Sunteți pe pagina 1din 9

Academia de studii economice

Master Finante Publice

RELAŢIA DINTRE DEFICITUL BUGETAR


ŞI DATORIA PUBLICĂ GUVERNAMENTALĂ

Masterand: Riciu Ana-Maria

Bucuresti 2011
RELAŢIA DINTRE DEFICITUL BUGETAR
ŞI DATORIA PUBLICĂ GUVERNAMENTALĂ

Conform Tratatului de la Maastricht, o ţară trebuie să înregistreze deficite


anuale, în limita a până la 3 % din PIB.
În ceea ce priveşte România, obţinerea unor astfel de deficite în limita a până 3%
din PIB a presupus eforturi uriaşe datorită efectuării unor cheltuieli în scopul creşterii
nivelului de trai al populaţiei.
Indiferent de gradul de dezvoltare a unei ţări, majoritatea acestora se confruntă
cu probleme de dezechilibru bugetar. În timp ce o serie de ţări dezvoltate înregistrează
cheltuieli ridicate pentru creşterea securităţii populaţiei, cheltuieli ridicate în domeniul
militar, cheltuieli pentru întărirea puterii economice şi politice pe plan internaţional,
cheltuieli ridicate pentru învaţământ, cultura, educaţie, sănătate etc , ţările în curs de
dezvoltare alocă sume importante pentru dezvoltarea economiei ţării sau pentru scopuri
militare etc.
Potrivit prognozei Comisiei Europene1, deficitul bugetar se va situa aproape de
nivelul de 3 % în acest an, pentru a urca la 3,7 % din PIB în 2009.
În aceste condiţii, România ar trebui să accelereze ritmul de reducere a
deficitului bugetar, deoarece există riscul ca pe termen mediu să depăşească plafonul
impus de Uniunea Europeană .
România ar trebui să continue eforturile de creştere a veniturilor bugetare prin
îmbunătăţirea procesului de colectare, lărgirea bazei de impozitare şi diminuarea
nivelului ridicat al contribuţiilor la asigurările sociale.
Dificultăţile majore legate de gestionarea deficitelor provin din slaba performanţă
a economiei româneşti dublată de problemele complexe ale reformei şi restructurării
economice, precum şi de accesul tot mai restricţionat la resurse financiare externe pe o
piaţă actualmente deosebit de tensionată.
În tabelul 1 este reprezentată situaţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului general
consolidat în perioada 2000-2009.
1
www.euractiv.ro,articol „Uniunea Europeana ingrijorata de evolutia deficitului
bugetar al Romaniei”
Tabelul 1
Situaţia Veniturilor şi a Cheltuielilor bugetului general consolidat
în perioada 2000-2009
-mld lei-
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Venituri 25,10 35,17 44,89 58,43 74,04 87,62 106,97 127,1 171,3 156,6
Cheltuieli 28,31 39,03 48,87 62,72 77,73 89,89 115,69 136,55 183,2 193,0
Excedent/ -3,20 -3,86 -3,98 -4,29 -3,69 -2,26 -8,72 -9,44 -11,8 -36,5
Deficit

Sursa: Calculat pe baza datelor din evidenţa Ministerului de Finanţe cu privire la


situaţia bugetelor general consolidate

Se observă că în toţi anii de referinţă, bugetul general consolidat a fost


dezechilibrat şi ca urmare a generat apariţia deficitelor bugetare.
Întrucât cheltuielile publice nu au fost orientate către investiţii productive şi către
sisţinerea persoanelor defavorizate în sensul redistribuirii veniturilor din societate,
politica bugetară s-a dovedit a fi ineficientă.
Investiţii productive sunt acele sume cheltuite pentru crearea de valoare adăugată
în viitor (investiţii de infrastructură, construcţia de locuinţe, străzi, autostrăzi, poduri etc.)
şi sume cheltuite pentru finanţarea învăţământului, culturii, protecţiei mediului etc.
În figura 1 este reprezentată, evoluţia veniturilor si cheltuielilor bugetului
general consolidat al României în perioada 2000-2009.
Evolutia Veniturilor si Cheltuielilor bugetului general consolidat in
perioada 2000-2009

250

200
mld. Eur

150 Venituri
100 Cheltuieli

50

0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Figura 1

În intervalul 2000-2009, deficitele bugetare au variat de la an la an. Dacă în anul


2000 deficitul bugetar a fost de 3,2 mld. lei, în anul 2003 a crescut la 4,29 mld. lei, iar în
anul 2005 a scăzut la 2,26 mld lei. La sfârşitul anului 2007, acesta înregistra 9,44 mld. lei,
aproape triplu comparativ cu valoarea înregistrată în anul 2005.In anul 2009 deficitul a
inregistrat o valoare record, de 36,5 mld.lei.
În tabelul 2, sunt redate Ponderea Veniturilor, a Cheltuielilor şi a Soldului
Bugetului General Consolidat în PIB, în perioada 2000-2009.
Observăm că între anii 2000-2004, cheltuielile şi veniturile publice au înregistrat
o pondere relativ constantă în raport cu PIB, însă în permanenţă nivelul cheltuielilor
publice a fost superior nivelului veniturilor publice. Prin urmare, veniturile bugetului
consolidat au înregistrat o tendinţă descrescătoare ca pondere în PIB între anii 2001-
2003, scăzând de la 32,6% la.31,6%.
În ceea ce priveşte deficitul bugetar ca pondere în PIB observăm că în perioada
2000-2009 acesta a variat între 0,8 şi 4 % din PIB.

Tabelul 2
Ponderea Veniturilor, a Cheltuielilor şi a Soldului Bugetului General Consolidat
în PIB, în perioada 2000-2009

Venituri Cheltuieli E/D PIB Venituri Cheltuieli E/D


An
(mld lei) (mld lei) (mld lei) (mld lei) /PIB ( %) / PIB( %) în PIB

2000 25,10 28,31 -3,20 80,3 31,25 35,25 -3,98 ≈ -4


2001 35,17 39,03 -3,86 116,7 30,13 33,44 -3,3065≈3,1
2002 44,89 48,87 -3,98 151,4 29,64 32,28 -2,62≈2,6
2003 58,43 62,72 -4,29 197,6 29,58 31,75 -2,17≈2,2
2004 74,04 77,73 -3,69 246,4 30,07 31,56 -1,49≈1,5
2005 87,629 89,89 -2,26 288,0 30,44 31,23 -0,78≈0,8
2006 106,975 112,62 -5,65 342,4 31,25 32,91 -1,65≈1,7
2007 127,108 136,55 -9,44 390,8 32,54 34,96 -2,41≈2,4
2008 171,3 183,2 -11,8 503,9 33,99 36,35 -2,34≈2,3
2009 156,6 193,0 -36,5 491,2 31,88 39,29 -7,43≈7,4
Sursa: Calculat pe baza datelor din evidenţa Ministerului Economiei şi Finanţelor cu privire
la situaţia bugetelor general consolidat

Între anii 2004 şi 2009 observăm că veniturile bugetului general consolidat în


raport cu produsul intern brut au manifestat o tendinţă crescătoare.
În materie de politică fiscală, veniturile publice au crescut nu ca urmare a creşterii
producţiei, a dezvoltării şi intrării pe piaţa românească de capital extern, ci ca urmare a
măsurilor de creştere a impozitelor şi taxelor.
În ceea ce priveşte cheltuielile publice, observăm în tabelul 2 că au fost
menţinute la un nivel ridicat comparativ cu veniturile publice pe parcursul celor şapte ani
de referinţă, determinând astfel apariţia deficitelor.
Cauzele care au făcut ca deficitul bugetar să persiste în România au fost
multiple. Cheltuielile publice în raport cu PIB au fost menţinute la un nivel ridicat şi
chiar în creştere în anumiţi ani, după cum se poate observa şi din figura 2
Aceasta s-a produs atunci când printre altele, importante fonduri publice au fost
alocate pentru susţinerea unor programe sociale, susţinerea unor întreprinderi cu
probleme financiare, susţinerea financiară a unui număr mare de şomeri,acordarea unor
amânări la plata impozitelor, taxelor întreprinderilor cu dificultăţi financiare, acordarea
de compensaţii şi indemnizaţii pentru persoanele cu venituri mici.
Între 2000-2009, deficitul bugetar, ca pondere în PIB a variat între 0,8 % şi 4 %, evoluţia
acestuia fiind redată în figura 2
Fi
gura2

P o n d e r e a De fic it u lu b u g e ta r in P IB ( % )

0
2 00 0 20 0 1 2 00 2 20 0 3 2 00 4 2 0 05 2 0 06 20 0 7 2 0 08 20 0 9
-1 -1 ,02
- 1,5 -1 ,7
-2 - 2 ,2 -2,4 - 2,3
-2,6
-3 - 3 ,1
-4 -4 E/D în PIB

-5
-6

-7
- 7,4
-8
Se observă că pe parcursul celor şapte ani din perioada de referintă s-au
înregistrat doar deficite şi nici un excedent, ponderea deficitului bugetar depăşind limita
criteriului de convergenţă în doi ani, 2000 respectiv 2001 (4% şi 3,5%).
Atunci când un stat înregistrează deficite bugetare în creştere, nivelul datoriei
publice va fi mai mare şi prin urmare, serviciul datoriei publice a acelui stat va fi mai
greu de suportat. Prin urmare acel stat trebuie să recurgă la anumite măsuri de reducere
sau chiar eliminare a deficitelor bugetare.
Majoritatea ţărilor se confruntă cu probleme de dezechilibru bugetar2. Puţine
sunt acele ţări care înregistrează excedente bugetare la nivelul fiecărui an.

Tabelul 3

Deficitul/Excedentul bugetar, pondere în PIB

Tari/Ani 2005 2006 2007 2008 2009


Bulgaria 3,1 3,0 3,4 1,5 -3.9
Cehia -3,6 -2,7 -1,6 -2,7 -6
România -0,8 -1,7 -2,4 -5,4 -7,4
Ungaria -6,1 -6,7 -5,5 -3,4 -4
Grecia -4,5 -3,2 -2,8 -5 -13.6
Spania 1,1 2,3 2,2 -3,8 -11.2
Portugalia -6,1 -3,9 -2,6 -2,3 -9,4
Italia -4,2 -3,4 -1,9 -2,7 -5,3

Sursa: Comisia Europeana

În 2007, cele mai mari deficite bugetare din UE, potrivit Eurostat, s-au înregistrat
în Ungaria 5,5% din PIB, Grecia 2,8% din PIB, Portugalia 2,6% din PIB
Excedente bugetare însă, s-au înregistrat în Bulgaria (3,4%) şi în Spania (2,2%).
Existenţa excedentului bugetar de 3,4% corespunzător Bulgariei se datorează în mare
măsură faptului că aceasta nu a neglijat investiţiile şi serviciile publice.

2
www.business.rol.ro/ Articol “Romania are printer cele mai mici datorii publice din UE”
Concluzii

În materie de gestionare a datoriei publice, considerăm că problemele legate de


politica de contractare şi gestionare a datoriei publice trebuie să rămână o problemă de
politică internă. Fiecare ţară trebuie să stabilească şi să promoveze propria politică în
funcţie de interesele de moment.
În prezent, problemele generate de gestionarea datoriei publice au devenit o

prioritate atât pentru ţările dezvoltate, cât şi pentru ţările în curs de dezvoltare.
Domeniul datoriei publice reprezintă o temă de larg interes. Structura datoriei
publice variază de la o ţară la alta sau de la o perioadă la alta, în funcţie de condiţiile
financiar-monetare.
Statele cu o rată a inflaţiei crescută şi menţinută timp îndelungat sunt obligate să apeleze
doar la împrumuturi pe termen scurt sau mijlociu.
Instituţia responsabilă cu gestionarea datoriei trebuie să stabilească procedee de
urmărire continuă a mărimii datoriei publice guvernamentale, precum şi a datoriei publice
locale, întrucât împrumuturile prilejuiesc o multitudine de operaţii legate de plasarea lor
pe piaţă, de rambursarea lor, dar şi de eventuale modificări ale ratelor de dobândă sau a
termenului de restituire care au fost iniţial stabilite.
O gestionare corectă a datoriei publice este necesară pentru asigurarea de avantaje
atât creditorului, cât şi statului aflat în căutarea de resurse pe piaţa capitalului de
împrumut.
Împrumuturile trebuie să aibă ca obiectiv principal, promovarea creşterii
economice. Nerespectarea acestuia are drept consecinţă, îngreunarea capacităţii ţării în
a asigura serviciul datoriei publice care cuprinde cheltuielile cu rambursarea datoriei
propriu-zise , cheltuielile legate de plata dobânzilor precum şi alte cheltuieli aferente.
Bibliografie

1) www.euractiv.ro,articol „Uniunea Europeana ingrijorata de evolutia deficitului


bugetar al Romaniei”
2) www.business.rol.ro/ Articol “Romania are printer cele mai mici datorii publice din
UE”
3) www.mfinante.ro ,Datoria publica şi datoria internă-externă.
4) www.eurostat.eu
5) Siteurile MinisteruluiFinantelor din Bulgaria şi Cehia: http://www.minfin.bg/bg/page/8
Bulgaria şi http://www.mfcr.cz/cps/rde/xchg/mfcr/xsl/dane_cla.html pentru Cehia