2020 - 04 - 27 - CCNA 1 - FREE - v01

is a CISCO Networking Academy
Instructor : Ştefan Iulian ENACHE
Date de contact :
stefan@network-ing.ro
https://www.facebook.com/stefan.enache.14
PLAN:
-modelul OSI si stiva de protocoale TCP/IP
-transformari cu bazele de numeratie 2,10,16
-adresele IPv4 si IPv6,
-configurarea de baza a routerelor si a switch-urilor Cisco
-subnetizare IPv4
-testare conectivitate IPv4 si IPv6
1. INTRODUCERE ADMINISTRATIVA
Nivelul Associate:
3 Module => 1 certificare (Pearson VUE)
CCNA Routing and Switching
CCENT=CISCO CERTIFIED ENTRY LEVEL TEHNICIAN
CCNA=CISCO CERTIFIED NETWORK ASSOCIATE
INTRODUCERE IN REŢELE DE COMUNICAŢII
Ce este de fapt o REȚEA ?
REGULI > STANDARDE

INTRODUCERE IN REŢELE DE COMUNICAŢII
TIPURI DE SERVICII:
-WEB
-MAIL
-TRANSFER DE FISIERE
-VIDEO+VOCE
-VIDEO CONFERINTA
-STOCARE FISIERE IN CLOUD
2. INTRODUCERE IN REŢELE DE COMUNICAŢII
REGULI > STANDARDE > PROTOCOALE
Acele reguli pe care le impunem intr-o retea pentru a putea comunica

-identificare expeditor si destinatar
-viteza de transmisiune
-confirmarea mesajelor
-timp de raspuns
Protocoale
-standardizate – sunt implementate pe toate echipamentele de retea
-proprietare – sunt implementate doar de catre un anumit vendor
Vendor = denumeste un producator de echipamente

I.S.P. – Internet Service provider
(firma care ofera servicii integrate de telecomunicatii
2. INTRODUCERE IN REŢELE DE COMUNICAŢII
Protocoale
-standardizate – sunt implementate pe toate echipamentele de retea
IPv4 (Internet protocol), IPv6,
LLDP (LINK-LOCAL DISCOVERY PROTOCOL) –
ESTE COMPATIBIL CU ORICE ECHIPAMENT DE RETEA
-proprietare – sunt implementate doar de catre un anumit vendor
Cisco – CDP (cisco discovery protocol) -

2.1 ELEMENTELE UNEI REŢELE DE COMUNICAŢII

2.1.1 ELEMENTE FIZICE (HARDWARE)
• Network Interface Card (NIC)
• Echipamente de rețea / intermediare(HUB…ACCESS POINT
• ECHIPAMENTE DE TIP END-DEVICE(DESKTOP, LAPTOP, TELEFON, IMPRIMANTA…
• DEVICE-URI CARE SOLICITA INFORMATII : SERVERELE
• DEVICE-URI CARE PRIIMESC INFORMATII: LAPTOP, IMPRIMANTA
HUB SWITCH ROUTER ACCESS POINT
• Mediul de transmisie

• SWITCH
• Conecteaza host-urile la reţea

• HOST= END DEVICE – ECHIPAMENT FINAL(SERVERE, DESKTOP)
• Extinde gradul de acoperire al reţelei (cu fir)
• Densitate mare de porturi / interfeţe de acelasi tip

• TIPUL DE INTERFETE ALE SWITCH-ULUI ESTE TIP LAN(LOCAL AREA NETWORK)
• Facilitează comunicarea la nivel local / in reţeaua locală
• Funcţionează pe baza adreselor MAC(adrese fizice)

• Mac= MEDIA ACCESS CONTROL

• ROUTER
• Interconectează mai multe retele LAN
• Asigură comunicarea hosturilor in afara reţelei locale (In internet)
• Interfeţe de diferite tipuri (LAN , WAN)

• Wan= wide area network
• Funcţionează pe baza adreselor IP (adrese logice) - rutare


• ACCESS POINT
• Interconectează hosturile wireless la reţea
• Tipuri de interfeţe :
• Wired – cu fir
• Radio / wireless – fara fir
• Permite extinderea gradului de acoperire al reţelei fara fir


• Mediul de transmisie
• CUPRU > SEMNALE ELECTRICE
• FIBRA OPTICA > SEMNALE “LUMINOASE”
• Wireless – unde radio


2.1.1 ELEMENTE LOGICE (SOFTWARE)
• NOS (NETWORK OPERATING SYSTEM) - pe end device-uri
• IOS (INTERNETWORK OPERATING SYSTEM) – sistemul de operare de pe

• Echipamentele cisco
4. SISTEMELE DE NUMERAŢIE BINAR / ZECIMAL / HEXAZECIMAL

4.1. Sistemul zecimal
• Numerele in baza 10 se scriu in funcţie de puterile lui 10

• Cifrele folosite : de la 0 la 9 > 10 cifre
• Descompunerea unui număr in baza 10: 𝟐𝟏𝟑𝟓𝟏
• 𝟐𝟏𝟑𝟓𝟏 = 𝟐 ∗ 𝟏𝟎𝟒 + 1 ∗ 𝟏𝟎𝟑 + 3 ∗ 𝟏𝟎𝟐 + 5 ∗ 𝟏𝟎𝟏 + 1 ∗ 𝟏𝟎𝟎


4.2. Sistemul binar
• Numerele in baza 2 se scriu in funcţie de puterile lui 2

• Cifrele folosite : 0 si 1 > 2 cifre
• Descompunerea unui numar zecimal in baza 2:
• Pentru a transforma din baza 10 in baza 2 imparţim succesiv la 2 si

notăm resturile
• Exemplu : transformaţi numarul 41 din baza 10 in baza 2


4.2. Sistemul binar
Transformarea din baza 10 in baza 2 :

- Impartim numarul la 2 , notam catul si restul iar apoi catul rezultat il impartim
succesiv la 2 pana cand obtinem catul mai mic decat 2
- Notam ultimul cat obtinut si apoi resturile in ordine inversa in care

le-am obtinut:
𝟒𝟏𝟏𝟎 = 𝟏 𝟎 𝟏 𝟎 𝟎 𝟏 2

4.2. Sistemul binar
Transformarea din baza 2 in baza 10 :

-descompunem in funcţie de puterile lui 2:
𝟏 𝟎 𝟏 𝟎 𝟎 𝟏𝟐 = 𝟏 ∗ 𝟐𝟓 + 𝟏 ∗ 𝟐𝟑 +
+𝟏 ∗ 𝟐𝟎
= 32+0+8+0+0+1
= 41
b7……….b0 1 byte = 1 octet = 8 biti


4.3. Sistemul hexazecimal
• Numarul de simboluri folosite :16

• Simbolurile folosite : 0 - > 9 , A – F
• Un simbol in hexazecimal echivalează cu 4 biţi in binar = 1 nibble
• 1 bit (binary digit) poate avea 2 valori , 0 sau 1


• Combinatiile posibile pe 4 biţi sunt cuprinse intre :
𝟎𝟎𝟎𝟎𝟐 = 𝟎𝟏𝟎 = 𝟎𝟏𝟔 si

𝟏𝟏𝟏𝟏𝟐 = 𝟏𝟓𝟏𝟎 = 𝐅𝟏𝟔
• Pentru a transforma din zecimal in hexa:
1. Transformam numarul din zecimal in binar
157 = 10011101
2. Impartim numarul in binar in grupuri de 4 biţi de la

dreapta la stanga

10011101 = > 1001 | 1101
3. Transformam fiecare nibble din binar in valoarea corespunzătoare in

hexazecimal:
1001 = 𝟗𝟏𝟔
1101 = 𝐃𝟏𝟔
𝟏𝟓𝟕𝟏𝟎 = 𝟏𝟎𝟎𝟏𝟏𝟏𝟎𝟏 𝟐 = 0 x 9D

Pentru transformarea din hexa in zecimal:
Fiecare cifra in hexa se transformă in nibble(4 biţi):
𝟏𝟓𝟕𝟏𝟔 = 0001 0101 0111
= 𝟏 ∗ 𝟐𝟖 + 𝟏 ∗ 𝟐𝟔 + 𝟏 ∗ 𝟐𝟒 + 𝟏 ∗ 𝟐𝟐 + 𝟏 ∗ 𝟐𝟏 +𝟏 ∗ 𝟐𝟎
= 𝟑𝟒𝟑𝟏𝟎
2 nibble alaturaţi formeaza un octet = 1 byte
Combinaţii posibile: de la 00000000 la 11111111

Adica 0x00 > 0xFF , 0 > 255

Pentru n = numar de biţi dat:
1. Se pot reprezenta 𝟐𝒏 valori

exemplu : n = 5 numărul de valori posibile este 𝟐𝒏 = 32
2. Valoarea maximă reprezentabilă pe n biţi este 𝟐𝒏 -1

exemplu : n = 5 valoarea maxima este 𝟐𝟓 -1 = 31
3. Valoarea maximă reprezentată pe n biţi o reprezinta valoarea

cu toti biţii setaţi pe 1
exemplu : n = 5 𝟐𝟓 -1 = 31 = 11111
4. Numarul maxim de biţi cu care vom lucra este 8.


5. Valoarea maximă reprezentată pe 8 biţi este

𝟐𝟖 -1 = 255
1111 1111 = 255 = FF
6. Orice număr intre 0 si 255 se poate scrie ca o combinaţie de

puteri ale lui 2 :
b7 b6 b5 b4 b3 b2 b1 b0
𝟐𝟕 𝟐𝟔 𝟐𝟓 𝟐 𝟒 𝟐𝟑 𝟐𝟐 𝟐𝟏 𝟐𝟎
128 64 32 16 8 4 2 1
Necesitatea regulilor in comunicatii
• Cerinte :
• Identificarea expeditorului si al destinatarului
• Gasirea unui limbaj comun intre cei doi participanti
• Stabilirea vitezei de transmisiune si a momentului de timp
• Necesitatea confirmarii primirii mesajelor
• Odata stabilite regulile :

• Interoperabilitatea vendorilor
• Impartirea pe layere simplifica diagnosticarea
• Modele de comunicatie: 2 categorii

• MODELUL OSI - Model teoretic (de referinta)- descrie cum ar trebui
sa fie acest model (inventat de ISO)
• MODELUL TCP /IP - Model implementat practic (in productie) - este
o suita de protocoale
MODELUL OSI (OPEN SYSTEM INTERCONECTION)
• Contine 7 Layere si este un model ierarhic
• Layer 7 - APPLICATION
• Cel mai aproape de useri
• Nu e neaparat programul in sine (aplicatia software) ci protocolul
• Asigura accesul aplicatiei la serviciile retelei
• Exemplu : protocolul HTTP , FTP
• Contine actiuni specifice protocolului
• Exemplu : la HTTP un tip de actiune posibila: “GET webpage object”
• Se mai lucreaza si cu diverse coduri specifice raspunsurilor la
actiuni/cereri :
• Exemplu : Dupa cerere HTTP de tip GET obligatoriu avem un raspuns
• Daca obtinem pagina – return code = 200
• Daca cerem o resursa care nu e disponibila – return code 404 (not
found)
• Echipamente: HOST-uri (end-device-uri), firewall
• Layer 6 – PRESENTATION
• Reprezentarea standardizata a datelor provenite de la L7
• Analogie: 2 persoane care vorbesc limbi diferite ; translatorul este
nivelul prezentare.
• Pentru HTTP formatul in care e afisata pagina poate fi PHP ,
HTML… Java etc – limbajul de programare
• In functie de formatul mesajelor acest layer mai indeplineste
functii precum:
• criptarea si decriptarea mesajelor
• Compresia si decompresia mesajelor
• Layer 5 – SESSION
• Gestionarea sesiunilor intre expeditor si destinatar
• Se lucreaza cu numere de identificare a sesiunilor care trebuie sa
fie unice
• Sesiunile de acelasi tip sunt grupate intr-un workflow
• L7 - L6 - L5 = Layere de nivel superior (upper layers) –> nu le

acordam atentie prea multa in retelistica
• Layer 4 – TRANSPORT
• Asigura un circuit virtual adica o conexiune logica intre sender si
receiver
• Se ocupa cu transferul efectiv al datelor
• Exista transfer reliable (de incredere) sau unreliable (best-effort)
• Exemplu : scrisoarea (cu sau fara confirmare de primire)
• Protocoale : TCP , UDP
• Aici se face segmentarea datelor
• Impartirea intr-un numar corespunzator de bucati din mesaj
• Alocarea unui numar unic fiecarui segment pentru identificare
• La destinatie se va face reasamblarea segmentelor
• Echipamente: HOST-uri , router, firewall
• Layer 3 - NETWORK
• Are rol in adresarea logica folosind adrese IP
• Deci indica unde se afla o resursa in retea la un moment dat
• Aici se iau decizii asupra determinarii rutei optime intre sender si
receiver (conceputul de rutare)
• Se defineste conceptul de forwarding (expedierea mesajelor)
• Exista diverse protocoale de rutare
• criterii de alegere : dimensiunea retelei, algoritmul folosit
• Protocoale : IPv4 , IPv6
• Echipamente : routere
• Layer 2 – DATA LINK

• Are rol in adresarea fizica folosind adrese MAC
• Asigura comunicatia in reteaua locala
• Are si functie in detectia erorilor
• Echipament folosit : Switch, Wireless AP, modem de cablu, modem
DSL
• Protocoale intalnite : Ethernet (IEEE 802.3), HDLC
• Tipul header-ului depinde de tipul de mediu fizic de la Layer 1
• Are doua sublayere : LLC si MAC
• Layer 1 - PHYSICAL
• Reprezentarea informatiei in biti in functie de mediul de
transmisiune
• Cupru – Tensiune electrica
• Fibra Optica - Lungimi de Unda
• Radio – Frecvente
• Are o stransa legatura cu Layer 2 , L1 influenteaza L2
• Are rolul in descrierea componentelor fizice folosite:
• Conectori
• Tipuri de cabluri
• Pini si utilizarea lor
• Tipuri de Codari
• L4-L3-L2-L1 reprezinta layere de nivel inferior (Lower Layers)

MODELUL TCP/IP
• Reprezinta implementarea practica a modelului OSI
• Are doar 4 Layere dar tot aceleasi functii ca si modelul OSI
• Deci va exista o mapare a fiecarui Layer din TCP/IP pe unul sau
mai multe Layere din OSI
Conceptul de incapsulare-decapsulare
• Lucram pe modelul suitei de protocoale TCP / IP
• La expeditor se parcurge ordinea L4 – L3 – L2 –L1
• Dupa fiecare din cele 4 Layere se adauga informatie de
control la mesajul propriu-zis
• Informatia de control este specifica fiecarui Layer
• Fiecare Layer are propriul PDU (Protocol Data Unit) Nume PDU
DATA
TRANSPORT SEGMENT
HEADER
DATA
NETWORK TRANSPORT
DATA PACKET
HEADER HEADER
DATA LINK NETWORK TRANSPORT

DATA
DATA LINK FRAME
HEADER HEADER HEADER TRAILER
Rolurile adreselor IP
• Identifică reţeaua din care face parte un Host

• Identifică adresa device-ului din reţeaua respectivă
• Adresele IP sunt descrise detaliat in standardul RFC 791
apărut in luna septembrie 1981
• O adresă IP (v4 sau v6) indică unde se află o resursă in

reţea la un moment dat.
Structura unei adrese IP
• Este reprezentată binar pe 32 de biţi
• Poate fi grupată in octeţi sau bytes(Dotted Binary):
10010000.11110000.00000111.00100011
11111111.11111111.11111111.00000000
R=24 => H=32-24=8

Mai poate fi afişată in forma “Dotted Decimal”:
144.240.7.35
255.255.255.0
• Adresele limită ce se pot forma sunt:

• IP-ul minim : 0.0.0.0
• IP-ul maxim : 255.255.255.255
• Sistemul HELP al IOS prezintă o adresă IP sub forma:

A.B.C.D
Structura unei adrese IP
• Adresele IP conţin două părţi componente:
• Network Part : identifică reţeaua din care face parte un host
• Host Part : identifică device-ul dintr-o reţea anume
• Pentru a imparţi adresa în cele două părţi componente mai

avem nevoie de parametrul “Network Mask” – Masca de
reţea (prescurtat NM)
• Masca de reţea indică numărul de biţi de 1 (24) consecutivi

începând de la stânga la dreapta , ce reprezintă lungimea
părţii de reţea, urmati de un set consecutiv de biti de 0 (8)
care reprezinta partea de host
• 11111111. 11111111. 11111111.00000000
• Exemplu : 192.168.1.10 / 24
Tipuri de adrese IP
• Network Address : se obţine din adresa propriu-zisă prin
copierea biţilor de reţea şi înlocuirea biţilor de HOST cu biţi
de ZERO
• Exemplu : Pentru adresa IP 192.168.1.10 / 24 in urma
calculelor va rezulta adresa de retea 192.168.1.0
• Broadcast Address : se obţine tot din adresa propriu-zisă prin

copierea biţilor de reţea si înlocuirea biţilor de HOST cu biţi
de UNU
• Exemplu : Pentru adresa IP 192.168.1.10 / 24 în urma
calculelor va rezulta adresa de broadcast 192.168.1.255
• Adresele de reţea şi de broadcast NU se pot aloca
device-urilor !
• Exerciţiu : Calculaţi adresele de reţea şi de broadcast pentru
IP-ul 62.129.51.16 / 22
Tipuri de adrese IP
• Adresele alocabile pe device-uri sunt cuprinse intre adresa de
reţea + 1 bit până la adresa de broadcast – 1 bit
• Exemplu : Pentru reteaua 192.168.1.0 / 24 adresele alocabile
încep cu 192.168.1.1 şi se opresc la adresa 192.168.1.254
• Numărul de adrese alocabile sunt in număr de 2𝐻 − 2 , unde

N este numarul de biti de HOST
• Suma dintre numărul de biţi de reţea si numărul de biţi de

host este întotdeauna 32
NM + N = 32
ADRESELE IPv6
• Structura adresei IPv6
• Este formata din 128 de biti
• Se afiseaza in simboluri hexazecimale
2620 : 0000 : 1cfe : face : b00c : 0000 : 0000 : 0003
• Rezulta 32 de simboluri hexazecimale

• Se afiseaza in grupuri de 4 simboluri hexa care sunt separate prin
doua puncte si se numesc quartete sau hextete
• Un quartet are deci 4 x 4 biti = 16 biti

ADRESELE IPv6
• Metode de reprezentare prescurtate:
• OMITTING LEADING ZERO’S - se pot omite zerourile de la inceputul
unui quartet
• Exemple: 01AB > 1AB
09F0 > 9F0
0A00 > A00
00AB > AB
• USING DOUBLE COLONS (::) - un sir continuu de simboluri de zero

se poate abrevia cu :: , doar o singura data per adresa IPv6
• Exemplu:
2001:0DB8:0000:1111:0000:0000:0000:0200
2001:0DB8:0000:1111::0200
ADRESELE IPv6
• Cele doua metode de prescurtare se pot combina:
• Exemple :
2001:0DB8:0000:1111:0000:0000:0000:0200
2001:0DB8:0000:1111::0200
2001:DB8:0:1111::200
FF02:0000:0000:0000:0000:0000:0000:0001 =>
FF02::1
SUBNETIZAREA ADRESELOR IPv4
SCENARIUL INITIAL (A): SAME LENGTH SUBNET MASK
• Avem in administrare 256 de adrese IPv4 din reţeaua

10.0.0.0/24
• Trebuie sa alocam aceste adrese pe doua interfeţe ale unui
router astfel incat sa respectam conditia ca pe aceste doua
interfete sa existe retele diferite (partea de reţea a adresei IP
sa fie diferita)
Impunem cerintele:
• Interfetei FastEthernet0/0 ii corespunde un LAN1 in care avem
80 de calculatoare
• Interfetei FastEthernet0/1 ii corespunde un LAN2 in care avem
100 de calculatoare
• SCENARIUL INITIAL (A): SAME LENGTH SUBNET MASK
• CERINTE:
• In cele doua LAN-uri trebuie sa alocam adrese de retea / ID-uri
retea diferite
• Avem la dispozitie un singur ID de retea (10.0.0.0/24) dar ne
trebuie doua ID-uri de retea
• Calculam numarul de biti de host necesari pentru prima retea
de 80 de calculatoare:
• 100 calculatoare + 2 IP(ID retea+broadcast) = minim 102 IP-uri in
total => ne trebuie un ID de retea cu 128 de IP-uri care inseamna 7
biti de host deci masca este 32-7 = 25
• 80 calculatoare + 2 IP(ID retea+broadcast) = minim 82 IP-uri in
total => ne trebuie un ID de retea cu 128 de IP-uri care inseamna 7
biti de host deci masca este 32-7 = 25
• Cele doua ID-uri de retea trebuie sa aiba masca 25
• Asadar recapituland:
• Avem un ID de retea dar ne trebuie doua
• Avem masca /24 dar ne trebuie masca /25
• Soluţia problemei:
• IMPRUMUTAM UN BIT DIN PARTEA DE HOST SI IL FOLOSIM CA BIT DIN
PARTEA DE RETEA
• BITUL IMPRUMUTAT ESTE AL 25-LEA DE LA STANGA LA DREAPTA
• BITUL AL 25-LEA IL PUTEM SETA PE 0 SI ASTFEL GASIM RETEAUA

10.0.0.00000000 = > 10.0.0.0 / 25
• BITUL AL 25-LEA IL PUTEM SETA PE 1 SI ASTFEL GASIM RETEAUA
10.0.0.10000000 = > 10.0.0.128 / 25
• Sa detaliem din ce sunt compuse cele doua ID-uri de retea
obtinute prin variatia bitului 25 pe valoarea 0 si apoi pe 1:
• Reteaua 10.0.0.0/25 – ID-ul retelei 1 (network address)

10.0.0.1 - prima adresa alocabila
…
10.0.0.126 - ultima adresa alocabila
10.0.0.127 - adresa de broadcast
• Reteaua 10.0.0.128/25 – ID-ul retelei 2(network address)
10.0.0.129 - prima adresa alocabila
…
10.0.0.254 - ultima adresa alocabila
10.0.0.255 - adresa de broadcast
• SCENARIUL B: VARIABLE LENGTH SUBNET MASK
• Avand la dispozitie tot cele 256 de adrese din reteaua 10.0.0.0 / 24
trebuie sa subetizam aceasta retea astfel incat sa asiguram 4 LAN-
uri cu urmatoarea configuratie:
• LAN 1 : 60 calculatoare:
• LAN 2 : 24 calculatoare
• Se cere sa se subnetizeze cele 256 de adrese astfel incat

sa alocam numarul solicitat de calculatoare in fiecare LAN
dar in acelasi timp sa pierdem cat mai putine adrese*
• LAN 1:
• 60 de calculatoare+ 2 x IP nefolosite = minim 62 IP-uri = > ne
incadram cu reteaua in 64 IP-uri adica 6 biti de host deci masca
dupa subnetizare va fi /26
• LAN 2:
• 24 de calculatoare + 2 x IP nefolosite = minim 26 IP-uri = > ne
• LAN 3:
• LAN 4:
• Rezolvare:
• Intotdeauna incepem a aloca adrese pentru subnetul care cere
cele mai multe adrese adica LAN 1 cu masca /26
• Va trebui sa imprumutam 2 biti din partea de host in partea de

retea ; acesti doi biti pot lua pe rand valorile: 00, 01, 10, 11
• Asadar cele 4 retele pe care le putem forma sunt:

• Transformam ultimul octet in zecimal:
• Alegem deci din lista de mai sus, pentru LAN 1 subnetul

10.0.0.0/26 , celelalte 3 subneturi vor ramane libere (ne
alocate) asadar le putem folosi pentru a aloca adrese si pentru
celelalte LAN-uri.
• In acest moment daca nu aveam cerinta marcata cu * putem

usor aloca celelalte 3 subneturi pentru celelalte LAN-uri si
astfel problema s-a incheiat desi vom pierde multe adrese, mai
ales la LAN-ul 4, unde din cele 64 de adrese nu folosim decat 3.
• Pentru rezolvarea cerintei marcata cu * alegem cel de al doilea
subnet 10.0.0.64/26 si il subnetizam in continuare pentru ca avem
nevoie de 26 de IP-uri care “incap” intr-o masca /27
• Asadar mai imprumutam un bit din partea de host si il trecem in

partea de retea; bitul poate lua valorile 0 sau 1 ; evidentiem
operatiunea in binar :
• Transformam ultimul octet in zecimal:

• Alegem sa alocam pentru LAN2 IP-uri din reteaua 21 iar cea de-a doua
va ramane libera.
• Intrucat reteaua 10.0.0.96/27 a ramas libera o putem folosi
pentru LAN3 pentru ca avem nevoie aici doar de 12 IP-uri ceea
ce inseamna o masca /28
• Scriem in binar ultimul octet al acestei retele:

• Reteaua 10.0.0.01100000/27
• Vom imprumuta din nou inca un bit din partea de host si il

trecem in partea de retea facandu-l pe rand 0 sau 1:
• Reteaua 10.0.0.01100000/28 – ID-ul retelei 221(network
address)
address)
• Trecem in zecimal :
• Alegem reteaua 221 pentru calculatoarele din LAN 3.
• Reteaua 222 va ramane libera . O vom putea folosi pentru LAN
4 pentru ca aici avem nevoie doar de 5 IP-uri adica o masca /29
• Imprumutam din nou un nou bit din partea de host in partea de

retea si il facem pe rand 0 sau 1:
address)
address)
• Care transformat in zecimal arata astfel:
• Alegem pentru LAN 4 subnetul 10.0.0.112/29 deci
10.0.0.120/29 va ramane liber
• Recapituland : retelele alese pentru cele 4 LAN-uri din

scenariul B avem:
• LAN 1 - 10.0.0.0/26
• LAN 2 - 10.0.0.64/27
• LAN 3 - 10.0.0.96/28
• LAN 4 - 10.0.0.112/29
• Practic am reusit sa lasam libere(nealocate) adresele din

celelalte doua subneturi /64 :
• Reteaua 10.0.0.128/26
• Reteaua 10.0.0.192/26

2020 - 04 - 27 - CCNA 1 - FREE - v01

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2020 - 04 - 27 - CCNA 1 - FREE - v01

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

is a CISCO Networking Academy

is a CISCO Networking Academy

Instructor : Ştefan Iulian ENACHE

INTRODUCERE IN REŢELE DE COMUNICAŢII

Ce este de fapt o REȚEA ?

REGULI > STANDARDE

INTRODUCERE IN REŢELE DE COMUNICAŢII

Ce este de fapt o REȚEA ?

2. INTRODUCERE IN REŢELE DE COMUNICAŢII

Ce este de fapt o REȚEA ?

REGULI > STANDARDE > PROTOCOALE

Acele reguli pe care le impunem intr-o retea pentru a putea comunica

Vendor = denumeste un producator de echipamente

2. INTRODUCERE IN REŢELE DE COMUNICAŢII

Ce este de fapt o REȚEA ?

-proprietare – sunt implementate doar de catre un anumit vendor

Cisco – CDP (cisco discovery protocol) -

2.1 ELEMENTELE UNEI REŢELE DE COMUNICAŢII

HUB SWITCH ROUTER ACCESS POINT

2.1 ELEMENTELE UNEI REŢELE DE COMUNICAŢII

• Conecteaza host-urile la reţea

• Extinde gradul de acoperire al reţelei (cu fir)

• Densitate mare de porturi / interfeţe de acelasi tip

• Facilitează comunicarea la nivel local / in reţeaua locală

• Funcţionează pe baza adreselor MAC(adrese fizice)

2.1 ELEMENTELE UNEI REŢELE DE COMUNICAŢII

• Interconectează mai multe retele LAN

• Asigură comunicarea hosturilor in afara reţelei locale (In internet)

• Interfeţe de diferite tipuri (LAN , WAN)

• Funcţionează pe baza adreselor IP (adrese logice) - rutare

2.1 ELEMENTELE UNEI REŢELE DE COMUNICAŢII

• Interconectează hosturile wireless la reţea

• Permite extinderea gradului de acoperire al reţelei fara fir

2.1 ELEMENTELE UNEI REŢELE DE COMUNICAŢII

• CUPRU > SEMNALE ELECTRICE

• FIBRA OPTICA > SEMNALE “LUMINOASE”

• Wireless – unde radio

2.1 ELEMENTELE UNEI REŢELE DE COMUNICAŢII

• NOS (NETWORK OPERATING SYSTEM) - pe end device-uri

• IOS (INTERNETWORK OPERATING SYSTEM) – sistemul de operare de pe

4. SISTEMELE DE NUMERAŢIE BINAR / ZECIMAL / HEXAZECIMAL

• Numerele in baza 10 se scriu in funcţie de puterile lui 10

• Descompunerea unui număr in baza 10: 𝟐𝟏𝟑𝟓𝟏

• 𝟐𝟏𝟑𝟓𝟏 = 𝟐 ∗ 𝟏𝟎𝟒 + 1 ∗ 𝟏𝟎𝟑 + 3 ∗ 𝟏𝟎𝟐 + 5 ∗ 𝟏𝟎𝟏 + 1 ∗ 𝟏𝟎𝟎

4. SISTEMELE DE NUMERAŢIE BINAR / ZECIMAL / HEXAZECIMAL

• Numerele in baza 2 se scriu in funcţie de puterile lui 2

• Descompunerea unui numar zecimal in baza 2:

• Pentru a transforma din baza 10 in baza 2 imparţim succesiv la 2 si

• Exemplu : transformaţi numarul 41 din baza 10 in baza 2

4. SISTEMELE DE NUMERAŢIE BINAR / ZECIMAL / HEXAZECIMAL

Transformarea din baza 10 in baza 2 :

- Notam ultimul cat obtinut si apoi resturile in ordine inversa in care

4. SISTEMELE DE NUMERAŢIE BINAR / ZECIMAL / HEXAZECIMAL

Transformarea din baza 2 in baza 10 :

b7……….b0 1 byte = 1 octet = 8 biti

4. SISTEMELE DE NUMERAŢIE BINAR / ZECIMAL / HEXAZECIMAL

• Numarul de simboluri folosite :16

• Un simbol in hexazecimal echivalează cu 4 biţi in binar = 1 nibble

• 1 bit (binary digit) poate avea 2 valori , 0 sau 1

4. SISTEMELE DE NUMERAŢIE BINAR / ZECIMAL / HEXAZECIMAL

• Combinatiile posibile pe 4 biţi sunt cuprinse intre :

𝟎𝟎𝟎𝟎𝟐 = 𝟎𝟏𝟎 = 𝟎𝟏𝟔 si

• Pentru a transforma din zecimal in hexa: