DOC PLUTITOR

S1- DOC PLUTITOR

S2 –CLASIFICARE
Docul este o zona structurata in care se efectueaza constructia, reparatia sau intretinerea navelor
comerciale si a ambarcatiunilor.

S3 – CE SUNT DOCURILE PLUTITOARE ?

Docurile plutitoare sunt platforme tehnologice nepropulsate destinate lansarii si ridicarii din
imersiune a navelor, fiind echipamente aproape nelipsite din santierele de reparatii navale.
Acestea se mai utilizeaza pentru transportarea navelor de mare tonaj, la si de la santierele navale
din interiorul tarii pe apele interne, acolo unde linia de plutire a docului se reduce la 1,5-2 metri in
comparatie cu cea a navei transportate de 5-10 metri.

S4 – CE SUNT DOCURILE PLUTITOARE ?

Din punct de vedere constructiv docul plutitor este o constructie din otel in forma de U, formata
dintr-un ponton cu doua turnuri laterale, prevazute pe toata lungimea pontonului, constructia fiind
similara cu cea a navelor maritime cu rezervoare de balast prevazute pe laterale si pe fund pentru a putea
cobori si ridica docul.
Functional, docul este o platforma semi-submersibila. Prin inundarea controlata a tancurilor de
balast, pontonul coboara pana la un pescaj suficient ca nava sa poata patrunde intre turnurile docului.
Ulterior, balastul este descarcat si platforma se ridica o data cu nava.
In mod obisnuit, docurile plutitoare sunt operate in porturi adapostite, deoarece acolo nu exista
valuri sau maree.
Caracteristica principala ce defineste un doc plutitor este capacitatea de ridicare a unei nave.

S5 – DIMENSIONAREA DOCURILOR PLUTITOARE

Dimensionarea docurilor plutitoare
Pentru proiectarea unui doc plutitor sunt impuse urmatoarele valori:
- capacitatea de ridicare Q,
- dimensiunile utile ale platformei docului (puntea de lucru) respectiv LP x BP
- pescajul maxim al navei ce urmeaza a fi andocate T N.
Din considerente de exploatare, se stabilesc:
- inaltimea blocurilor de andocare (hB); aceasta este cel mai frecvent cuprinsa intre 1,2 si 1,5 m.
- bordul liber al platformei docului (FP); in functie de dimensiunile docului, locatia de amplasare,
inaltimea valurilor din zona, regulile locale, aceasta valoare este intre 0,3 si 1 m.
- bordul liber al turnurilor docului la imersiune maxima (FT); de regula aceasta valoare se
stabileste pe baza rezervei de flotabilitate, respectiv volumul etans emers al docului aflat la pescajul
maxim.
Inaltimea pontonului DP
Inaltimea turnurilor DT
Latimea turnurilor BT FIIND VARIABILE in functie de datele de proiectare
Pescajele T1, T2, T3
S6 – DOTARILE PRINCIPALE ALE UNUI DOC PLUTITOR
Dotarile principale ale unui doc plutitor :
- tancurile de balast al caror volum este suficient pentru imersarea docului la pescajul maxim de
imersiune.
- compartimentul de pompe aflat in pontonul docului.
- spatiile tehnologice – compartiment masini, spatii pentru echipaj, ateliere etc.
- camera de comanda a docului.
- culoarele si tunelele de circulatie
- scarile si platformele interioare si exterioare
- macaralele ce se pot deplasa pe turnurile docului
- blocurilele de andocare (numite si tacheti sau blocuri de chila); sunt suportii pe care se aseaza nava la
andocare,
- sistemul de amarare a navei andocate,
- sistemul de mentinere a docului ,,la punct fix” cu ancore, vinciuri de amarare sau piloni

S7 – DOTARILE PRINCIPALE ALE UNUI DOC PLUTITOR

Pe langa dotarile de baza, docurile plutitoare sunt echipate cu sisteme de control al pescajului,
inclinarilor transversale si longitudinale, nivelului de apa in tancurile de balast si pentru debitele de
umplere/golire ale tancurilor de balast.
Pentru facilitarea si siguranta operatiunilor de andocare, docurile moderne sunt prevazute cu
calculator de bord. Acesta permite calculul de andocare, simularea diferitelor scenarii si controlul
operatiei de andocare prin integrarea sistemelor de masura si control.

S8 – PREGATIREA DOCULUI PENTRU ANDOCARE

Pregatirea docului in vederea andocarii consta in:
- verificarea functionarii sistemelor de balast si control al pescajelor, inclinarilor si deformatiilor,
- verificarea etanseitatii turnurilor,
- aducerea elementelor macaralelor pe pozitia de repaos si asigurarea lor,
- amplasarea blocurilor de chila conform planului de andocare (amplasare orizontala si inaltimi),
verificarea starii acestora in special a stratului de protectie din lemn,
- marcarea reperelor de andocare.

S9 - ANDOCAREA
Pentru andocarea propriu-zisa se parcurg urmatoarele faze:
- balastarea docului pana se atinge pescajul necesar pentru andocare
- aducerea navei pe pozitia de andocare prin alinierea reperelor de andocare marcate pe nava si pe doc,
asigurandu-se astfel pozitionarea dorita a navei in raport cu docul,
- amararea navei de doc,
- debalastarea docului conform secventei de debalastare pana la emersarea platformei docului.

S10 – AVANTAJE SI DEZAVANTAJE

AVANTAJE: - pot fi propulsate catre locatia unui vas in apropierea portului.
- sunt mai ieftine de intretinut comparativ cu docurile de gravare si au un randament
mai mare la revanzare.
DEZAVANTAJE: - aprovizionarea magaziilor, inserarea echipamentelor si schimbul de personal se face
in anumite puncte de acces ceea ce face ca operatiunea sa fie mai de durata.
- costul de intretinere al docului plutitor este similar cu cel al unei nave, deoarece corpul
docului plutitor este scufundat in apa sarata.
S11
Docul plutitor “IGNATIOS”