribuire a…
24 - Servicii de interventie in strada pentru…
23 - Centre de zi pentru asistenta si suport…
22 – Centre de primire pentru solicitantii de…
21 – Centre de zi pentru persoanele fara…
20 – Centre de zi pentru victimele traficului…
19 – Centre de zi pentru persoane toxico-…
18 - Centre de zi victimele violentei in…
17 – Centre de zi pentru familie si copil
16 - Centre de zi pentru copii: copii in familie,…
15 - Centre de zi pentru persoane adulte cu…
13 - Servicii de ingrijire la domiciliu pentru…
12 – Centre de zi pentru persoanele varstnice
10 - Centre rezidentiale de ingrijire si…
9 - Centre rezidentiale de ingrijire si asistenta…
7 - Centre rezidentiale pentru tineri aflati in…
5 - Centre rezidentiale pentru copii in…
4 - Centre rezidentiale pentru persoanele…
2 - Centre rezidentiale de…
1 - Centre rezidentiale de ingrijire si…
0 500 1000 1500 2000
8 - Urban peste 100.000 7 - Urban 60.001-100.000

6 - Urban 30.001-60.000 5 - Urban 10.001-30.000
4 - Urban sub 10.000 3 - Rural peste 6000
77
Tipuri de servicii sociale necesare pe categorii de localități din mediul urban
25 - Centre de preparare si distribuire a hranei pentru persoane in

risc de saracie
24 - Servicii de interventie in strada pentru persoane fara adapost,
persoane cu diferite adictii, victime ale violentei in familiei,…
23 - Centre de zi pentru asistenta si suport pentru alte persoane

aflate in nevoie
22 – Centre de primire pentru solicitantii de azil
21 – Centre de zi pentru persoanele fara adapost
20 – Centre de zi pentru victimele traficului de persoane
19 – Centre de zi pentru persoane toxico-dependente pentru

persoane cu diferite adictii: droguri, alcool, alte substante toxice…
18 - Centre de zi victimele violentei in familie si agresori
16 - Centre de zi pentru copii: copii in familie, copii separati sau in

risc de separare de parinti
15 - Centre de zi pentru persoane adulte cu dizabilitati
13 - Servicii de ingrijire la domiciliu pentru persoane varstnice,

persoane cu dizabilitati, persoane aflate in situatie de dependenta
10 - Centre rezidentiale de ingrijire si asistenta pentru victimele

traficului de persoane
9 - Centre rezidentiale de ingrijire si asistenta pentru persoanele

fara adapost
8 - Centre rezidentiale de ingrijire si asistenta pentru victimele

violentei
7 - Centre rezidentiale pentru tineri aflati in dificultate
6 - Centre rezidentiale de ingrijire si asistenta pentru mama si copil
5 - Centre rezidentiale pentru copii in sistemul de protectie

speciala
4 - Centre rezidentiale pentru persoanele adulte cu dizabilitati
3 - Centre rezidentiale de ingrijire si asistenta pentru persoanele

varstnice
2 - Centre rezidentiale de recuperarea/reabilitare pentru persoane

cu diferite adictii (dependente)
1 - Centre rezidentiale de ingrijire si asistenta medico-sociala

pentru persoane varstnice, bolnavi cronici in faza terminala
0 20 40 60 80 100 120
8 - Urban peste 100.000 7 - Urban78
60.001-100.000 6 - Urban 30.001-60.000
5 - Urban 10.001-30.000 4 - Urban sub 10.000
Tipuri de servicii sociale necesare pe categorii de localități din mediul rural
16 - Centre de zi pentru copii: copii in familie,

copii separati sau in risc de separare de parinti
15 - Centre de zi pentru persoane adulte cu

dizabilitati
13 - Servicii de ingrijire la domiciliu pentru
persoane varstnice, persoane cu dizabilitati,
persoane aflate in situatie de dependenta
3 - Centre rezidentiale de ingrijire si asistenta

pentru persoanele varstnice
1 - Centre rezidentiale de ingrijire si asistenta
medico-sociala pentru persoane varstnice,
bolnavi cronici in faza terminala
0 500 1000 1500 2000
3 - Rural peste 6000 2 - Rural 3001-6000 1 - Rural sub 3000
Analiza tipologiei serviciilor sociale necesare identificate în cadrul fiecăreia dintre

cele opt categorii de localități subliniază concentrarea și impactul nevoilor înregistrate (în
special în mediul rural), la nivelul a două grupuri vulnerabile: persoane vârstnice și copii.
Astfel, la nivel național, Serviciile de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice,
persoane cu dizabilități, persoane aflate în situație de dependență, cu un procent de 36%,
Centrele de zi pentru copii, cu un procent de aproape 22% și Centrele de zi pentru
persoane vârstnice, cu 17%, reprezintă mai mult de 70% dintre serviciile sociale necesare
identificate pe parcursul cercetării.
Cu o pondere între 2% și 3% din totalul național al serviciilor necesare, pot fi aduse
în discuție și alte tipuri de servicii precum: Centre rezidentiale de îngrijire și asistență
medico-socială pentru persoane vârstnice, bolnavi cronici în faza terminală, Servicii de
asistență comunitară, Centre de zi pentru persoane adulte cu dizabilități, Centre de zi
pentru familie și copil, Centre de preparare și distribuire a hranei pentru persoane în risc
de sărăcie, Centre rezidențiale de îngrijire și asistență pentru persoanele vârstnice. Restul
tipurilor de servicii existente în România conform nomenclatorului serviciilor sociale sunt
slab reprezentate, acestea fiind solicitate în procente mai mici de 1% la nivel național.
În ceea ce privește necesitatea de servicii sociale în cadrul localităților din mediul
rural, se observă concentrarea pe nevoile persoanelor vârstnice și satisfacerea acestora prin
79
înființarea unor centre de zi la nivel local și/sau prin acordarea de servicii de îngrijire la
domiciliu atât pentru persoanele vârstnice, cât și pentru persoane cu dizabilități, persoane
aflate în situație de dependență. De asemenea, o atenție deosebită trebuie acordată
copiilor, prin înființarea de centrelor de zi dedicate acestora.
Dacă la nivelul categoriei localităților din mediul rural sub 3000 locuitori au fost
identificate ca fiind necesare doar cele trei tipuri de servicii, specificate în paragraful
anterior, în mediul rural cu 3001-6000 locuitori apare și nevoia câtorva Centre rezidențiale
de îngrijire și asistență medico-socială pentru persoane vârstnice, bolnavi cronici în faza
terminală, Centre de zi pentru familie și copil, și Servicii de asistență comunitară.
De asemenea, pe măsura creșterii numărului de locuitori, în cadrul localităților din
mediul rural cu mai mult de 6000, tipurilor de servicii sociale necesare identificate la
nivelul celorlalte două categorii de localități din mediul rural se adaugă Centrele de zi
pentru persoane adulte cu dizabilități, Centrele rezidențiale de îngrijire și asistență pentru
persoanele vârstnice și Centrele de zi pentru persoane toxico-dependente pentru persoane
cu diferite adicții: droguri, alcool, alte substanțe toxice.
În mediul urban, solicitările reprezentanților localităților vizează mai multe tipuri de
servicii. Se observă reducerea numărului de servicii necesare de un anumit tip și
diversificarea tipurilor de servicii sociale necesare, în comparație cu localitățile din mediul
rural, dar și pe măsura creșterii numărului de locuitori.
Astfel, la nivelul orașelor, apare necesitatea tuturor tipurilor de servicii sociale, însă
cele mai reprezentative solicitări vizează Centrele de zi pentru copii, Centrele de zi pentru
persoane vârstnice, Serviciile de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice, persoane
cu dizabilități, persoane aflate în situație de dependență, dar și Centrele de zi pentru
persoane adulte cu dizabilități, Centrele de preparare și distribuire a hranei pentru
persoane în risc de sărăcie și Serviciile de asistență comunitară.
80
Analiza detaliată a serviciilor sociale necesare identificate în cadrul
localităților din categoria 1 – Rural sub 3000
Servicii sociale necesare în localitățile

din mediul rural cu mai puțin de 3000 de
locuitori
10%
12 – Centre de zi pentru
31%
persoanele varstnice
59%
Atât în localitățile din mediul rural cu mai puțin de 3000 de locuitori, cât și în cele cu
un numar de locuitori între 3001 și 6000, au fost identificate nevoi deosebite, solicitările
înregistrate din partea reprezentanților acestor localități fiind numeroase și reprezentative
în ponderea totală a serviciilor sociale necesare la nivel național.
Grupurile vulnerabile asupra cărora ar trebui să se concentreze eforturile privind
suplimentarea ofertei de servicii sociale în vederea acoperirii nevoilor existente sunt copiii
și persoanele vârstnice.
În cadrul localităților din categoria 1 – Rural sub 3000, prin aplicarea instrumentelor
de cercetare, au fost identificate trei categorii de servicii sociale necesare, mai mult de
jumătate dintre acestea fiind Servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice,
persoane cu dizabilități, persoane aflate în situație de dependență.
Dintre cele 2466 de servicii sociale necesare la nivelul localităților din această
categorie, 755 sunt reprezentate de solicitările privind acoperirea nevoilor copiilor din
comunitate prin deschiderea unor Centre de zi pentru copii: copii în familie, copii separați
sau în risc de separare de părinți.
81
Cea de-a treia categorie de servicii sociale asupra căreia ar trebui sa se concentreze
eforturile la nivelul acestui tip de UAT subliniază, încă o dată, nevoile persoanelor
vârstnice și importanța înființării unor centre de zi pentru acestea.
Tip serviciu social necesar

16 – Centre de zi
12 – Centre 13 – Servicii de îngrijire la Alte
pentru copii: copii
de zi domiciliu pentru persoane tipuri de
Categorie UAT în familie, copii Total
pentru vârstnice, persoane cu servicii
separați sau în risc
persoanele dizabilități, persoane aflate sociale
de separare de
vârstnice în situație de dependență necesare
părinți
din care
% în 10,38% 59,00% 30,62% - 100,00%
categoria
UAT

localităților din categoria 2 – Rural 3001-6000
Servicii sociale necesare în localitățile din

mediul rural cu 3001-6000 locuitori
0% 1 - Centre rezidentiale de ingrijire

si asistenta medico-sociala pentru
3% 2% 2% persoane varstnice, bolnavi cronici
in faza terminala
12 – Centre de zi pentru
23% 28%
13 - Servicii de ingrijire la domiciliu

pentru persoane varstnice,
persoane cu dizabilitati, persoane
aflate in situatie de dependenta
0%
15 - Centre de zi pentru persoane
adulte cu dizabilitati
16 - Centre de zi pentru copii: copii

42% in familie, copii separati sau in risc
de separare de parinti
82
În cadrul localităților din categoria 2 – Rural 3001-6000, se păstrează importanța
acordată nevoilor persoanelor vârstnice, cel mai întâlnit serviciu social necesar fiind cel de
îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice, persoane cu dizabilități, persoane aflate în
situație de dependență, în proporție de 41,49% din totalul serviciilor necesare la nivelul
categoriei, urmat de Centrele de zi dedicate acestui grup vulnerabil, nevoie evaluată la
28,17% din total. Urmează, cu un procent de 23,26%, Centrele de zi pentru copii: copii în
familie, copii separați sau în risc de separare de părinți.
Celor trei tipuri majoritare de servicii sociale prezentate le sunt adăugate, într-o
proporție mult mai mică, necesitatea pentru Centrele de zi pentru familie și copil (2,44%),
Centrele rezidențiale de îngrijire și asistență medico-socială pentru persoane vârstnice,
bolnavi cronici în faza terminală (2,4%), Serviciile de asistență comunitară (2,2%) și
Centrele rezidențiale de îngrijire și asistență pentru persoanele vârstnice (0,04%).

1 – Centre
13 – Servicii
rezidențiale 16 – Centre
de îngrijire
de îngrijire de zi
la domiciliu
și asistență pentru 3 – Centre
pentru 17 –
medico- 12 – copii: copii rezidențiale
persoane Centre 26 –
socială Centre de în familie, de îngrijire
Categorie UAT vârstnice, de zi Servicii de Total
pentru zi pentru copii și asistență
persoane cu pentru asistență
persoane persoanele separați pentru
dizabilități, familie comunitară
vârstnice, vârstnice sau în risc persoanele
persoane și copil
bolnavi de vârstnice
aflate în
cronici în separare
situație de
faza de părinți
dependență
terminală
2– Număr 61 717 1056 592 62 56 1 2545
Rural din care
3001- % în 2,40% 28,17% 41,49% 23,26% 2,44% 2,20% 0,04% 100,00%
6000 categoria
UAT
% din 0,72% 8,51% 12,53% 7,02% 0,74% 0,66% 0,01% 30,19%
Total
83
localităților din categoria 3 – Rural peste 6000

mediul rural cu mai mult de 6000 de locuitori
0% 1 - Centre rezidentiale de ingrijire si
asistenta medico-sociala pentru
6% 9% persoane varstnice, bolnavi cronici in
2% 6% faza terminala
12 – Centre de zi pentru persoanele
varstnice
23% 13 - Servicii de ingrijire la domiciliu

pentru persoane varstnice, persoane cu
22% dizabilitati, persoane aflate in situatie
de dependenta
15 - Centre de zi pentru persoane adulte
cu dizabilitati
3% 16 - Centre de zi pentru copii: copii in

familie, copii separati sau in risc de
separare de parinti
29%
În cadrul localităților din categoria 3 – Rural peste 6000, cele mai solicitate tipuri de
servicii sociale, asupra cărora s-a observat că este necesar să se intervină în scopul
satisfacerii nevoilor grupurilor vulnerabile în cauză, sunt Serviciile de îngrijire la domiciliu
pentru persoane vârstnice, persoane cu dizabilități, persoane aflate în situație de
dependență, Centrele de zi pentru persoanele vârstnice și Centrele de zi pentru copii: copii
în familie, copii separați sau în risc de separare de părinți. Acestea reprezintă 29,44%,
22,94% și, respectiv, 21,97% din totalul serviciilor sociale necesare în localitățile din mediul
rural a căror populație depășește 6000 de locuitori.
De asemenea, în localitățile încadrate în această categorie, pe parcursul perioadei de
cercetare, au mai fost identificate nevoi privind înființarea de Centre rezidentiale de
îngrijire și asistență medico-socială pentru persoane vârstnice, bolnavi cronici în faza
terminală (8,98%), Centre rezidențiale de îngrijire și asistență pentru persoanele vârstnice
(5,52%), Centre de zi pentru persoane adulte cu dizabilități (2,92%), Centre de zi pentru
familie și copil (2,27%), dar și acordarea de Servicii de asistență comunitară (5,74%).

13 –
1–
Servicii
Centre 16 –
de
rezi- Centre
îngrijire
dențiale de zi
la
de în- pentru
12 – domiciliu 3 – Centre
grijire și 15 – copii: 17 – Alte
Centre pentru rezidențiale
asistență Centre de copii în Centre 26 – tipuri
Categorie de zi persoane de îngrijire
medico- zi pentru familie, de zi Servicii de de Total
UAT pentru vârstnice, și asistență
socială persoane copii pentru asistență servicii
persoa- persoane pentru
pentru adulte cu separați familie comunitară sociale
nele cu diza- persoanele
persoane dizabilități sau în și copil necesare
vârstnice bilități, vârstnice
vârstnice, risc de
persoane
bolnavi separare
aflate în
cronici în de
situație
faza părinți
de depen-
terminală
dență
3– Nu- 83 212 272 27 203 21 53 51 2 924
Rural măr
peste din
6000 care 8,98% 22,94% 29,44% 2,92% 21,97% 2,27% 5,74% 5,52% 0,22% 100,00%
% în
cate-
goria
UAT
% 0,98% 2,51% 3,23% 0,32% 2,41% 0,25% 0,63% 0,60% 0,02% 10,96%
din
Total
localităților din categoria 4 – Urban sub 10.000

mediul urban cu mai puțin de 10000 de locuitori
1 - Centre rezidentiale de ingrijire si

persoane varstnice, bolnavi cronici in
faza terminala
varstnice
5% 6%
3%
3% pentru persoane varstnice, persoane cu
14%
dizabilitati, persoane aflate in situatie de
6% dependenta
cu dizabilitati
5%

familie, copii separati sau in risc de
10% separare de parinti
3%
8%
2% 6% 21 – Centre de zi pentru persoanele fara

13% adapost
23 - Centre de zi pentru asistenta si

suport pentru alte persoane aflate in
nevoie
În cadrul localităților din categoria 4 – Urban sub 10.000 se poate observa creșterea
gradului de diversitate a tipurilor de servicii necesare și reducerea reprezentativității
accentuate a categoriilor. Dacă în mediul rural au fost observate tipuri reprezentative, cu o
pondere mare în totalul serviciilor necesare din cadrul categoriei respective, în ceea ce
privește orașele, pe măsura creșterii numărului de locuitori se constată suplimentarea
tipurilor de servicii, până la includerea în lista necesarului a majorității categoriilor de
servicii sociale existente în nomenclatorul specific acestora.
Astfel, în cadrul orașelor cu mai puțin de 10000 de locuitori, se păstrează solicitările
privind necesitatea de servicii sociale destinate persoanelor vârstnice, Centrele de zi
pentru persoanele vârstnice și Serviciile de îngrijire la domiciliu pentru persoane
vârstnice, persoane cu dizabilități, persoane aflate în situație de dependență având cea mai
mare pondere în numărul total de servicii necesare din categorie (13,93% și 13,77%).
O importanță deosebită trebuie acordată la nivelul acestei categorii și necesarului de
Centre de zi pentru copii: copii in familie, copii separati sau in risc de separare de parinți
(12,83%), și de Centre de preparare și distribuire a hranei pentru persoane în risc de
sărăcie (10,49%).
De asemenea, au mai fost identificate servicii necesare sub forma Centrelor de zi
pentru persoane adulte cu dizabilități (8,29%), Centrelor rezidențiale de îngrijire și
asistență pentru persoanele vârstnice (6,26%), Centrelor de zi pentru familie și copil
(5,79%), Centrelor rezidențiale de îngrijire și asistență medico-socială pentru persoane
vârstnice, bolnavi cronici în faza terminală (5,63%), Serviciilor de asistență comunitară
(5,01%).
Cu ponderi între 2% și 5% fiecare, s-a identificat necesarul de servicii sociale de tipul
Centre de zi pentru persoanele fără adăpost, Centre de zi pentru asistență și suport pentru
alte persoane aflate în nevoie, Centre rezidențiale pentru persoanele adulte cu dizabilități,
Centre rezidențiale pentru copii în sistemul de protecție specială, Centre rezidențiale de
îngrijire și asistență pentru mamă și copil.
Categoria Alte tipuri de servicii sociale necesare cuprinde clasele ale căror ponderi au
fost considerate nesemnificative în analiză.

13 -
1 - Centre Servicii de
rezidential ingrijire la
e de domiciliu
ingrijire si pentru 16 -
asistenta persoane Centre de 25 -
medico- varstnice, zi pentru 23 - Centre de
Categorie UAT
sociala persoane copii: copii Centre de preparare 3 - Centre 5 - Centre 6 - Centre
pentru cu in familie, zi pentru si rezidential 4 - Centre rezidential rezidential
persoane dizabilitati, 15 - copii 21 – asisten?a distribuire e de rezidential e pentru e de
varstnice, 12 – persoane Centre de separati 17 – Centre de ?i suport a hranei 26 - ingrijire si e pentru copii in ingrijire si
bolnavi Centre de aflate in zi pentru sau in risc Centre de zi pentru pentru alte pentru Servicii de asistenta persoanel sistemul asistenta Alte tipuri de
cronici in zi pentru situatie de persoane de zi pentru persoanel persoane persoane asistenta pentru e adulte de pentru servicii
faza persoanel dependent adulte cu separare familie si e fara aflate in in risc de comunitar persoanel cu protectie mama si sociale
terminala e varstnice a dizabilitati de parin?i copil adapost nevoie saracie a e varstnice dizabilitati speciala copil necesare Total
4 - Urban Count 36 89 88 53 82 37 13 16 67 32 40 20 15 21 30 639
sub % within 5.63% 13.93% 13.77% 8.29% 12.83% 5.79% 2.03% 2.50% 10.49% 5.01% 6.26% 3.13% 2.35% 3.29% 4.69% 100.00%
10.000 Categorie
UAT
% of Total 0.43% 1.06% 1.04% 0.63% 0.97% 0.44% 0.15% 0.19% 0.79% 0.38% 0.47% 0.24% 0.18% 0.25% 0.36% 7.58%
87
localităților din categoria 5 – Urban 10.001-30.000

mediul urban cu 10001-30000 locuitori

persoane varstnice, bolnavi cronici in
faza terminala
varstnice
2% 7% 5%

3% 11%
pentru persoane varstnice, persoane cu
dizabilitati, persoane aflate in situatie de
3% dependenta
cu dizabilitati
6% 11%
16 - Centre de zi pentru copii: copii in

7% familie, copii separati sau in risc de
separare de parinti
8%
8%
3% 11%
3% 18 - Centre de zi victimele violentei in
3% 5% familie si agresori
21 – Centre de zi pentru persoanele fara

adapost
În cadrul localităților din categoria 5 – Urban 10.001-30.000 au fost identificate nevoi
ale grupurilor vulnerabile ce implică dezvoltarea de structuri sociale pentru 22 dintre
tipurile existente conform nomenclatorului serviciilor sociale.
Astfel, Centrele de zi pentru persoanele vârstnice, Centrele de zi pentru copii: copii
în familie, copii separați sau în risc de separare de părinți și Serviciile de îngrijire la
domiciliu pentru persoane vârstnice, persoane cu dizabilități, persoane aflate în situație de
dependență își păstrează prioritatea și în cadrul acestei categorii de UAT, cu ponderi de
11,45%, 11,23% și respectiv 10,58% din totalul serviciilor necesare.
Cu o frecvență de apariție mai redusă în rândul necesarului de servicii sociale din
orașele analizate, între 5% și 10%, observăm următoarele tipuri: Centre de zi pentru
persoane adulte cu dizabilități (7,88%), Centre de preparare și distribuire a hranei pentru
persoane în risc de sărăcie (7,67%), Servicii de asistență comunitară (7,34%), Centre
rezidențiale de îngrijire și asistență pentru persoanele vârstnice (6,26%) și Centre de zi
pentru familie și copil (5,08%).
Deși cu ponderi între doar 2% și 5%, necesarul de servicii sociale la nivelul acestei
categorii cuprinde și Centre rezidentiale de îngrijire și asistență medico-socială pentru
persoane vârstnice, bolnavi cronici în faza terminală (4,97%), Centre de zi pentru victimele
violenței în familie și agresori (3,46%), Centre rezidențiale de îngrijire și asistență pentru
mamă și copil (3,46%), Centre de zi pentru asistență și suport pentru alte persoane aflate în
nevoie (3,24%), Centre rezidențiale pentru persoanele adulte cu dizabilități (3,24%), Centre
de zi pentru persoanele fără adăpost (2,59%), Centre rezidențiale pentru copii în sistemul
de protecție specială (2,27%) și Centre rezidențiale de îngrijire și asistență pentru
persoanele fără adăpost (2,27%).

13 -
1 - Centre Servicii de
rezidential ingrijire la
e de domiciliu
ingrijire si pentru 16 -
asistenta persoane Centre de 25 -
medico- varstnice, zi pentru 23 - Centre de 9 - Centre
Categorie UAT
sociala persoane copii: copii Centre de preparare 3 - Centre 5 - Centre 6 - Centre rezidential
pentru cu in familie, 18 - zi pentru si rezidential 4 - Centre rezidential rezidential e de
persoane dizabilitati, 15 - copii Centre de 21 – asisten?a distribuire e de rezidential e pentru e de ingrijire si
varstnice, 12 – persoane Centre de separati 17 – zi Centre de ?i suport a hranei 26 - ingrijire si e pentru copii in ingrijire si asistenta
bolnavi Centre de aflate in zi pentru sau in risc Centre de victimele zi pentru pentru alte pentru Servicii de asistenta persoanel sistemul asistenta pentru Alte tipuri de
cronici in zi pentru situatie de persoane de zi pentru violentei in persoanel persoane persoane asistenta pentru e adulte de pentru persoanel servicii
faza persoanel dependent adulte cu separare familie si familie si e fara aflate in in risc de comunitar persoanel cu protectie mama si e fara sociale
terminala e varstnice a dizabilitati de parin?i copil agresori adapost nevoie saracie a e varstnice dizabilitati speciala copil adapost necesare Total
5 - Urban Count 46 106 98 73 104 47 32 24 30 71 68 58 30 21 32 21 65 926
10.001- % within 4.97% 11.45% 10.58% 7.88% 11.23% 5.08% 3.46% 2.59% 3.24% 7.67% 7.34% 6.26% 3.24% 2.27% 3.46% 2.27% 7.02% 100.00%
30.000 Categorie
UAT
% of Total 0.55% 1.26% 1.16% 0.87% 1.23% 0.56% 0.38% 0.28% 0.36% 0.84% 0.81% 0.69% 0.36% 0.25% 0.38% 0.25% 0.77% 10.98%
Servicii sociale necesare în localitățile din mediul

urban cu 30001-60000 locuitori

asistenta medico-sociala pentru persoane
varstnice, bolnavi cronici in faza terminala

varstnice
7% 5%
3%
9%
3% 13 - Servicii de ingrijire la domiciliu pentru
2% persoane varstnice, persoane cu dizabilitati,
persoane aflate in situatie de dependenta
3%
9%
15 - Centre de zi pentru persoane adulte cu
5% dizabilitati

8%
familie, copii separati sau in risc de separare
de parinti
6%
10%
5%
18 - Centre de zi victimele violentei in

2% 5% 6% familie si agresori
3% 5%
19 – Centre de zi pentru persoane toxico-

dependente pentru persoane cu diferite
adictii: droguri, alcool, alte substante toxice
etc
În cadrul localităților din categoria 6 – Urban 30.001-60.000, pe parcursul derulării

activităților de cercetare, au fost identificate servicii sociale necesare aparținând tuturor
tipurilor.
Astfel, cele mai frecvente solicitări privind nevoia de servicii sociale evidențiate în
cadrul orașelor din această categorie sunt pentru Centre de zi pentru copii: copii în familie,
copii separați sau în risc de separare de părinți, Centre de zi pentru persoanele vârstnice,
Servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice, persoane cu dizabilități,
persoane aflate în situație de dependență și Centre de zi pentru persoane adulte cu
dizabilități, cu ponderi de 9,85%, 9,25%, 8,66% și respectiv 8,06%.
Urmează, în ordinea reprezentativității necesității de înființare a acestora în
localitățile analizate, Serviciile de asistență comunitară (5,97%), Centrele de zi pentru
familie și copil (5,67%), Centrele de zi pentru victimele violenței în familie și agresori
(5,07%), Centrele de preparare și distribuire a hranei pentru persoane în risc de sărăcie
(5,07%), Centrele rezidențiale pentru persoanele adulte cu dizabilități (5,07%), Centrele
rezidențiale de îngrijire și asistență medico-socială pentru persoane vârstnice, bolnavi
cronici în faza terminală (4,78%), Centrele de zi pentru persoanele fără adapost (4,78%) și
Centrele rezidențiale de îngrijire și asistență pentru persoanele vârstnice (4,78%).
categorii cuprinde și Centre rezidențiale de îngrijire și asistență pentru mamă și copil
(3,28%), Centre rezidențiale de îngrijire și asistență pentru victimele violenței (3,28%),
Centre de zi pentru persoane toxico-dependente și pentru persoane cu diferite adicții:
droguri, alcool, alte substanțe toxice (2,69%), Centre rezidențiale de îngrijire și asistență
pentru persoanele fără adăpost (2,69%), Centre rezidențiale pentru tineri aflați în
dificultate (2,39%) și Centre de zi pentru asistență și suport pentru alte persoane aflate în
nevoie (2,09%).
13 -
1 - Centre Servicii de 19 –
rezidential ingrijire la Centre de
e de domiciliu zi pentru
ingrijire si pentru 16 - persoane
asistenta persoane Centre de toxico- 25 -
Categorie UAT medico- varstnice, zi pentru dependent 23 - Centre de 9 - Centre
sociala persoane copii: copii e pentru Centre de preparare 3 - Centre 6 - Centre 8 - Centre rezidential
pentru cu in familie, 18 - persoane zi pentru si rezidential 4 - Centre rezidential rezidential e de
persoane dizabilitati, 15 - copii Centre de cu diferite 21 – asisten?a distribuire e de rezidential e de 7 - Centre e de ingrijire si
varstnice, 12 – persoane Centre de separati 17 – zi adic?ii: Centre de ?i suport a hranei 26 - ingrijire si e pentru ingrijire si rezidential ingrijire si asistenta
bolnavi Centre de aflate in zi pentru sau in risc Centre de victimele droguri, zi pentru pentru alte pentru Servicii de asistenta persoanel asistenta e pentru asistenta pentru Alte tipuri
cronici in zi pentru situatie de persoane de zi pentru violentei in alcool, alte persoanel persoane persoane asistenta pentru e adulte pentru tineri aflati pentru persoanel de servicii
faza persoanel dependent adulte cu separare familie si familie si substan?e e fara aflate in in risc de comunitar persoanel cu mama si in victimele e fara sociale
terminala e varstnice a dizabilitati de parin?i copil agresori toxice etc adapost nevoie saracie a e varstnice dizabilitati copil dificultate violentei adapost necesare Total
6 - Urban Count 16 31 29 27 33 19 17 9 16 7 17 20 16 17 11 8 11 9 22 335
30.001- % within 4.78% 9.25% 8.66% 8.06% 9.85% 5.67% 5.07% 2.69% 4.78% 2.09% 5.07% 5.97% 4.78% 5.07% 3.28% 2.39% 3.28% 2.69% 6.57% 100.00%
60.000 Categorie
UAT
% of Total 0.19% 0.37% 0.34% 0.32% 0.39% 0.23% 0.20% 0.11% 0.19% 0.08% 0.20% 0.24% 0.19% 0.20% 0.13% 0.09% 0.13% 0.11% 0.26% 3.97%
91
Servicii sociale necesare în localitățile din mediul

urban cu 60001-100000 locuitori

asistenta medico-sociala pentru persoane
varstnice, bolnavi cronici in faza terminala

varstnice
6% 5%
3%
2% 9%
2% 13 - Servicii de ingrijire la domiciliu pentru
persoane varstnice, persoane cu dizabilitati,
5% persoane aflate in situatie de dependenta
8%
4% 15 - Centre de zi pentru persoane adulte cu
dizabilitati
4%
familie, copii separati sau in risc de separare
6% de parinti
3% 17 – Centre de zi pentru familie si copil

9%
3%
2%
2% 4% 18 - Centre de zi victimele violentei in
5% 4% familie si agresori
5%
19 – Centre de zi pentru persoane toxico-

dependente pentru persoane cu diferite
adictii: droguri, alcool, alte substante toxice
etc
În cadrul localităților din categoria 7 – Urban 60.001-100.000, pe parcursul derulării

tipurilor.
Astfel, cele mai frecvente solicitări privind nevoia de servicii sociale evidențiate în
cadrul orașelor din această categorie sunt pentru Centre de zi pentru copii: copii în familie,
copii separați sau în risc de separare de părinți, Centre de zi pentru persoanele vârstnice,
Servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice, persoane cu dizabilități,
persoane aflate în situație de dependență și Centre de zi pentru persoane adulte cu
dizabilități, cu ponderi de 9,25%, 8,67%, 8,09% și respectiv 8,09%.
Urmează, în ordinea reprezentativității necesității de înființare a acestora în
localitățile analizate, Centre de preparare și distribuire a hranei pentru persoane în risc de
sărăcie (5,78%), Centre de zi pentru persoane toxico-dependente și pentru persoane cu
diferite adicții: droguri, alcool, alte substanțe toxice (5,2%), Centre rezidențiale de
recuperarea/reabilitare pentru persoane cu diferite adicții (dependente) (5,2%), Centre
rezidentiale de îngrijire și asistență medico-socială pentru persoane vârstnice, bolnavi
cronici în faza terminală (4,62%), Centre rezidențiale pentru persoanele adulte cu
dizabilități (4,62%) și Centre de zi pentru familie și copil, Centre de zi pentru victimele
violenței în familie și agresori, Servicii de asistență comunitară, Centre rezidențiale de
îngrijire și asistență pentru persoanele vârstnice (4,05% fiecare).
categorii cuprinde și Centre de zi pentru asistență și suport pentru alte persoane aflate în
nevoie (3,47%), Servicii de intervenție în stradă pentru persoane fără adăpost, persoane cu
diferite adicții, victime ale violenței în familiei, victime ale dezastrelor naturale (2,89%),
Centre rezidențiale pentru tineri aflați în dificultate (2,89%), Centre de zi pentru victimele
traficului de persoane, Centre de zi pentru persoanele fără adăpost, Centre rezidențiale
pentru copii în sistemul de protecție specială, Centre rezidențiale de îngrijire și asistență
pentru mamă și copil (2,31% fiecare).
24 -
Servicii de
interventie
13 - in strada
1 - Centre Servicii de 19 – pentru
rezidential ingrijire la Centre de persoane
e de domiciliu zi pentru fara
Categorie UAT ingrijire si pentru 16 - persoane 2 - Centre adapost,
asistenta persoane Centre de toxico- rezidential persoane 25 -
medico- varstnice, zi pentru dependent e de 23 - cu diferite Centre de
sociala persoane copii: copii e pentru recuperar Centre de adic?ii, preparare 3 - Centre 5 - Centre 6 - Centre
pentru cu in familie, 18 - persoane ea/reabilit 20 – zi pentru victime ale si rezidential 4 - Centre rezidential rezidential
persoane dizabilitati, 15 - copii Centre de cu diferite are pentru Centre de 21 – asisten?a violen?ei distribuire e de rezidential e pentru e de 7 - Centre
varstnice, 12 – persoane Centre de separati 17 – zi adic?ii: persoane zi pentru Centre de ?i suport in familiei, a hranei 26 - ingrijire si e pentru copii in ingrijire si rezidential
bolnavi Centre de aflate in zi pentru sau in risc Centre de victimele droguri, cu diferite victimele zi pentru pentru alte victime ale pentru Servicii de asistenta persoanel sistemul asistenta e pentru Alte tipuri
cronici in zi pentru situatie de persoane de zi pentru violentei in alcool, alte adictii traficului persoanel persoane dezastrelo persoane asistenta pentru e adulte de pentru tineri aflati de servicii
faza persoanel dependent adulte cu separare familie si familie si substan?e (depende de e fara aflate in r naturale in risc de comunitar persoanel cu protectie mama si in sociale
terminala e varstnice a dizabilitati de parin?i copil agresori toxice etc nte) persoane adapost nevoie etc saracie a e varstnice dizabilitati speciala copil dificultate necesare Total
7 - Urban Count 8 15 14 14 16 7 7 9 9 4 4 6 5 10 7 7 8 4 4 5 10 173
60.001- % within 4.62% 8.67% 8.09% 8.09% 9.25% 4.05% 4.05% 5.20% 5.20% 2.31% 2.31% 3.47% 2.89% 5.78% 4.05% 4.05% 4.62% 2.31% 2.31% 2.89% 5.78% 100.00%
100.000 Categorie
UAT
% of Total 0.09% 0.18% 0.17% 0.17% 0.19% 0.08% 0.08% 0.11% 0.11% 0.05% 0.05% 0.07% 0.06% 0.12% 0.08% 0.08% 0.09% 0.05% 0.05% 0.06% 0.12% 2.05%
93
localităților din categoria 8 – Urban peste 100.000

mediul urban cu mai mult de 100000 de
locuitori
1 - Centre rezidentiale de ingrijire

si asistenta medico-sociala pentru
persoane varstnice, bolnavi cronici
in faza terminala

varstnice
6% 4%
4% 6%
3% 4%
6%
pentru persoane varstnice,
7% persoane cu dizabilitati, persoane
4%
aflate in situatie de dependenta
3%
7% 15 - Centre de zi pentru persoane
6% adulte cu dizabilitati
4% 6%
4% 16 - Centre de zi pentru copii: copii

6%
in familie, copii separati sau in risc
5%
3% 4% 7% de separare de parinti
17 – Centre de zi pentru familie si

copil
În cadrul localităților din categoria 8 – Urban peste 100.000, pe parcursul derulării

tipurilor.
Astfel, în cadrul orașelor din această categorie frecvențele solicitărilor privind nevoia
de servicii sociale arată un grad ridicat de omogenitate a datelor prin variația redusă a
acestora în jurul mediei.
În ordinea reprezentativității necesității de înființare a acestora în localitățile analizate,
s-au identificat următoarele tipuri de servicii sociale necesare: Centre de zi pentru copii:
copii în familie, copii separați sau în risc de separare de părinți (7,11%), Centre de zi pentru
persoane adulte cu dizabilități (6,64%), Centre de zi pentru persoane toxico-dependente și
pentru persoane cu diferite adicții: droguri, alcool, alte substanțe toxice (6,64%), Centre de zi
pentru familie și copil (6,4%), Centre de zi pentru persoanele vârstnice (6,16%), Centre de zi
pentru victimele violenței în familie și agresori (5,92%), Servicii de îngrijire la domiciliu
pentru persoane vârstnice, persoane cu dizabilități, persoane aflate în situație de
dependență (5,69%), Centre de preparare și distribuire a hranei pentru persoane în risc de
sărăcie (5,69%), Centre de zi pentru persoanele fără adăpost (5,45%), Centre rezidențiale de
recuperarea/reabilitare pentru persoane cu diferite adicții (dependente) (4,27%), Centre de zi
pentru asistență și suport pentru alte persoane aflate în nevoie (4,03%), Centre rezidențiale
pentru persoanele adulte cu dizabilități (4,03%).
categorii cuprinde și Centre rezidențiale de îngrijire și asistență medico-socială pentru
persoane vârstnice, bolnavi cronici în faza terminală (3,79%), Servicii de intervenție în
stradă pentru persoane fără adăpost, persoane cu diferite adicții, victime ale violenței în
familie, victime ale dezastrelor naturale (3,79%), Centre rezidențiale de îngrijire și asistență
pentru persoanele fără adăpost (3,79%), Centre rezidențiale de îngrijire și asistență pentru
victimele violenței (3,55%), Centre rezidențiale de îngrijire și asistență pentru persoanele
vârstnice (3,08%), Centre de zi pentru victimele traficului de persoane (2,61%), Centre
rezidentiale de îngrijire și asistență pentru mamă și copil (2,61%), Centre rezidențiale
pentru tineri aflati în dificultate (2,61%).
24 -
Servicii de
interventie
13 - in strada
1 - Centre Servicii de 19 – pentru
rezidential ingrijire la Centre de persoane
e de domiciliu zi pentru fara
Categorie UAT ingrijire si pentru 16 - persoane 2 - Centre adapost,
asistenta persoane Centre de toxico- rezidential persoane 25 -
medico- varstnice, zi pentru dependent e de 23 - cu diferite Centre de 9 - Centre
sociala persoane copii: copii e pentru recuperar Centre de adic?ii, preparare 3 - Centre 6 - Centre 8 - Centre rezidential
pentru cu in familie, 18 - persoane ea/reabilit 20 – zi pentru victime ale si rezidential 4 - Centre rezidential rezidential e de
persoane dizabilitati, 15 - copii Centre de cu diferite are pentru Centre de 21 – asisten?a violen?ei distribuire e de rezidential e de 7 - Centre e de ingrijire si
varstnice, 12 – persoane Centre de separati 17 – zi adic?ii: persoane zi pentru Centre de ?i suport in familiei, a hranei ingrijire si e pentru ingrijire si rezidential ingrijire si asistenta
bolnavi Centre de aflate in zi pentru sau in risc Centre de victimele droguri, cu diferite victimele zi pentru pentru alte victime ale pentru asistenta persoanel asistenta e pentru asistenta pentru Alte tipuri
cronici in zi pentru situatie de persoane de zi pentru violentei in alcool, alte adictii traficului persoanel persoane dezastrelo persoane pentru e adulte pentru tineri aflati pentru persoanel de servicii
faza persoanel dependent adulte cu separare familie si familie si substan?e (depende de e fara aflate in r naturale in risc de persoanel cu mama si in victimele e fara sociale
terminala e varstnice a dizabilitati de parin?i copil agresori toxice etc nte) persoane adapost nevoie etc saracie e varstnice dizabilitati copil dificultate violentei adapost necesare Total
8 - Urban Count 16 26 24 28 30 27 25 28 18 11 23 17 16 24 13 17 11 11 15 16 26 422
peste % within 3.79% 6.16% 5.69% 6.64% 7.11% 6.40% 5.92% 6.64% 4.27% 2.61% 5.45% 4.03% 3.79% 5.69% 3.08% 4.03% 2.61% 2.61% 3.55% 3.79% 6.16% 100.00%
100.000 Categorie
UAT
% of Total 0.19% 0.31% 0.28% 0.33% 0.36% 0.32% 0.30% 0.33% 0.21% 0.13% 0.27% 0.20% 0.19% 0.28% 0.15% 0.20% 0.13% 0.13% 0.18% 0.19% 0.31% 5.01%
95
8. Servicii sociale necesare pe grupuri vulnerabile
Servicii necesare pe tipuri de grupuri vulnerabile

La nivel național, nevoia totală identificată este de 8430 de centre care pot oferi
diferite tipuri de servicii sociale. În conformitate cu identificarea grupurilor vulnerabile
prezentată mai sus, în care ponderea majoritară între persoanele vulnerabile o ocupă
persoanele vârstnice (34,18%), cel mai ridicat procent, de 58,6% din totalul centrelor de
servicii sociale necesare sunt centrele adresate persoanelor vârstnice.
În raport cu procentul persoanelor vârstnice identificat ca grup vulnerabil, nevoia de

centre pentru acest tip de persoane este percepută ca fiind mai mare, în totalul serviciilor
necesare, probabil printr-o vizibilitate ridicată a persoanelor vârstnice ca grup vulnerabil
în comunitate. Dintre serviciile pentru vârstnici, cel mai mare număr de servicii necesare
este cel de Servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice, persoane cu
dizabilități, persoane aflate in situație de dependență (3036 centre), urmate de Centrele de
zi pentru vârstnici (1452).
Frecvențe
Necesarul de centre la nivel național pentru vârstnici Procent %
absolute
1 – Centre rezidentiale de ingrijire si asistenta medico- 266 3,2
sociala pentru persoane varstnice, bolnavi cronici in faza
terminala
12 – Centre de zi pentru persoanele varstnice 1452 17,2
13 – Servicii de ingrijire la domiciliu pentru persoane 3036 36,0
varstnice, persoane cu dizabilitati, persoane aflate in
situatie de dependenta
3 – Centre rezidentiale de ingrijire si asistenta pentru 186 2,2
Total centre la nivel național pentru vârstnici 4940 58,6
Total centre la nivel național 8430 100,0
Necesarul de centre la nivel național pentru persoane în risc de sărăcie este de 687
centre, adică 8,14% în totalul serviciilor necesare, în timp ce grupul persoanelor în risc de
sărăcie este de 34,9% în total persoane vulnerabile. Serviciile țintite strict pe persoane în
risc de sărăcie sau sărăcie sunt subreprezentate în percepția autorităților.
Așa cum arată o parte din datele calitative, complementare obținute în câteva dintre
comunitățile vizitate, prin intervievarea autorităților și ONG-urilor locale, am întâlnit
cazuri în care evaluările privind nevoia de servicii pot fi distorsionate de atitudinea
personalului cu atribuții în asistență socială cu privire la diversele categorii de populație.
Astfel, într-una din localitățile rurale vizitate, cu o pondere însemnată a populație romă și
cu pondere ridicată de minori afectați de sărăcie și de lipsa de servicii, principala direcție
de acțiune identificată de către autoritățile intervievate a vizat necesitatea realizării de
investiții în servicii pentru bătrâni, ignorând problematica sărăciei.
Frecvențe absolute Procent%

21 – Centre de zi pentru persoanele fara adapost 80 0,9
23 – Centre de zi pentru asistenta si suport pentru alte 76 0,9

persoane aflate in nevoie
24 – Servicii de interventie in strada pentru persoane 42 0,5
fara adapost, persoane cu diferite adictii, victime ale
violentei in familiei, victime ale dezastrelor naturale etc
25 – Centre de preparare si distribuire a hranei pentru 190 2,3

persoane in risc de saracie
26 – Servicii de asistenta comunitara 244 2,9
persoanele fara adapost
Număr necesar de centre la nivel național pentru 687 8,1
persoane aflate în sărăcie.
Total centre 8430 100,0
În continuare, centrarea sistemului privind estimarea nevoilor sale se face prin marca
lui tradițională, semnalarea necesarului de servicii pentru copii fiind o componentă
importantă. Nevoia de servicii pentru copii în familie, copii separați și cu risc de separare
este estimată la nivel național la 25,6% din nevoia totală de servicii, în condițiile în care
acest grup vulnerabil este estimat la 15,7% în totalul persoanelor vulnerabile.
97
Frecvențe Procent
absolute %
16 – Centre de zi pentru copii: copii in familie, copii 1815 21,5
separati sau in risc de separare de parinti
17 – Centre de zi pentru familie si copil 220 2,6
5 – Centre rezidentiale pentru copii in sistemul de 49 0,6
protectie speciala
mama si copil
Total centre necesare la nivel național pentru copiii 2162 25,6
în familie, separați sau în risc de abandon
Total centre necesare la nivel național 8430 100,0
Centrele rezidențiale pentru tineri aflați în dificultate se estimează la doar 0,6% din
total servicii necesare, cu o subestimare a necesității în plan local, în condițiile în care
procentul acestui grup vulnerabil în totalul celor vulnerabil este de 9,76%. Tot la servicii
pentru categoria tinerilor vulnerabili ar putea intra Centrele de zi pentru persoane toxico-
dependente pentru persoane cu diferite adicții: droguri, alcool, alte substanțe toxice, tot cu
0,9% în total servicii necesare. Putem spune că nevoia de servicii adresate grupurilor de
tineri în risc/dificultate, mai ales tineri care nu sunt cuprinși nici în sistemul de educație,
nu sunt încadrați nici pe piața muncii este subestimată în comunități, vizibilitatea socială a
acestora fiind redusă.
Pe medii de rezidență, numărul serviciilor apreciate ca necesare în mediul rural este
dublu (5933 servicii), față de de urban (2497 servicii necesare), în condițiile în care
populația României este de 43,6 % în rural și 56,4% (urban) (INS, 2015). Nevoia dublă de
servicii din rural arată acoperirea deficitară din acest mediu de rezidență cu servicii
sociale. În mediul rural, serviciile publice au fost predominante și suplimentarea acoperirii
nevoii prin serviciile oferite de mediul ONG mică, deficitul de acoperit a rămas mare.
Majoritatea serviciilor necesare sunt adresate bătrânilor mai ales în mediul rural
(2782 de Servicii necesare, de îngrijire la domiciliu adresate bătrânilor necesare în mediul
rural și doar 254 în urban). De asemenea, nevoia de Centre de zi pentru copii: copii in
familie, copii separati sau in risc de separare de parinti este mult mai mare în rural (1549)
față de 266 câte sunt apreciate ca necesare în urban.
Unele tipuri de centre sunt complet invizibile ca necesar în mediul rural ca Centrele
de zi pentru victimele violenței in familie, sau Centrele de zi pentru persoane toxico-
dependente pentru persoane cu diferite adictii: droguri, alcool, alte substante toxice, deși
conform statisticilor în mediul rural, numărul persoanelor care consumă alcool, comit acte
volența în familie în urma consumului de alcool este ridicat.
98
Tipuri de servicii necesare pe mediu de rezidență. Total urban rural
1 – Centre rezidentiale de ingrijire si asistenta medico-sociala pentru 266 122 144
persoane varstnice, bolnavi cronici in faza terminala
10 – Centre rezidentiale de ingrijire si asistenta pentru victimele 13 13 0
traficului de persoane
12 – Centre de zi pentru persoanele varstnice 1452 268 1184
13 – Servicii de ingrijire la domiciliu pentru persoane varstnice, 3036 254 2782
persoane cu dizabilitati, persoane aflate in situatie de dependenta
15 – Centre de zi pentru persoane adulte cu dizabilitati 222 195 27
16 – Centre de zi pentru copii: copii in familie, copii separati sau in risc 1815 266 1549
de separare de parinti
17 – Centre de zi pentru familie si copil 220 137 83
18 – Centre de zi victimele violentei in familie si agresori 81 81 0
19 – Centre de zi pentru persoane toxico-dependente pentru persoane 72 71 1
cu diferite adictii: droguri, alcool, alte substante toxice etc
2 – Centre rezidentiale de recuperarea/reabilitare pentru persoane cu 31 31 0
diferite adictii (dependente)
20 – Centre de zi pentru victimele traficului de persoane 18 18 0
21 – Centre de zi pentru persoanele fara adapost 80 80 0
22 – Centre de primire pentru solicitantii de azil 18 18 0
23 – Centre de zi pentru asistenta si suport pentru alte persoane aflate 76 76 0
in nevoie
24 – Servicii de interventie in strada pentru persoane fara adapost, 42 42 0
persoane cu diferite adictii, victime ale violentei in familiei, victime ale
dezastrelor naturale etc
25 – Centre de preparare si distribuire a hranei pentru persoane in risc 190 189 1
de saracie
26 – Servicii de asistenta comunitara 244 135 109
3 – Centre rezidentiale de ingrijire si asistenta pentru persoanele 186 134 52
varstnice
4 – Centre rezidentiale pentru persoanele adulte cu dizabilitati 92 92 0
5 – Centre rezidentiale pentru copii in sistemul de protectie speciala 49 49 0
6 – Centre rezidentiale de ingrijire si asistenta pentru mama si copil 79 78 1

7 – Centre rezidentiale pentru tineri aflati in dificultate 44 44 0
8 – Centre rezidentiale de ingrijire si asistenta pentru victimele 51 51 0

violentei
9 – Centre rezidentiale de ingrijire si asistenta pentru persoanele fara 53 53 0
adapost
Total 8430 2497 5933
99
9. Serviciile necesare şi personalul aferent acestora
Serviciile estimate ca fiind necesare pentru acoperirea nevoilor grupurilor vulne-

rabile sunt în număr de 8430 la nivel naţional. Pentru fiecare din aceste servicii este nevoie
de personal specializat care să contribuie la furnizarea la standardele de calitate
instituţionalizate. Diversitatea serviciilor presupune şi implicarea unor tipuri diferite de
specialişti. Specialiştii cu sarcini în furnizarea serviciilor sociale sunt fie, cu studii
superioare fie, cu studii medii. În continuare vom prezenta necesarul de specialiştii pentru
cele 8430 de servicii considerate a completa serviciile existente.
1. Persoane cu studii superioare

Toate serviciile sociale necesare au nevoie de personal cu studii superioare. Pentru
acoperirea celor cele 8430 de servicii necesare s-a estimat un total de 22.644 de specialişti.
Dintre furnizori, majoritatea (3153 furnizori) au nevoie de o persoană cu studii superioare
pentru a-și desfășura activitățile. 1545 furnizori au nevoie de două persoane cu studii supe-
rioare, în timp ce 2035 de furnizori au nevoie de trei persoane cu studii superioare angajate.
Restul furnizorilor are nevoie de un număr mai mare de 3 specialişti cu studii
superioare.
Estimarea numărului de personal cu studii superioare necesar
3 50 0
3153 1
3 00 0
2
2 50 0
3
2035
2 00 0
4
1545
1 50 0
5
1 00 0
739 6
5 00
304 262 288 7
104
0
1
8 şi mai
mult
1.1. Asistenți sociali
Numărul asistenţilor sociali necesari este estimat la 11.100.
Majoritatea furnizorilor de servicii sociale – 6761, au nevoie de un asistent social
angajat. De aproximativ 5,7 ori mai puțini furnizori, adică 1159, au nevoie de 2 asistenți
sociali angajați. De trei asistenți sociali au nevoie 287 de furnizori de servicii sociale.
Un total de 218 furnizori de servicii sociale au nevoie de mai mult de 3 asistenți
sociali angajați, numărul acestora situându-se între 4 și 8.
1.2. Medici
Numărul de medici necesari este estimat la 1.047.
Doar 12,4% dintre serviciile sociale necesare au nevoie de medici angajați, dintre care
921 au nevoie de un singur medic angajat, iar 126 au nevoie de doi medici. 7383 de
furnizori de servicii sociale, reprezentând 87,6% din total, nu au nevoie de nici un medic
angajat.
101
1.3. Psihologi
Aproape jumătate – 41,3% din servicii sociale nu au nevoie de psihologi angajați.
Dintre cei 58,7% care au nevoie de psihologi 82,7%, adică 4096 de furnizori, au nevoie de
un singur psiholog , în timp ce 542 de furnizori de servicii au nevoie de 2 psihologi, iar 184
de furnizori de servicii au nevoie de 3. Un număr total de 128 de furnizori de servicii
sociale au nevoie de mai mult de 3 psihologi, numărul acestora situându-se între 4 și 8.
102
1.4. Alte tipuri de specialiști cu studii superioare
Numai 32.2% dintre furnizorii de servicii sociale au nevoie să angajeze alte tipuri de
specialiști, iar 25,6% au nevoie să angajeze o persoană de altă specialitate decât cele
prezentate anterior. Dintre cei care au nevoie de alți specialiști angajați, 356 au nevoie de 2
persoane iar 96 de furnizori au nevoie de angajarea a 3 persoane de alte specialități. Un
număr de 98 de furnizori de servicii sociale au nevoie de angajarea a 4-6 persoane de alte
specialități.
2. Persoane cu studii medii

Dintr-un total de 8430 furnizori de servicii sociale, doar 54 au declarat că nu au
nevoie să angajeze persoane cu studii medii. Majoritatea celor care doresc să angajeze
astfel de persoane, au nevoie de doi angajați – 5823 de furnizori de servicii sociale, în timp
ce 1267 de furnizori de servicii sociale doresc să angajeze 3 persoane cu studii medii.
Supraveghetori
Doar 5,4% dintre serviciile sociale nu au nevoie să angajeze supraveghetori. Dintre
cei care doresc să angajeze supraveghetori, marea majoritate – 5933, doresc să angajeze un
singur supraveghetor, în timp ce 1170 de furnizori de servicii sociale trebuie să angajeze 2
supraveghetori suplimentari. Ceilalți furnizori de servicii sociale trebuie să angajeze între
3 și 15 supraveghetori.
103
Volumtari
Din numărul total de furnizori de servicii sociale, 95% au declarat că nu au nevoie de
voluntari pentru a-și desfășura activitatea. Restul de 5% au arătat că au nevoie de un
număr total de 1140 de voluntari. În graficul de mai jos putem observa că un singur
furnizor de servicii sociale are nevoie de 9 voluntari, în rest numărul de voluntari de care
este nevoie regăsindu-se între 1 și 5, cei mai mulți furnizori având nevoie de 2 voluntari
pentru a-și desfășura activitățile.
104
10. Analiza datelor calitative
În fiecare dintre judeţele fiecărei regiuni au fost realizate focus grupuri cu repre-
zentanţi instituţionali din sistemul de protecţie socială, atât din sistemul public, cât şi cu
reprezentanţi ai ONG-urilor. De asemenea, în fiecare regiune au fost realizate interviuri
semistructurate cu reprezentanţi instituţionali şi cu persoane vulnerabile, beneficiare,
respectiv, nonbeneficiare de servicii sociale. Rezultatele prezentate sintetic mai jos, ce
vizează analiza datelor colectate în regiunea Centru au fost validate prin raportarea la
rezultatele Workshopurilor regionale din toate cele 8 regiuni de dezvoltare. Aceste
Workshopuri au avut un pronunţat caracter interactiv, prezentările experţilor regionali,
reprezentând punctul de pornire al unor discuţii ce au vizat proiectul SIPOCA,
metodologia, rezultatele lui, dar au fost proiectate în cadrul mai general al grupurilor
vulnerabile şi al problemelor sociale, din perspectiva definirii situaţiei, precum şi din cea a
adresabilităţii sistemului de protecţie socială.
Analiza integrată a datelor calitative obţinute prin interviuri individuale şi de
grup cu reprezentanţi instituţionali şi interviuri cu persoane vulnerabile. Studiu de caz:
regiunea Centru.
Focus grupurile din regiunea Centru, au fost realizate în fiecare dintre judeţele
acestei regiuni, în judeţele Sibiu şi Harghita fiind realizate şi interviuri cu persoane
vulnerabile.
Focus grupurile au fost realizate în următoarele localităţi: Sângeorgiu de Mureş,
judeţul Mureş; Cristian, judeţul Sibiu; Braşov, judeţul Braşov; Sfântu Gheorghe, judeţul
Covasna; Alba Iulia, judeţul Alba; Miercurea Ciuc, judeţul Harghita.
Cele 5 interviuri cu persoane vulnerabile au fost realizate în judeţele Sibiu şi
Harghita, în oraşele Sibiu şi Miercurea Ciuc.
Structura participanţilor la focus grupuri a fost una ce a cuprins reprezentanţi
instituţionali ai unor instituţii-cheie avute în vedere în proiectarea acestei activităţi:
- reprezentanţi ai SPAS-urilor;
- reprezentanţi ai DGASPC, AJPIS, precum şi ai Direcţiei Municipale de Servicii
Sociale
- reprezentanţi ai unor furnizori privaţi de servicii sociale – ONG-uri cu
acoperire locală şi judeţeană
- reprezentanţi ai AJOFM
Unele dintre temele puse în discuţie au suscitat un interes moderat, altele, un interes
ridicat din partea participanţilor la focus grupuri. A existat o tendinţă comună, mai
accentuată la Sibiu şi la Mureş, de segmentare a interesului şi participării la discuţii prin
focalizarea pe grupurile şi serviciile cu care aceştia lucrează în mod nemijlocit-cei care
lucrează cu persoane cu dizabilităţi au identificat acest grup drept cel mai vulnerabil şi au
vorbit despre serviciile sociale ce li se adresează, cei care au drept grup ţintă copiii, s-au
focalizat pe vulnerabilităţile şi nevoia de servicii sociale adresate acestei categorii etc.
O excepţie notabilă o reprezintă reprezentanţii DGASPC care, în toate interviurile de
grup au avut o implicare importantă în discuţie şi o perspectivă mai integrativă a
problemelor sociale, grupurilor vulnerabile şi serviciilor sociale identificate ca necesare la
nivel judeţean, dar şi diferenţiat, pe tipuri de localităţi şi pe medii de rezidenţă. În unele
cazuri, o abordare asemănătoare şi o implicare foarte activă au aut şi reprezentanţii AJPIS
(la Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna şi Braşov) şi AJOFM (la Braşov şi Sfântu Gheorghe)
Chiar dacă, în parte, şi datorită amintitei segmentări a interesului, dinamica de grup
nu a fost la nivel ridicat pe toată durata discuţiei, putem aprecia că aceste discuţii au
generat consens cu privire la câteva aspecte importante, ce corelează elemente legate de
identificarea grupurilor vulnerabile, adresabilitatea lor din perspectiva beneficiilor şi
serviciilor sociale, precum şi mecanismele instituţionale aferente:
- copiii din familiile sărace, vârstnicii singuri şi persoanele cu dizabilităţi se
regăsesc printre categoriile cele mai vulnerabile şi care au nevoie de servicii
sociale; au fost identificate şi alte categorii de persoane vulnerabile, precum
consumatorii de droguri, în sens larg (legale şi nelegale);
- a fost pus un accent mai mare pe nevoia de servicii sociale ale persoanelor ce
necesită îngrijiri la domiciliu, persoane nedeplasabile, cu diverse boli sau
forme de handicap. Una dintre formele de acordare a serviciilor sociale pentru
situaţii particulare urgente şi care în prezent îşi găsesc cu greu o rezolvare pe
măsura acestei urgenţe sunt Centrele de tip respiro, foarte puţin prezente chiar
şi în regiunea Centru, regiunea cu ponderea cea mai importantă a serviciilor
sociale.
- a fost identificată necesitatea unei mai bune acoperiri spaţiale a furnizorilor de
servicii sociale, în special în zona rurală şi, cu deosebire, în zonele
marginalizate aflate departe de oraşele mari, dar mai ales, departe de oraşul
reşedinţă de judeţ.
- există opinia, larg împărtăşită de către participanţii la aceste discuţii, că
beneficiile sociale, în forma în care sunt acordate în prezent, demotivează
munca, iar anumite categorii au dezvoltat o mentalitate asistenţială şi nu vor
să se angajeze, deşi există percepţia că, cel puţin în regiunea Centru, există
suficiente locuri de muncă disponibile, dar neatractive pentru o pondere
însemnată a celor primesc beneficii sociale cumulate.
106
- deşi nu sunt văzuţi ca singura categorie aflată în această situaţie, romii care
accesează aceste beneficii sociale sunt consideraţi a avea, cu predilecţie,
această mentalitate asistenţială şi o motivaţie scăzută în a accesa piaţa formală
a muncii. Deşi nu reprezintă o atitudine generalizată, acest tip de raportare
printr-o grilă de evaluare cu conotaţii etnice apare în fiecare dintre cele 4 focus
grupuri şi reprezintă un indicator al unei atitudini potenţial discriminatorii
raportat la această etnie;
O altă categorie de probleme semnalate de participanţii la discuţii vizează aspecte
legate de funcţionarea sistemului de protecţie socială, din perspectiva cadrului legislativ şi
a impactului unora dintre reglementările cu impact asupra eficienţei sistemului.
Au fost semnalate anumite necorelaţii legislative ce apar în condiţiile unei dinamici
legislative accentuate şi care pot îngreuna sau chiar bloca funcţionarea unui furnizor de
servicii sociale.
Un exemplu relevant pentru analiza propusă aici, din perspectiva adresabilităţii unui
grup vulnerabil vizează definirea prea restrictivă a unor grupuri ţintă, precum părinţii
persoanelor cu dizabilităţi mentale, care sunt eligibili pentru a intra în această categorie
doar până când copiii împlinesc 18 ani, chiar dacă aceştia depind de ajutorul părinţilor, în
unele cazuri, toată viaţa lor (în multe situaţii vârsta psihologică a acestor persoane cu
dizabilităţi psihice nu depăşeşte 10 ani, indiferent de vârsta lor biologică).
Comunitatea locală, atât din perspectiva instituţiilor locale, cît şi din cea a locui-
torilor, are o implicare redusă în acordarea de servicii sociale, precum şi în sprijinirea celor
care oferă astfel de servicii. Nici oamenii de afaceri locali, nici comunitatea, în ansamblu
nu se implică în sprijinirea persoanelor vulnerabile din comunitate. Subdezvoltarea
serviciilor de la nivel comunitar şi implicarea redusă a actorilor locali este accentuată şi de
lipsa unei politici de subcontractare a serviciilor publice de către instituţiile publice.
Alte probleme vizează anumite tipuri de servicii sociale, precum dezvoltarea
insuficientă şi cu disparităţi teritoriale a unor servicii sociale integrative-aici sunt amintite,
în special, Centrele de zi din mediul rural.
A fost identificată nevoia de Centre de zi ce oferă servicii integrate în toate localităţile
rurale mai puţin dezvoltate si, în special, în cele marginalizate, aflate la distanţă mare de
reşedinţa de judeţ. De asemenea, a existat un consens în ceea ce priveşte identificarea
necesităţii unei implicări mai active a autorităţii publice locale în sprijinirea înfiinţării şi
funcţionării unor asemenea Centre de zi şi, în general, în identificarea nevoilor de servicii
sociale şi sprijinirea celor care au nevoie de servicii sociale.
Sporirea numărului de Centre de zi, cu prioritate în localităţile rurale, este
considerată necesară, în special, din perspectiva prevenţiei unor probleme sociale, precum
abandonul şcolar. Unul dintre reprezentanţii instituţionali ai unui furnizor public de
servicii sociale din judeţul Covasna accentuează eficienţa acestor Centre de zi pentru copii
107
din familii sărace şi vulnerabile din punct de vedere social. În lipsa unei supravegheri şi a
unei oferte educaţionale adecvate din partea familiei, cumulate cu probleme ale traiului
zilnic, precum alimentaţia precară şi condiţii de locuit improprii, Centrele de zi ce oferă
servicii integrate pot reprezenta o alternativă ce poate oferi şansa unei dezvoltări normale
a acestor copii din familii vulnerabile.
Au fost identificate şi anumite cauze de ordin mai general ce contribuie la modelarea
unei anumite configuraţii a sistemului de servicii sociale. În acest sens este interesantă
explicaţia oferită de unul dintre reprezentanţii instituţionali din Covasna relativ la lipsa
centrelor rezidenţiale pentru persoane cu dizabilităţi, considerate a fi prioritare pentru
judeţul Covasna:
„Programele finanţate din fonduri europene nu agreează înființarea de centre rezidențiale
pentru persoane cu dizabilități, ci se preferă înfiinţarea de locuințe protejate, în defavoarea unor
Centre rezidenţiale unde aceste persoane ar putea primi o îngrijire adecvată (...) este o tendinţă
europeană ca aceste centre pentru cei cu dizabilități mentale să nu fie agreate”. Reprezentantul
instituţional intervievat consideră că „este încă nevoie de această formă de serviciu social”, care
permite angajarea unor specialişti ce pot acorda asistenţă pentru cei 40-50 de beneficiari,
dar ar fi foarte greu de găsit pentru a acoperi necesarul pentru fiecare locuinţă protejată
unde există persoane cu astfel de necesităţi.
O altă problemă apare când funcţionarea acestui tip de serviciu este finanţată printr-
un proiect ce impune un număr maxim fix de beneficiari. Relocarea unui beneficiar cu un
grad de autonomie suficient de mare într-o locuinţă protejată blochează, ulterior, locul din
Centrul rezidenţial pentru accesul unei persoane care nu poate accesa această alternativă,
neavând un grad suficient de mare de autonomie.
Discuţia privind modalităţile de identificare a nevoii de servicii sociale a revelat o
abordare nuanţată a respondenţilor, ce balansează între acordarea de credit reprezen-
tanţilor comunităţii în identificarea propriilor nevoi şi necesitatea unei abordări „din
afară” a acestei probleme. Consensul s-a construit în jurul ideii de a combina cele două
perspective, pe de o parte, dar şi de a aborda într-un mod profesionist un asemenea
demers de identificare a nevoii de servicii sociale, utilizând instrumente ştiinţifice, precum
cele ale anchetei sociologice.
Una dintre cauzele slabei performanţe în identificarea nevoilor şi în sprijinirea celor
aflaţi în nevoie a fost identificată şi a întrunit consensul majorităţii participanţilor la fiecare
dintre focus grupurile realizate în regiunea Centru. Aceasta vizează două aspecte:
- ponderea redusă a personalului de specialitate calificat în domeniul asistenţei
sociale în Primării şi SPAS-uri din zona rurală şi a oraşelor mici:
- numărul insuficient de asistenţi sociali angajaţi la Primării/SPAS-uri .
Aceste două aspecte definesc situaţia cvasigenerală a localităţilor rurale, cât şi a
majorităţii oraşelor mici din România.
108
Din această perspectivă, capacitatea instituţională redusă, la nivel local, poate genera,
prin insuficienta identificare a situaţiei reale a persoanelor şi gospodăriilor vulnerabile, o
slabă focalizare către cei care au cea mai mare nevoie de sprijin. Risipirea resurselor, şi aşa
insuficiente, către persoane şi familii care, de fapt, nu ar avea nevoie de asistenţă, privează
pe cei aflaţi în nevoie de sprijinul necesar. Pe parcursul discuţiilor au fost date exemple ce
ilustrează astfel de situaţii, de persoane care primesc beneficii sociale deşi nu ar trebui să
le primească. Un astfel de caz este cel relatat la Alba Iulia de către un reprezentant al unui
SPAS: este vorba despre o persoană beneficiară de VMG care, s-a descoperit ulterior că
avea un cont în Bancă de 90.000 de euro. Chiar dacă astfel de cazuri au un caracter de
excepţionalitate, este destul de răspândită percepţia că există un procent estimat la 10-15%,
procent confirmat, de altfel, de anchetele Inspecţiei Sociale, de astfel de beneficiari
„frauduloşi”.
Pe de altă parte, au fost identificate familii care se află în nevoie dar care, din diverse
motive, nu reuşesc să acceseze beneficii sociale, lipsa actelor de identitate sau lipsa actelor
referitoare la casele în care locuiesc, regăsindu-se printre barierele administrativ
birocratice ce-i împiedică să acceseze aceste beneficii sociale.
Aşadar, unele dintre problemele identificate sunt de ordin mai general şi vizează
întreg sistemul de protecţie socială: subfinanţarea sistemului de protecţie socială şi accesul
dificil la programe şi proiecte finanţate prin fonduri europene; insuficienţa resurselor
umane, în general şi, mai ales, a resurselor umane specializate, la nivelul autorităţilor
publice locale; eficienţa scăzută a colaborării între serviciile de prevenţie, identificare şi
intervenţie timpurie.
O altă problemă vizează accesibilitatea serviciilor sociale. Chiar şi atunci când oferta
de servicii sociale este una relativ mai importantă-cum este cazul judeţului Harghita,
accesul la aceste servicii este considerat a fi unul dificil, iar numărul beneficiarilor este
unul redus în raport cu cel al beneficiarilor potenţiali aflaţi în nevoie. Slaba informare cu
privire la oferta de servicii sociale se reflectă şi în interviurile cu persoane vulnerabile. Pe
lângă serviciile absolut necesare subzistenţei, precum masa la Cantina socială şi utilizarea
adăposturilor de noapte pe timp de iarnă, alte servicii sociale, în special cele oferite de
furnizorii privaţi sunt cvasinecunoscute acestor persoane vulnerabile. Pentru toţi cei
intervievaţi, primăria este, de altfel, singura instituţie de la care aşteaptă şi primesc sprijin,
materializat în ajutorul social şi masa caldă la cantină. Aceşti oameni se găsesc în situaţii
cronice de vulnerabilitate socială, în care lupta zilnică pentru supravieţuirea lor biologică
pare a le consuma toată energia, şansa ieşirii din această situaţie depinzând doar de
intervenţii externe, fără o contribuţie personală.
„Ajutor social, 142 lei, o masă caldă, aici la cantina socială…primim ciorba si felul 2,
mâncare buna, eu sunt mulţumită. De multă vreme, să fie 20 de ani am primit și primesc acest
ajutor, sunt foarte, foarte mulţumită”;
109
„Ajutor social primesc de la Primărie 142 lei/ lună, aici la cantina socială vin o dată pe zi
unde îmi dă o masă caldă la prânz şi mâncare rece la pachet să am pentru seară, iar vinerea îmi dă
mai multă mâncare să am pentru sâmbătă şi duminică, când nu se dă masă caldă. Acest ajutor de
mâncare caldă sau rece ne ţine în viaţă, de putem trăi de pe o zi pe alta….până dă Dumnezeu de se
îndura cineva să mi dea ceva de lucru şi să mă plătească să trăiesc şi eu ca înainte, ca oamenii”.
Chiar dacă, a trăi din ajutor social şi din masa la Cantina socială nu înseamnă totuşi
„a trăi ca oamenii”, alternativele, experimentate de aceste persoane vulnerabile în multe
momente ale vieţii lor, sunt inacceptabile. A mânca la Cantină este „mult mai bine decât în
scara de bloc, în canal sau pe la ghena de gunoi”...
O altă problemă a acestor oameni este că, în multe cazuri, cumulează mai multe
vulnerabilităţi, fie, la nivel individual, fie la nivel familial, iar unele dintre acestea, ori nu
sunt adresate, ori sunt acoperite insuficient cu servicii sau beneficii sociale.
„Sunt necăjită că baiatu meu e bolnav, ia şi el un ajutor, indemnizaţia pentru persoane cu
handicap da nu ne ajunge pentru a lua şi medicamente şi ce ne mai trebe una alta „
Preocuparea pentru găsirea unui loc de muncă stabil pare a fi una cvaisinexistentă,
precum şi interacţiunea reală cu instituţiile ce ar trebui să sprijine acest demers.
Interacţiunea există, dar este una formală, cu o încărcătura birocratică considerată
excesivă.
„E greu că trebe să tot fac actele la 2 luni, la fiecare 2 luni trebe să refacem hârtiile pentru
dosar, să nu-mi taie ajutorul”.
”Refacerea hârtiilor” la fiecare 2 luni pentru primirea în continuare a ajutorului social
este considerată a fi una dintre problemele interacţiunii cu sistemul, lipsa oricărui sprijin
pentru găsirea unui loc de muncă, nu este considerată a fi o problemă, a găsi un loc de
muncă reclamă, mai degrabă, intervenţia divină.
Deşi nu este una dintre categoriile vulnerabile frecvent identificate ca atare de
reprezentanţii instituţionali intervievaţi, prin specificul ei această categorie de persoane
vulnerabile experimentează situaţii de viaţă identificate ca fiind unele extreme, ce reclamă
intervenţie şi sprijin din partea sistemului de protecţie socială. Această categorie este cea a
aşa numiţilor „oameni ai străzii”.
Aceştia apelează la ajutor de urgenţă, în general, atunci când viaţa pe stradă devine
imposibilă-în condiţii de temperaturi foarte scăzute. Discuţiile informale cu reprezentanţi
instituţionali ai DGASPC Harghita au schiţat un profil al acestor vulnerabili, completat
prin discuţii cu câţiva dintre cei care au experimentat astfel de situaţii. Ceea ce-i
individualizează pe cei ajunşi în astfel de situaţii este fie lipsa familiei, fie relaţia deficitară
cu familia ce poate reprezentă o ultimă plasă de siguranţă în căderea către o situaţie
extremă precum cea a traiului pe stradă. Aceste persoane sunt persoane singure, fie văduve,
fie divorţate şi chiar şi atunci când au o familie, fie interacţiunile sunt sporadice, fie nu mai
există nici un fel de conexiuni cu aceasta.
110
Anumite comportamente adictive precum consumul excesiv de alcool reprezintă
factori ce potenţează negativ şansele acestor oameni de a ieşi din spirala excluziunii
sociale. În unele cazuri, apariţia anumitor probleme de sănătate declanşează şi întreţin,
ulterior, prin cronicizarea lor, acest mecanism al excluziunii sociale. Alcoolismul, divorţul,
boala, sunt factori care prin acţiunea lor conjugată pot duce la situaţii extreme, precum
pierderea locuinţei şi a accesului la o locuinţă. Adăposturile de noapte, acolo unde există,
reprezintă una dintre puţinele soluţii de supravieţuire. La un astfel de adăpost de noapte
administrat de Primăria din Miercurea Ciuc am întâlnit variante cvasipermanente ale unei
astfel de soluţii de avarie, oameni care locuiesc acolo de mai bine de 8 ani fără a percepe
posibilitatea schimbării acestei situaţii, în condiţiile în care preţul oricărei alte alternative
este unul prohibitiv în raport cu veniturile lor. În astfel de situaţii adăpostul substituie, în
fapt, lipsa locuinţelor sociale.
Există şi categoria celor care nu vin la acest adăpost decât atunci când condiţiile
meteo sunt extreme şi care nu vor să locuiască aici decât ca soluţie de avarie, preferând
viaţa pe stradă. Astfel de „preferinţe” reprezintă indicatori ai unei excluziuni sociale
asumate şi greu reversibile.
Fără a putea generaliza astfel de concluzii, datorită numărului relativ redus de
interviuri cu persoane vulnerabile, aspectele amintite mai sus, dintre care unele au fost
identificate şi în focus grupurile cu reprezentanţi ai sistemului de protecţie socială,
rezonează cu experienţele concrete ale beneficiarilor acestui sistem, sporind relevanţa
diagnozei sistemului.
Pe de altă parte, concluzii precum cele sintetizate pentru regiunea Centru se regăsesc
în cvasitotalitatea datelor calitative colectate în cele 8 regiuni de dezvoltare, multe dintre
aceste aspecte fiind considerate relevante şi fiind adresate ca atare şi în cadrul discuţiilor
cu reprezentanţi ai sistemului de protecţie socială, prilejuite de cele 8 Workshopuri
regionale.
În altă ordine de idei, discuţiile cu reprezentanţii instituţionali prilejuite de focus
grupuri, precum şi cele din cadrul Workshopurilor regionale, au contribuit la consolidarea
validităţii de construcţie a modelului de măsurare propus pentru sărăcie şi sărăcie în
muncă, oferind elemente de sprijin pentru înţelegerea corectă a unora dintre răspunsurile
furnizate prin chestionarele aplicate la nivel de UAT.
111
11. Analize statistice: factori şi clustere
privind sărăcia şi serviciile sociale
Intersecția hărților privind sărăcia relativă şi sărăcia în muncă

Din totalul de 3181 unități administrative la nivel național, în 593 localități este
depășit simultan pragul sărăciei în muncă de 32,5% și respectiv pragul sărăciei relative de
40,9% (Tabelul 1). Populația totală care se situează peste aceste praguri însumează
1.780.899 locuitori, respectiv 12,48% din populația țării, fiind afectate 746.724 gospodării.
Printre cele 593 localități se regăsesc patru orașe (Dărăbani – jud. Botoșani; Dăbuleni
– jud. Dolj; Berești – jud. Galați; Liteni – jud. Suceava), restul de 589 fiind comune.
Tabel 1
Sărăcie Relativă
Intervale 5,1% – 10,1% – 20,91% – 30,91% – Peste Total
10% 20,9% 30,9% 40,9% 40,9%
Saracie în muncă
1,5% – 8% 73 89 15 9 2 188
8,1% – 16,5% 41 245 138 95 44 563
16,51% – 24,5% 177 171 164 106 618
24,51% – 32,5% 1 145 170 206 180 702
Peste 32,5% 52 107 358 593 1110
Total 115 708 601 832 925 3181
Regiunile Nord-Est, Sud-Est si Sud-Vest Oltenia, caracterizate de un nivel scăzut al

PIB pe locuitor, cumulează 70% din numărul localităților care înregistrează un grad ridicat
de sărăcie, respectiv o pondere a sărăciei în muncă de peste 32,5% și în același timp, un
procent al sărăciei relative de peste 40,9%. Este relevant de asemenea că niveluri mai
ridicate ale sărăciei se înregistrează în mediul rural, 99,3% din numărul de localități cu o
pondere a sărăciei, respectiv sărăciei în muncă situată peste pragurile menționate, fiind
comune, cele cu o populație sub 6000 locuitori concentrând 94,6% din numărul total de
localități (Tabelul 2).
Tabel 2
Sud Sud-
Categorie UAT Nord- Sud- Bucureşti- Nord Cen- To-
Munten Vest Vest
(populație) Est Est Ilfov -Vest tru tal
ia Oltenia
1 – Rural sub 3000 68 57 2 45 110 26 23 30 361
2 – Rural 3001-6000 83 38 - 21 31 1 14 12 200
3 – Rural peste 6000 16 7 - 1 1 - 1 2 28
4 – Urban sub 10.000 - 1 - - - - - - 1
5 – Urban 10.001-30.000 2 - - - 1 - - - 3
Total 169 103 2 67 143 27 38 44 593
113
În continuare se aprofundează analiza, prin studierea corelațiilor între 5 indicatori
(PIB pe locuitor, ponderea salariaților în populația totală, ponderea salariaților în
populația ocupată, rata sărăciei relative şi rata sărăciei în muncă la nivel județean),
prezentați în Tabelul 3.
Tabel 3
Pondere Rata Rata

PIB/locuitor Pondere salariaţi în sărăciei sărăciei în
Entități\Caracteristici (euro) salariaţi în populaţia relative muncă
populaţia ocupată (%) (%)
totală (%) (%)
București 22909 42,63 92,41 8,1 6,5
Brașov 10285 26,55 60,29 13,3 10,6
Cluj 11071 29,12 81,85 14,0 12,9
Timiș 10833 30,21 79,48 15,0 11,3
Ilfov 10176 16,24 35,46 15,7 12,0
Constanta 12330 21,73 68,64 15,9 13,6
114
Pondere Rata Rata
PIB/locuitor Pondere salariaţi în sărăciei sărăciei în
Entități\Caracteristici (euro) salariaţi în populaţia relative muncă
populaţia ocupată (%) (%)
totală (%) (%)
Sibiu 8861 16,24 35,46 16,9 12,5
Hunedoara 6827 22,85 68,59 17,0 15,1
Prahova 10730 20,50 58,40 17,3 12,7
Bihor 6843 25,75 65,40 17,9 16,3
Arad 8264 26,44 66,03 18,4 13,7
Argeș 7359 21,79 54,59 18,6 15,1
Maramureș 6034 18,44 49,70 18,9 17,4
Caras-Severin 6224 16,25 48,39 19,7 20,2
Brăila 5864 17,78 61,14 19,7 18,2
Bistrița-Năsăud 6046 19,61 45,54 21,9 18,9
Satu Mare 5947 19,15 49,19 21,9 18,8
Sălaj 6310 18,13 56,91 22,2 22,6
Gorj 7732 18,99 44,88 22,5 16,5
Alba 8416 22,14 57,07 22,5 16,5
Harghita 5856 18,60 45,21 22,7 17,7
Galați 6188 16,97 53,95 22,4 19,2
Covasna 5845 20,76 57,52 23,0 19,1
Vâlcea 6112 18,40 45,60 23,6 19,5
Dâmbovița 5817 14,01 36,15 23,7 17,7
Mureș 6811 20,67 59,87 23,9 15,6
Buzău 5346 16,32 49,39 24,2 20,2
Tulcea 6416 17,75 58,94 24,8 20,1
Neamț 4710 13,50 41,26 24,8 21,6
Iași 6660 16,24 35,46 25,9 15,0
Ialomița 5777 14,58 40,49 26,2 18,6
Călărași 4898 13,21 35,17 26,3 17,3
Dolj 6628 17,00 50,64 26,7 21,4
Bacău 5407 13,85 45,37 26,9 22,5
Giurgiu 5538 11,43 32,97 27,6 22,6
Suceava 4917 12,92 40,30 28,2 26,3
Mehedinți 4608 14,94 42,78 28,3 22,2
Vrancea 5186 13,94 41,45 28,6 26,3
Teleorman 4480 13,43 37,87 30,0 23,6
Vaslui 3878 10,88 36,51 30,6 27,8
Olt 5321 14,68 38,15 30,7 25,5
Botoșani 4198 11,42 32,30 31,5 28,2
115
În Tabelul 4 sunt prezentate valorile statisticilor descriptive asociate setului iniţial de
date:
Tabel 4
Indicator Valoare Valoare Medie Abatere
minimă maximă standard
PIB/locuitor (euro) 3878 22909 7135 3219
Pondere salariați in populatia
totala (%) 10,88 42,63 18,72 6,02
Pondere salariați in populatia
ocupata (%) 32,30 92,41 50,88 14,08
Rata sărăciei (%) 8,10 31,50 22,33 5,35
Rata sărăciei in munca (%) 6,50 28,20 18,32 4,88
În Tabelul 5 este prezentată Matricea corelaţiilor
Tabel 5
Pondere
Pondere Rata
salariaţi
PIB/loc salariaţi în Rata sărăciei
Indicator în
populaţia sărăciei în
populaţia
totală muncă
ocupată
PIB/locuitor 1 0,846 0,710 -0,800 -0,777
Pondere salariaţi în populaţia 0,846 1 0,906 -0,829 -0,775
totală
Pondere salariaţi în populaţia 0,710 0,906 1 -0,750 -0,625
ocupată
Rata sărăciei -0,800 -0,829 -0,750 1 0,898
Rata sărăciei în muncă -0,777 -0,775 -0,625 0,898 1
Matricea corelațiilor relevă o corelație negativă puternică între nivelul PIB pe locuitor
la nivel județean și sărăcia relativă (-0,800), respectiv între nivelul PIB pe locuitor la nivel
județean şi sărăcia în muncă (-0,777). Aceste rezultate semnifică faptul că în arealele
geografice caracterizate de un nivel mai redus de dezvoltare gradul de sărăcie este mai
ridicat, fapt explicat și de corelația pozitivă dintre indicatorii PIB pe locuitor și ponderea
salariaților în populația totală, respectiv PIB pe locuitor și ponderea salariaților în
populație.
Rezultatele analizei corelațiilor sunt confirmate de Analiza în componente
principale (ACP), tehnică de descriere statistică utilizată pentru analiza bazelor de date de
116
mari dimensiuni (precizăm că, din motive de spațiu nu sunt prezentate detaliile statistico-
matematice ale aplicării metodei). Mecanismul ACP se bazează pe transformarea şi
reprezentarea bazei de date complexe într-un spaţiu de dimensiune mai mică, în scopul de
a releva structura simplificată, deseori ascunsă, care se află în setul iniţial de date, precum
şi informaţia relevantă care poate fi extrasă din baza de date.
Aplicarea metodei ACP conduce la reprezentări grafice (optimale într-un anumit
sens), care descriu simultan atât legăturile dintre variabile, cât şi similitudinile între
diferitele entități analizate. Astfel, dacă o bază de date complexă este vizualizată ca o
mulţime de puncte într-un spaţiu multidimensional, ACP realizează o reprezentare a
setului de date sub forma unei imagini cu mai puţine dimensiuni, care poate fi asemănată
cu o proiecţie („umbră”) a acesteia, vizualizată din unghiul care furnizează cantitatea
maximă de informaţie. ACP construieşte variabile noi, artificiale, precum şi reprezentări
grafice care permit vizualizarea relaţiilor între variabile şi identificarea unei tipologii sau
grupuri de variabile. Setul de date poate fi reprezentat sub forma unui tabel
entități\caracteristici numerice, care evidenţiază valorile unui număr de p caracteristici (în
cazul nostru, p=5 indicatori consideraţi), măsurate pe n entități (reprezentate de cele n=42
judeţe). Prin intermediul ACP, mulţimea de date este redusă la o formă mai compactă,
care permite punerea în evidență a anumitor structuri fundamentale ale datelor de intrare.
Utilizarea acestei metode permite desprinderea unor concluzii care să contribuie la
fundamentarea unor politici publice adevcate în vederea reducerii gradului de sărăcie,
respectiv prin activarea tuturor factorilor exogeni și endogeni la nivel regional și local, în
scopul majorării gradului de ocupare, creșterii PIB potențial și real, precum și atenuării
discrepanțelor teritoriale.
Evidenţierea unor tipologii specifice utilizând tehnici de clasificare ierarhică

Pentru identificarea unor tipologii specifice pe baza indicatorilor analizaţi se va
utilliza o tehnică de clasificare ierarhică (Agglomerative hierarchical clustering – AHC).
Clasificarea ierarhică reprezintă o metodă de analiză a bazelor de date de mari dimensiuni
care are ca obiectiv construirea unei ierarhii de clustere. Strategiile de clasificare ierarhică
se bazează fie pe gruparea (aglomerarea) entităţilor din baza de date (Agglomerative
hierarchical clustering), fie pe împărţirea (divizarea) bazei de date iniţiale, considerată ca o
singură entitate, în mai multe clase, pe criterii de similaritate (Divisive hierarchical
clustering). Construirea clusterelor se face pe baza unor criterii de similaritate între entităţi.
Pentru evaluarea gradului de similaritate se utilizează diverse funcţii de tip distanţă
(metrică). Aplicarea metodei AHC în cazul bazei de date prezentate în sinteză în Tabelul 3
permite evidenţierea unor tipologii specifice în cadrul mulţimii de date, pe criterii de
similaritate, precum şi gruparea judeţelor, în cazul nostru, în 5 clustere relativ omogene,
reprezentate grafic în dendrograma din Fig. 1 şi prezentate în detaliu în Tabelul 6.
117
Fig. 1
Tabelul 6
Clasa 1 2 3 4 5
Număr județe 1 6 10 18 7
Bucuresti Brasov Sibiu Maramures Neamt
Cluj Hunedoara Caras-Severin Calarasi
Timis Bihor Braila Suceava
Ilfov Arad Bistrita-Nasaud Mehedinti
Constanta Arges Satu Mare Teleorman
Prahova Gorj Salaj Vaslui
Alba Harghita Botosani
Mures Galati
Iasi Covasna
Dolj Valcea
Dambovita
Buzau
Tulcea
Ialomita
Bacau
Giurgiu
Vrancea
Olt
118
Dacă se compară compoziția clusterelor cu datele din tabelul nr. 3 se constată un
grad ridicat de similitudine și omogenitate, clusterul 2 grupând județe cu niveluri ale PIB
între 10.000-12.000 euro pe locuitor, clusterul 3 județe cu niveluri ale PIB cuprinse între
6.600-9.000 euro pe locuitor, clusterul 4 județe cu niveluri ale PIB între 5.000-6.500 euro pe
locuitor, iar clusterul 5 județele cu cele mai scăzute niveluri ale PIB pe locuitor, respectiv
sub 5.000 euro pe locuitor, în care se înregistrează și cele mai mari rate ale sărăciei (25-
30%) și sărăciei în muncă (20-28%).
Analiza datelor şi corelaţiile pentru indicatorii sărăciei şi ai serviciilor

sociale existente și necesare
În scopul analizei legăturii dintre serviciile sociale existente şi necesare în raport cu
anumiţi indicatori socio-economici relevanţi, în continuare sunt analizate corelațiile între 6
indicatori (rata sărăciei relative şi rata sărăciei în muncă, ponderea serviciilor sociale
existente la nivel judeţean în totalul serviciilor, ponderea serviciilor sociale necesare la
nivel judeţean în totalul serviciilor, ponderea serviciilor sociale existente în raport cu
totalul populației, respectiv ponderea serviciilor sociale existente în populație, la nivel
județean), prezentați în Tabelul 7.
Tabel 7
–%-
Rata
Pondere
Rata sărăciei Pondere Pondere Pondere SSN
Județ SSE în
sărăciei în SSE SSN în populație
populație
muncă
Bucuresti 8,1 6,5 8,88 1,07 0,150 0,043
Brasov 13,3 10,6 2,58 2,02 0,146 0,269
Timis 15,0 11,3 3,79 3,94 0,181 0,446
Ilfov 15,7 12,0 0,90 1,77 0,080 0,373
Sibiu 16,9 12,5 2,36 2,17 0,181 0,394
Prahova 17,3 12,7 1,26 3,31 0,056 0,346
Cluj 14,0 12,9 4,75 2,27 0,234 0,264
Constanta 15,9 13,6 2,67 2,57 0,123 0,282
Arad 18,4 13,7 2,28 2,15 0,171 0,382
Iasi 15,9 15,0 2,84 4,16 0,109 0,379
Arges 18,6 15,1 2,58 3,37 0,143 0,440
Hunedoara 17,0 15,1 3,32 2,57 0,252 0,464
Mures 23,9 15,6 4,13 2,80 0,247 0,396
Bihor 17,9 16,3 4,38 2,63 0,252 0,359
Alba 22,5 16,5 4,75 2,25 0,444 0,500
119
Rata
Pondere
Rata sărăciei Pondere Pondere Pondere SSN
Județ SSE în
sărăciei în SSE SSN în populație
populație
muncă
Gorj 22,5 16,5 1,35 2,02 0,131 0,466
Calarasi 26,3 17,3 0,79 1,63 0,088 0,433
Maramures 18,9 17,4 2,08 2,72 0,142 0,441
Dambovita 23,7 17,7 1,91 2,25 0,129 0,360
Harghita 22,7 17,7 2,84 1,97 0,303 0,498
Braila 19,7 18,2 1,88 1,33 0,189 0,316
Ialomita 26,2 18,6 1,12 2,05 0,137 0,591
Satu Mare 21,9 18,8 2,30 2,08 0,210 0,448
Bistrita-Nasaud 21,9 18,9 1,21 1,81 0,132 0,468
Covasna 23,0 19,1 1,40 1,27 0,219 0,468
Galati 22,4 19,2 2,42 2,35 0,136 0,314
Valcea 23,6 19,5 1,40 2,54 0,124 0,532
Tulcea 24,8 20,1 0,93 1,86 0,136 0,645
Buzau 24,2 20,2 2,02 2,57 0,151 0,455
Caras-Severin 19,7 20,2 1,38 1,89 0,150 0,486
Dolj 26,7 21,4 2,44 3,36 0,124 0,405
Neamt 24,8 21,6 2,22 2,68 0,137 0,392
Mehedinti 28,3 22,2 0,76 1,49 0,094 0,441
Bacau 26,9 22,5 3,54 3,30 0,169 0,372
Salaj 22,2 22,6 2,53 1,68 0,364 0,574
Giurgiu 27,6 22,6 1,43 1,53 0,185 0,467
Teleorman 30,0 23,6 1,69 2,42 0,155 0,527
Olt 30,7 25,5 2,05 3,00 0,163 0,564
Suceava 28,2 26,3 1,83 3,81 0,087 0,430
Vrancea 28,6 26,3 1,74 2,30 0,159 0,496
Vaslui 30,6 27,8 0,90 2,60 0,066 0,454
Botoșani 31,5 28,2 2,36 2,44 0,185 0,453
TOTAL 20,9 16,5 100,00 100,00 7,034 17,832
Matricea corelațiilor între 4 indicatori

Indicatori Rata sărăciei Rata sărăciei în muncă Pondere SSE Pondere SSN
Rata sărăciei 1 0,919 -0,536 0,047
Rata sărăciei în muncă 0,919 1 -0,490 0,080
Pondere SSE -0,536 -0,490 1 0,056
Pondere SSN 0,047 0,080 0,056 1
120
Statistici descriptive
Număr Minimu Maximu Medi Abatere medie
Variabile
valori m m e pătratică
Rata sărăciei 42 8,100 31,500 22,095 5,413
Rata sărăciei în muncă 42 6,500 28,200 18,319 4,881
Pondere SSE 42 0,760 8,880 2,381 1,466
Pondere SSN 42 1,070 4,160 2,381 0,714
Analiza în componente principale

F1 F2 F3 F4
Valori proprii 2,321 1,019 0,581 0,079
Variabilitate (%) 58,013 25,486 14,532 1,969
Procent Cumulativ % 58,013 83,499 98,031 100,000
Corelaţii între indicatori şi factori

F1 F2 F3 F4
Rata sărăciei 0,951 0,028 0,232 0,202
Rata sărăciei în muncă 0,937 0,074 0,281 -0,195
Pondere SSE -0,731 0,211 0,649 0,014
Pondere SSN 0,059 0,984 -0,167 0,006
121
Cercul corelaţiilor
Ponderea fiecărui indicator în cadrul factorilor

F1 F2 F3 F4
Rata sărăciei 38,981 0,077 9,286 51,656
Rata sărăciei în muncă 37,828 0,536 13,570 48,066
Pondere SSE 23,040 4,375 72,352 0,233
Pondere SSN 0,152 95,011 4,792 0,045
122
Matricea corelaţiilor între cei 6 indicatori
Rata Rata Pondere Pondere
Pondere Pondere
Indicatori sără- sărăciei în SSE în SSN în
SSE SSN
ciei muncă populație populație
Rata sărăciei 1 0,919 -0,536 0,047 -0,091 0,632
Rata sărăciei în muncă 0,919 1 -0,490 0,080 -0,062 0,585
Pondere SSE -0,536 -0,490 1 0,056 0,449 -0,606
Pondere SSN 0,047 0,080 0,056 1 -0,191 0,049
Pondere SSE în populație -0,091 -0,062 0,449 -0,191 1 0,178
Pondere SSN în populație 0,632 0,585 -0,606 0,049 0,178 1
Reprezentarea grafică a scorurilor judeţelor în cadrul factorilor
Observations (axes F1 and F2: 83.50 %)
Iasi
Timis
Suceava
Bacau
Dolj
Arges
Prahova Olt
Mures
F2 (25.49 %)
Bihor
Maramures Neamt
Hunedoara Vaslui Botosani
Constanta Buzau
Alba Valcea Teleorman
Cluj
Galati Vrancea
Dambovita
Sibiu Arad Satu Mare
Harghita
Brasov Gorj Ialomita
Caras-Severin
Salaj Tulcea
Bistrita-Nasaud
Bucuresti Ilfov
Calarasi Giurgiu
Mehedinti
Braila
Covasna
F1 (58.01 %)
-5,367054263 -2,097174969 -2,104322753 -1,095595468 -1,353406692

-0,85376284 -2,427343527 -1,410493508 -0,999850705 -1,200465062
-0,829982946 -1,306152876 -0,692533832 -1,39595731 -0,977009309
0,136856572 0,84652391 -0,371868388 0,257136517 -0,183222358
-0,186949143 0,914491172 0,048665376 0,407671016 0,468817021
0,133200499 0,660017555 0,994804676 0,615559114 0,264710915
0,964924159 0,803954266 1,707117805 0,760764011 0,470001104
1,456617179 1,827339742 2,064117225 1,991910482 1,98503257
2,704714674 2,368198387
123
Biplot (axes F1 and F2: 83.50 %)
Pondere SSN
; 0,231780921;
5,796555513
Iasi
Timis
Suceava
F2 (25.49 %)
Bacau
D…
Arges
Pondere SSE
; -2,854453543;
Prahova Olt
1,243873773
Mures
Bihor
Neamt
Maramures
Hunedoara Botosani
Vaslui
Buzau
Constanta
Alba Rata; saraciei
3,65752113;
in munca
Cluj Valcea Teleorman
0,435523774
; 3,712846383;
Rata saraciei
; 0; 0 0,165401813
Galati Vrancea
Dambovita
Sibiu Arad Satu Mare
Harghita
Brasov Ialomita
Gorj
Caras-Severin
Salaj Tulcea
Bistrita-Nasaud
Bucuresti
Ilfov
Calarasi Giurgiu
Mehedinti
Braila
Covasna
F1 (58.01Active
Active variables %) observations
124
Evidenţierea unor tipologii specifice utilizând tehnici de clasificare ierarhică
Clasa 1 2 3 4 5
Nr. județe 1 12 12 11 6
Bucuresti Brasov Mures Calarasi Teleorman
Timis Alba Ialomita Olt
Ilfov Gorj Valcea Suceava
Sibiu Maramures Tulcea Vrancea
Prahova Dambovita Buzau Vaslui
Cluj Harghita Dolj Botosani
Constanta Braila Neamt
Arad Satu Mare Mehedinti
Iasi Bistrita-Nasaud Bacau
Arges Covasna Salaj
Hunedoara Galati Giurgiu
Bihor Caras-Severin
125
12. CONCLUZII
Raportul prezintă rezultatele cercetării privind grupurile vulnerabile identificate şi

nevoia de servicii sociale estimate pe baza evidenţelor şi chestionarelor aplicate în cadrul
proiectului „Implementarea unui sistem de elaborare de politici publice în domeniul
incluziunii sociale la nivelul MMJS”. Pornind de la realitatea că nevoile specifice ale
grupurilor vulnerabile din România nu pot fi acoperite de infrastructura existentă de
servicii sociale, fiind necesară dezvoltarea acesteia, care să țină cont de caracteristicile
fiecărui grup vulnerabil, raportul prezintă o analiză în profil teritorial a principalelor
grupuri vulnerabile şi a nevoii de servicii sociale identificate pentru aceste grupuri,
raportată la infrastructura existentă de servicii sociale.
Fundamentată pe datele colectate în cadrul proiectului și pe prelucrarea acestora prin
instrumente analitice cantitative și calitative, cercetarea a permis identificarea
principalelor tipuri de servicii sociale noi care trebuie dezvoltate în viitor, în profil
macroteritorial (pe regiuni, pe medii şi pe categorii de localităţi), în concordanță cu
măsurile prioritare stabilite atât în Programul de Guvernare 2017-2020, cât şi în Programul
de Guvernare 2018-2020 având ca obiectiv asigurarea unor servicii sociale de calitate
pentru diferitele categorii de grupuri vulnerabile.
Cercetarea efectuată în cadrul proiectului SIPOCA 4 a fost realizată la nivel naţional,
acoperind toate cele 3182 unităţi administrativ-teritoriale, și s-a derulat conform cadrului
metodologic elaborat pentru identificarea și estimarea grupurilor vulnerabile, a serviciilor
sociale existente/necesare, precum şi a infrastructurii existente/necesare. Astfel, toate
activităţile aferente proiectului au fost realizate în intervalul 1.04.2016 – 20.03.2018, pe
parcursul a şase etape principale, având ca finalitate constituirea unor baze de date valide
şi cuprinzătoare.
La nivelul fiecărei localități s-au obţinut informaţii despre populaţia totală, din care
s-au extras date relevante pentru analiza grupurilor vulnerabile, a infrastructurii sociale
existente şi nevoii de infrastructură socială. Evaluarea nevoilor la nivel local a inclus
estimarea, în baza chestionarelor aplicate, a problemelor sociale din comunitate şi a
nevoilor grupurilor vulnerabile, precum şi a serviciilor sociale şi a infrastructurii sociale
existente, respectiv gradul în care acestea acoperă nevoile sociale identificate la nivelul
comunităţilor locale analizate.
La nivelul regiunilor de dezvoltare au fost realizate focus grupuri cu reprezentanţi
instituţionali din sistemul de protecţie socială, atât din sistemul public, cât şi cu
reprezentanţi ai ONG-urilor. De asemenea, au fost realizate interviuri semistructurate cu
126
reprezentanţi instituţionali şi cu persoane vulnerabile beneficiare, respectiv,
nonbeneficiare de servicii sociale. Rezultatele ce au vizat analiza datelor colectate în
regiuni au fost validate prin raportarea la rezultatele Workshopurilor regionale din toate
cele 8 regiuni de dezvoltare, care au fost proiectate în cadrul mai general al grupurilor
vulnerabile şi al problemelor sociale, din perspectiva definirii situaţiei, precum şi din cea a
adresabilităţii sistemului de protecţie socială.
Evaluarea infrastructurii de servicii sociale existente a presupus colectarea de date
(cantitative, calitative şi administrative) privind coordonatele bazei materiale şi a
resurselor umane implicate în furnizarea de servicii sociale. Determinarea necesarului de
infrastructură a implicat identificarea nevoii în domeniu, plecând de la demersuri de
cercetare calitativă şi cantitativă şi de la date statistice privind grupurile vulnerabile şi
serviciile adresate acestora. Astfel, metodologia destinată colectării de date pentru
realizarea hărţii interactive privind infrastructura de servicii sociale existentă şi necesară a
presupus centralizarea datelor administrative privind baza materială şi resursele umane,
realizarea unor cercetări, atât cantitative, cât și calitative la nivelul autorităţilor publice
locale și al furnizorilor de servicii, precum şi colectarea de date calitative prin interviuri
semi-structurate şi focus-grupuri la nivelul grupurilor vulnerabile și specialiștilot în
domeniul serviciilor sociale.
Identificarea grupurilor vulnerabile la nivel de UAT s-a realizat într-un cadru mai
larg, plecând de la evaluarea serviciilor sociale existente şi a nevoii de servicii şi
infrastructură prin colectarea de date pe trei dimensiuni, pe baza unei metode ce
integrează perspectivele cantitative şi calitative.
Unele limite ale cercetării provin din dificultățile de colectare a datelor, fiind situaţii
în care informaţiile culese au avut nevoie de validare suplimentară prin apelarea la date
de tip adminstrativ sau statistic, respectiv sub 1% din cazuri, ceea ce nu a afectat relevanța
rezultatelor. Din punctul de vedere al capacității instituționale, este important de remarcat
faptul că în UAT-urile unde există personal specializat în domeniul asistenţei sociale
datele au fost colectate mai uşor, având un grad superior de acurateţe.
Cercetarea derulată în cadrul proiectului a relevat că principalele grupuri vulnerabile

sunt reprezentate sunt persoanele în risc de sărăcie şi persoanele vârstnice care reprezintă,
fiecare în parte, puţin peste o treime din totalul răspunsurilor reprezentanţilor instituţiilor
de la nivel local. O altă categorie de grup vulnerabil identificată la nivel de UAT este cea
reprezentată de: Copii în familie, copii separaţi sau în risc de separare de părinţi a căror
pondere este de aproape 16%. Pe poziţia a patra cu o pondere de aproape 10% se află
tinerii în dificultate. Alte grupuri vulnerabile menţionate sunt: persoane adulte cu
dizabilităţi respectiv mamă şi copil.
Pe medii rezidenţiale situaţia este asemănătoare dar cu mici diferenţe (persoanele în
risc de sărăcie-38,1% în urban şi 34,6% în rural; persoanele vârstnice-25,9% în urban şi
127
35,1% în rural; Copii în familie, copii separaţi sau în risc de separare de părinţi - 19,4% în
urban şi 15,4% în rural; persoane adulte cu dizabilităţi-5,0% în urban şi 2% în rural; mamă
şi copil - 1,9% în urban şi 1,3% în rural.
În mediul rural, se concentrează un procent de 70% dintre serviciile sociale ce au
fost identificate ca fiind necesare în cadrul cercetărilor efectuate, restul de doar 30% fiind
alocate nevoilor grupurilor vulnerabile din oraşe.
Evaluarea numărului total de servicii sociale necesare pentru acoperirea nevoilor
grupurilor vulnerabile identificate la nivelul fiecărei categorii de localităţi reflectă o
pondere majoritară a celor provenind din partea reprezentanţilor instituţiilor din mediul
rural. Acestea reprezintă peste 70% din numărul total al serviciilor sociale necesare
identificate la nivel naţional, din care 30% în cazul localităţilor din mediul rural cu un
număr de locuitori între 3001 şi 6000, 29% în cazul localităţilor din mediul rural cu mai
puţin de 3000 de locuitori şi respectiv 11% în cazul localităţilor din mediul rural cu mai
mult de 6000 locuitori.
În mediul urban, cele 2495 de identificări privind necesitatea de servicii sociale, ce

reprezintă 30% din totalul de 8430 cuantificat la nivel naţional, au în componenţă 926
servicii sociale necesare în mediul urban cu 10.001-30.000 locuitori (11% din totalul
naţional), 639 în oraşele cu mai puţin de 10.000 locuitori (8%), 422 în cele cu peste 100.000
locuitori (5%), 335 în mediul urban cu 30.001-60.000 locuitori (4%) şi 173 servicii identi-
ficate ca fiind necesare în cadrul oraşelor cu 60.001-100.000 locuitori (2% din totalul
naţional).
Cuantificarea numărului total de servicii sociale necesare identificate la nivelul

fiecăreia dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României reflectă decalajul existent între
regiunea Bucureşti-Ilfov şi celelalte regiuni, dar şi variaţia redusă în jurul unei medii de
1170 de solicitări pentru dezvoltarea de servicii sociale în cadrul regiunilor după
excluderea din analiză a capitalei.
Astfel, regiunile cu cel mai mare număr de servicii sociale necesare sunt Nord-Est
(19% din totalul naţional) şi Sud-Muntenia (17%), urmate de Nord-Vest şi Sud-Est (13%
fiecare), Centru şi Sud-Vest (12% fiecare), Vest (11%) şi Bucureşti-Ilfov (3%).
Analiza tipologiei serviciilor sociale necesare identificate în cadrul fiecăreia dintre cele
opt categorii de localităţi subliniază concentrarea şi impactul nevoilor înregistrate (în special
în mediul rural), la nivelul a două grupuri vulnerabile: persoane vârstnice şi copii.
Astfel, la nivel naţional, Serviciile de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice,
persoane cu dizabilităţi, persoane aflate în situaţie de dependenţă, cu un procent de 36%,
128
Centrele de zi pentru copii, cu un procent de aproape 22% şi Centrele de zi pentru persoane
vârstnice, cu 17%, reprezintă mai mult de 70% dintre serviciile sociale necesare identificate pe
parcursul cercetării.
Cu o pondere între 2% şi 3% din totalul naţional al serviciilor necesare, pot fi aduse în
discuţie şi alte tipuri de servicii precum: Centre rezidentiale de îngrijire şi asistenţă medico-
socială pentru persoane vârstnice, bolnavi cronici în faza terminală, Servicii de asistenţă
comunitară, Centre de zi pentru persoane adulte cu dizabilităţi, Centre de zi pentru familie şi
copil, Centre de preparare şi distribuire a hranei pentru persoane în risc de sărăcie, Centre
rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru persoanele vârstnice. Restul tipurilor de servicii
existente în România conform nomenclatorului serviciilor sociale sunt slab reprezentate,
acestea fiind solicitate în procente mai mici de 1% la nivel naţional.
În ceea ce priveşte necesitatea de servicii sociale în cadrul localităţilor din mediul rural,
se observă concentrarea pe nevoile persoanelor vârstnice şi satisfacerea acestora prin
înfiinţarea unor centre de zi la nivel local şi/sau prin acordarea de servicii de îngrijire la
domiciliu atât pentru persoanele vârstnice, cât şi pentru persoane cu dizabilităţi, persoane
aflate în situaţie de dependenţă. De asemenea, o atenţie deosebită trebuie acordată copiilor,
prin înfiinţarea de centrelor de zi dedicate acestora.
Dacă la nivelul categoriei localităţilor din mediul rural sub 3000 locuitori au fost
identificate ca fiind necesare doar cele trei tipuri de servicii, specificate în paragraful anterior,
în mediul rural cu 3001-6000 locuitori apare şi nevoia câtorva Centre rezidenţiale de îngrijire şi
asistenţă medico-socială pentru persoane vârstnice, bolnavi cronici în faza terminală, Centre
de zi pentru familie şi copil, şi Servicii de asistenţă comunitară.
De asemenea, pe măsura creşterii numărului de locuitori, în cadrul localităţilor din
mediul rural cu mai mult de 6000, tipurilor de servicii sociale necesare identificate la nivelul
celorlalte două categorii de localităţi din mediul rural se adaugă Centrele de zi pentru
persoane adulte cu dizabilităţi, Centrele rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru persoanele
vârstnice şi Centrele de zi pentru persoane toxico-dependente pentru persoane cu diferite
adicţii: droguri, alcool, alte substanţe toxice.
În mediul urban, solicitările reprezentanţilor localităţilor vizează mai multe tipuri de
servicii. Se observă reducerea numărului de servicii necesare de un anumit tip şi diversificarea
tipurilor de servicii sociale necesare, în comparaţie cu localităţile din mediul rural, dar şi pe
măsura creşterii numărului de locuitori.
Astfel, la nivelul oraşelor, apare necesitatea tuturor tipurilor de servicii sociale, însă cele
mai reprezentative solicitări vizează Centrele de zi pentru copii, Centrele de zi pentru
persoane vârstnice, Serviciile de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice, persoane cu
dizabilităţi, persoane aflate în situaţie de dependenţă, dar şi Centrele de zi pentru persoane
adulte cu dizabilităţi, Centrele de preparare şi distribuire a hranei pentru persoane în risc de
sărăcie şi Serviciile de asistenţă comunitară.
În medie, la nivel naţional, revine un furnizor de servicii la o unitate administrativ -
teritorială (UAT). Situaţia diferă însă substanţial pe medii de rezidenţă. În timp ce în mediul
129
urban, revin, în medie, aproximativ 10 furnizori de servicii sociale la o UAT, în mediul rural
un furnizor de servicii sociale deserveşte aproximativ 7 UAT.
În medie, la nivel naţional regăsim un furnizor de servicii sociale la 6.244 locuitori. În
mediu urban revine un furnizor de servicii sociale la 3.961 locuitori, iar în mediul rural la
23.975 locuitori.
Numărul de UAT-uri din mediul rural reprezintă aproximativ 90% din total UAT, în
timp ce în acest mediu sunt localizaţi numai 11,4% (406) din furnizorii de servicii sociale
existenţi la nivel naţional, restul de 88,6% (3.153) fiind localizaţi în mediul urban
Structura serviciilor sociale existente diferă substanţial pe cele 2 medii de rezidenţă. În
mediul rural, ponderea majoritară o deţin serviciile sociale destinate persoanelor vârstnice
(care deţin 45,8% din total), urmate de serviciile sociale pentru copii în familie, copii separaţi
sau în risc de separare /aferente mamei şi copilului (40,1% din total) şi cele specifice
persoanelor adulte cu dizabilităţi (6,2%).
Categoriile de grupuri vulnerabile cu gradul cel mai mic de acoperire cu servicii sociale
sunt: persoanele fără adăpost, tinerii în dificultate şi persoanele în situaţie de dependenţă.
Serviciile sociale destinate persoanelor în risc de sărăcie reprezintă 3% din totalul servicii
sociale existente în mediul rural.
În mediul urban, pe primul loc ca pondere în total servicii existente se află cele pentru
copii în familie, copii separaţi sau în risc de separare /aferente mamei şi copilului (52,8%),
urmate de serviciile sociale destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi (15,8% din total) şi
cele pentru persoanele vârstnice (19,6%).
Mai mult de jumătate din furnizorii de servicii sociale sunt localizaţi în localităţile
urbane cu mai mult de 100.000 locuitori (1.920, respectiv 53,9% din total). Aproximativ 18,2%
(649) dintre aceştia sunt localizaţi în localităţile urbane cu 60-100.000 locuitori şi 8,9% (318) în
localităţile urbane cu 30-60.000 locuitori.
În localităţile urbane cu peste 100.000 locuitori, revin, în medie, aproximativ 77 furnizori
de servicii sociale la o UAT, comparativ cu 41 furnizori în cazul localităţilor urbane cu 60.000-
100.000 locuitori sau 9 pentru localităţile urbane cu 30.000-60.000 locuitori.
În localităţile rurale cu mai puţin de 3.000 locuitori, un furnizor de servicii sociale
deserveşte în medie 11 UAT, în cele cu 3.001-6.000 locuitori 6 UAT şi în cele rurale cu peste
6.000 de locuitori 3 UAT.
Diferenţe considerabile în funcţie de categoriile de localităţi se înregistrează şi în ceea ce
priveşte numărul mediu de persoane ce revin la un furnizor de servicii sociale, acesta variind
de la 22.274 locuitori în cazul localităţilor rurale cu mai puţin de 3.000 locuitori, la 1.972 în
cazul localităţilor urbane cu 60.000 – 100.000 locuitori.
În ceea ce priveşte repartizarea furnizorilor de servicii sociale pe regiuni şi regimul
public sau privat al acestora, situaţia diferă pe regiuni. În regiunile mai slab dezvoltate Sud-
Vest Oltenia, Sud-Muntenia, Sud-Est şi Nord-Est, numărul şi ponderea furnizorilor privaţi în
total furnizori de servicii sociale sunt mult mai mici decât în celelalte regiuni. În medie, la un
furnizor privat de servicii sociale reveneau în medie aproximativ 7 furnizori publici de servicii
130
sociale în regiunea Sud-Vest Oltenia, 5 în regiunea Sud-Muntenia, 3 în regiunea Sud-Est şi 2 în
regiunea Nord-Est, în timp ce, în regiunea Bucureşti Ilfov, numărul furnizorilor privaţi de
servicii este aproape dublu faţă de cel al furnizorilor publici, iar în regiunile Centru, Nord-
vest şi Vest raportul este de 1,3:1.
131
13. Bibliografie
Briciu C. (2015). Evaluarea politicilor de combatere a sărăciei în România ultimelor decenii.

Elemente pentru o teorie a evaluării politicilor sociale, Teză postdoctorală
Cace S., Duminică D., Preda M. (coordonatori) (2006). Evaluation of programs for roma
communities in Romania, Editura AMM Design, Cluj Napoca, UNDP
Cace S., Duminică D., (coordonatori) (2007); Policies of social inclusion for the vulnerable
groups. Increase of the access on the labour market, AMM Design Cluj
Guvernul României (2007) Programul Operațional Regional 2007-2013.
Guvernul României (2015) Strategia Națională pentru promovarea îmbătrânirii active și

protecția persoanelor vârstnice 2015-2020, www.mmuncii.ro
Guvernul României (2016) Programul Operațional Regional 2014-2020.
Guvernul României (2017) Programul Capital Uman 2014-2020.
MDRAP - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (2015) Evaluarea de

impact a DMI 3.2. “Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii sociale”.
MDRAP - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (2015) Evaluarea de

impact a Axei prioritare 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere, DMI
1.1.
132
MFE - Ministerul Fondurilor Europene (2015) Documentul-Cadru de Implementare a
Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Versiunea 15.
*** Strategia Naţională privind Incluziunea socială şi Reducerea Sărăciei (2014-2020)

*** (2013). Cartografierea sărăciei în România, Banca Mondială
Teşliuc, E., Grigoraş, V., Stănculescu, M. (coord.) (2016). Dezvoltarea serviciilor sociale
integrate la nivel comunitar, Banca Mondială, Beneficiar Ministerul Muncii, Familiei,
Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice
Teșliuc, E., Grigoraș, V., Stănculescu, M.S. (coord.) (2015a) Studiu de fundamentare pentru
Strategia națională privind reducerea sărăciei și creșterea incluziunii sociale 2015-2020.
Teșliuc, E., Grigoraș, V., Stănculescu, M.S. (coord.) (2015b) Atlasul Zonelor Rurale
Marginalizate. Banca Mondială, București. Disponibil la adresa:
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Minister/F6_Atlas_Rural_RO_23M
ar2016.pdf
Teşliuc E., Vlad G., Stănculescu M. (coord). (2016). Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate şi
al Dezvoltării Umane Locale din România
Teşliuc E., Vlad G., Stănculescu M. (coord). (2016). Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate
şi al Dezvoltării Umane Locale din România
133
14. Anexe
Anexa . Listă instrumente
Anexa 1. Chestionar adresat autorităţilor locale
Anexa 2. Chestionar adresat furnizorilor de servicii sociale
Anexa 3. Ghid de interviu cu funizori publici şi privaţi de servicii sociale
Anexa 4. Ghid de interviu cu persoane vulnerabile
Anexa 5. Ghid de focus grup cu specialişti în domeniul serviciilor sociale
134
1. Chestionar adresat autorităţilor locale (primărie /SPAS)
A. Date factuale şi estimări
Denumirea localităţii
Judeţul
Mediu rezidenţial 1. urban 2. rural
Date socio-demografice
Indicator Valoare Sursa datelor/estimărilor
Total populaţie din localitate (2016)
Total gospodării (2016)
Ponderea populaţiei cu studii superioare

(2016)
Structură etnică(2016)
Români %
Romi %
alte grupuri etnice (care?_________) %
Nr. naşteri în 2016
Nr. decese în 2016
Nr. decese copii sub 1 an în 2016
Nr. sarcini la minore 2016
Nr. copii abandonaţi 2016
Nr. copii instituţionalizaţi (2016)
Nr. persoane care au părăsit sistemul de

protecție al copilului (2016)
Nr. persoane cu dizabilităţi fizice (2016)
135
Nr. persoane cu dizabilităţi psihice (2016)
Nr. persoane peste 65 de ani (2016)
..din care nedaplasabili şi din care persoane

vârstnice singure
Nr. persoane fără adăpost (2016)
Nr. cazuri de trafic de persoane (2016)
Nr. cazuri de violenţă în familie (2016 )
Nr. copii în familii monoparentale (2016)
Nr. copii în familii care primesc ASF (2016) Învăţământul special
Nr. copii cu probleme speciale de sănătate,

copii cu nevoi speciale (CES) (2016)
Infrastructură
Distanţa faţă de cel mai apropiat oraş cu peste
30.000 de locuitori (numai pentru localităţile
rurale)
Distanţa faţă de oraşul capitală de judeţ – km
(numai pentru localităţile rurale şi oraşele cu mai
puţin de 30 de mii de loc)
Există clădiri, (2016) aflate în proprietate publică, a1. da a2. nu
care au fost
7. abandonate/dezafectate şi care pot fi
transformate în centre de servicii sociale
8. a căror construcţie a fost întreruptă şi care
pot fi transformate în centre de servicii
b.1. da b.2. nu
sociale
Ce reprezintă aceste clădiri abandonate/dezafectate - foste spaţii destinate
(dacă există) învăţământului/cămine culturale
- foste clădiri cu destinaţie medicală
- foste clădiri ale unor unităţi militare
- clădiri cu destinaţie socială
- altă
formă..............................................................
......
*dacă nu cunoaşte numărul exact, se pot folosi estimări, ca procent (%) din total gospodării
136
Asistenţă socială
Sursa
Indicator Valoare
datelor/estimărilor
Nr. total al personalului cu atribuţii în asistenţă socială din
cadrul administraţie publice locale (2016)
Nr. total al asistenţilor sociali cu studii în domeniu din
cadrul administraţiei publice locale (2016)
Nr. de cereri pentru VMG în 2016
Nr. de dosare VMG aprobate2 în 2016
Nr. de persoane beneficiare de VMG
Nr. cereri de ajutoare de căldură în 2016
Nr. dosare de ajutoare de căldură aprobate în 2016
Nr. total de persoane beneficiare de ajutoare de căldură în
2016
Nr. de locuinţe sociale 2016
Nr. de beneficiari – cantină de ajutor social 2016 (dacă există
cantină)
Servicii sociale
S1. Vă rugăm să ne furnizaţi câteva informaţii despre serviciile sociale existente în

localitate şi furnizorii acestora
Din Din care:

Nr. total Din care: Din care:
care: agenţi
Tipuri de servicii de furnizori organizaţii
ONG- economici
furnizori publici de cult
uri / PFA
Nr. de Centre rezidenţiale pe
perioadă nedeterminată
Nr. de beneficiari ai centrelor
rezidențiale pe perioada
nedeterminată
Centre rezidenţiale pe
perioadă determinată
Nr. de beneficiari ai centrelor
rezidenţiale pe perioadă
2 Atât pentru beneficiarii de VMG, cât şi pentru cei de ajutoare de căldură se va face o fişă separată cu
structura familiilor beneficiare, numărul membrilor şi componenţa, pe tranşe de venit şi ocupaţii ale
membrilor, conform datelor colectate prin completarea Formularului de Anchetă socială-se completează la
SPAS/Compartiment AS Primărie/DGAPSC pentru sectoarele din Bucureşti
137
determinată
Locuinţe protejate
Nr. de beneficiari de locuințe
protejate
Centre de zi
Nr. de beneficiari de centre de
zi
Unităţi de îngrijire la
domiciliu
Nr. de beneficiari ai unităţilor
de îngrijire la domiciliu
Serviciu acordat în comunitate
Nr. de beneficiari de servicii
în comunitate
Cantină socială
Masa (pe roţi )
/pachete de alimente
Nr. de beneficiari de masa pe
roti
Pachete cu haine/ produse de
igiena
Nr. de beneficiari de pachete
Unitate medico-socială
Nr. de beneficiari ai unităţilor
medico-sociale
Altă formă
Care?
Nr. de beneficiari ai acestei
forme de serviciu social
138
B. OPINII ALE REPREZENTANŢILOR INSTITUŢIONALI-SPAS,COMPARTIMENT
ASISTENŢĂ SOCIALĂ PRIMĂRIE, DGASPC (PENTRU SECTOARELE DIN
BUCUREŞTI)
SERVICII
S2. În localitate există grupuri sociale vulnerabile pentru care nu există servicii
sociale sau pentru care serviciile furnizare nu sunt suficiente?
Nu există Serviciile Serviciile sunt
servicii existente sunt suficiente
insuficiente
Minori în situaţie sau în risc de abandon 1 2 3
Minori în sărăcie 1 2 3
Minori rămaşi acasă în grija rudelor, în urma 1 2 3

migraţiei părinţilor
Tineri 1 2 3
Persoane vârstnice fără ajutor în 1 2 3

gospodărie/singure/greu deplasabile
Mame singure / familii monoparentale 1 2 3
Persoane cu dizabilităţi fizice 1 2 3
Persoane cu dizabilităţi psihice 1 2 3
Persoane dependente de alcool 1 2 3
Persoane dependente de droguri 1 2 3
Victime ale violenţei în familie 1 2 3
Victime ale traficului de persoane 1 2 3
Persoane fără adăpost 1 2 3
Imigranţi / Solicitanţi de azil 1 2 3
Şomeri de lungă durată 1 2 3
Persoane şi familii fără venituri sau cu venituri 1 2 3

reduse
139
S3. Plecând de la situaţia populaţiei vulnerabile din localitatea dvs., consideraţi că
ar trebui dezvoltate serviciile sociale furnizate la nivel local?
- Da (continuă cu S4)
- Nu salt la I 1.
- Nu stiu/NR salt la I 1.
S4. Ce tipuri de centre credeţi că ar trebui dezvoltate cu predilecţie în localitatea

dvs. ? (posibil răspuns multiplu)
Centre rezidenţiale (oferă cazare pentru Centre de zi (fără cazare pentru beneficiari)
beneficiari)
1. Centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă 11.Centre de zi pentru persoanele vârstnice

medico-socială pentru bolnavi cronici şi 12. Centre de îngrijire la domiciliu
persoane vârstnice 13. Centre de zi pentru persoanele adulte cu
2. Centre rezidenţiale de recuperarea/reabilitare dizabilităţi
pentru persoane cu diferite adicţii (dependenţe) 14. Centre de zi pentru copii
3. Centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă 15. Centre de zi pentru familie şi copil
pentru persoanele vârstnice
16. Centre de zi pentru victimele violenţei
4. Centre rezidenţiale pentru persoanele adulte
17. Centre de zi pentru persoane dependente
cu dizabilităţi
18. Centre de zi pentru victimele traficului de
5. Centre rezidenţiale pentru copii în sistemul de
persoane
protecţie specială
19. Centre de zi pentru persoanele fără adăpost
6. Centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă
20. Centre de primire pentru solicitanţii de azil
pentru mamă şi copil
21. Centre de zi pentru persoanele aflate în
7. Centre rezidenţiale pentru tineri aflaţi în
nevoie
dificultate
22. Centre de intevenţie în stradă
pentru victimele violenţei 23. Centre de preparare şi distribuţie a hranei
pentru persoanele aflate în risc de sărăcie
pentru persoanele fără adăpost 24. Alte tipuri de centre. Care?.......................
pentru victimele traficului de persoane
140
S5. Căror grupuri vulnerabile ar trebui să se adreseze aceste centre?
DA NU NS/ NR
Minori în situaţie sau în risc de abandon 1 2 3
Minori în sărăcie 1 2 3
Minori rămaşi acasă în grija rudelor, în urma 1 2 3
migraţiei părinţilor
Tineri NEETS 1 2 3
Persoane vârstnice fără ajutor în 1 2 3
gospodărie/singure/greu deplasabile
Mame singure / familii monoparentale 1 2 3
Persoane cu dizabilităţi fizice 1 2 3
Persoane cu dizabilităţi psihice 1 2 3
Persoane dependente de alcool 1 2 3
Persoane dependente de droguri 1 2 3
Victime ale violenţei în familie 1 2 3
Victime ale traficului de persoane 1 2 3
Persoane fără adăpost 1 2 3
Imigranţi / Solicitanţi de azil 1 2 3
Şomeri de lungă durată 1 2 3
Persoane şi familii fără venituri sau cu venituri 1 2 3
reduse
1. Problemele identificate la nivel local
Care sunt, în opinia dvs. cele mai importante probleme sociale ale localităţii dvs.?
1. ..............................................................................................................................................
2. ..............................................................................................................................................
3. ..............................................................................................................................................
141
Care sunt grupurile cele mai vulnerabile din punct de vedere socio-economic, în localitatea
dvs.?
1. ..............................................................................................................................................
2. ..............................................................................................................................................
3. ................................................................................................................................................
2. Chestionar (on-line) adresat furnizorilor de servicii sociale
Q1. Informaţii generale despre furnizorul de servicii:

1. Denumirea furnizorului:
2. Judeţ:
3. Localitate:
4. Adresă completă:
5. Telefon:
6. Email:
7. Tipul furnizorului: Public:
□ structuri specializate din cadrul/subordinea
autorităţilor administraţiei publice locale şi autorităţile
executive din unităţile administrativ-teritoriale
organizate la nivel de comună, oraş, municipiu şi
sectoare ale municipiului Bucureşti
□ autorităţi ale administraţiei publice centrale ori alte
instituţii aflate în subordinea sau coordonarea acestora
care au stabilite prin lege atribuţii privind acordarea
de servicii sociale pentru anumite categorii de
beneficiari
□ unităţi sanitare, unităţi de învăţământ şi alte instituţii

publice care dezvoltă, la nivel comunitar, servicii
sociale integrate
Privat:
□ organizaţii neguvernamentale, respectiv asociaţii şi
fundaţii
142
□ culte recunoscute de lege
□ filiale şi sucursale ale asociaţiilor şi fundaţiilor

internaţionale recunoscute în conformitate cu legislaţia
în vigoare
□ persoane fizice autorizate în condiţiile legii
□ operatori economici, în condiţii speciale, prevăzute de
lege
9. Organizaţia s-a acreditat ca furnizor a) DA, din ce an: ..................
de servicii sociale b) NU, de ce?..............................................................................
........................................................................................................
10. Numărul total de servicii sociale
oferite de către furnizor
11. Din care, servicii licenţiate în baza
L. 197/2012
12. Din care, servicii în curs de
licenţiere în baza L. 197/2012
13. Din care, servicii respinse în
procesul de licenţiere
14. Din care servicii nelicenţiate/nu a
fost înaintat dosar pentru licenţiere
Q2. Nevoile căror grupuri vulnerabile credeţi că nu sunt suficient de bine

acoperite prin serviciile furnizate la nivelul localităţii dumneavoastră? (posibil răspuns
multiplu)
1. Copii în risc sau situaţie de 6. Persoane cu dizabilităţi fizice 11. Şomeri (inclusiv de
abandon lungă durată)
2. Copii cu părinţi plecaţi la muncă 7. Persoane ce suferă de boli grave 12. Beneficiari de VMG
în străinătate
3. Persoane dependente de alcool 8. Deţinuţi sau foşti deţinuţi 13. Victime ale violenţei
domestice
4. Persoane dependente de droguri 9. Persoane fără adăpost 14. Persoane vârstnice
singure
5. Persoane cu dizabilităţi mentale 10. Familii monoparentale 14. Victime ale traficului
de persoane
14. Altele.. Care?
143
Q3. Ce tipuri de centre de servicii credeţi că trebuie dezvoltate în localitatea în care
activaţi? (posibil răspuns multiplu)
1. Centru rezidenţial cu cazare pe perioadă 5. Unitate de îngrijire la domiciliu
nedeterminată
2. Centru rezidenţial cu cazare pe perioadă 6. Unitate de servicii în comunitate
limitată și centre respiro
3. Centru de zi pentru grupurile vulnerabile. 7. Cantină socială
Care?............................................................
(folosiţi codurile de la întrebarea Q2)
4. Unitate medico-socială 8. Altă formă.
Care?.........................................................................
3.1. Fişa de date 2
(Observaţie: Fiecare furnizor va completa câte o fişă, după modelul ataşat, pentru
fiecare din serviciile sociale oferite, conform licenţei obţinute sau dosarului de licenţiere
depus)
Q1. Informaţii generale despre serviciu:
1. Denumirea serviciului
2. Adresă:
3. Telefon:
4. Email:
Q2. Forma de organizare a serviciului social:

1. Centru rezidenţial cu 2. Centru rezidenţial cu 3. Locuinţă 4. Centru de zi
cazare pe perioadă cazare pe perioadă protejată
nedeterminată determinată şi centre
respiro
6. Serviciu acordat în 7. Cantină socială 8. Masă pe roţi 9. Unitate
comunitate (consiliere, medico-socială
informare, orientare
vocaţională, intervenţie
în stradă, ambulanţă
socială)
144
Q3. Categoria de beneficiari cărora se adresează serviciul social:
1. Copii 2. Tineri 3. Adulţi
5. Familie 6. Grupuri 7. Comunitate
Q4. În ce situaţii se 1. COPII: 2. Persoane cu diverse adictii:

află beneficiarii a. Copii orfani sau în situaţie a. Adicţie faţă de droguri
serviciului?
de abandon b. Adicţie faţă de alcool
(posibil răspuns b. Copii în risc de separare c. Alte forme de adicţie

multiplu) c. Copii aflați în stradă
3. VICTIME ELE ABUZULUI 4. Persoane suferind de diverse

ŞI NEGLIJĂRII: boli precum:
a. Copii victime ale abuzului a. Boală neurodegenerativă
şi neglijării b. Boală psihică
b. Tineri victime ale abuzului c. Boală cronică gravă
şi neglijării d. Boală incurabilă
c. Femei victime ale abuzului
şi neglijării
d. Adulţi victime ale abuzului
şi neglijării
e. Persoane vârstnice victime
ale abuzului şi neglijării
5. PERSOANE CU 6. DELINCVENŢĂ:
DIZABILITĂŢI: a. Delicvenţă juvenilă
a. Dizabilitate neurologică b. Persoane private de libertate
b. Dizabilitate psihică c. Foşti deţinuţi
c. Dizabilitate auditivă
d. Surdoceceitate
e. Dizabilitate somatică
f. Alta dizabilitate /motorie
g. Dizabilitate asociată
h. HIV
i. Boli rare
7. PERSOANE FĂRĂ 8. FAMILII VULNERABILE:

ADĂPOST: a. Familii în risc de dezintegrare
a. Tineri care trăiesc în stradă b. Familii monoparentale
b. Adulţi ce trăiesc în stradă c. Situaţii conflictuale în familie
c. persoane vârstnice ce d. Violenţă în familie
145
trăiesc în stradă
9. IZOLARE SOCIALĂ: 10. RISC DE SĂRĂCIE ŞI EXCLUZIUNE SOCIALĂ:

a. Copii în situaţie de izolare a. Şomeri de lungă durată
socială b. Persoane cu venituri reduse
b. Adolescenţi şi tineri în c. Persoane cu locuinţe precare
situaţie de izolare socială d. Persoane în situaţie de analfabetism
c. Adulţi în situaţie de izolare e. Persoane exploatate prin muncă
socială
d. Vârstnici în situaţie de
izolare socială
11. VICTIME ALE 12. ALTE situaţii:

TRAFICULUI DE a. Refugiați
PERSOANE: b. Urgenţe sociale
a. Copii victime ale traficului c. Alta. Care?.............................................................................
b. Adolescenţi şi tineri
victime ale traficului
c. Femei victime ale traficului
de persoane
d. Persoane cu dizabilităţi
victime ale traficului de
persoane
e. Persoane vârstnice victime
ale traficului de persoane
Q5. Care sunt 1. ADMISTRATIVE ŞI 2. ASISTENŢĂ SOCIALĂ:

activităţile HOTELIERE: a. Diagnoză socială
desfăşurate în b. Elaborare plan de intervenţie
a. Cazare pe perioadă
cadrul serviciului? c. Îndrumare către alţi specialişti
nedeterminată
b. Cazare pe perioadă d. Consiliere
(posibil răspuns e. Informare
determinată
multiplu) f. Suport emoţional
c. Cazare pe timp de noapte
d. Acordare masă g. Manager de caz
e. Preparare hrană caldă h. Alta
f. Distribuire hrană rece
g. Menaj
h. Curăţenie
i. Pază
j. Întreţinere
146
3. ASISTENŢĂ ŞI SUPORT 4. ASISTENŢĂ MEDICALĂ
SPECIALIZAT ÎN VEDEREA ŞI RECUPERARE:
REABILITĂRII / a. Asistenţă acordată de asistenţă
REINTEGRĂRII SOCIALE: medicală
a. Orientare profesională b. Îngrijire la domiciliul
b. Consiliere psihologică c. Recuperare medicală
c. Consiliere juridică
d. Terapii de integrare
e. Supraveghere
f. Suport emoţional
g. Terapii de reabilitare /
reintegrare
5. ÎNGRIJIRE PERSONALĂ: 6. ÎNGRIJIRI PALEATIVE
a. Ajutor în efectuarea
activităţilor de bază
b. Ajutor în efectuarea
activităţilor instrumentale
7. EDUCARE ŞI FORMARE: 8. ALTE ACTIVITĂŢI

a. Supraveghere pedagogică
b. Educare copil 0-3 ani
c. Educare pentru activităţi în
viaţa independentă
d. Educare pentru inserţie în
familie / comunitate
e. Educare pentru integrare
socială
f. Facilitare acces la educaţia
generală
g. Facilitare acces la formare
profesională
Q6. Informaţii despre 1. Număr de locuri disponibile în 2016.….... din care ocupate …....
infrastructura serviciului sau număr mediu de beneficiari/luna în anul 2016
social
2. Clădirea/clădirile în care în care îşi desfăşoară activitatea
serviciul reprezintă:
1. Clădire aflată în proprietate, destinată exclusiv pentru
serviciul social
2. Clădire aflată în proprietate ce deserveşte, pe lângă alte
scopuri, şi serviciul social
147
3. Clădire închiriată, destinată exclusiv pentru serviciul social
4. Clădire închiriată ce deserveşte, pe lângă alte scopuri, şi
serviciul social
5. Clădire concesionată, destinată exclusiv pentru serviciul social
6. Clădire concesionată, ce deserveşte, pe lângă alte scopuri, şi
serviciul social
3. Suprafaţa totală aferentă a clădirilor ce deservesc serviciul?

............................
4. Cum evaluaţi nivelul de dotare cu mobilier al serviciului?

1. Foarte bun 2. Bun 3. Mediu 4. Slab 5. Foarte slab
5. Cum evaluaţi nivelul de dotare al serviciului cu echipamente

IT?
6. Cum evaluaţi nivelul de dotare al serviciului cu echipamente

de specialitate ?
7. Consideraţi că sunt necesare investiţii în dezvoltarea

infrastructurii ce deserveşte serviciul?
1.Da (continuă cu următoarea întrebare)
2. Nu (sari la Q10)
3. NR (sari la Q10)
8. Daca da, care credeţi că sunt principalele trei priorităţi de

investiţii în infrastructura ce deserveşte serviciul?
1..................................................................................................................
2..................................................................................................................
3..................................................................................................................
Q 7. Informaţii despre
resursele umane Personal existent
1. Care este numărul total de persoane care lucrează în
cadrul centrului?
2. ..... din care de asistenţi sociali?
3. ..... din care psihologi?
148
4. ..... din care personal medical?
5. ..... din care personal de supraveghere / îngrijitori?
6. ..... din care alte tipuri de specialişti? Care ?
....................................
………………………
………………………
………………………
Personal necesar
1. Este nevoie de personal suplimentar pentru desfăşurarea

activităţilor centrului?
1. Da (continuă cu întrebarea următoare)
2. Nu (treci la Q11)
2. De câţi asistenţi sociali suplimentari este nevoie?
3. De câţi psihologi suplimentari este nevoie?
4. De câte cadre medicale suplimentare este nevoie?
5. De câţi supraveghetori / îngrijitori suplimentari este nevoie?
6. De câţi alţi specialişti este nevoie? Care tip

.................................
Q8. Surse de finanţare a Categorie Sumă (lei)

serviciului social:
Buget total în anul 2016 din care:
Suma de la bugetul de stat (2016)
Suma de la bugetul local (2016)
Suma din fonduri proprii (2016)
Suma din contribuţii ale beneficiarilor (2016)
Suma din donaţii / sponsorizări (2016)
Suma din fonduri europene (2016)
Suma din alte surse. Precizaţi sursa
149
3. Ghid de interviu semi-structurat adresat reprezentanţilor
furnizorilor de servicii sociale
Informaţii generale
- Date generale despre organizaţie (anul înfiinţării, istoric, structură de personal,
domeniu de activitate etc.)
- Care sunt principale probleme sociale ale judeţului dvs.? Dar ale localităţii în care
lucraţi / aveţi sediul?
- Există probleme specifice ale anumitor zone/ localităţi din judeţ? Care sunt acestea?
- Există diferenţe între mediul rural şi cel urban?
- Ce sugestii aveţi pentru îmbunătăţirea sistemului de acreditare a furnizorilor de
servicii sociale? Dar despre licenţierea serviciilor sociale?
- Cunoaşteţi furnizori de servicii care nu s-au acreditat în baza L. 197/2012? De ce
credeţi că nu s-au acreditat? În ce zone lucrează şi căror categorii de populaţie se
adresează?
Nivelul de dezvoltare al serviciilor sociale şi infrastructurii aferente
- Ce tipuri de servicii sociale credeţi că sunt cel mai bine dezvoltate la nivel judeţean?
Putem vorbi despre modele de succes în furnizarea de servicii? Căror grupuri
vulnerabile se adresează?
- Există diferenţe la nivel judeţean în furnizarea de servicii sociale? Pe ce baze sunt
constituite acestea?
- Puteţi identifica puncte tari în furnizarea de servicii sociale la nivelul judeţului
dvs.? Dar puncte slabe?
- Există categorii de populaţie neacoperite sau acoperite doar parţial prin serviciile
sociale furnizate la nivel local şi judeţean? Care sunt acestea?
- Ce credeţi că trebuie făcut pentru creşterea calităţii serviciilor sociale existente în
judeţul dvs.?
Nevoia de servicii sociale şi infrastructură
9. Ce tipuri de servicii sociale credeţi că sunt insuficient dezvoltate în judeţul dvs.?

10. Căror categorii de populaţie trebuie să se adreseze aceste servicii?
11. Puteţi identifica nevoi specifice plecând de la diversele contexte locale din judeţul
dvs.? Există diferenţe între localităţi şi zone?
12. Cum argumentaţi existenţa acestor nevoi?
150
13. Ce tipuri de servicii trebuie dezvoltate la nivel judeţean pentru a veni în
întâmpinarea nevoilor specifice ale grupurilor vulnerabile?
14. Care sunt principalele probleme ale furnizorilor de servicii sociale din judeţ? Dar
problemele organizaţiei dvs.?
15. Cum apreciaţi numărul şi nivel de pregătire al specialiştilor din cadrul serviciilor
sociale din judeţ?
16. La nivel judeţean, credeţi că furnizorii de servicii sociale se confruntă cu deficit de
personal (ce tipuri de specialişti)? Care este situaţia organizaţiei dvs.?
4. Ghid de interviu cu persoane vulnerabile
Informaţii generale despre respondent:
- Date generale despre respondent.
- Situaţie familială.
- Educaţie şi experienţă în muncă.
- Locuirea şi condiţiile de locuit.
Servicii sociale:
- De ce tipuri de servicii beneficiază? Cine oferă aceste servicii?
- De ce alte servicii a mai beneficiat în trecut?
- De cât timp beneficiază de aceste servicii?
- Ce apreciază la aceste servicii?
- Ce ar putea fi îmbunătăţit la aceste servicii?
- Ce crede despre nivelul de dotare al centrului / furnizorului de servicii? Cum sunt
clădirile? Cum e mobilierul? Cum sunt echipamentele? Ce ar trebui să fie îmbu-
nătăţit?
- Cum sunt interacţiunile cu personalul centrului? Personalul este suficient? Are pre-
gătirea necesară Îndeplinirii sarcinilor care ii revin? E ceva ce ar trebui îmbunătăţit?
151
Nevoia de servicii:
- Care sunt principalele probleme ale dvs.?
- Ce tipuri de servicii credeţi că ar putea contribui la rezolvarea problemelor dvs.
(centru de zi, cantina sociala, servicii de ocupare etc.) ?
- Cine ar trebui să le ofere(primăria, mediul privat, mediul ONG ?
5. Ghid focus grup necesar specialişti în domeniul serviciilor sociale
1. Prezentarea participanţilor
2. Care sunt principale probleme sociale ale judeţului? Există probleme specifice ale
anumitor zone/ localităţi din judeţ?
3. Care sunt grupurile vulnerabile cele mai numeroase şi ce probleme specifice
prezintă? Vă rugăm să exemplificaţi!
Nivelul de dezvoltare al serviciilor sociale şi infrastructurii
- Ce tipuri de servicii sociale sunt cel mai bine dezvoltate la nivel judeţean? Putem
vorbi despre modele de succes în furnizarea de servicii?
- Există diferenţe la nivel judeţean în furnizarea de servicii sociale? Rural – urban?
Reşedinţă de judeţ – localităţi izolate?
- Există categorii de populaţie acoperite parţial prin serviciile sociale furnizate la
nivel local sau judeţean? Care sunt acestea? De ce că se întâmplă acest lucru?
- Cum poate fi caracterizat nivelul actual al infrastructurii de servicii sociale?
- Care sunt punctele forte la nivel judeţean? Dar provocările din punctul de vedere al
infrastructurii sociale?
- Care este situaţia generală în ceea ce priveşte resursele umane implicate în
furnizarea serviciilor? Dar în ceea ce priveşte resursele materiale şi nivelul de
dotare al centrelor?
- Există diferenţe între tipurile de servicii în diversele contexte locale?
152
Nevoia de servicii sociale şi infrastructură
- De ce tipuri de servicii e cea mai mare nevoie la nivel judeţean? Pot fi identificate
priorităţi în acest sens?
- Nevoia de servicii şi infrastructură cunoaşte aceleaşi coordonate la nivel teritorial?
- Puteţi identifica nevoi specifice de servicii sociale la nivel local?
- Cum argumentaţi existenţa acestor nevoi de servicii sociale la nivel local?
- Care credeţi că sunt principalele probleme de infrastructură ale furnizorilor de
servicii sociale? De ce s-a ajuns în această situaţie? Ce se poate face pentru
ameliorarea situaţiei?
- Care sunt principalele probleme la nivelul resurselor umane ale furnizorilor de
servicii? Ce soluţii se întrevăd la această situaţie?
- De ce tipuri de specialişti consideraţi că este nevoie pentru dezvoltarea serviciilor
sociale?
153

2019 - Raport Grupuri Vulnerabile Final

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2019 - Raport Grupuri Vulnerabile Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect

„Implementarea unui sistem de elaborare de politici publice în

Analiza şi evaluarea grupurilor

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale (MMJS) desfăşoară în parteneriat cu Institutul

Relaţionarea cu măsurile din Programul de guvernare 2018-2020

Aria de cuprindere a cercetării

Evaluarea infrastructurii de servicii sociale existente a presupus colectarea de date

Obiectiv Metode Instrumente

Serviciile 1. Anchetă cantitativă la nivelul 1. Chestionar adresat autorităţilor

Metodologia pentru estimarea grupurilor vulnerabile, a serviciile sociale existente/

Tabelul 2. Sinteza cadrului metodologic

Limite ale cercetării

Se observă că cele mai vulnerabile grupuri vulnerabile sunt persoanele în risc

Grafic 1. Cele mai vulnerabile grupuri vulnerabile identificate la nivel de UAT

Persoane în risc de sărăcie

Persoane adulte cu dizabilităţi

Alte grupuri vulnerabile

Alte grupuri vulnerabile

6,5% Persoane în risc de sărăcie

Copii în familie, copii separaţi sau in risc

2.7% Persoane în risc de sărăcie

Persoane adulte cu dizabilităţi

Alte grupuri vulnerabile

Grafic 6. Cele mai vulnerabile grupuri vulnerabile identificate în regiunea Centru

Pers o ane în ris c d e s ărăcie

Pers o ane vârs tnice

Pers o ane ad ulte cu d izab ilit ăţi

Alte g rup uri vulnerab ile

P e rsoa ne vâ rst nic e

P e rsoa ne a dult e c u diz a bilit ăţi

Alt e grupuri vulne ra bile

În 4 regiuni de dezvoltare ponderea persoanelor vârstnice identificate ca fiind grupul

P e rsoa ne vâ rst nic e

Tine ri î n dific ult a t e

Alt e grupuri vulne ra bile

Pers o ane vârs tnice

Pers o ane în ris c d e s ărăcie

Co p ii în familie, co p ii s ep araţ i s au in ris c d e

Alte g rup uri vulnerab ile

13 .6 % Pers o ane vârs tnice

Pers o ane în ris c d e s ărăcie

Co p ii în familie, co p ii s ep araţ i s au in ris c d e

Pers o ane ad ulte cu d izab ilit ăţ i

Alte g rup uri vulnerab ile

10.0% Persoane vârstnice

Persoane în risc de sărăcie

Persoane adulte cu dizabilităţi

Alte grupuri vulnerabile

Analiza numărului total de servicii sociale necesare identificate la nivelul fiecăreia

Număr servicii Capacitate servicii sociale (persoane

De asemenea, ponderile capacităţilor serviciilor sociale aferente fiecărei regiuni de

Analiza capacităţii serviciilor sociale identificate ca fiind necesare la nivelul fiecăreia

În timp ce numărul serviciilor sociale necesare identificate de reprezentanţii loca-

15,4 Persoanele vârstnice singure

În regiunea Vest observăm că problema lipsei locurilor de muncă ocupă o pondere

Principala problemă socială întâlnită în toate regiunile de dezvoltare este lipsa

6.1. Analiza datelor legate de serviciile sociale existente la nivel naţional

Pentru fiecare din grupurile vulnerabile identificate, informaţii importante sunt

Nu putem să nu semnalăm, în unele cazuri, şi doza de subiectivism şi/sau prudenţa

Grafic 2: Ponderea grupurilor vulnerabile identificate şi ponderea categoriilor de servicii

Tabel 2: Serviciile sociale existente la nivel naţional, pe categorii de grupuri vulnerabile

Structura serviciilor sociale existente diferă substanţial pe cele 2 medii de rezidenţă.

Grafic 3: Structura serviciilor sociale existente pe grupuri vulnerabile –