Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ ”DIMITRIE CANTEMIR” DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE


PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ
- DREPT - IFR -

DREPT CIVIL - CONTRACTE


TEMA: PROBLEME SPECIALE CU PRIVIRE LA CAPACITATEA PĂRȚILOR ÎN
CADRUL CONTRACTULUI DE DONAȚIE

Cadru didactic titular:


Lect. univ. dr. Dorel Vlad

1
PROBLEME SPECIALE CU PRIVIRE LA CAPACITATEA PĂRȚILOR ÎN CADRUL
CONTRACTULUI DE DONAȚIE

Donația este în primul rînd un contract, prin care o parte, numită donator, transferă în
mod gratuit și irevocabil, un drept real (ca de ex. un drept de proprietate asupra unei
mașini sau apartament) sau de creanțe unei persoane denumite donator. Este un act de
libertate prin care donatoarele dă irevocabil un lucru donatorului care-l primește.
Contractul de donație este reglementat de Codul civil, în Capitolul III – Donația.
În baza art. 827 Cod Civil, vom defini contractul de donație o parte (donator) care se
obligă să mărească din contul patrimoniului său, cu titlu gratuit, patrimoniul celeilalte părţi
(donatar).
Astfel, după cum rezultă din aceasta definiție, ceea ce caracterizează donația este
trecerea unor valori dintr-un patrimoniu în altul, fără echivalent, cu intenția de a face o
donație.
Precizăm, de asemenea, ca donația – ca varietate a contractelor cu titlul gratuit –
reprezintă o liberalitate, deoarece are ca efect micșorarea patrimoniului donatorului cu
bunul donat spre deosebire de contractele dezinteresate (de ex. mandatul sau depozitul
cu titlu gratuit), prin care nu se micșorează patromoniul celui care procură altuia un folos,
motiv pentru care acestea din urmă nu sunt supuse regulilor de fond și de forma
prevăzută pentru donații.
Contractul de donație este un contract solemn și este valabil dacă a fost autentificat
la notariat. Deasemenea, este un contract cu titlu gratiut și deși donatorul își micșorează
patrimoniul, el nu poate solicita o contra-prestație, un echivalent în schimb.
Contractul de donație este un contract unilateral, deoarece creează obligații numai
pentru persoana care donează.
Regulile aplicabile contractului de donatie sunt regulile generale prevazute de Codul
Civil pentru interpretarea contractelor(art. 827 – art. 838).
Contractul de donație nu se confunda cu unele acte juridice în care o persoană
prestează un serviciu cu titlu gratuit în favoarea alteia, care poate fi un act dezinteresat și
nicidecum o liberalitate pentru că există o modificare de patrimoniu.
Nu constituie donații premiile, cadourile prin diferite recompense, făcute cu scopuri
publicitare. De asemenea, operele de binefacere au reguli speciale ce exced cadrul legal

2
al donațiilor. Întreținerea unei rude fară a exista obligația legală de întreținere nu este o
donație.
Elementul esențial prin care se deosebește o donatie de alte operațiuni juridice
asemanatoare este de ordin subiectiv, respectiv intentia de a dona.
Donaţia are următoarele caractere juridice :

- Donaţia este un contract unilateral; De principiu, donaţia creează obligaţii doar


în sarcina donatorului, astfel donaţia este un contract unilateral, însă ca act juridic şi
având în vedere numărul de voinţe contractul de donaţie este bilateral, el dă naştere la
obligaţii numai în sarcina unei părţi contractante, şi anume a donatorului.

Donatarul (de principiu) nu îşi asumă nicio obligaţie faţă de donator, având în
schimb o îndatorire de recunoştinţă care este însă de natură legală, şi nu contractuală,
fiind sancţionată cu revocarea donaţiei, în cazul în care donatarul se face vinovat de
ingratitudine faţă de donator, conform art. 1023 Cod civil (cazurile revocării pentru
ingratitudine).

- Donaţia este un contract cu titlu gratuit; În cuprinsul contractului de donaţie sunt


reunite două elemente : elementul subiectiv –care reprezintă cauza , intenţia de a
gratifica şi elementul obiectiv , material – care presupune o însărăcire a donatorului şi,
corelativ ,o îmbogăţire a donatarului.

Caracteristic pentru contractul de donaţie este intenţia de a gratifica (animus


donandi) a donatorului. Astfel, „premiile, cadourile prin diferite recompense făcute cu
scopuri publicitare nu constituie donaţii.”

- Donaţia este translativă de proprietate; Contractul de donaţie are un caracter


translativ de proprietate şi constă în transmiterea dreptului de proprietate , cu
respectarea , după caz, a cerinţelor legale privind transmiterea dreptului respectiv.
Caracterul translativ de proprietate al contractului de donaţie constă în aceea că, la fel
ca la contractul de vânzare-cumpărare, dreptul de proprietate se transmite de
Conceptul de liberalitate 16 îndată ce a fost legat acordul de voinţe (în cazul donaţiei,
acordul de voinţe trebuie exprimat şi consemnat în formă autentică). În cazul darului
manual , predarea bunului donat nu este legată de momentul transferului dreptului de
proprietate, deoarece această donaţie nu este un contract real.

- Donaţia este un contract solemn.

Asemănător cu art. 813 din Codul civil de la 1864, potrivit căruia „Toate
donaţiunile se fac prin act autentic”, art. 1011 alin. 1 din Noul Cod Civil prevede că:
„Donaţia se încheie prin înscris autentic, sub sancţiunea nulităţii absolute”.

Prin această prevedere este consacrat caracterul solemn ad validitatem al


donaţiei .

3
Excepţie de la regula de mai sus fac donaţiile indirecte, donaţiile deghizate şi
darurile manuale care se perfectează valabil prin simpla predare sau tradiţiune, excepţii
consemnate şi în alineatul al doilea al art. 1011 din Noul Cod Civil.

Art. 985 C. civ. definește donația ca fiind contractul prin care, cu intenția de a
gratifica, o parte, numită donator, dispune în mod irevocabil de un bun în favoarea
celeilalte părți, numită donatar.

Condiții de validitate ale contractului de donație

Donația este un contract, ceea ce înseamnă că aceasta trebuie să îndeplinească


condițiile esențiale pentru validitatea contractului prevăzute de art. 1179 C. civ.,
respectiv cele privind capacitatea de a contracta; consimțământul părților; un obiect
determinat și licit; o cauză licită și morală. În cele ce urmează vom prezenta doar
particularitățile acestui contract, fără a mai insista asupra chestiunilor generale.

Capacitatea părților
1. Aspecte generale
Potrivit art. 987 alin. (1) C. civ., orice persoană poate face și primi liberalități, cu
respectarea regulilor privind capacitatea. Aceasta înseamnă că în materia contractului
de donație capacitatea reprezintă regula. Cum pentru donator a face o donație
reprezintă, în principiu, un act de dispoziție asupra patrimoniului, acestuia i se cere să
aibă capacitate deplină de exercițiu.

De la regula capacității există și excepții, legiuitorul prevăzând anumite


incapacități atât de a dispune prin donații, cât și de a primi donații. Aceste incapacități
sunt însă de strictă interpretare.

Urmează a stabili care este momentul concret la care trebuie îndeplinită condiția
capacității, atât a celei de a dispune prin donații, cât și a celei de a primi donații.

Momentul îndeplinirii cerinței privind capacitatea de a dispune prin donație nu


ridică probleme dacă donația se materializează într-un singur act. Astfel, potrivit art. 987
alin. (2) C. civ., condiția capacității de a dispune prin liberalități trebuie îndeplinită la
data la care dispunătorul își exprimă consimțământul. Dacă ne raportăm însă la ipoteza
încheierii unei donații între absenți, prin acte separate, capacitatea dispunătorului se
apreciază atât la momentul la care face oferta de donație, cât și la momentul acceptării

4
ofertei de donație. În concluzie, condiția capacității de a dispune prin liberalități trebuie
îndeplinită nu numai la data la care dispunătorul își exprimă consimțământul, așa cum
statuează art. 987 alin. (2) C. civ. în materie de liberalități în general, ci, în cazul
încheierii donației între persoane absente, și la data acceptării ofertei de donație, având
în vedere că incapacitatea ofertantului atrage, potrivit art. 1013 alin. (1) teza finală C.
civ., caducitatea acceptării1.
Condiția capacității de a primi o donație trebuie îndeplinită la data la care
donatarul acceptă donația, potrivit art. 987 alin. (3) C. civ. Pentru ipoteza încheierii
donației între absenți, donatarul nu trebuie să îndeplinească condiția capacității la
momentul la care donatorul face oferta de donație, ci doar la data la care o acceptă 2.

2. Incapacități de a dispune prin donații


Legiuitorul a prevăzut existența unor incapacități de a dispune prin donații în
privința următoarelor categorii de persoane:

a) Minorii și persoanele puse sub interdicție prin hotărâre judecătorească.


Potrivit art. 988 alin. (1) C. civ., cel lipsit de capacitate de exercițiu sau cu
capacitate de exercițiu restrânsă nu poate dispune de bunurile sale prin liberalități, cu
excepția cazurilor prevăzute de lege. Astfel, minorii și interzișii judecătorești nu vor
putea dispune prin donații, nici personal și nici prin reprezentant legal. Minorii nu vor
putea dispune prin donații nici dacă au încuviințarea părinților și autorizarea instanței de
tutelă. Instituirea acestei incapacități de a dispune prin donații în privința acestor
categorii de persoane, urmărește protejarea lor împotriva actelor de liberalitate ce le-ar
putea afecta patrimoniul. Sancțiunea care intervine în cazul nesocotirii acestei
incapacități, este nulitatea relativă.

Prin excepție, minorii și persoanele puse sub interdicție prin hotărâre


judecătorească pot face donații de mică valoare, în temeiul prevederilor art. 41 alin. (3)

1 G. Boroi, I. Nicolae, în G. Boroi, M.M. Pivniceru, C.A. Anghelescu, B. Nazat, I. Nicolae, T.V. Rădulescu, Fișe de drept civil, ed. a 2-

a, revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2017, p. 597.

2 În perioada vechiului Cod civil, unii autori au apreciat că donatorul trebuie să fie capabil atât în momentul ofertei, cât și la acela al

acceptării și primirii notificării acceptării. A se vedea, în acest sens, C. Murzea, E. Poenaru,  Donația și testamentul. Studiu de
doctrină și jurisprudență, Ed. Hamangiu, București, 2007, p. 21.

5
și art. 43 alin. (3) C. civ. Astfel, aceștia vor putea face daruri manuale de mică valoare 3.
Este vorba despre daruri obișnuite pe care minorul le poate face cu ocazia zilelor de
naștere, de nume etc., în măsura în care acestea sunt potrivite cu posibilitățile
acestuia4.
Potrivit art. 272 alin. (2) C. civ., este permisă căsătoria minorului între 16-18 ani, cu
respectarea condițiilor prevăzute de lege. Minorul dobândește, prin căsătorie,
capacitatea deplină de exercițiu, în temeiul art. 39 C. civ., ceea ce înseamnă că acesta
va putea dispune prin donații ulterior încheierii căsătoriei. Situația se prezintă în mod
similar și în ipoteza minorului între 16-18 ani care se emancipează în temeiul art. 40 C.
civ., căruia legea îi recunoaște capacitatea de exercițiu anticipată. Așadar, ulterior
dobândirii capacității de exercițiu anticipată, minorul va putea dispune prin donații. În
concluzie, incapacitatea de a dispune prin donații nu se aplică minorilor între 16-18 ani
care s-au căsătorit sau emancipat, după caz.

Trebuie precizat că persoana care nu este pusă sub interdicție judecătorească,


chiar dacă nu este în deplinătatea facultăților mintale, poate dispune de bunurile sale
prin intermediul donației, în acest caz incapacitatea nefiind operantă. În ceea ce
privește soarta unui astfel de contract, este de subliniat că deși condiția privind
capacitatea dispunătorului este respectată, atâta timp cât acesta nu este pus sub
interdicție judecătorească, cu toate acestea, contractul este anulabil pe motivul lipsei
discernământului5.

b) În favoarea reprezentantului sau ocrotitorlui legal, chiar și după dobândirea


capacității depline de exercițiu
Sub sancțiunea nulității relative, nici chiar după dobândirea capacității depline de
exercițiu persoana nu poate dispune prin liberalități în folosul celui care a avut calitatea
de reprezentant ori ocrotitor legal al său, înainte ca acesta să fi primit de la instanța de
tutelă descărcare pentru gestiunea sa., potrivit art. 988 alin. (2) C. civ. Așadar, foștii

3 G. Boroi, I. Nicolae, în G. Boroi, M.M. Pivniceru, C.A. Anghelescu, B. Nazat, I. Nicolae, T.V. Rădulescu, Fișe de drept civil, ed. a 2-

a, revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2017, p. 598.


4
Fr. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Ed. Actami, București, 1996, p. 99.
5 Potrivit art. 1204 C. civ., consimțământul părților trebuie să fie serios, liber și exprimat în cunoștință de cauză. Consimțământul

este exprimat în cunoștință de cauză dacă provine de la o persoană cu discernământ. Pentru mai multe amănunte legat de această
cerință a consimțământului, a se vedea G. Boroi, C.A. Anghelescu, Curs de drept civil. Partea generală, ed. a 2-a revizuită și
adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2012, p. 138-140.

6
minori și foștii interziși judecătorești, chiar și după dobândirea capacității depline de
exercițiu, nu vor putea face donații în favoarea reprezentantului ori ocrotitorului legal,
decât după ce aceștia au primit descărcarea de gestiune de la instanța de tutelă.
Instituirea acestei incapacități de a dispune prin donații în privința acestor categorii de
persoane, urmărește a-l proteja pe dispunător de influențele exercitate asupra sa de
către reprezentantul ori ocrotitorul său legal. Sancțiunea care intervine în cazul
nesocotirii acestei incapacități, este nulitatea relativă, potrivit art. 988 alin. (2) C. civ.

Prin excepție, în situația în care reprezentantul ori, după caz, ocrotitorul legal
este ascendentul dispunătorului, donațiile sunt admise. În ipoteza în care reprezentantul
ori ocrotitorul legal este ascendentul dispunătorului, se prezumă că relațiile de rudenie
și afecțiune exclud influențele de genul celor cărora au stat la baza instituirii interdicției.

c) Persoana insolvabilă
Potrivit art. 12 alin. (2) C. civ., nimeni nu poate dispune cu titlu gratuit, dacă este
insolvabil. Așadar, persoana insolvabilă (atât persoana fizică, cât și persoana juridică)
nu poate dispune prin donații. Rațiunea acestei interdicții este aceea de a-i proteja pe
creditorii dispunătorului de actele de donație făcute de acesta din urmă în frauda
intereselor lor. Sancțiunea nesocotirii acestei interdicții este nulitatea relativă.

3. Incapacități de a primi donații


Legiuitorul a prevăzut existența unor incapacități de a primi donații în privința
următoarelor categorii de persoane:

a) medici, farmaciști precum și alte persoane asimilate acestor categorii;


Potrivit art. 990 alin. (1) C. civ., sunt anulabile liberalitățile făcute medicilor,
farmaciștilor sau altor persoane, în perioada în care, în mod direct sau indirect, îi
acordau îngrijiri de specialitate dispunătorului pentru boala care este cauză a decesului.
Incapacitatea se referă la faptul că medicii, farmaciștii precum și alte persoane asimilate
acestor categorii, nu pot primi donații de la persoana pe care o îngrijesc pentru boala
care este cauză a decesului. O primă observație la care textul legal ne trimite, este
aceea că sunt avute în vedere atât îngrijirile acordate în mod direct dar și la cele
acordate în mod indirect. Sunt supuse acestei incapacități și persoanele care practică în
mod ilegal profesia de medic, dacă acestea acordă tratament medical. În categoria

7
„altor persoane asimilate acestor categorii”, pot fi incluse asistentele medicale și
infirmierele, în măsura în care, cu depășirea abilitărilor legale, acordă tratament
medical6. O a doua observație privește întinderea în timp a îngrijirilor acordate
dispunătorului. Textul legal are în vedere îngrijirile medicale acordate dispunătorului cu
caracter de continuitate, iar nu cele prestate în mod izolat în cursul bolii. Astfel, dacă
dispunătorul a beneficiat de un consult medical, în timpul bolii care este cauza
decesului, incapacitatea medicului respectiv de a primi donația, nu este operantă. Cu
atât mai mult, incapacitatea nu îl vizează pe alt medic, care nu l-a tratat pe dispunător în
cursul ultimei sale boli, acesta putând fi gratificat prin donații.
Rațiunea pentru care legiuitorul a instituit această incapacitate de a primi donații,
are în vedere protecția dispunătorului, dat fiind că acesta se găsește într-o stare de
vulnerabilitate accentuată, putând foarte ușor să devină victima manoperelor dolosive a
persoanelor care îi acordă îngrijire cu caracter de continuitate. Această incapacitate se
bazează pe o prezumție absolută de captație și sugestie, neadmițându-se proba
contrară, pentru a dovedi că voința dispunătorului a fost liber exprimată.

Sancțiunea nerespectării acestei incapacități este nulitatea relativă, potrivit art.


990 alin. (1) C. civ.

Prin excepție, sunt valabile, nefiind deci anulabile, potrivit art. 990 alin. (2) C. civ.:

– liberalitățile făcute soțului, rudelor în linie dreaptă sau colateralilor privilegiați;


– liberalitățile făcute altor rude până la al patrulea grad inclusiv, dacă, la data liberalității,
dispunătorul nu are soț și nici rude în linie dreaptă sau colaterali privilegiați.

b) preoții sau alte persoane care acordau asistență religioasă dispunătorului.


Potrivit art. 990 alin. (3) C. civ., preoții sau alte persoane care au acordat
asistență religioasă dispunătorului în timpul bolii care este cauză a decesului, nu pot
primi donații de la acesta. Prin „alte persoane care au acordat asistență religioasă” vom
înțelege spre exemplu, călugării, monahii etc., în această categorie fiind incluse și acele
persoane care, în funcție de specificul fiecărei religii, pot acorda asistență religioasă. Și
în acest caz este avută în vedere asistența religioasă acordată cu caracter de
continuitate iar nu cea acordată în mod izolat.
6 Fr. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Ed. Actami, București, 1996, p. 100.

8
Rațiunea pentru care legiuitorul a instituit această incapacitate de a primi donații,
are în vedere protecția dispunătorului, dat fiind că acesta se găsește într-o stare de
vulnerabilitate accentuată, putând foarte ușor să devină victima manoperelor dolosive a
persoanelor care îi acordă asistență religioasă cu caracter de continuitate. Această
incapacitate se bazează pe o prezumție absolută de captație și sugestie, neadmițându-
se proba contrară, pentru a dovedi că voința dispunătorului a fost liber exprimată.

Sancțiunea nerespectării acestei incapacități este nulitatea relativă.

Prin excepție, sunt valabile, nefiind deci anulabile:

– liberalitățile făcute soțului, rudelor în linie dreaptă sau colateralilor privilegiați;


– liberalitățile făcute altor rude până la al patrulea grad inclusiv, dacă, la data liberalității,
dispunătorul nu are soț și nici rude în linie dreaptă sau colaterali privilegiați.

Textul art. 990 alin. (4) și (5) C. civ. reglementează acțiunea în anularea donației.
Acțiunea în anularea donației este o acțiune prescriptibilă extinctiv. Astfel, pentru
ipoteza în care donatorul s-a restabilit din boala de care suferea, acțiunea în anularea
donației poate fi introdusă în termen de 3 ani de la data la care dispunătorul s-a
restabilit. Pentru ipoteza în care donatorul a decedat din cauza bolii, termenul de
prescripție de 3 ani privind dreptul la acțiunea în anularea donației, curge de la data la
care moștenitorii au luat cunoștință de existența liberalității.

c) Persoanele fizice neconcepute și organizațiile care nu au dobândit personalitatea


juridică nu au capacitatea de a primii donații. Copilul conceput poate fi gratificat.

d) Cetățenii străini (persoanele juridice străine) sau apatrizii pot primi donații având ca
obiect dreptul de proprietate asupra terenurilor numai în condițiile rezultate din aderarea
României la Uniunea Europeană.

e) Dacă surdul, mutul sau surdomutul se găsește din orice motiv în incapacitate de a
scrie, declarația de voință în fața notarului public în sensul acceptării donației se va lua
prin interpret.

9
Consimțământul
 În ceea ce privește consimțământul părților contractului de donație se aplică
regulile generale în materie. Astfel, consimțământul trebuie să fie serios (exprimat cu
intenția de a produce efecte juridice), liber (să nu fie afectat de vreun viciu de
consimțământ) și exprimat în cunoștință de cauză (să provină de la o persoană cu
discernământ). În materia donației, în principiu, consimțământul poate fi afectat de
eroare7, dol ori violență, leziunea nefiind incidentă.

Concluzii
Contractul de donație reprezintă unul dintre cele mai răspândite contracte
translative de proprietate, de aceea în prezentul studiu am definit acest contract, am
punctat caracterele sale juridice, pentru ca în final să analizăm particularitățile pe care
acest contract le prezintă în privința condițiilor sale de validitate, analizând capacitatea
părților, consimțământul, obiectul și cauza. Am făcut, de asemenea, o scurtă prezentare
cu privire la donarea de sânge, organe, țesuturi sau celule de origine umană.

BIBLIOGRAFIE

1. Noul Codul Civil


2. G. Boroi, I. Nicolae, în G. Boroi, M.M. Pivniceru, C.A. Anghelescu, B.
Nazat, I. Nicolae, T.V. Rădulescu, Fișe de drept civil, Ed. Hamangiu,
București, 2017
3. G. Boroi, C.A. Anghelescu, Curs de drept civil. Partea generală, ed. a 2-a
revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2012, p. 151.
4. L. Mihai, R. Popescu, Tratat de drept civil, București, 2018

7 Eroarea poate privi identitatea donatarului, bunul donat sau cauza donației. A se vedea C. Murzea, E. Poenaru,  Donația și

testamentul. Studiu de doctrină și jurisprudență, Ed. Hamangiu, București, 2007, p. 28.

10

S-ar putea să vă placă și