Licenta

CAPITOLUL I.
CADRUL ORGANIZATORIC AL CONDUCERII CONTABILITĂȚII

LA
1.1. Scurt istoric, descrierea activității economico-productive și evoluția acesteia până în
prezent
1.2. Structura organizatorică și funcțională a Spiroca SA
1.3. Cadrul organizatoric al contabilității la Spiroca SA
1.4. Evoluția principalilor indicatori utilizați în analiza poziției și performanței activității
Spiroca SA în perioada 2016-2020
CAPITOLUL II. DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND CONTABILIATATEA
CAPITALURILOR PROPRII LA O ENTITATE ECONOMICE
2.1. Definirea, structura și recunoașterea în contabilitate a capitalurilor proprii la o entitate
economica
2.2. Evaluarea curentă a capitalurilor proprii
2.3. Tratamentul contabil al principalelor operațiuni privind capitalurile proprii
2.3.1 Contabilitatea capitalului social
2.3.2 Contabilitatea primelor de capital
2.3.3 Contabilitatea rezervelor de reevalare
2.3.4 Contabilitatea rezervelor
2.3.5 Contabilitatea acţiunilor proprii
2.3.6 Contabilitatea rezultalului reportat
2.4. Principalele documente justificative utilizate în evidența capitalurilor proprii
CAPITOLU III. STUDIU MONOGRAFIC PRIVIND CAPITALURILE PROPRII ÎN
CADRUL Spiroca SA
3.1. Sistemul de conturi utilizat în contabilitatea capitalurilor proprii
3.2. Reflectarea în contabilitate a operațiunilor privind capitalurile proprii
3.3. Analiza
Concluzii
Bibliografie
1
INTRODUCERE
Principalul obiectiv al studiului nostru este reprezentat de dorința de a realiza o

sinteză a principalelor lucrări de specialitate și a conținutului reglementărilor contabile în
vigoare,
Studiul va urmări în cadrul primului capitol, intitulat Aspecte teoretice privind
contabilitatea capitalurilor proprii, delimitarea conceptelor capitalurilor proprii, conform
Cadrului general IASB, acestea fiind reprezentate de capitalul financiar, capitalul fizic,
menținerea capitalului financiar și menținerea capitalului fizic.
La nivel național se observă tendința implementării conceptului de capital
financiar, din dorința menținerii puterii de cumpărare a capitalului investit.
La nivelul acestui capitol se va prezenta și sistemul de conturi care asigură
instrumentarea contabilă a capitalurilor proprii, dar și formatul și conținutul raportului
standardizat, situația modificărilor capitalurilor proprii.
Capitolul al doilea va conține câteva informații privind constituirea societății
comerciale Spiroca SA, identificatorii entității, forma juridică a acesteia și domeniul de
activitate, respectiv exploatarea forestieră, redată simbolic prin codul CAEN 0220.
De asemenea, vom reflecta principalii parteneri de afaceri ai companiei și vom
detalia informațiile referitoare la structura personalului și dinamica acestuia în perioada
2016-2020.
În cadrul acestui capitol, vom analiza și comenta principalele posturi din bilanțul și
contul de profit și pierdere, întocmite de societatea Spiroca SA, în perioada 2016-2020.
Vom investiga structura și evoluția activelor, a datoriilor, a capitalurilor proprii, a
veniturilor și cheltuielilor, precum și a rezultatelor companiei, în perioada analizată,
respectiv 2016-2020.
Vom prezenta principalele operațiuni care au determinat modificări în structura
capitalurilor proprii ale entității economice Spiroca SA. Astfel, vor fi reflectate operațiuni
precum: constituirea capitalului social, majorarea acestuia prin aporturi în natură sau în
numerar și prin operațiuni interne, reducerea capitalului social prin rambursări către
2
asociați, reevaluarea utilajelor, determinarea rezultatului exercițiului financiar și
repartizarea acestuia pe destinații.
Vom studia și comenta influența pe care o exercită structura capitalurilor proprii
asupra principalilor indicatori economico-financiari, din rândul cărora amintim: fondul de
rulment, rata rentabilității financiare, rata stabilității financiare, rata autonomiei financiare
globale, rata solvabilității patrimoniale și durata unei rotații a capitalurilor proprii.
Pentru sprijinirea deciziilor de realizare de noi investiții, se va elabora o aplicație
informatică, care va studia situația în care se găsește societatea care aplică pentru noile
investiții, generând recomandări și consultații, în scopul adoptării celor mai potrivite
decizii, pentru sporirea productivității și a performanțelor companiei.
În această situație, se va crea un sistem expert cu ajutorul unui editor denumit
Exsys Professional Editor, care va prelua toate datele necesare creării aplicației
informatice.
3
CAPITOLUL I. CADRUL ORGANIZATORIC AL CONDUCERII CONTABILITĂȚII
LA
1.1. Scurt istoric, descrierea activității economico-productive și evoluția acesteia până în
prezent
Dinamica salariaților de la nivelul societății Spiroca SA este marcată de mici

fluctuații ale personalului.
Pe baza informațiilor furnizate în tabelul 1.2., la nivelul personalului administrativ,
s-a observat că în anul 2018, acesta deținea ponderea de 9,7% în totalul salariaților
societății, urmând ca în anul 2019, ponderea acestuia să se reducă, ajungând la 8,8%,
deoarece entitatea a angajat numai personal operativ, în vederea sporirii productivității
muncii.
În anul 2020, comparativ cu 2019, a sporit numărul personalului administrativ, cu
un salariat, având ponderea de 11,4%.
Structura și evoluția personalului angajat la societatea Spiroca

SA în perioada 2018-2020
Personal administrativ
Personal operativ
Figura 1.1. Structura și evoluția personalului societății Spiroca SA

Așa cum putem observa în figura 2.1., în ceea ce privește personalul operativ,
acesta deținea în anul 2018, ponderea semnificativă în totalul angajaților firmei, respectiv
90,3%, iar în anul următor, numărul salariaților operativi a crescut cu 3 angajați, având
ponderea de 91,17%.
1.2. Structura organizatorică și funcțională a Spiroca SA
4
În anul 2020, s-a observat din nou o creștere a numărului de salariați operativi, cu
un salariat, ceea ce a condus la o pondere în totalul angajațiilor, de 88,6%.
Societatea Spiroca SA și-a propus o eficientizare a producției, de aceea a recurs la
angajarea de personal operativ, resursa umană fiind reprezentată prin intermediul
organigramei entității, și anume, figura 2.2.
Responsabil AQ
Laborator betoane
Birou
contabilitate-
financiar
Contabil sef-
RMCM
Gestiune casieri
Stație betoane
Ateliere:
-prefabricate,
armături
-confecții metalice
AGA DIRECTOR -tâmplărie din lemn
Briou
aprovizionare
Birou personal
retribuire
Birou mecano-
energetic
Protecția mediului
Protecția muncii +
PSI
Figura 2.2. Organigrama societății Spiroca SA
5
1.3. Cadrul organizatoric al contabilității la Spiroca SA
Bilanțul reprezintă documentul contabil de sinteză, obligatoriu de întocmit de către

entitățile economice, care cuprinde informații contabile destinate utilizatorilor, acesta
reprezentând o situație a poziției financiare, determinată cu ajutorul conceptelor de active,
datorii și capitaluri proprii.1
Poziția financiară este reprezentată de resursele economice deținute de entitate la
un moment dat, de structura financiară a activelor, a datoriilor și a capitalurilor proprii și
de capacitatea entității de a se adapta la schimbările mediului din cadrul domeniului de
activitate. De asemenea, poziția financiară este reflectată prin intermediul corelației dintre
active, datorii și capitaluri proprii:2
Capitaluri proprii = Total active – Total datorii
În cele ce urmează, ne propunem să prezentăm sintetic informațiile contabile
publicate de societatea Spiroca SA în documentul bilanț întocmit în perioada 2018-2020.
Tabelul 2.3. Situația poziției financiare la S.C. Spiroca SA, perioada 2018-2020
Elemente 2018 2019 2020

Imobilizări necorporale 617 617 617
Imobilizări corporale 743.436 755.798 858.582
Imobilizări financiare 0 50.000 20.803
Total active imobilizate 744.053 806.415 880.582
Stocuri 87.103 398.813 827.334
Creanțe 811.983 697.073 228.601
Investiții pe termen scurt 0 0 0
Casa și conturi la bănci 93.044 60.360 99.981
Total active circulante 992.130 1.156.246 1.155.916
Cheltuieli în avans 0 0 0
TOTAL ACTIVE 1.736.183 1.962.662 2.035.918
Datorii de plătit într-o perioadă mai mică de 1 an 1.073.713 956.678 1.142.147
Active circulante nete/ Datorii curente nete -81.583 199.568 13.769
Total active minus datorii curente 662.470 1.005.983 893.771
1
Baba M.C., Contabilitatea financiară a entitățiilor economice: repere teoretice și implicații practice, Ed. Universității
Transilvania, Brașov, 2019, pag. 141
2
Rus I., Bazele contabilității, Ed. Economică, București, 2005, pag. 81
6
Datorii de plătit într-o perioadă mai mare de 1 an 71.968 296.600 71.860
Provizioane 0 0 0
Venituri în avans 0 0 0
Capital, din care: 200 200 200
Capital subscris vărsat 200 200 200
Prime de capital 0 0 0
Rezerve din reevaluare 0 0 0
Rezerve legale 590.302 709.183 821.711
Profitul sau pierderea reportată Sold C 0 0 0
0 0 0
Profitul sau pierderea reportată Sold D
Profitul sau pierderea exercițiului Sold C 48.148 131.314 112.529
0 0 0
Profitul sau pierderea exercițiului Sold D
Repartizarea profitului -48.148 -131.314 -112.529
TOTAL CAPITALURI PROPRII 590.502 709.383 821.911
(Sursa: Bilanțul întocmit de societatea Spiroca SA în perioada 2018-2020)
1.4. Evoluția principalilor indicatori utilizați în analiza poziției și performanței activității

Spiroca SA în perioada 2017-2021
În continuare, vom analiza dinamica principalilor indicatori care descriu poziția

financiară a companiei Spiroca SA, în perioada 2018-2020.
După cum putem observa din informațiile referitoare la societatea Spiroca SA,
prezentate în tabelul 2.3., dar și în figura 2.3., în anul 2018, activele totale au atins valoarea
de 1.736.183 lei, urmând ca în anul următor, acestea să crească cu valoarea de 226.479 lei,
respectiv 13,04%, această evoluție favorabilă continuând și în anul 2020, când valoarea
activelor totale s-a majorat cu 73.256 lei, respectiv cu 3,73%.
Evoluția activelor, a datoriilor și a capitalurilor proprii la

societatea Spiroca SA, în perioada 2018-2020
Total Active
Total Datorii
Total Capitaluri Proprii
7
Figura 2.3. Evoluția activelor, a datoriilor și a capitalurilor proprii
În perioada analizată, se constată că în cadrul activelor totale, ponderea cea mai
însemnată era deținută de activele circulante, și anume, 57,14% în anul 2018, 58,91%, anul
următor, 56,78% în anul 2020, în timp ce activele imobilizate prezentau ponderea de
42,86% în anul 2018, 41,09% în următorul an, respectiv 43,22% în anul 2020.
La nivelul activelor imobilizate, se observă o evoluție favorabilă pe parcursul celor
trei ani de analiză, astfel că, în anul 2019 comparativ cu anul anterior, valoarea acestora a
crescut cu 62.362 lei, respectiv cu 8,38%, urmând ca în anul 2020, activele imobilizate să
înregistreze o creștere de 73.587 lei, respectiv de 9,13%.
Potrivit informațiilor prezentate în tabelul 2.3., în cadrul activelor imobilizate ale
entității Spiroca SA, imobilizările necorporale nu au înregistrat fluctuații pe parcursul celor
trei ani, fiind constante, la valoarea de 617 lei, reprezentând ponderea de 0,08% în totalul
activelor imobilizate, în timp ce imobilizările corporale dețineau o pondere semnificativă
de 99,92% în total active imobilizate în 2018, la valoarea de 743.436 lei, urmând ca în anul
2019, valoarea acestora să crească cu 12.362 lei, respectiv cu 1,66% și să atingă valoarea
de 755.798 lei, respectiv ponderea de 93,72% în total active imobilizate.
În anul 2020, imobilizările corporale, dețin ponderea de 97,57% în totalul activelor
imobilizate, și au avut o evoluție pozitivă, valoarea lor majorându-se cu 102.784 lei,
respectiv cu 13,6%.
Imobilizările financiare au înregistrat în anul 2019, valoarea de 50.000 de lei,
respectiv ponderea de 6,2% în totalul activelor imobilizate, înregistrând anul următor, o
scădere față de anul anterior, valoarea lor reducându-se cu 29.197 lei, respectiv cu 58,4%,
și reprezentând 2,36% în totalul activelor imobilizate.
Activele circulante au înregistrat pe parcursul perioadei analizate, atât majorări, cât
și reduceri ale valorii acestora, situație redată cu ajutorul informațiilor prezentate în tabelul
2.3., astfel că, în anul 2019, valoarea lor a crescut cu 164.116 lei, respectiv cu 16,54%, iar
în 2020, se constată o ușoară scădere, cu 330 lei, respectiv 0,03%, față de anul anterior.
La nivelul activelor circulante ale societății analizate, Spiroca SA, creanțele au
înregistrat o evoluție favorabilă pentru entitate, astfel că, pornind de la o valoare
semnificativă de 811.983 lei în anul 2018, respectiv 81,84% în totalul activelor circulante,
să se reducă cu 114.910 lei, respectiv 14,15% în anul 2019, când dețineau ponderea de
60,29% în totalul activelor circulante.
8
Valoarea creanțelor continuă să influențeze pozitiv societatea în anul 2020, când s-a
redus cu 468.472 lei, respectiv cu 67,2%, moment în care reprezentau 19,78% în totalul
activelor circulante.
Stocurile reprezentau în anul 2018, 8,78% în totalul activelor circulante, urmând ca
în următorii doi ani, să influențeze negativ entitatea Spiroca SA, deoarece, în anul 2019 au
înregistrat o creștere în valoare de 311.710 lei, reprezentând 34,49% în totalul activelor
circulante, situație nefavorabilă pentru societate din punct de vedere al majorării
cheltuielilor înregistrate cu depozitarea acestora.
În anul 2020, conform datelor prezentate în tabelul 2.3., stocurile au acumulat, din
nou, o creștere cu 428.521 lei, față de anul anterior, având ponderea de 71,57% în totalul
Disponibilul din casă și conturile bancare avea ponderea în anul 2018, de 9,38% în
totalul activelor circulante, urmând ca în anul 2019, acesta să urmeze o evoluție
nefavorabilă, micșorându-se cu 32.684 lei, respectiv cu 35,13%, reprezentând astfel, 5,22%
în totalul activelor circulante.
În anul următor, disponibilul în lei a înregistrat o evoluție pozitivă pentru societatea
Spiroca SA, crescând cu 39.621 lei, respectiv cu 65,64% și reprezentând 8,65% în totalul
Evoluția datoriilor totale ale entității Spiroca SA pe parcursul perioadei analizate
comportă atât creșteri ale valorilor, cât și reduceri, așa încât, potrivit figurii 2.3., în anul
2019 comparativ cu 2018, acestea au crescut cu 107.597 lei, respectiv cu 9,4%, urmând ca
în anul următor, să scadă cu valoarea de 39.271 lei, respectiv cu 3,13%.
Potrivit informațiilor furnizate de tabelul 2.3., ponderea semnificativă în totalul
datoriilor era deținută de datoriile care trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an,
respectiv 93,72% în anul 2018, urmând ca în anul următor să înregistreze o reducere cu
117.035 lei, respectiv cu 10,9% , atingând ponderea de 76,33% în total datorii, iar în anul
2020, acestea crescând cu 185.469 lei, respectiv cu 19,4%, dețineau ponderea de 94,08% în
totalul datoriilor societății.
În ceea ce privește datoriile de plătit într-o perioadă mai mare de un an, în anul
2018, acestea înregistrau valoarea de 71.968 lei, deținând ponderea de 6,28% în totalul
datoriilor, urmând ca în anul 2019, valoarea acestora să crească cu 224.632 lei, deținând
ponderea de 23,67%, în timp ce, în anul 2020, ponderea lor să scadă la 5,92% în total
9
datorii, valoarea datoriilor mai mari de un an reducându-se față de 2019, cu 224.740 lei,
respectiv cu 75,77%.
La nivelul tabelului 2.3., observăm că în anul 2018, societatea Spiroca SA, a
înregistrat un fond de rulment negativ, în valoare de 81.583 lei, care reprezintă pentru
companie un dezechilibru financiar, întrucât datoriile temporare depășesc în valoare
activele circulante ale entității, situație care exprimă incapacitatea companiei de finanțare
proprie a investițiilor.
De asemenea, se observă o îmbunătățire a situației companiei în anul 2019, moment
în care, fondul de rulment al entității Spiroca SA, avea valoarea de 199.568 lei,
înregistrând o creștere semnificativă față de anul anterior, generând o situație favorabilă
pentru societate, aceasta aflându-se într-un echilibru financiar, reușind să-și finanțeze
investițiile.
În anul 2020, fondul de rulment înregistrează o scădere dramatică, cu 185.799 lei,
fapt deloc favorabil pentru societate, aceasta îndreptându-se spre starea de dezechilibru
financiar.
După cum putem observa din informațiile furnizate prin intermediul tabelului 2.3.,
activele capitalizate prin intermediul capitalurilor permanente prezintă în anul 2018
valoarea de 662.470 lei, urmând o evoluție pozitivă în anul 2019, valoarea acestora
crescând cu 343.513 lei, de unde rezultă faptul că societatea a realizat investiții pentru
sporirea productivității. Dar, un an mai târziu, în 2020, se observă o scădere a activelor
capitalizate, cu valoarea de 112.212 lei.
Societatea Spiroca SA nu a înregistrat pe parcursul celor trei ani de analiză, nici
provizioane, dar nici venituri în avans.
În ceea ce privește capitalurile proprii, acestea prezentau o evoluție favorabilă pe
parcursul celor trei ani analizați, așa cum putem observa și prin intermediul figurii 2.3.,
astfel că, de la valoarea de 590.502 lei pe care o înregistrau în anul 2018, au crescut anul
următor cu 118.881 lei, respectiv cu 20,13%, iar în anul 2020, valoarea lor a crescut din
nou, cu 112.528 lei, respectiv cu 15,86%.
Pe parcursul perioadei, capitalul social al societății a rămas constant la valoarea de
200 lei, reprezentând 0,03% în totalul capitalurilor proprii.
Din informațiile furnizate de tabelul 2.3., societatea Spiroca SA nu a înregistrat
prime de capital și rezerve din reevaluare, ceea ce înseamnă că aceasta nu a dispus
10
majorarea capitalului social, dar nici reevaluarea imobilizărilor corporale. De asemenea, se
observă faptul că entitatea nu prezintă rezultat reportat din exercițiile financiare anterioare.
O pondere importantă în cadrul capitalurilor proprii, o dețin rezervele legale, care
în perioada 2018-2020 au reprezentat 99,97% în totalul capitalurilor proprii, înregistrând
creșteri de valoare, în 2019, cu 118.881 lei, respectiv cu 20,14%, iar în 2020, cu 112.528
lei, respectiv cu 15,87%.
Din informațiile cuprinse în tabelul 2.3., se observă că entitatea economică Spiroca
SA a obținut în anul 2018 un profit în valoare de 48.148 lei, care înregistrează o creștere
dramatică un an mai târziu, cu 83.166 lei, pentru ca, în următorul an, societatea să obțină
un profit puțin diminuat față de anul anterior, cu valoarea de 18.785 lei.
Profitul obținut de societate pe parcursul celor trei ani, se repartizează integral la
nivelul rezervelor legale.
11
CAPITOLUL II. DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND CONTABILIATATEA
CAPITALURILOR PROPRII LA O ENTITATE ECONOMICE
2.1. Definirea, structura și recunoașterea în contabilitate a capitalurilor proprii la o entitate
economica
În acest capitol al lucrării, ne propunem să prezentăm principalele aspecte teoretice pe care

se fundamentează contabilitatea capitalurilor proprii.
Pentru început, vom pleca de la premisa conform căreia, orice manager trebuie să
aleagă varianta oportună pentru asigurarea creșterii valorii entității economice, și nu doar a
creșterii avuției acționarilor/asociaților, în împrejurarea în care, valoarea unei societăți este
redată de suma dintre datorii și capitaluri proprii. De aceea, un manager de succes, alege
acea structură a capitalului, care maximizează valoarea companiei și aduce cele mai multe
beneficii proprietarilor ei3.
Noțiunea de capital se regăsește delimitată ca o resursă stabilă de finanțare a
valorilor economice ale unei entități. Astfel, reprezentând stabilitatea la nivelul firmei,
trebuie specificat faptul că această resursă se află la dispoziția entității pe o perioadă mai
mare de un an, de unde derivă și conceptul de capital permanent sau capital angajat, în
accepțiunea anglo-saxonă4.
Capitalul permanent se definește ca fiind format din resursele atrase de entitatea
economică de la acționari sau creditori pe termen lung și include capitalurile proprii și
capitalurile împrumutate pe termen mediu și lung5.
3
Achim, M., V., Borlea, S., N., Analiza financiară a entității economice, Editura Risoprint,Cluj-Napoca,
2018, p. 34.
4
Berheci, M.,Valorificarea raportarilor financiare. Sinteze contabile, editura CECCAR, București, 2010, p.
23.
5
Colasse, B., Analiza financiară a întreprinderii, Traducere Neculai Tabără, Editura Tipo Moldova, Iași,
2009, p. 67.
12
Capitalurile împrumutate însumează totalitatea surselor financiare utilizate de
entitatea economică, dar care nu sunt proprietatea acesteia, ele aparținând terților (bănci,
creditori, furnizori). Ca o deosebire de capitalurile proprii, trebuie precizat faptul că, în
momentul atragerii acestor resurse este stabilit un termen limită la care acestea devin
scadente, precum și o contraprestație (sub forma unei sume de bani) la care entitatea este
obligată în schimbul utilizării lor.
După proveniență, capitalurile împrumutate pe termen mediu și lung se regăsesc
sub forma6:
 creditelor bancare pe termen mediu și lung;
 împrumuturilor din emisiunea de obligațiuni;
 leasingului.
Creditele bancare pe termen mediu și lung sunt reprezentate de sumele acordate de
către băncile comerciale sau alte instituții specializate (bănci de afaceri sau de investiții),
pentru finanțarea unor investiții.
Împrumuturile din emisiunea de obligațiuni sunt o modalitate de atragere a
economiilor publice, fiind disponibile și pentru entitățile mici și mijlocii asociate, și care
sunt necotate la bursă.
Leasingul este un acord prin care finanțatorul cedează beneficiarului, în schimbul
unei plăți sau a unei serii de plăți, dreptul de a utiliza un bun pe o perioadă determinată de
timp7.
Tot în sfera finanțării unei societăți, se include și operațiunea de fuziune, conform
căreia, una sau mai multe entități economice își reunesc patrimoniul și decid desfășurarea
comună a activităților lor8.
Cealaltă componentă a capitalului permanent este reprezentată de capitalurile
proprii sau activul net, acestea reprezentând interesul rezidual în activele unei entități, care
rămâne după deducerea datoriilor. Se observă, din formularea “interes rezidual”, că
datoriile sunt privilegiate, de aceea acestea sunt plasate în bilanț, înaintea capitalurilor
proprii.
6
Black, J., Hashimzade, N., Myles, G.,A Dictionary of Economics, 3rd Edition, Editura Oxford University
Press, 2009, p.34.
7
Anghel, I., Robu V., Șerban. E. C.Analiza economico-financiară a firmei, Editura Economică, București,
2014, p. 35.
8
Albu, N., Albu, C., Soluții practice de eficientizare a activităților și de creștere a performanței
organizaționale, Editura CECCAR, București, 2005, p. 30.
13
Capitalurile proprii se structurează în două categorii, și anume9:
 capital propriu nominalizat, regăsit sub forma capitalului social înregistrat
distinct în contabilitate pe baza actelor de constituire și a documentelor
justificative privind vărsămintele de capital;
 capital propriu nenominalizat, determinat de capitalul acumulat de entitatea
economică, ca urmare a desfășurării activității potrivit domeniului ales și la
nivelul acestuia se includ: primele de capital, rezervele, rezultatul exercițiului
financiar și rezultatul reportat.
La nivelul Cadrului general IASB sunt delimitate conceptele capitalurilor proprii,
după cum urmează: capitalul financiar, capitalul fizic, menținerea capitalului financiar și
menținerea capitalului fizic10.
2.2. Evaluarea curentă a capitalurilor proprii
În elaborarea situațiilor financiare, entitatea economică utilizează conceptul care

răspunde cel mai bine cerințelor utilizatorilor situațiilor sale financiare.
Conform Cadrului general IASB, conceptul de capital financiar, adică cel al banilor
investiți sau al puterii de cumpărare, definește capitalul ca fiind identic cu capitalurile
proprii sau cu activele nete ale entității economice.
Capitalul financiar constituie “un concept propriu opticii financiare și patrimoniale.
Capitalul este sinonim cu activele nete sau capitalul propriu al întreprinderii”. În ceea ce
privește capitalul fizic, acesta “se concretizează în puterea de reproducție a capitalului în
așa fel încât să-și asigure înlocuirea imobilizărilor și a activului circulant de exploatare
(stocuri + creanțe de exploatare în principal sub forma creanțelor asupra clienților)11.”
Implementarea conceptului financiar de capital impune ca acesta să fie măsurat în
unități monetare constante sau în unități de putere de cumpărare constante.
Dacă se recurge la măsurarea capitalului în unități monetare constante, atunci o
creștere a prețului unui activ constituie profit. În schimb, dacă se va aborda măsurarea în
9
Academia Română, Institutul de Lingvistică ”Iorgu Iordan-Al. Rosetti”, DEX, Dicționarul explicativ al
limbii române, ediția a II-a, reviziuită și adăugită, Editura Univers enciclopedic gold, București, 2019, p. 20.
10
Băileşteanu, Gh., Semiotică economică, Ed. Mirton, Timişoara, 2005, p. 45.
11
Florescu, C-tin., Mâlcomete, P., Pop, N., Marketing. Dicționar explicative, p. 30.
14
unități de putere de cumpărare constante, profitul se va obține doar dacă creșterea valorii
activelor depășește creșterea nivelului general al prețurilor12.
În practică, se implementează conceptul financiar al capitalului în situația în care se
dorește menținerea capitalului nominal investit sau a puterii de cumpărare a acestuia sau se
recurge la implementarea conceptului fizic al capitalului, dacă utilizatorii situațiilor
financiare sunt preocupați îndeosebi de capacitatea de exploatare a entității.13
Dacă se ține cont de capacitatea de producție a entității, implementându-se în acest
caz conceptul de capital fizic, atunci capitalul se va măsura în unități fizice, iar toate
schimbările care afectează activele și datoriile societății vor fi interpretate ca ajustări
necesare menținerii capitalului.
Conceptele de menținere a capitalului au ca scop întreținerea capacității de
finanțare a capitalului, astfel existând un concept de menținere a capitalului financiar, cât și
un concept de menținere a capitalului fizic14.
În cazul implementării conceptului de menținere a capitalului financiar, entitatea
economică obține profit numai în situația în care, valoarea financiară sau monetară a
capitalului propriu la sfârșitul perioadei o depășește pe cea de la începutul perioadei.
Valoarea financiară sau monetară se măsoară în unități monetare constante sau unități
monetare putere de cumpărare.
2.3. Tratamentul contabil al principalelor operațiuni privind capitalurile proprii

2.3.1 Contabilitatea capitalului social
În ceea ce privește menținerea capitalului fizic, entitatea economică va obține profit

doar în cazul în care capitalul fizic de la sfârșitul perioadei îl depășește pe cel de la
începutul perioadei, dar numai după excluderea tuturor distribuțiilor către proprietari și a
contribuțiilor de la aceștia, în cursul perioadei. Valoarea capitalului fizic se măsoară în
acest caz în costuri curente15.
12
Bourguignon, A., Peut-on definir la performance ? Revue Francaise de Comptabilite, 1995, p. 30.
13
International Accounting Standards Board, Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRSs), Londra,
2007, pag. 54
14
Damodaran, A, Return on Capital (ROC), Renturn on Invested Capital (ROIC) and Return on Equity
(ROE) : Measurement and implications, Stern School of Business, July 2007, p. 35.
15
Jessua, C., Labrousse, Ch., Vitry, D., Gaumont, D.,Dicționar de științe economice, Editura ARC, 2006, p.
35.
15
Diferența dintre cele două concepte de menținere a capitalului este dată de
tratamentul efectelor variației prețurilor activelor și datoriilor entității. Concluzia este că o
entitate și-a menținut capitalul dacă la sfârșitul perioadei acesta și-a păstrat valoarea pe
care o avea la începutul acesteia. Dacă se observă la începutul perioadei o diferență în plus
față de valoarea inițială a capitalului, aceasta este considerată profit16.
2.3.2 Contabilitatea primelor de capital
În contabilitatea din România, Reglementări contabile conforme cu directivele europene,

structurile de capitaluri proprii sunt reprezentate de:
 capitalul social;
 primele de capital;
 rezervele din reevaluare;
 rezerve;
 acțiunile proprii;
 rezultatul reportat;
 rezultatul exercițiului financiar;
 câștigurile sau pierderile generate de instrumentele de capitaluri proprii.
La nivel internațional, prin IAS 1, Prezentarea situațiilor financiare, sunt reflectate
componentele capitalurilor proprii, reprezentate, de asemenea, de primele de capital,
diferitele categorii de rezerve, acțiunile proprii, rezultatul reportat, rezultatul perioadei și
veniturile și cheltuielile, recunoscute direct în capitalurile proprii.
Capitalul social
Capitalul social reprezintă punctul de pornire în constituirea unei societăți
comerciale17.
Capitalul social se definește ca o componentă a capitalurilor proprii și exprimă
valoarea totală a aporturilor subscrise și depuse de acționari sau asociați.
De aici pornim înspre a defini noțiunea de societate comercială, care potrivit legii
nr. 31/1990 privind societățile comerciale, apare ca o asociere de persoane fizice sau
16
Istrate, C., Contabilitatea nu-i doar pentru contabili!, Editura Universul Juridic, București, 2009, p. 30.
17
Hussey, D., Jenster, P., Company analysis. Determining strategic capability, Editura Wiley, New York,
2002, p. 40.
16
juridice pentru desfășurarea de activități economice, astfel: “în vederea desfășurării de
activități cu scop lucrativ, persoanele fizice și persoanele juridice se pot asocia și pot
constitui societăți comerciale, cu respectarea dispozițiilor prezentei legi18.”
Constituirea unei societăți comerciale se realizează printr-un contract de societate,
prin care asociații convin să depună în contul entității economice bunuri în numerar sau în
natură. Contractul de societate se materializează într-un statut19.
2.3.3 Contabilitatea rezervelor de reevalare
Revenind la capitalul social, observăm că acesta se divide, în funcție de natura

juridică și economico-financiară, în acțiuni sau părți sociale, respectiv cote de participare.
Acțiunea reprezintă acea fracțiune a capitalului societăților în comandită pe acțiuni
și a societăților pe acțiuni, care în cadrul aceleiași entități este un titlu de valoare, cu
aceeași valoare nominală. Acțiunile se împart în două categorii: acțiuni la purtător și
acțiuni nominative.
Acțiunile la purtător prezintă calitatea că pot circula, în timp ce circulația acțiunilor
nominative este supusă unor formalități de înregistrare în registrul acționarilor.
Acțiunile cuprind mai multe elemente, astfel: denumirea și durata societății, data
contractului de societate, numărul de înregistrare a societății în Registrul Comerțului,
capitalul social, numărul acțiunilor și numărul de ordine, valoarea nominală a acțiunilor și
a vărsămintelor efectuate, avantajele acordate fondatorilor20.
Părțile sociale sau cotele de participare reprezintă fracțiuni ale capitalului social al
societăților comerciale, altele decât cele pe acțiuni. Se regăsesc sub forma unui certificat
eliberat fiecărui asociat, care cuprinde: denumirea societății și capitalul social, numărul și
valoarea unitară a părților sociale și numele titularului acestora21.
18
Ghic, G., Grigorescu, C., J., Analiză economico-financiară. Repere teoretice și practice, Editura
Universitară, p. 36.
19
Horomnea, E., Dimensiuni științifice, sociale și spirituale în contabilitate. Ediția a III-a, actualizată și
completată. Editura TipoMoldova, Iași, 2010, p. 44.
20
Jianu, I., Evaluarea, prezentarea și analiza performanței întreprinderii – O abordare din prisma Standardelor
Internaționale de Raportare Financiară, Editura CECCAR, București, 2007, p. 52.
21
Manchon, E., Analyse bancaire de l’entreprise, 6e edition, Editura Economica, Paris, 2005, p. 37.
17
Capitalurile, la fel ca în cazul activelor unei entități economice, se evaluează pe
parcursul unui exercițiu financiar luând în considerare mai multe modalități de exprimare a
valorii acestora, după cum urmează22:
 valoarea nominală;
 valoarea de piață;
 valoarea de rentabilitate;
 valoarea contabilă sau patrimonială.
2.3.4 Contabilitatea rezervelor
În general, capitalul social se evaluează la valoarea nominală, adică valoarea

părților sociale sau acțiunilor în care acesta este concretizat, adică cea înscrisă pe titlurile
de valoare. Se determină pe baza relației23:
Capital social
Valoarea nominală =
Număr acțiuni
Valoarea de piață constituie o valoare de vânzare-cumpărare a acțiunilor stabilită
prin negocierea la bursa de valori.
Valoarea de rentabilitate este reprezentată de o valoare estimată și calculată pe baza
profitabilității societății comerciale și se regăsește sub forma valorii financiare și a valorii
de randament24.
Valoarea financiară exprimă capitalul financiar care s-ar fructifica prin deținerea
unei acțiuni, comparabil cu rata medie a dobânzii de pe piața monetară, calculându-se
astfel25:
Dividendul mediu distribuit pe acțiune
Valoarea financiară =
Rata medie a dobânzii pe piață/100
Valoarea de randament este reprezentată de valoarea corespunzătoare profitului net
pe o acțiune care se poate capitaliza în cursul unui exercițiu financiar la o rată medie a
dobânzii de piață.26
22
Mironiuc, M.,Analiză economico-financiară. Elemente teoretico-metodologice și aplicații, Editura Sedcom
Libris, Iași, 2006, p. 44.
23
Maxim, E., Diagnosticarea și evaluarea organizațiilor, Editura Sedcom Libris, Iași, 2009, p. 43.
24
Stairs, R. M., Reynolds, G. W., Principles of Information Systems, 6th Edition, Course Technology,
Thomson Learning, Boston, 2003, p. 46.
25
Solomon, D., C.,Analiza diagnostic și evaluarea performanței economico-financiare a întreprinderilor
comerciale, Editura Alma Mater, Bacău, 2010, p. 47.
26
Idem 24, pag. 60
18
Dividendul mediu
distribuit +Cota parte din profit pe o acțiune
Valoarea de randament = pe o acțiune
Rata medie a dobânzii de piață/100
Valoarea contabilă sau patrimonială se regăsește sub forma valorii matematice
contabile sau valorii matematice intrinsece.
Valoarea matematică contabilă se determină ca raport între activul net contabil
(capitaluri proprii) și numărul de titluri.27
Activ net contabil
Valoarea matematică contabilă =
Număr de acțiuni
Valoarea matematică intrinsecă se determină ca raport între activul net intrinsec și
numărul de titluri.28
Activ net intrinsec = Activ net contabil + Provizioane – Capital subscris nevărsat
Activ net intrinsec
Valoarea matematică intrinsecă =
Număr de acțiuni
De asemenea, facem precizarea că pe parcursul exercițiului financiar pot avea loc
fluctuații ale valorii capitalului social, reprezentate atât de majorări, cât și de reduceri de
capital, operații pe care le prezentăm sintetic în cele ce urmează29.
2.3.5 Contabilitatea acţiunilor propria
Necesitatea de majorare a capitalului social poate surveni în momentul în care

entitatea întâmpină dificultăți financiare, dar și atunci când entitatea economică este
prosperă și vrea să-și extindă activitatea. Astfel că, societatea va avea nevoie de resurse
bănești sau materiale pe care preferă să le procure prin majorarea capitalului social30.
Majorarea capitalului social se poate realiza astfel31:
27
Idem 24, pag 61
28
Idem 23, pag. 116
29
Petrescu, S.,Analiză și diagnostic financiar-contabil, Ghid teoretico-aplicativ, Editura CECCAR,
București, 2006, p. 39.
30
Neumann, B., Roberts, L., Cauvin, E., Financial and nonfinancial performance measures, în Cost
Management, Noiembrie/Decembrie, 2008, p. 34.
31
Petrescu, S., Analiză și diagnostic financiar contabil. Ghid teoretico-aplicativ. Ediția a III-a revizuită și
actualizată, Editura CECCAR, București, 2010, p. 90.
19
 majorarea capitalului prin noi aporturi în natură sau numerar, adică procurarea
de noi resurse pentru finanțarea investițiilor sau pentru întărirea situației
financiare;
 majorarea capitalului prin operațiuni interne, adică încorporarea unor elemente
care aparțin capitalurilor proprii: rezerve, dar nu rezerve legale, prime de capital
sau profit32;
 majorarea capitalului prin conversia unor datorii ale societății, în acțiuni, dar
numai cu acordul creditorului, care devine astfel acționar sau asociat;
 majorarea capitalului prin dubla creștere simultană33.
Majorarea capitalului social prin noi aporturi în numerar constă în emisiunea de noi
acțiuni/părți sociale la un preț ce include valoarea nominală și un surplus de valoare, acesta
fiind denumit preț de emisiune, diferența dintre acestea luând forma primei de emisiune.
Creșterea capitalului prin aporturi în numerar se poate realiza prin creșterea valorii
nominale a acțiunilor existente sau prin emiterea de noi acțiuni34.
În primul caz, se evită creșterea numărului inițial de acțiuni și modificarea
echilibrului dintre acționari, în timp ce în a doua situație, i se impune societății să-și
stabilească prețul de emisiune, care se va încadra în intervalul: valoarea matematică
contabilă a acțiunilor medii (limita maximă) și valoarea nominală (limita minimă)35.
În situația în care, prețul de emisiune al noilor acțiuni este mai mic decât valoarea
matematică contabilă a vechilor acțiuni, are loc fenomenul de diluție a capitalului social,
moment în care, se înregistrează o pierdere pentru vechii acționari care nu au participat la
subscrierea noilor acțiuni, în astfel de condiții, recurgându-se la diferite metode de
protecție.
2.3.6 Contabilitatea rezultalului reportat
32
Munteanu, V., Zuca, M., Considerații privind utilizarea contabilității creative în denaturarea informațiilor
din situațiile financiare și „maximizarea” performanțleor firmei, în Audit financiar, nr. 3/2018.
33
Patrașcu, L., Situațiile financiare. Suport informațional în decizia managerială, Editura Tehnopress, Iași,
2008, p. 39.
34
Ivorschi, R., „Managementul performanței și eficiența activității organizațiilor”, în Tribuna Economică, Nr.
3, Ianuarie, 2016, p. 39.
35
Stickney, C., Weil, R., Schipper, K., Francis, J.,Financial accounting: an introduction to concepts,
methods, and uses. Editura Cengage Learning, Mason, Ohio, USA, 2010, p. 38.
20
Protecția vechilor acționari se realizează prin intermediul drepturilor de subscriere
(DS), acestea fiind recunoscute acționarilor vechi, proporțional cu numărul acțiunilor
deținute, așa încât, fiecare acțiune veche va avea atașat un drept de subscriere, acesta fiind
determinat conform relației36:
1 DS = Valoarea matematică contabilă a unei acțiuni înainte de emisiune –
Valoarea
matematică contabilă a unei acțiuni după emisiune
De asemenea, se poate recurge la majorarea capitalului social prin aporturi în
natură, situație în care, valoarea bunurilor aportate va fi determinată de un expert
independent. Apoi urmează a se stabili numărul de acțiuni ce le revin acționarilor care au
contribuit cu aporturi în natură37.
În cazul aporturilor în natură, nu se pune problema protecției vechilor acționari,
deoarece acțiunile se emit la un preț de emisiune apropiat de valoarea contabilă a titlurilor.
Diferența între prețul de emisiune și valoarea nominală a noilor acțiuni este
reprezentată de prima de aport38.
Capitalul social poate fi majorat și prin operațiuni interne, respectiv încorporarea
celorlalte componente ale capitalurilor proprii exceptând rezervele legale, respectiv: toate
celelalte categorii de rezerve, primele de capital, rezultatul curent și rezultatul reportat39.
În această situație, pentru încorporarea celorlalte elemente ale capitalurilor proprii
în capitalul social se recurge la aplicarea a două tratamente financiare40.
În primul caz, se modifică valoarea nominală a acțiunilor cu menționarea numărului
titlurilor existente, iar în cealaltă situație, se emit noi acțiuni care se repartizează gratuit
vechilor acționari, dar cu menținerea valorii nominale vechi a titlurilor41.
În cazul emisiunii de noi acțiuni destinate solicitanților externi, protecția vechilor
acționari se realizează cu ajutorul drepturilor de atribuire (DA), acordate gratuit vechilor
36
Miron, V. C. I., „Situațiile financiare anuale, privite ca sursă de informare pentru stakeholderi, și nu ca o
constrângere legală”, în Contabilitatea, expertiza și auditul afacerilor, Nr. 6, Iunie, 2015, p. 39.
37
Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analiză economico-financiară, ediția a II-a revizuită și adăugită,
Editua Economică, București, 2005, p. 89.
38
Albu, N., Albu C., „Pledoarie pentru creșterea volumului de informații financiare și non-financiare
publicate de entitățile românești”, în Contabilitatea, expertiza și auditul afacerilor, Nr. 3, Martie, 2015, p. 56.
39
Iosif, Gh., Iosif, A., Importanța analizei economico-financiare, în Tribuna Economică, Nr. 7, februarie,
2015, p. 38.
40
Toma, C.,Conturile anuale și imaginea fidelă în contabilitatea românească, Editura Junimea, Iași, 2001, p.
39.
41
Ionescu, C., Contabilitatea în fața provocărilor ingineriilor financiare, în Economie teoretică și aplicată,
vol.15, nr. 2, 2020.
21
acționari, fiind determinate ca diferență între valoarea contabilă stabilită înainte și după
emisiunea noilor acțiuni, utilizându-se relația42:
1 DA = Valoarea contabilă a unei acțiuni înainte de emisiune – Valoarea
contabilă a unei acțiuni după emisiune
Majorarea capitalului social prin conversia unor datorii în acțiuni are scopul de a
consolida finanțarea entității, contribuind la prelungirea exigibilității unor datorii curente
sau pe termen lung, în obligații cu scadență nedeterminată43.
2.4. Principalele documente justificative utilizate în evidența capitalurilor propria
Cazul cel mai frecvent de conversie a datoriilor în acțiuni este cel al conversiei
obligațiunilor în acțiuni44.
Această conversie are ca referință dorința obligatarilor de a deveni acționari, fiind
interesați în transformarea obligațiunilor, în titluri cu venit variabil (dividende). Acțiunile
emise vor avea în această situație o valoare apropiată de cea a obligațiunilor.
Diferența dintre valoarea nominală a obligațiunilor convertite și valoarea acțiunilor
emise este reprezentată de prima de conversie a obligațiunilor în acțiuni45.
Creșterea capitalului prin dubla creștere simultană se realizează prin capitalizarea
rezervelor, primelor de capital sau diferențelor din reevaluare și prin aporturi în numerar.
Se poate realiza prin creșteri simultane, situație în care, drepturile de subscriere și
cele de atribuire sunt rezervate în mod exclusiv vechilor acționari, sau prin creșteri
succesive, caz în care, drepturile de subscriere și cele de atribuire aparțin vechilor acționari
din timpul primei creșteri46.
La nivelul capitalului social se pot înregistra și reduceri ale acestuia realizate prin
următoarele modalități47:
42
Tabără, N.,Sisteme contabile în Uniunea Europeană, Editura Wolters Kluwer, București, 2010, p. 30.
43
Toma, C.,Contabilitate financiară, ediția a II-a revizuită și adăugită, Editura TipoMoldova, Iași, 2016, p.
39.
44
Ibidem.
45
LEGE nr. 227 din 8 septembrie 2015privind Codul fiscal, Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 688 din
10 septembrie 2015.
46
Burz,R., D., Conceptul de performanță, în Management Intercultural, Volumul XV, Nr. 2 (28), 2020.
47
Ganea, M., Crearea de valoare economică și interdependențele dintre aceasta și indicatorii clasici de
performanță, în Audit financiar, Nr. 12, Decembrie, 2014, p. 29.
22
 acoperirea pierderilor din exercițiile financiare anterioare; realizată numai în
momentul în care se constată că pierderile sunt prea mari pentru a putea fi
absorbite de rezervele și profiturile din exercițiile financiare următoare48;
 dobândirea propriilor acțiuni, urmată de anularea lor;
 rambursarea către asociați49.
Reducerea capitalului social prin acoperirea pierderilor din exercițiile financiare
anterioare se realizează în situația în care pierderile acumulate sunt semnificative pentru a
putea fi absorbite de profiturile din exercițiile financiare următoare, rezerve, dar și de
contribuțiile asociațiilor50.
O societate recurge la răscumpărarea propriilor acțiuni pentru a le anula, dacă a
dobândit acțiuni proprii fără respectarea prevederilor legii nr. 31/1990 privind societățile
comerciale, republicată, fără a avea posibilitatea să le înstrăineze în cel mult 1 an de la data
dobândirii sau în scopul regularizării cursului acțiunilor proprii pe piața bursieră51.
Reducerea capitalului social prin rambursarea către asociați se realizează în situația
în care capitalul este supraproporționat pentru activitatea entității sau când se decide
vânzarea unei părți din activul entității care nu este necesară în activitatea acesteia.
Astfel se va recurge la reducerea numărului de acțiuni și menținerea valorii
nominale sau la micșorarea valorii nominale și menținerea numărului de acțiuni.
Primele de capital
O altă structură a capitalurilor proprii se regăsește sub forma primelor de capital,
acestea reprezentând suplimentul de aport neîncorporat în capitalul social, constituite ca un
mijloc de protecție a vechilor acționari cu ocazia capitalizării externe a entității economice.
Primele de capital cuprind52:
48
Mironiuc, M., Precob., C., Influența raportării capitalului intangibil asupra performanței companiilor
românești, în Audit financiar, Nr. 1, Ianuarie, 2016, p. 89.
49
Chirilă, E., Definirea și măsurarea performanței întreprinderilor, Analele Universităţii din Oradea, p. 39.
50
Crecană, D. Morariu, A., „Impactul performanței economice asupra poziției financiare”, în Audit financiar,
Nr. 5, Ianuarie, 2009, p. 30.
51
Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 123/28.01.2016 privind principalele aspecte legate de
întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale și a raportărilor contabile anuale ale operatorilor
economici la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor publice, publicat în Monitorul Oficial al
României Resurse Internet.
52
Carp, M., Studiu empiric privind influența calității informației financiare asupra valorii companiilor cotate,
în Audit financiar, nr. 1, 2016, p. 38.
23
 prima de emisiune se determină ca diferență între prețul de emisiune al noilor
acțiuni și valoarea nominală a acestora53;
 prima de fuziune se determină ca diferență între valoarea aportului rezultat din
fuziune și valoarea cu care a crescut capitalul social al societății absorbante54;
 prima de aport se determină tot ca diferență între valoarea bunurilor aportate și
valoarea nominală a capitalului social cu care au fost remunerate aceste aporturi;
 prima de conversie a obligațiunilor în acțiuni se determină ca diferență între
valoarea nominală a obligațiunilor și valoarea acțiunilor emise55.
Rezervele din reevaluare
În continuare, atenția ne va fi îndreptată asupra rezervelor din reevaluare
reprezentate de plusurile sau minusurile de valoare rezultate în urma reevaluării
imobilizărilor corporale.
Reevaluările imobilizărilor corporale trebuie realizate cu regularitate pentru a se
evita situația în care valoarea contabilă netă, diferă în mod substanțial de valoarea justă.
Valoarea contabilă netă reprezintă valoarea determinată ca diferență între valoarea
de intrare a activului și valoarea amortizării cumulate și/sau valoarea eventualelor ajustări
pentru deprecierea activului imobilizat56.
CAPITOLU III. STUDIU MONOGRAFIC PRIVIND CAPITALURILE PROPRII ÎN

CADRUL Spiroca SA
3.1. Sistemul de conturi utilizat în contabilitatea capitalurilor proprii
53
Ganea, M., Cârstina, S., Model econometric de cuantificare a performanțelor întreprinderilor românești, în
Audit financiar, Nr. 10, Octombrie, p. 13.
54
Robu, I., B., Caracteristici calitative ale informației financiare raportate de către firmele cotate la bursă. în
EconomiaOnline.ro, nr. 32, decembrie, 2014.
55
Cucoșel, C-tin., „Analiza echilibrului financiar cu ajutorul indicatorilor de lichiditate”, în Contabilitatea,
expertiza și auditul afacerilor, Nr. 12, Decembrie, 2015, p. 39.
56
D. Dhaliwal, K. R. Subramanyam, R. Trezevant, Is comprehensive income superior to net income as a
measure of firm performance?, Journal of Accounting and Economics, vol 26, issues 1-3, January 1999, p.
82.
24
Contul de profit și pierdere reprezintă documentul contabil de sinteză cu ajutorul căruia se
determină performanța activității unei entități, la un moment dat, în baza conceptelor de
venituri și cheltuieli.57
Performanța reprezintă capacitatea entității economice de a genera, la sfârșitul
exercițiului financiar, un rezultat favorabil. Acest fapt se explică prin prisma raporturilor
de echilibru dintre cheltuieli și venituri, conform relației:58
Cheltuieli ± Rezultat = Venituri
În continuare, vom prezenta sintetic informațiile publicate de societatea Spiroca SA
în documentul contul de profit și pierdere întocmit în perioada 2018-2020.
Tabelul 2.4. Situația veniturilor și cheltuielilor la S.C. Spiroca SA, perioada 2018-
2020
Elemente 2018 2019 2020

Cifra de afaceri netă 2.986.882 3.007.432 4.044.884
Venituri din exploatare 3.218.711 3.094.000 3.975.967
Cheltuieli din exploatare 3.114.474 2.908.733 3.834.515
Rezultatul din exploatare 104.237 185.267 141.452
Venituri financiare 1.517 3.271 8.374
Cheltuieli financiare 46.950 27.905 15.915
Rezultatul financiar -45.433 -24.634 -7.541
Rezultatul curent 58.804 160.633 133.911
Rezultatul extraordinar 0 0 0
Total venituri 3.220.228 3.097.271 3.984.341
Total cheltuieli 3.161.424 2.936.638 3.850.430
Rezultatul brut 58.804 160.633 133.911
Impozit pe profit 10.656 29.319 21.382
Rezultatul net al exercițiului 48.148 131.314 112.529
(Sursa: Contul de profit și pierdere întocmit de S.C. Spiroca SA în perioada 2018-2020)
În cadrul analizei informațiilor publicate în contul de profit și pierdere, întocmit de

societatea Spiroca SA, în perioada 2018-2020, vom aprecia evoluția principalilor indicatori
ai performanței.
Cifra de afaceri netă indică o evoluție pozitivă a vânzărilor societății Spiroca SA în
perioada analizată, 2018-2020.
57
Pătrașcu L., Bazele contabilității, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2010, pag. 117
58
Dragomirescu S.E., Bazele contabilității: curs universitar, Ed. Alma-Mater, Bacău, 2019, pag. 67
25
Așa cum putem observa din informațiile prezentate în tabelul 2.4., în anul 2018,
cifra de afaceri netă prezenta o valoare semnificativă de 2.986.882 lei, urmând ca în anul
2019, valoarea acesteia să crească cu 20.550 lei, respectiv cu 0,7%, iar un an mai târziu, în
2020, cifra de afaceri netă să urmeze același trend crescător, înregistrând o creștere a
valorii, cu 1.037.452 lei, respectiv cu 34,5%.
3.2. Reflectarea în contabilitate a operațiunilor privind capitalurile propria
Performanțele societății Spiroca SA mai sunt reflectate și de rata rentabilității

comerciale, a cărei valoare în anul 2018, era de 3,5%, urmând ca în anul 2019, aceasta să
atingă cota de 6,2%, iar în anul 2020, valoarea ei să atingă din nou cota de 3,5%. Aceste
valori reduse ale ratei rentabilității comerciale evidențiază faptul că entitatea economică
implică cheltuieli generale riguroase care au ca rezultat, economisirea resurselor destinate
stocării produselor sau transportului acestora.
În cadrul veniturilor societății Spiroca SA, s-au remarcat ca pondere semnificativă
în totalul veniturilor, veniturile din exploatare, a căror valoare de 3.218.711 în anul 2018, a
scăzut în anul 2019 cu 124.711 lei, respectiv cu 3,9%, pentru ca în anul 2020, veniturile
din exploatare să crească cu valoarea de 881.967 lei, și anume, cu 28,5%.
Din informațiile furnizate în tabelul 2.4., se observă că veniturile financiare
înregistrează valori nesemnificative, dar care urmează un trend crescător, pornind în anul
2018, de la valoarea de 1.517 lei, urmând ca în anul 2019, acestea să crească cu 1.754 lei și
să atingă în anul 2020, nivelul de 8.374 lei, crescând față de anul anterior cu 5.103 lei.
Veniturile totale, nu numai că prezintă valori importante, dar acestea indică și o
situație pozitivă a entității economice, astfel că, în anul 2018, au înregistrat valoarea de
3.220.228 lei, anul viitor, urmând ca valoarea lor să se reducă cu 122.957 lei, respectiv cu
3,8% și în anul 2020, veniturile să crească cu 887.070 lei, și anume, cu 28,6%, ceea ce
exprimă o eficientizare a modului în care societatea își gestionează în principal vânzările
generatoare de venituri.
La nivelul cheltuielilor societății Spiroca SA, se observă din infomațiile prezentate
la nivelul tabelului 2.4., că ponderea semnificativă în totalul acestora, este deținută de
cheltuielile din exploatare.
26
Cheltuielile din exploatare dețineau în anul 2018, valoarea de 3.114.474 lei, care,
anul următor, s-a micșorat cu 205.741 lei, respectiv cu 6,6%, influențând pozitiv
productivitatea companiei, iar în anul 2020, valoarea cheltuielilor din exploatare a crescut
cu 925.782 lei, și anume, cu 31,8%.
Cheltuielile financiare prezentau o evoluție favorabilă pentru societatea Spiroca
SA, nivelul lor, micșorându-se de la an la an, astfel: în anul 2018, aveau valoarea de
46.950 lei, anul următor, s-au redus cu 19.045 lei, respectiv cu 36,5%, iar în anul 2020, au
ajuns la nivelul de 15.915 lei, micșorându-se, comparativ cu anul anterior, cu valoarea de
11.990 lei, și anume, cu 43%.
În ceea ce privește cheltuielile totale, regăsite în tabelul 2.4., în anul 2018, aveau
valoarea de 3.161.424 lei, pentru ca, în anul 2019, nivelul acestora să se micșoreze cu
224.786 lei, respectiv cu 7,11%, reflectând o influență pozitivă asupra performanțelor
societății, dar în anul 2020, valoarea acestora s-a majorat cu 913.792 lei, respectiv cu
31,11%, având o influență negativă asupra performanțelor societății.
Evoluția rezultatului net și a rezultatului din exploatare în perioada

2018-2020
2012;
2012; 185267.00 2013;
2011; 2013; 141452.00
131314.00 112529.00
2011; 104237.00
48148.00
Rezultatul net Rezultatul din exploatare
Figura 2.4. Evoluția rezultatului net și a rezultatului din exploatare în

perioada analizată
În cadrul analizei rezultatelor societății Spiroca SA, așa cum se observă din
informațiile furnizate de figura 2.4., rezultatul din exploatare prezenta cele mai importante
valori pe parcursul perioadei 2018-2020, așa încât, în anul 2018, rezultatul din exploatare
atingea nivelul de 104.237 lei, urmând să crească în anul 2019, cu valoarea de 81.030 lei,
respectiv cu 77,7%, însă, în anul 2020, rezultatul din exploatare s-a micșorat cu 43.815 lei,
respectiv cu 23,65%.
3.3. Analiza
27
În ceea ce privește rezultatul financiar, cheltuielile financiare au avut o influență
negativă asupra acestuia, determinând numai rezultate negative în perioada 2018-2020:
45.433 lei în anul 2018, 24.634 lei în anul 2019 și 7.541 lei în anul 2020, care vor duce la
micșorarea rezultatului brut al societății și implicit a rezultatului net.
La nivelul tabelului 2.4., se observă că societatea Spiroca SA, nu a înregistrat
rezultat extraordinar pe parcursul perioadei analizate.
În ceea ce privește rezultatul curent și cel brut, trebuie specificat faptul că acestea
prezintă valori identice pe parcursul perioadei de analiză, de aceea, în anul 2018, dețineau
valoarea de 58.804 lei, valorile lor crescând anul următor, în 2019, cu 101.829 lei, urmând
ca în anul 2020, valoarea acestora să se reducă cu 26.722 lei, respectiv cu 16,64%.
Rezultatul net prezintă pe parcursul perioadei analizate, așa cum reiese din figura
2.4., valori semnificative, determinate în principal de politica adoptată de companie pentru
maximizarea randamentului generat de utilizarea eficientă a forței de muncă și a fondurilor
fixe. Astfel că, în anul 2018, rezultatul net prezenta valoarea de 48.148 lei, care a crescut,
un an mai târziu, cu 83.166 lei, pentru ca, în anul 2020, să se reducă cu 18.785 lei,
respectiv cu 14,3%.
Prin urmare, societatea Spiroca SA, este performantă pe parcursul celor trei ani
analizați, obținând profit, după cum urmează: 48.148 lei în anul 2018, 131.314 lei în anul
2019 și 112.529 lei în anul 2020.
În capitolul următor al lucrării, vom realiza un studiu de caz privind instrumentarea
contabilă și analiza capitalurilor proprii, la societatea Spiroca SA.
În cadrul acestui paragraf al lucrării, ne propunem să analizăm îndeaproape variația
capitalurilor proprii la societatea Spiroca SA, vom prezenta și principalele documente care
asigură evidența capitalurilor proprii în cadrul entității analizate și vom exemplifica modul
de calcul al rezultatului net.
Analizând, pe rând, fiecare componentă a capitalurilor proprii, am observat din
datele furnizate de tabelul 3.1. că, pe parcursul perioadei 2018-2020, capitalul social al
entității economice Spiroca SA, în cuantum de 200 de lei, reprezentat de 20 de părți
sociale, nu a înregistrat modificări, respectiv majorări sau reduceri.
Tabelul 3.1. Structura capitalurilor proprii la societatea Spiroca SA
Denumirea structurii 2018 2019 2020
28
Capital social 200 200 200
Prime de capital - - -
Rezerve din reevaluare - - -
Rezerve legale 590.302 709.183 821.711
Acțiuni proprii - - -
Rezultat reportat - - -
Profit sau pierdere 48.148 131.314 112.529
Repartizarea profitului 48.148 131.314 112.529
Câștiguri legate de vânzarea sau
anularea instrumentelor de capitaluri - - -
proprii
Pierderi legate de emiterea,
răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu
- - -
titlu gratuit sau anularea
instrumentelor de capitaluri proprii
Total capitaluri proprii 590.502 709.383 821.911
(Sursa: Bilanțul întocmit de societatea Spiroca SA în perioada 2018-2020)
De asemenea, se constată că societatea nu dispune de prime de capital și nici de
rezerve din reevaluare, așa cum rezultă din informațiile prezentate în tabelul 3.1., de unde
tragem concluzia că societatea nu a realizat, până în prezent, reevaluarea imobilizărilor
corporale deținute.
Însă, se poate observa faptul că, rezervele legale ale societății, constituite anual în
proporție de 5% din profitul brut al exercițiului financiar, prezintă valori semnificative,
respectiv în anul 2018, rezervele legale atingeau valoarea de 590.302 lei, prezentând un
trend crescător pe parcursul perioadei analizate. Astfel, în anul 2019, valoarea rezervelor
legale a crescut cu 118.881 lei, respectiv cu 20,14%, de unde reiese indirect, faptul că
societatea Spiroca SA, a fost performantă, obținând un rezultat favorabil și constituind
rezerve legale. Un an mai târziu, în 2020, valoarea rezervelor legale a crescut cu 112.528
lei, respectiv cu 15,87%.
Societatea Spiroca SA nu a dispus de acțiuni proprii pe parcursul perioadei
analizate, și, în consecință, nu se înregistrează câștiguri sau pierderi legate de emiterea,
răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri
proprii.
29
În ceea ce privește rezultatul reportat, ținem să precizăm faptul că, în perioada
2018-2020, entitatea economică Spiroca SA, nu a înregistrat nici rezultat favorabil, dar nici
rezultat negativ, reportat din exercițiile financiare anterioare.
Compania a fost performantă pe parcursul perioadei analizate, înregistrând în anul
2018, un rezultat favorabil în valoare totală de 48.148 lei, urmând ca în anul următor,
rezultatul exercițiului financiar să înregistreze o creștere semnificativă, respectiv valoarea
sa a crescut cu 83.166 lei, fapt determinat de creșterea eficienței și a eficacității cu care
compania își desfășoară activitatea, oferind produse de calitate, la mare căutare în
domeniul în care activează.
Un an mai târziu, în 2020, societatea Spiroca SA nu a reușit să fie la fel de
performantă ca în anul 2019, generând un profit, a cărui valoare s-a redus cu 18.785 lei față
de anul anterior, atingând valoarea de 112.529 lei, fapt generat de creșterea concurenței în
domeniul exploatărilor forestiere, în Țara Făgărașului.
Societatea recurge la repartizarea integrală la nivelul rezervelor legale, a profitului
obținut pe parcursul celor trei ani analizați.
În ansamblu, din datele prezentate în tabelul 3.1., se poate observa faptul că
societatea Spiroca SA a înregistrat o evoluție favorabilă la nivelul capitalurilor proprii,
astfel că, pornind în anul 2018, de la valoarea totală de 590.502 lei, evoluând pozitiv,
ajung, un an mai târziu, să prezinte valoarea de 709.383 lei, înregistrând o creștere cu
118.881 lei față de anul anterior și își continuă evoluția pozitivă până la sfârșitul anului,
moment în care valoarea lor a crescut cu 112.528 lei, atingând nivelul de 821.911 lei.
În cele ce urmează, vom prezenta principalele documente utilizate de entitatea
economică Spiroca SA, pentru a ține evidența capitalurilor proprii.
Pentru început, evidența capitalurilor proprii se poate realiza și cu ajutorul
documentelor în baza cărora s-a înființat societatea Spiroca SA.
Astfel, mărimea inițială a capitalului este evidențiată în actul constitutiv, la nivelul
căruia se stabilește și modul în care societatea Spiroca SA este organizată.
De asemenea, valoarea noilor aporturi în numerar sau în natură este cuprinsă în
documente precum:
 foaia de vărsământ – fiind utilizată de entitatea economică Spiroca SA pentru
depunerea aportului în numerar, direct în contul de disponibil;
 chitanța – este utilizată tot pentru depunerea aportului în numerar;
30
 procesul verbal de predare-primire – utilizat cu precădere pentru a ține evidența
aporturilor în natură;
 nota contabilă – utilizată pentru a ține evidența operațiunilor interne privind
transferurile între structurile capitalurilor proprii.
În continuare, vom exemplifica modul în care societatea Spiroca SA realizează
trecerea de la rezultatul brut al exercițiului financiar, la rezultatul net, la 31 decembrie
2020.
Pentru început, se întocmește declarația privind impozitul pe profit în lei,
prezentată sub forma tabelului 3.2., după cum urmează:
Tabelul 3.2. Declarație privind impozitul pe profit
Nr.
Indicatori Sume (lei)
crt.
1 Venituri din exploatare 3.975.967
2 Cheltuieli din exploatare 3.834.515
3 Rezultat din exploatare (1-2) 141.452
4 Venituri financiare 8.374
5 Cheltuieli financiare 15.915
6 Rezultat financiar (4-5) -7.541
7 Venituri extraordinare 0
8 Cheltuieli extraordinare 0
9 Rezultat extraordinar (7-8) 0
10 Rezultat total (3+6+9) 133.911
11 Amenzi și penalități 100
12 Cheltuieli de protocol care depășesc limitele prevăzute de lege 50
13 Cheltuieli de sponsorizare care depășesc limita legală 116
14 Total cheltuieli nedeductibile (11+12+13) 266
15 Venituri din dividende 540
16 Total venituri neimpozabile 540
16 Rezultat impozabil înainte de reportarea pierderii 133.637
17 Pierderea de recuperat din anii precedenți 0
18 Profitul impozabil 133.637
19 Impozitul pe profit 21.382
20 Credit fiscal 0
21 Impozitul pe profit datorat (18-19) 21.382
(Sursa: Declarația privind obligațiile de plată la bugetul de stat din luna decembrie 2020,
întocmită de societatea Spiroca SA)
Începem prin a specifica faptul că valoarea cheltuielilor cu sponsorizarea este de
12.251 lei, care se deduc din calculul impozitului pe profit în limita a 20% din impozitul pe
profit datorat (21.382 lei) și 3‰ din cifra de afaceri netă (4.044.884 lei).
31
Știind faptul că, în urma calculelor se determină limitele de deductibilitate astfel:
20% × 21.382 lei = 4.276 lei și 3‰ × 4.044.884 lei = 12.135 lei, se va compara valoarea
totală a cheltuielilor cu sponsorizarea, respectiv 12.251 lei și se va ajunge la concluzia că
din cuantumul acestora, se vor deduce 116 lei.
Cheltuielile de protocol sunt în valoare de 2.671 lei și vor fi deduse din baza de
calcul a cheltuielilor de protocol.
Baza de calcul = Total venituri – Total cheltuieli + Cheltuiala de protocol –
Venituri neimpozabile = 3.975.967 lei – 3.834.515 lei + 2.671 lei – 540 lei = 143.583 lei
Limita de deductibilitate este: 2% × Baza de calcul = 2% × 143.583 lei = 2.621 lei
Astfel, cheltuielile care depășesc limita de deductibilitate, 2.621 lei, sunt
considerate nedeductibile, respectiv 50 de lei.
Așa cum putem observa din informațiile prezentate mai sus, se observă faptul că,
atât veniturile neimpozabile, în cuantum de 540 lei, cât și cheltuielile nedeductibile, în
valoare de 266 lei, descriu o influență semnificativă asupra rezultatului brut, deoarece
scutesc de la impozitare, anumite cheltuieli și venituri, care dacă nu ar fi luate în
considerare, ar conduce la calculul unui impozit pe profit, mult peste nivelul determinat
neluând în calcul cheltuielile nedeductibile și veniturile neimpozabile.
Astfel, prin aplicarea raționamentului mai sus prezentat, se ajunge la rezultatul net de la
sfârșitul anului 2020, în valoare de 112.529 lei, care potrivit hotărârilor conducerii
societății Spiroca SA, se repartizează integral la rezervele legale, în cursul exercițiului
financiar următor, respectiv 2014.
În cele ce urmează, vom prezenta principalele operațiuni care au determinat modificări în
structura capitalurilor proprii la societatea Spiroca SA, în perioada 2001-2014.
1). Ca o primă operațiune, vom reflecta constituirea capitalului social al societății
comerciale Spiroca SA, pentru care, asociatul unic Spiroca SAosiu Ioan-Nicolae, a adus ca
aport, numerar în valoare de 200 de lei, depus în contul curent de la bancă, în data de
06.06.2001.
 Înregistrarea subscrierii capitalului social
200 lei 456 Decontări cu = 1011 Capital subscris 200 lei
acționarii/asociații nevărsat
privind capitalul
 Înregistrarea aportului efectiv în numerar, conform foii de vărsământ
32
200 lei 5121 Conturi la bănci în = 456 Decontări cu 200 lei
lei acționarii/asociații
privind capitalul
 Înregistrarea regularizării conturilor de capitaluri
200 lei 1011 Capital subscris = 1012 Capital subscris 200 lei
nevărsat vărsat
2). De asemenea, în aceeași zi, se înregistrează și aportul în natură, reprezentat de
instalații tehnice, necesare funcționării gaterului, în valoare de 3.000 lei, un autoturism
Dacia, valoare de aport 13.000 lei și un gater, a cărui valoare de aport era de 45.000 lei.
 Înregistrarea subscrierii la capitalul social
61.000 lei 456 Decontări cu = 1011 Capital subscris 61.000 lei
acționarii/asociații nevărsat
privind capitalul
 Înregistrarea aportului efectiv în natură, conform procesului verbal de predare-
primire
61.000 lei % = 456 Decontări cu 61.000 lei
48.000 lei 2131 Echipamente acționarii/asociații
tehnologice privind capitalul
3.000 lei 2133 Mijloace de
transport
61.000 lei 1011 Capital subscris = 1012 Capital subscris 61.000 lei
nevărsat vărsat
3). Societatea Spiroca SA, deține un gater pe care îl reevaluează la 31.12.2005.
Acesta a fost achiziționat în urmă cu 4 ani la valoarea de 120.000 lei, valorând 110.400 lei
la data reevaluării. Durata normală de funcționare a utilajului este de 10 ani.
 Valoarea de intrare 120.000 lei
5
 Amortizarea =
10
× 120.000 lei = 60.000 lei
Indicele de actualizare determinat conform prevederilor Institutului Național de

Statistică era la data de 31.XII.2005, de 184%.
În cadrul tabelului 3.3., vom exemplifica modul de calcul al reevaluării gaterului.
33
Tabelul 3.3. Reevaluarea gaterului
Înainte de După reevaluare
Specificare Diferența (lei)
reevaluare (lei) (indicele 1,84) (lei)
Valoarea de intrare 120.000 220.800 100.800
Amortizarea
60.000 110.400 50.400
cumulată
Valoarea netă 60.000 110.400 50.400
 Înregistrarea surplusului din reevaluare
50.400 lei 2131 Echipamente = 105 Rezerve din 50.400 lei
tehnologice reevaluare
 Înregistrarea surplusului de amortizare obținută în urma reevaluării
50.400 lei 2131 Echipamente = 2813 Amortizarea 50.400 lei
tehnologice instalațiilor,
mijloacelor de
transport,
animalelor și
plantațiilor
D 2131 Echipamente tehnologice C

Si = 120.000 lei
50.400 lei
50.400 lei
SfD = 220.800 lei
D 2813 Amortizarea echipamentelor C
Si = 60.000 lei
50.400 lei
SfC = 110.400 lei
D 105 Rezerve din reevaluare C

50.400 lei
SfC = 50.400 lei
Figura 3.1. Soldurile finale ale conturilor 105, 2131 și 2813
4). Să ne imaginăm că entitatea economică Spiroca SA este o societate pe acțiuni,

care la data de 12.01.2007, decide majorarea capitalului social prin emisiunea de noi
34
acțiuni, respectiv 500 titluri, a căror valoare nominală este de 5 lei/titlu, prețul de emisiune
fiind de 5,2 lei/titlu. Capitalurile proprii ale societății sunt în cuantum de 70.000 lei,
respectiv 10.000 de titluri.
Număr de titluri existente = 10.000 titluri
Număr de titluri emise = 500 titluri
Valoare nominală = 5 lei/titlu
Preț de emisiune = 5,2 lei/titlu
Prima de emisiune = (Preț de emisiune – Valoare nominală) × Nr. acțiuni emise =
(5,2–5) × 500 = 100 lei
Valoarea titlurilor nou emise (la valoarea nominală) = 5 lei/titlu × 500 titluri =
2.500 lei
2.600 lei 456 Decontări cu = % 2.600 lei
acționarii/asociații 1011 Capital subscris 2.500 lei
privind capitalul nevărsat
1041 Prime de emisiune 100 lei
 Înregistrarea vărsării capitalului social la preț de emisiune
2.600 lei 5121 Conturi la bănci în = 456 Decontări cu 2.600 lei
lei acționarii/asociații
privind capitalul
nevărsat vărsat
 Înregistrarea încorporării primei de emisiune în capitalul social
100 lei 1041 Prime de emisiune = 1012 Capital subscris 100 lei
vărsat
Dreptul de subscriere (DS) = Valoarea matematică contabilă a unei acțiuni înainte
de emisiune (V 0) – Valoarea matematică contabilă a unei acțiuni după emisiune (V 1)
Capitaluri proprii înainte de emisiune 70.000
V0 = = = 7 lei/titlu
Număr vechi de titluri 10.000
35
lei
Capitaluri proprii după emisiune 70.000+(500 titluri × 5,2 ) 72.600
V 1= = tiltu =
Număr actual de titluri 10.500 =
10.000+500
6,91 lei
1 DS = V 0 - V 1 = 7 – 6,91 = 0,09 lei

5). La data de 15.03.2008, asociatul unic aduce ca aport, un autoturism marca Ford
Focus, evaluat la valoarea de 35.000 lei, acesta constituind aport în natură, valoarea de
emisiune reținută la subscriere pentru un titlu este de 5,6 lei, iar valoarea nominală a
titlului, este de 5 lei. Numărul noilor titluri este de 6.250 titluri.
Număr de titluri emise, corespunzătoare aportului în natură = 6.250 titluri
Valoare nominală = 5 lei/titlu
Valoare de emisiune = 5,6 lei/titlu
Prima de aport = (Valoarea de emisiune – Valoarea nominală) × Nr. de titluri
corespunzătoare aportului în natură = (5,6 – 5) × 6.250 = 3.750 lei
35.000 lei 456 Decontări cu = % 35.000 lei
acționarii/asociații 1011 Capital subscris 31.250 lei
privind capitalul nevărsat
1043 Prime de aport 3.750 lei
 Înregistrarea vărsării capitalului social la preț de emisiune
35.000 lei 2133 Mijloace de = 456 Decontări cu 35.000 lei
transport acționarii/asociații
privind capitalul
nevărsat vărsat
 Înregistrarea încorporării primei de aport în capitalul social
3.750 lei 1043 Prime de aport = 1012 Capital subscris 3.750 lei
vărsat
6). Societatea Spiroca SA decide în data de 20.10.2008, diminuarea capitalului
social cu 10%, prin retragerea unui asociat, căruia i se va rambursa partea din capitalul
36
social, cu care a contribuit, ținând cont că asociatul deține 100 de titluri, a căror valoare
nominală este de 5 lei/titlu.
 Înregistrarea obligației de rambursare a capitalului
500 lei 1012 Capital subscris = 456 Decontări cu 500 lei
vărsat acționarii/asociații
privind capitalul
 Înregistrarea reducerii obligației față de acționar
500 lei 456 Decontări cu = 5121 Conturi la bănci în 500 lei
acționarii/asociații lei
privind capitalul
7). Societatea decide la data de 12.02.2009, răscumpărarea celor 300 titluri de pe
piața de capital, și anularea a 50% dintre acestea, valoarea nominală a unui titlu fiind de 5
lei/titlu, iar prețul de răscumpărare fiind de 6,2 lei/titlu. Un procent de 25% dintre titluri,
vor fi vândute la prețul de 7 lei/titlu, iar restul, deținute pe termen lung.
 Înregistrarea răscumpărării propriilor titluri
1.860 lei 1091 Acțiuni proprii = 5121 Conturi la bănci 1.860 lei
deținute pe termen în lei
scurt
 Înregistrarea anulării a 50% de titluri, fapt ce generează o pierdere legată de
răscumpărarea titlurilor, acestea fiind achiziționate cu 6,2 lei/titlu, respectiv cu
1,2 lei/titlu în plus față de valoarea nominală de 5 lei/titlu
930 lei % = 1091 Acțiuni proprii 930 lei
750 lei 1012 Capital subscris deținute pe termen
vărsat scurt
180 lei 149 Pierderi legate de
emiterea,
răscumpărarea,
vânzarea, cedarea
cu titlu gratuit sau
anularea
instrumentelor de
capitaluri proprii
37
 Înregistrarea vânzării a 25% de titluri, fapt ce generează un venit, deoarece
titlurile sunt vândute la un preț de 7 lei/titlu, respectiv 2 lei/titlu în plus față de
valoarea nominală de 5 lei/titlu
525 lei 5121 Conturi la bănci în = % 525 lei
lei 1091 Acțiuni proprii 465 lei
deținute pe termen
scurt
141 Câștiguri legate de 60 lei
emiterea,
răscumpărarea,
cedarea cu titlu
gratuit sau
anularea
instrumentelor de
capitaluri proprii
 Înregistrarea retratării restului titlurilor, prin transferul acestora la acțiuni proprii
deținute pe termen lung
465 lei 1092 Acțiuni proprii = 1091 Acțiuni proprii 465 lei
deținute pe termen deținute pe termen
lung scurt
8). Societatea Spiroca SA dispune constituirea la data de 13.02.2009, a rezervelor
statutare din profitul obținut în cursul exercițiului anterior, în valoare de 112.529 lei, în
proporție de 15% din rezultat. De asemenea, cu această ocazie, vor mai fi constituite și alte
rezerve, în proporție de 23%.
 Înregistrarea constituirii rezervelor
42.761 lei 129 Repartizarea = % 42.761 lei
profitului 1063 Rezerve statutare 16.879 lei
sau contractuale
1068 Alte rezerve 25.882 lei
9). La data de 02.04.2010, societatea decide majorarea capitalului social, prin
încorporarea sumei de 1.300 lei, provenind din rezerve, astfel că, în acest sens, se emit 200
de titluri gratuite, la valoarea de 6,5 lei/titlu, aceasta constituind și valoarea contabilă a
38
unui titlu înainte de majorarea capitalului social. Numărul total al titlurilor este de 1.000 de
titluri.
 Înregistrarea majorării capitalului social prin încorporarea rezervelor
1.300 lei 1068 Alte rezerve = 1012 Capital subscris 1.300 lei
vărsat
Număr de titluri existente = 1.000 titluri
Număr de titluri emise = 200 titluri
Dreptul de atribuire (DA) = Valoarea contabilă a unui titlu înainte de majorarea
capitalului (V 0) – Valoarea contabilă a unui titlu după majorarea capitalului (V 1)
V 0 = 6,5 lei/titlu
Valoarea de ansamblu a titlurilor înainte de emisiune = 1.000 titluri × 6,5 lei/titlu =

6.500 lei
Numărul de titluri actual = 1.000 titluri + 200 titluri = 1.200 titluri
Capitaluri proprii în perioada curentă 6.500
V1 = = = 5,4 lei/titlu
Numărul actual de titluri 1.200
DA = V 0 - V 1 = 6,5 – 5,4 = 1,1 lei
10). La sfârșitul anului 2010, societatea Spiroca SA înregistrează o pierdere

semnificativă, în valoare de 9.880 lei, pe care decide să o acopere un an mai târziu, în data
de 12.01.2018, din capitalul social, astfel având loc o diminuare a valorii acestuia.
 Înregistrarea diminuării capitalului social prin acoperirea pierderii de 9.880 lei
9.880 lei 1012 Capital subscris = 117 Rezultat reportat 9.880 lei
vărsat
11). Societatea Spiroca SA obține în anul 2018 un profit în valoare de 100.000 lei,
și decide ca în anul 2019, la data de 16 iunie, să-l repartizeze integral, astfel: 20% la
dividendele care vor fi acordate asociatului unic și 80% la alte rezerve.
 Înregistrarea repartizării profitului
100.000 lei 117 Rezultat reportat = % 100.000 lei
457 Dividende de plată 20.000 lei
1068 Alte rezerve 80.000 lei
12). La sfârșitul exercițiului financiar 2020 societatea Spiroca SA realizează
închiderea conturilor de venituri și cheltuieli, având în vedere faptul că entitatea a
înregistrat: venituri aferente costurilor stocurilor de produse RC = 28.649 lei, venituri din
39
vânzarea produselor finite RC = 185.353 lei, venituri din vânzarea produselor reziduale RC
= 9.782 lei, venituri din lucrări executate și servicii prestate RC = 82.808 lei.
În ceea ce privește cheltuielile, societatea a înregistrat: cheltuieli cu materiile prime
RD = 17.817 lei, cheltuieli cu combustibilul RD = 3.057 lei, cheltuieli cu piesele de schimb
RD = 1.842 lei, cheltuieli privind energia și apa RD = 1.066 lei, cheltuieli cu întreținerea și
reparațiile RD = 285 lei, cheltuieli cu salariile personalului RD = 34.247 lei, cheltuieli cu
tichetele de masă RD = 600 lei, cheltuieli cu contribuția unității la asigurările sociale RD =
6.288 lei, cheltuieli cu contribuția unității pentru ajutorul de șomaj RD = 147 lei, cheltuieli
cu contribuția unității la asigurările sociale de sănătate RD = 1.525 lei, contribuția unității
pentru accidente de muncă și boli profesionale RD = 87 lei, cheltuieli cu dobânzile RD =
1.062 lei, cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor RD = 20.032 lei și cheltuieli cu amenzile
și penalitățile RD = 300 lei.
 Înregistrarea închiderii conturilor de cheltuieli prin debitul contului 121
88.355 lei 121 Profit sau pierdere = % 88.355 lei
601 Cheltuieli cu 17.817 lei
materiile prime
6022 Cheltuieli privind 3.057 lei
combustibilul
piesele de schimb
energia și apa
611 Cheltuieli cu 285 lei
întreținerea și
reparațiile
641 Cheltuieli cu 34.247 lei
salariile
642 Cheltuieli cu 600 lei
tichetele de masă
6451 Contribuția unității 6.288 lei
la asigurările
sociale
40
6452 Contribuția unității 147 lei
la fondul de șomaj
6453 Contribuția unității 1.525 lei
la asigurările
sociale de sănătate
6458 Alte cheltuieli 87 lei
privind asigurările
și protecția socială
6581 Despăgubiri, 300 lei
amenzi,
penalități
dobânzile
6811 Cheltuielile de 20.032 lei
exploatare privind
amortizarea
imobilizărilor
 Înregistrarea închiderii conturilor de venituri prin creditul contului 121
306.592 lei % = 121 Profit sau 306.592 lei
185.353 lei 701 Venituri din pierdere
vânzarea
produselor
9.782 lei 703 Venituri din
vânzarea
produselor
reziduale
82.808 lei 704 Venituri din
lucrări executate
și servicii prestate
28.649 lei 711 Venituri aferente
costurilor
stocurilor de
41
produse
121 Profit sau

D pierdere C
Total Cheltuieli Total Venituri
88.355 lei 306.592 lei
Figura 3.2.

Sold final creditor (Profit brut) = 218.237 lei Contul de profit sau pierdere
În urma închiderii conturilor
de venituri și cheltuieli, se observă conform figurii 3.2., că rezultă un profit brut în valoare
de 218.237 lei.
Tabelul 3.4. Declarație privind impozitul pe profit
Nr.
Indicatori Sume (lei)
crt.
1 Venituri din exploatare 306.592
2 Cheltuieli din exploatare 88.355
3 Rezultat din exploatare (1-2) 218.237
4 Venituri financiare 0
5 Cheltuieli financiare 1.062
6 Rezultat financiar (4-5) -1.062
7 Venituri extraordinare 0
8 Cheltuieli extraordinare 0
9 Rezultat extraordinar (7-8) 0
10 Rezultat total (3+6+9) 217.175
11 Amenzi și penalități 300
14 Total cheltuieli nedeductibile (11) 300
15 Rezultat impozabil înainte de reportarea pierderii 217.475
16 Pierderea de recuperat din anii precedenți 0
17 Profitul impozabil 217.475
18 Impozitul pe profit 34.796
19 Credit fiscal 0
20 Impozitul pe profit datorat (18-19) 34.796
Așa cum se observă din informațiile furnizate de tabelul 3.4., societatea Spiroca SA
a înregistrat, în calitate de cheltuieli nedeductibile, numai cheltuielile cu amenzile și
penalitățile în valoare de 300 lei, iar pentru calculul profitului impozabil se aplică
următoarea relație:
Profit impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale + Cheltuieli nedeductibile
42
Societatea Spiroca SA are de achitat la bugetul statului, un impozit pe profit în
valoare de 34.796 lei.
13). De asemenea, la sfârșitul exercițiului financiar se înregistrează cheltuielile cu
impozitul pe profit datorat, care, ulterior se vor închide prin debitul contului de Profit sau
pierdere.
34.796 lei 691 Cheltuieli cu = 4411 Impozitul pe profit 34.796 lei
impozitul pe profit
34.796 lei 121 Profit sau pierdere = 691 Cheltuieli cu 34.796 lei
impozitul pe profit
14). Societatea decide ca, din profitul obținut în 2020, 50% să fie repartizat la
rezervele legale.
Profitul net = Profitul brut – Impozitul pe profit datorat = 217.175 lei – 34.796 lei =
182.379 lei
 Înregistrarea repartizării profitului la rezerve
91.190 lei 129 Repartizarea = 1061 Rezerve legale 91.190 lei
profitului
15). La 01.01.2014, societatea Spiroca SA înregistrează închiderea conturilor 121
Profit sau pierdere și 129 Repartizarea profitului.
 Înregistrarea închiderii contului de profit sau pierdere
91.190 lei 121 Profit sau pierdere = 129 Repartizarea 91.190 lei
profitului
 Înregistrarea închiderii contului de repartizare a profitului
91.189 lei 129 Repartizarea = 117 Rezultat reportat 91.189 lei
profitului
3.3. Întocmirea situației modificărilor capitalurilor proprii la societatea Spiroca SA

În cele ce urmează, vom prezenta conținutul situației modificărilor capitalurilor
proprii la societatea Spiroca SA.
Încă de la început, precizăm faptul că societatea Spiroca SA nu depășește două
dintre criteriile de mărime publicate în O.M.F.P. nr. 3.055/2009, Reglementări contabile
43
conforme cu directivele europene, respectiv: cifra de afaceri netă 7.300.000 euro, total
active 3.650.000 euro și număr mediu de salariați 50, și de aceea entitatea economică va
întocmi doar bilanțul prescurtat, contul de profit și pierdere și notele explicative, iar
facultativ, poate întocmi și situația modificărilor capitalurilor proprii.
Situația modificărilor capitalurilor proprii reprezintă raportul financiar la nivelul
căruia se prezintă modificările capitalurilor proprii, reflectă schimbările de structură și
mărime produse în capitalul entității pe parcursul aceleiași perioade, precum și influențele
financiare ale unor operațiuni precum: investiții ale proprietarilor, venituri din operațiunile
entității prin încorporarea rezervelor, primelor, profitului și/sau creștere/micșorare prin
ambele metode.59
Tabelul 3.5. Situația modificărilor capitalurilor proprii la societatea Spiroca SA,
31 decembrie 2020
-lei-
Sold la Creșteri Reduceri Sold la
începutul sfârșitul
Denumirea elementului exercițiu Total, Prin Total, Prin exercițiu
lui din care: transfer din care: transfer lui
financiar financiar
A 1 2 3 4 5 6
Capital subscris 200 - - - - 200
Patrimoniul regiei - - - - - -
Prime de capital - - - - - -
Rezerve din reevaluare - - - - - -
Rezerve legale 709.183 112.528 - - - 821.711
Rezerve statutare/ contractuale - - - - - -
Rezerve reprezentând surplusul
- - - - - -
realizat din rezerve din reevaluare
Alte rezerve - - - - - -
Acțiuni proprii - - - - - -
Câștiguri legate de instrumente de
- - - - - -
capitaluri proprii
Pierderi legate de instrumente de
- - - - - -
capitaluri proprii
Rezultatul reportat
Sold C - - - - - -
reprezentând profitul
nerepartizat sau pierderea Sold D - - - - - -
neacoperită
Rezultatul reportat provenit
Sold C - - - - - -
59
Baba M.C., Rapoarte financiar-contabile utilizate în analiza și deciziile manageriale, Ed. Universității Transilvania,
Brașov, 2018, pag. 66
44
din adoptarea pentru prima
dată a IAS, mai puțin IAS Sold D - - - - - -
29
Sold C - - - - - -
din corectarea erorilor
Sold D - - - - - -
contabile
Sold C - - - - - -
din trecerea la aplicarea
Reglementărilor contabile
conforme cu Directiva a Sold D - - - - - -
IV-a a CEE
Profitul sau pierderea Sold C 131.314 - - 18.785 - 112.529
exercițiului financiar Sold D - - - - - -

Repartizarea profitului 131.314 - - - - 112.529
Total capitaluri proprii 709.383 112.528 - - - 821.911
(Sursa: Bilanțul întocmit de societatea Spiroca SA în anul 2020)

După cum putem observa din informațiile prezentate în tabelul 3.5., societatea
Spiroca SA dispunea la sfârșitul anului 2020, de un capital social în valoare de 200 de lei, a
cărui structură a rămas stabilă, neprezentând în anul anterior fluctuații ale valorii.
Se observă că entitatea nu dispunea de prime de capital, atât în anul 2019, cât și un
an mai târziu.
De asemenea, societatea Spiroca SA a constituit, dintre toate categoriile de rezerve,
numai rezerve legale, care la sfârșitul anului 2019, erau în cuantum de 709.183 lei,
înregistrând, în anul 2020, o creștere în valoare de 112.528 lei, respectiv de 15,87%.
Societatea nu dispunea în anul 2020 de acțiuni proprii și în consecință, nu s-au
înregistrat nici câștiguri generate de instrumentele de capitaluri proprii, și nici pierderi.
În ceea ce privește rezultatul reportat al entității, trebuie să precizăm faptul că, atât
la sfârșitul anului 2019, cât și în anul 2020, compania nu a înregistrat pierderi neacoperite
din anii precedenți sau profit obținut și nerepartizat, acesta fiind repartizat în totalitate, la
sfârșitul fiecărui an.
În cadrul tabelului 3.5., se observă faptul că societatea a obținut un profit
semnificativ în anul 2019, pentru ca, un an mai târziu, compania Spiroca SA, să
înregistreze un profit mai redus decât în anul anterior, cu valoarea de 18.785 lei, respectiv
cu 14,3%, iar valoarea profitului în aceste condiții, era de 112.529 lei.
45
În final, societatea Spiroca SA, a înregistrat la sfârșitul anului 2019, capitaluri
proprii în valoare de 709.383 lei, pentru ca, în anul următor, valoarea acestora să se
mărească cu 112.528 lei și să atingă, la sfârșitul anului, nivelul de 821.911 lei.
Concluzii
Bibliografie
46
1. Academia Română, Institutul de Lingvistică ”Iorgu Iordan-Al. Rosetti”, DEX,
Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, reviziuită și adăugită, Editura Univers
enciclopedic gold, București, 2019.
2. Achim, M., V., Borlea, S., N., Analiza financiară a entității economice, Editura
Risoprint,Cluj-Napoca, 2018.
3. Albu, N., Albu, C., Soluții practice de eficientizare a activităților și de creștere a
performanței organizaționale, Editura CECCAR, București, 2005.
4. Anghel, I., Robu V., Șerban. E. C.Analiza economico-financiară a firmei, Editura
Economică, București, 2014.
5. Băileşteanu, Gh., Semiotică economică, Ed. Mirton, Timişoara, 2005.
6. Berheci, M.,Valorificarea raportarilor financiare. Sinteze contabile, editura CECCAR,
București, 2010.
7. Black, J., Hashimzade, N., Myles, G.,A Dictionary of Economics, 3rd Edition, Editura
Oxford University Press, 2009.
8. Bourguignon, A., Peut-on definir la performance ? Revue Francaise de Comptabilite,
1995.
9. Colasse, B., Analiza financiară a întreprinderii, Traducere Neculai Tabără, Editura Tipo
Moldova, Iași, 2009.
10. Damodaran, A, Return on Capital (ROC), Renturn on Invested Capital (ROIC) and
Return on Equity (ROE) : Measurement and implications, Stern School of Business, July
2007.
11. Florescu, C-tin., Mâlcomete, P., Pop, N., Marketing. Dicționar explicativ.
12. Ghic, G., Grigorescu, C., J., Analiză economico-financiară. Repere teoretice și practice,
Editura Universitară,
13. Horomnea, E., Dimensiuni științifice, sociale și spirituale în contabilitate. Ediția a III-a,
actualizată și completată. Editura TipoMoldova, Iași, 2010.
14. Hussey, D., Jenster, P., Company analysis. Determining strategic capability, Editura
Wiley, New York, 2002.
15. Istrate, C., Contabilitatea nu-i doar pentru contabili!, Editura Universul Juridic,
București, 2009.
16. Jessua, C., Labrousse, Ch., Vitry, D., Gaumont, D.,Dicționar de științe economice,
Editura ARC, 2006.
47
17. Jianu, I., Evaluarea, prezentarea și analiza performanței întreprinderii – O abordare din
prisma Standardelor Internaționale de Raportare Financiară, Editura CECCAR, București,
2007.
18. Manchon, E., Analyse bancaire de l’entreprise, 6e edition, Editura Economica, Paris,
2005.
19. Maxim, E., Diagnosticarea și evaluarea organizațiilor, Editura Sedcom Libris, Iași,
2009.
20. Mironiuc, M.,Analiză economico-financiară. Elemente teoretico-metodologice și
aplicații, Editura Sedcom Libris, Iași, 2006.
21. Patrașcu, L., Situațiile financiare. Suport informațional în decizia managerială, Editura
Tehnopress, Iași, 2008.
22. Petrescu, S., Analiză și diagnostic financiar contabil. Ghid teoretico-aplicativ. Ediția a
III-a revizuită și actualizată, Editura CECCAR, București, 2010.
23. Petrescu, S.,Analiză și diagnostic financiar-contabil, Ghid teoretico-aplicativ, Editura
CECCAR, București, 2006.
24. Solomon, D., C.,Analiza diagnostic și evaluarea performanței economico-financiare a
întreprinderilor comerciale, Editura Alma Mater, Bacău, 2010.
25. Stairs, R. M., Reynolds, G. W., Principles of Information Systems, 6th Edition, Course
Technology, Thomson Learning, Boston, 2003.
26. Stickney, C., Weil, R., Schipper, K., Francis, J.,Financial accounting: an introduction
to concepts, methods, and uses. Editura Cengage Learning, Mason, Ohio, USA, 2010.
27. Tabără, N.,Sisteme contabile în Uniunea Europeană, Editura Wolters Kluwer,
București, 2010.
28. Toma, C.,Contabilitate financiară, ediția a II-a revizuită și adăugită, Editura
TipoMoldova, Iași, 2016.
29. Toma, C.,Conturile anuale și imaginea fidelă în contabilitatea românească, Editura
Junimea, Iași, 2001.
30. Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analiză economico-financiară, ediția a II-a
revizuită și adăugită, editura Economică, București, 2005.
Articole științifice
48
1. Albu, N., Albu C., „Pledoarie pentru creșterea volumului de informații financiare și non-
financiare publicate de entitățile românești”, în Contabilitatea, expertiza și auditul
afacerilor, Nr. 3, Martie, 2015.
2. Burz,R., D., Conceptul de performanță, în Management Intercultural, Volumul XV, Nr.
2 (28), 2020.
3. Carp, M., Studiu empiric privind influența calității informației financiare asupra valorii
companiilor cotate, în Audit financiar, nr. 1, 2016.
4. Chirilă, E., Definirea și măsurarea performanței întreprinderilor, Analele Universităţii
din Oradea.
5. Crecană, D. Morariu, A., „Impactul performanței economice asupra poziției financiare”,
în Audit financiar, Nr. 5, Ianuarie, 2009.
6. Cucoșel, C-tin., „Analiza echilibrului financiar cu ajutorul indicatorilor de lichiditate”,
în Contabilitatea, expertiza și auditul afacerilor, Nr. 12, Decembrie, 2015.
7. D. Dhaliwal, K. R. Subramanyam, R. Trezevant, Is comprehensive income superior to
net income as a measure of firm performance?, Journal of Accounting and Economics, vol
26, issues 1-3, January 1999.
8. Ganea, M., Cârstina, S., Model econometric de cuantificare a performanțelor
întreprinderilor românești, în Audit financiar, Nr. 10, Octombrie, 2020.
9. Ganea, M., Crearea de valoare economică și interdependențele dintre aceasta și
indicatorii clasici de performanță, în Audit financiar, Nr. 12, Decembrie, 2014.
10. Ionescu, C., Contabilitatea în fața provocărilor ingineriilor financiare, în Economie
teoretică și aplicată, vol.15, nr. 2, 2020.
11. Iosif, Gh., Iosif, A., Importanța analizei economico-financiare, în Tribuna Economică,
Nr. 7, februarie, 2015.
12. Ivorschi, R., „Managementul performanței și eficiența activității organizațiilor”, în
Tribuna Economică, Nr. 3, Ianuarie, 2016.
13. Miron, V. C. I., „Situațiile financiare anuale, privite ca sursă de informare pentru
stakeholderi, și nu ca o constrângere legală”, în Contabilitatea, expertiza și auditul
afacerilor, Nr. 6, Iunie, 2015.
14. Mironiuc, M., Precob., C., Influența raportării capitalului intangibil asupra
performanței companiilor românești, în Audit financiar, Nr. 1, Ianuarie, 2016.
49
15. Morariu, A., Crecană, C. D., Impactul performanței economice asupra poziției
financiare, în Audit financiar, nr. 5, Mai, 2009.
16. Munteanu, V., Zuca, M., Considerații privind utilizarea contabilității creative în
denaturarea informațiilor din situațiile financiare și „maximizarea” performanțleor firmei,
în Audit financiar, nr. 3/2018.
17. Nechita, E., Aspecte privind managementul rezultatului și calitatea raportării financiare
pentru societățile cotate, în Audit financiar, nr. 8, August, 2020.
18. Neumann, B., Roberts, L., Cauvin, E., Financial and nonfinancial performance
measures, în Cost Management, Noiembrie/Decembrie, 2008
19. Petrescu, S., Performanță și risc în analiza financiară, în Analele științifice ale
Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Tomul L/LI, Științe Economice, 2004/2005.
20. Ștefănescu, A., Țurlea, E. „O nouă dimensiune în măsurarea performaţei financiare a
organizaţiilor”, în Studies in Business and Economics, vol.6.
21. Tabără, N., Rusu, A., Considerații privind impactul contabilității creative asupra
calității informațiilor prezentate în situațiile financiare anuale, în Audit Financiar, nr.
11/2018.
22. Tabără, N., Dicu, R., M., Indicatori de performanță în contextul reglementărilor
contabile internaționale, EIRP Proceedings, Vol 2, 2007.
23. Turcu, D. R., Turturea, M., Studiu privind raportarea performanței prin sistemul de
indicatori: perspectiva financiară a Balanced Scorecard, în Audit financiar, nr. 8, august,
2020.
Legislație
1. *** Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.802/29.12.2014 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile
financiare anuale consolidate publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
963/30.12.2014
2. *** Legea contabilității nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României.
3. LEGE nr. 227 din 8 septembrie 2015privind Codul fiscal, Publicat în MONITORUL
OFICIAL nr. 688 din 10 septembrie 2015
4. *** Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 123/28.01.2016 privind principalele
aspecte legate de întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale și a raportărilor
50
contabile anuale ale operatorilor economici la unitățile teritoriale ale Ministerului
Finanțelor publice, publicat în Monitorul Oficial al României
Resurse Internet
1. Robu, I., B., Caracteristici calitative ale informației financiare raportate de către firmele
cotate la bursă. în EconomiaOnline.ro, nr. 32, decembrie, 2014, accesat la data de
27.04.2016
51

Licenta

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL I.

CADRUL ORGANIZATORIC AL CONDUCERII CONTABILITĂȚII

Principalul obiectiv al studiului nostru este reprezentat de dorința de a realiza o

Dinamica salariaților de la nivelul societății Spiroca SA este marcată de mici

Structura și evoluția personalului angajat la societatea Spiroca

Figura 1.1. Structura și evoluția personalului societății Spiroca SA

1.2. Structura organizatorică și funcțională a Spiroca SA

Figura 2.2. Organigrama societății Spiroca SA

Bilanțul reprezintă documentul contabil de sinteză, obligatoriu de întocmit de către

Elemente 2018 2019 2020

1.4. Evoluția principalilor indicatori utilizați în analiza poziției și performanței activității

În continuare, vom analiza dinamica principalilor indicatori care descriu poziția

Evoluția activelor, a datoriilor și a capitalurilor proprii la

În acest capitol al lucrării, ne propunem să prezentăm principalele aspecte teoretice pe care

2.2. Evaluarea curentă a capitalurilor proprii

În elaborarea situațiilor financiare, entitatea economică utilizează conceptul care

2.3. Tratamentul contabil al principalelor operațiuni privind capitalurile proprii

În ceea ce privește menținerea capitalului fizic, entitatea economică va obține profit

2.3.2 Contabilitatea primelor de capital

În contabilitatea din România, Reglementări contabile conforme cu directivele europene,

2.3.3 Contabilitatea rezervelor de reevalare

Revenind la capitalul social, observăm că acesta se divide, în funcție de natura

2.3.4 Contabilitatea rezervelor

În general, capitalul social se evaluează la valoarea nominală, adică valoarea

2.3.5 Contabilitatea acţiunilor propria

Necesitatea de majorare a capitalului social poate surveni în momentul în care

2.3.6 Contabilitatea rezultalului reportat

2.4. Principalele documente justificative utilizate în evidența capitalurilor propria

CAPITOLU III. STUDIU MONOGRAFIC PRIVIND CAPITALURILE PROPRII ÎN

Elemente 2018 2019 2020

În cadrul analizei informațiilor publicate în contul de profit și pierdere, întocmit de

3.2. Reflectarea în contabilitate a operațiunilor privind capitalurile propria

Performanțele societății Spiroca SA mai sunt reflectate și de rata rentabilității

Evoluția rezultatului net și a rezultatului din exploatare în perioada

Rezultatul net Rezultatul din exploatare

Figura 2.4. Evoluția rezultatului net și a rezultatului din exploatare în

Indicele de actualizare determinat conform prevederilor Institutului Național de

D 2131 Echipamente tehnologice C

D 105 Rezerve din reevaluare C

Figura 3.1. Soldurile finale ale conturilor 105, 2131 și 2813

4). Să ne imaginăm că entitatea economică Spiroca SA este o societate pe acțiuni,

1 DS = V 0 - V 1 = 7 – 6,91 = 0,09 lei

Valoarea de ansamblu a titlurilor înainte de emisiune = 1.000 titluri × 6,5 lei/titlu =

10). La sfârșitul anului 2010, societatea Spiroca SA înregistrează o pierdere

121 Profit sau

3.3. Întocmirea situației modificărilor capitalurilor proprii la societatea Spiroca SA

Profitul sau pierderea Sold C 131.314 - - 18.785 - 112.529

exercițiului financiar Sold D - - - - - -

(Sursa: Bilanțul întocmit de societatea Spiroca SA în anul 2020)

S-ar putea să vă placă și